MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU SÂMBĂTĂ 4 IULIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR; SFATURI UTILE
ARTE 4 Iulie
INVITAȚIE LA OPERĂ 4 Iulie
INVITAȚIE LA OPERĂ 4 Iulie
The Tsar's Bride - «Царская невеста»
MUZICĂ 4 Iulie
Romantic Saxophone Love Songs - Relaxing Morning Music For Wake Up, Stress Relief,Work, Study
Top Hits 2020 - Top 40 Popular Songs Playlist 2020 - Best Pop Music Collection 2020
Beautiful Relaxing Hymns, Peaceful Instrumental Music, "Thursday Morning Sunrise" By Tim Janis
POEZIE 4 Iulie
Alice Călugăru
Alice Călugăru - Biografie
Nastere: 4 iulie 1886, Paris
Deces: 1933
Alice Calugaru a fost o poeta romana.
Pentru poezia romaneasca, Alice Calugaru este o aparitie meteorica si invaluita in mister.
S-a nascut la 4 iulie 1886 in Paris, fiica lui Stefan, ofiter roman, si a Mariei Carabella, fara profesiune.
Studiaza primele patru clase in particular, in Bucuresti. Tot in particular isi va sustine si celelalte examene, la diferite licee si institute din Capitala, iar in iunie 1906 sustine si absolva, tot ca elev particular, examenul de capacitate, la liceul „Sf Sava. intre timp debutase publicistic, in 4 mai 1903, cupoezialn gradina, la revista „Semanatorul, cu sprijinul lui Nicolae Iorga, iar in luna mai 1905 ii aparuse prima parte a tirajului din volumul Viorele, debut editorial realizat sub indrumarea lui Titu Maiorescu.
Plecata de timpuriu in literatura franceza. Alice Calugaru (nascuta la Paris in 4 iulie 1886), debuteaza inca de pe bancile liceului, absofvit la Bucuresti, in 1907. Fire nelinistita, agitata, activitatea sa publicistica, desfasurata in revistele din [ara, nu-i da satisfactie. Plecata pentru studii la Paris, in 1912, se expatriaza, mai intii in Belgia, apoi — definitiv — in capitala Frantei. Aici preocuparile sale literare continua sub pseudonimul Alice Orient, obtinind premiul al doilea si medalia de aur „Femina" pentru poezia Les Perles, versiunea poeziei romanesti Cintec de plasa (Viata romaneasca, nr. 1, 1912, p. 15—16).
In toamna anului 1906 pleaca la Paris, consecinta previzibila a firii ei nelinistite, agitate. Se va stabili definitiv la Paris, de unde va trimite sporadic colaborari la revistele din tara si unde publica, in limba franceza, versuri si proza. in tara va mai publica poezie sub pseudonimul Alice Soare, iar in Franta va publica sub pseudonimul Alice Orient si va primi premiul al doilea la un concurs literar initiat de revista pariziana „Femina, pentru poezia Les Perles. Viata ei este insa un continuu zbucium, tar sfarsitul ii este inca invaluit in mister. Se avanseaza ca date ale decesului poetei anii 1933, 1940, chiar 1957.
Realizata doar partial si risipindu-se in poezie, Alice Calugaru face intr-un fel legatura intre cele doua secole, care inseamna sub aspect literar si o schimbare de atitudine poetica. Este o poeta a privelistilor, solicitata, cum spunea criticul literar Dumitru Micu, „de existenta obiectiva , cea mai putin interiorizata dintre fetele noastre si unul dintre „poetii cei mai nesentimentali ai literaturii romane.
Prin simtul polifonic dezvaluit in lirica sa, Alice Calugaru se apropie de sensibilitatea simbolista.
Sub acelasi pseudonim, poeta publica, in 1924, romanul autobiografic La tunique verte (Paris, Malfere, Bibi. du Herisson). Din strainatate va colabora dupa razboi la Convorbiri literare, sub pseudonimul Alice Soare. Decedata in 1957 (?).
Singurul volum de versuri aparut la noi in timpul vietii poetei este Viorele, Bucuresti, 1905.
Poezia Serpii a aparut in revista „Viata Romaneasca, an VIII, nr. 4, din aprilie 1913.
Opera
Viorele (1905)
Romane
Tunica verde (1924), publicat in limba franceza sub pseudonimul Alice Orient
Izvoare:
Nuferii, «Viata literara», I, 52, 1906. - inchinare, «Luceafarul» (Sibiu), IX, 1910. -Torsul, idem, IX, 1910. - Glasul noptii, «Viata literara si artistica», I, 8, 1907. -Ploaia, «Viata romaneasca», Tom. XXV, 1912. -Serpii, idem, I, XXVIII, 1913. -Buruieni, idem, T. XVII, 6,' 1910.
Poeziile sint reproduse dupa cum urmeaza : In gradina (Viorele, 1905) ; Poveste (Convorbiri literare. Buc, XL, 6—8, iunie, iulie, august 1906, p. 582) ; Pe drum (Viata romaneasca, Iasi, VI, 5, mai 1911, p. 266—267) ; Ploaia (Viata romaneasca, Iasi, VII, 5—6, mai-iunie 1912, p. 300) ; Cintec strain (Luceafarul, Sibiu, XI, 5, 1912, p. 104) ; Cintec de ploaie (Luceafarul, Sibiu, XI, 21, 1912, p. 381) ; Serpii (Viata romaneasca. Iasi, VIII, 4, aprilie 1913, p. 36—38) ; Pustietatea (Luceafarul, Sibiu, XIII, 10. 16 mai 1914, p. 292—293).
Deces: 1933
Alice Calugaru a fost o poeta romana.
Pentru poezia romaneasca, Alice Calugaru este o aparitie meteorica si invaluita in mister.
S-a nascut la 4 iulie 1886 in Paris, fiica lui Stefan, ofiter roman, si a Mariei Carabella, fara profesiune.
Studiaza primele patru clase in particular, in Bucuresti. Tot in particular isi va sustine si celelalte examene, la diferite licee si institute din Capitala, iar in iunie 1906 sustine si absolva, tot ca elev particular, examenul de capacitate, la liceul „Sf Sava. intre timp debutase publicistic, in 4 mai 1903, cupoezialn gradina, la revista „Semanatorul, cu sprijinul lui Nicolae Iorga, iar in luna mai 1905 ii aparuse prima parte a tirajului din volumul Viorele, debut editorial realizat sub indrumarea lui Titu Maiorescu.
Plecata de timpuriu in literatura franceza. Alice Calugaru (nascuta la Paris in 4 iulie 1886), debuteaza inca de pe bancile liceului, absofvit la Bucuresti, in 1907. Fire nelinistita, agitata, activitatea sa publicistica, desfasurata in revistele din [ara, nu-i da satisfactie. Plecata pentru studii la Paris, in 1912, se expatriaza, mai intii in Belgia, apoi — definitiv — in capitala Frantei. Aici preocuparile sale literare continua sub pseudonimul Alice Orient, obtinind premiul al doilea si medalia de aur „Femina" pentru poezia Les Perles, versiunea poeziei romanesti Cintec de plasa (Viata romaneasca, nr. 1, 1912, p. 15—16).
In toamna anului 1906 pleaca la Paris, consecinta previzibila a firii ei nelinistite, agitate. Se va stabili definitiv la Paris, de unde va trimite sporadic colaborari la revistele din tara si unde publica, in limba franceza, versuri si proza. in tara va mai publica poezie sub pseudonimul Alice Soare, iar in Franta va publica sub pseudonimul Alice Orient si va primi premiul al doilea la un concurs literar initiat de revista pariziana „Femina, pentru poezia Les Perles. Viata ei este insa un continuu zbucium, tar sfarsitul ii este inca invaluit in mister. Se avanseaza ca date ale decesului poetei anii 1933, 1940, chiar 1957.
Realizata doar partial si risipindu-se in poezie, Alice Calugaru face intr-un fel legatura intre cele doua secole, care inseamna sub aspect literar si o schimbare de atitudine poetica. Este o poeta a privelistilor, solicitata, cum spunea criticul literar Dumitru Micu, „de existenta obiectiva , cea mai putin interiorizata dintre fetele noastre si unul dintre „poetii cei mai nesentimentali ai literaturii romane.
Prin simtul polifonic dezvaluit in lirica sa, Alice Calugaru se apropie de sensibilitatea simbolista.
Sub acelasi pseudonim, poeta publica, in 1924, romanul autobiografic La tunique verte (Paris, Malfere, Bibi. du Herisson). Din strainatate va colabora dupa razboi la Convorbiri literare, sub pseudonimul Alice Soare. Decedata in 1957 (?).
Singurul volum de versuri aparut la noi in timpul vietii poetei este Viorele, Bucuresti, 1905.
Poezia Serpii a aparut in revista „Viata Romaneasca, an VIII, nr. 4, din aprilie 1913.
Opera
Viorele (1905)
Romane
Tunica verde (1924), publicat in limba franceza sub pseudonimul Alice Orient
Izvoare:
Nuferii, «Viata literara», I, 52, 1906. - inchinare, «Luceafarul» (Sibiu), IX, 1910. -Torsul, idem, IX, 1910. - Glasul noptii, «Viata literara si artistica», I, 8, 1907. -Ploaia, «Viata romaneasca», Tom. XXV, 1912. -Serpii, idem, I, XXVIII, 1913. -Buruieni, idem, T. XVII, 6,' 1910.
Poeziile sint reproduse dupa cum urmeaza : In gradina (Viorele, 1905) ; Poveste (Convorbiri literare. Buc, XL, 6—8, iunie, iulie, august 1906, p. 582) ; Pe drum (Viata romaneasca, Iasi, VI, 5, mai 1911, p. 266—267) ; Ploaia (Viata romaneasca, Iasi, VII, 5—6, mai-iunie 1912, p. 300) ; Cintec strain (Luceafarul, Sibiu, XI, 5, 1912, p. 104) ; Cintec de ploaie (Luceafarul, Sibiu, XI, 21, 1912, p. 381) ; Serpii (Viata romaneasca. Iasi, VIII, 4, aprilie 1913, p. 36—38) ; Pustietatea (Luceafarul, Sibiu, XIII, 10. 16 mai 1914, p. 292—293).
În grădină
Văzduhu-i plin de ciripiri;
De sus, o ploaie de lumină
Îneacă-n raze, în grădină,
Însângerații trandafiri.
Și prin miros pătrunzător
Și-amețitor de iasomie,
Un vânt de vară-ncet adie,
D-alintă florile ușor.
Am rupt o galbenă lalea,
Pierdută-n valuri de sulfină,
Și-am ridicat-o la lumină...
Frumos trec razele prin ea!
Întreagă-n aur o cuprind
Și dă printr-însa să străbată,
De pare toată-nflăcărată
Și parcă foile-i se-aprind.
Acolo râd în taină blând,
Și cată parcă să se-ascunză
Crăițe două sub o frunză:
Cu drag le-am sărutat pe rând.
Și-un fluture din zbor l-am prins,
Ce rătăcise prin grădină,
Pierdut în marea de lumină
Și alb de parcă era nins...
Strângându-mi florile la piept,
Pe toate, toate din grădină...
Mă-mbăt de flori și de lumină
Și-aș vrea să nu mă mai deștept.
Șerpii
Sub falnica desfăşurare de crengi a umedei păduri,
Mă culc în ierburi legănate, şi-n palme tâmplele-mi se razmă;
Şi nu las somnul să mă-nfrângă cu-a buruienilor mireazmă,
Ci lin încep să şuier cântul ce cheamă şerpii lungi şi suri.
Să vie-alunecând subt frunze, cu-ncete mlădieri de ape,
Cu zvârcoliri de-ascunse flăcări verzui, ce-ar tremura sub jar,
Să-ntindă asprii către mine vicleanul cap triunghiular,
În care turburi ochi veghează subt străveziile pleoape.
Cu-o fluierare prelungită începe necunoscutul cânt,
Ce-o să-i adune de departe şi-amăgitor o să-i dezmierde.
Şi ei se vor târâ spre mine pe muşchiul înflorit şi verde,
Ieşind pe rând din întuneric, cum ies izvoare din pământ.
Şi iată că de pretutindeni aud un foşnet de tufişuri;
Erau încolăciţi pe ramuri, ca lanţul iederei vicleni;
Îşi plămădeau prin ierburi crude veninul lor de buruieni;
Dormeau cu apele pădurii, ascunşi sub grelele pietrişuri.
Dar când descântecu-mi departe zvârli întâiul său fior,
Deodată fiecare-n codru lăsat-a cuibul singuratic, -
Şi-nvinşi de jalea prelungită a fluieratului cromatic,
Îşi măsurară-n ritmu-mi straniu, încet, alunecare lor.
Veniţi, o, şerpi târând prin ierburi, pe mlădiosul vostru pântec,
Prin ierburi lungi - ca lănci - prin pietre, al vostru chip de vis!
Veniţi, voi, ce vă-ncovoiaţi, ca lanţuri, de-acum sunteţi înlănţuiţi
De necurmatele cadenţe ce torc nemaicântatu-mi cântec.
Veniţi misterioşi şi falnici, voi, fermecaţi de-un glas străin!
De-acuma zvârcolirea voastră numai la ritmul meu se schimbă
Și fără vlagă e-mpotrivă-mi primejdioasa voastră limbă,
Ce ca o floare otrăvită înalţă-amarul ei venin.
Eram prin ierburi lungi culcată şi v-aşteptam cu ochi de pândă
Ş-acum voi mi-aţi adus întreaga putere-a tainicei păduri,
Şi viclenia-i mi-aţi predat-o cu-nşelătoare cotituri;
Iar fluierarea mea, de-acuma, se schimbă-n cântec de izbândă.
Mă reazăm de-un copac, ş-acolo aştept tot neamul vostru-nvins,
Să mi se-adune la picioare cu trupuri agere de spadă,
Să-nalţ, încolăcind pe braţu-mi, sălbateca mea pradă
Şi-n cingători însufleţite să las să-mi fie brâu-ncins.
Făr’ de putere împotrivă-mi, pădurea-ntreagă-mi este roabă,
Ea, ce mă-nlănţuia cu aspra-i mireasmă şi cu teama-i grea,
De-acum împărăţia-i toată de teamă şi fior e-a mea,
Şi-nveninata-i vrăşmăşie e cucerita mea podoabă.
Ploaia
Azi am văzut, înfiripată, ființa ploii mlădioase :
Avea o haină cenușie și foșnitoare de mătase.
Purta pe umeri mii de lanțuri subțiri, până la brâu,
Dar le zvârlea pe rând, în treacăt, pe apa turbure din râu.
Și de inele fără număr îi erau mâinile-ncărcate,
Și le scotea, pe fiecare, și le zvârlea pe lac, pe toate.
Lângă răzoare, prin grădină, trecea foșnind de-atâtea ori !
Și răsturna cu poala rochii, pe brazdă, proaspetele flori.
În urmă străbătând orașul, sub mâna–i geamurile toate,
Sub coardele de apă fură în mii de harfe preschimbate.
Dar ploaia cea strălucitoare, pe umăru-i, ca un urcior,
Întunecat și plin de apă, purta neistovitul nor.
Și-n oate inimile noastre, pe rând, trecând ca un paharnic,
Turna ca-n cupe fără număr, dintr-însul, plânsul cel zadarnic.
Te iubesc... - versuri Adrian Paunescu
TEATRU/ FILM 4 Iulie
Surorile Boga (1984) - Horia Lovinescu
Tennessee Williams - Menajeria de sticla (1990)
GÂNDURI PESTE TIMP 4 Iulie
Lewis Carroll - Citate:
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 4 Iulie
1. Un sef ajunge la birou dimineata cu fermoarul de la pantaloni desfacut. Secretara, nestiind cum sa-l puna in tema direct, il abordeaza:
– Sefule azi dimineata, cand ai plecat de acasa, ai inchis usa de la garaj?
Fraza nu a avut darul sa-l lumineze asa ca tipul a intrat in birou un pic nedumerit. Se aseaza el la birou, incepe sa-si vada de treaba si vede prohabul desfacut. In momentul respectiv are o revelatie referitor la spusele secretarei asa ca se gandeste sa o necajeasca un pic. O cheama in birou sa-i aduca o cafea si o intreaba:
– Cand ai vazut usa de la garaj deschisa mi-ai vazut si Jaguarul?
Secretara, zambind un moment raspunde:
– Nu, sefule. Tot ce am vazut era un Mini cu doua cauciucuri desumflate.
– Sefule azi dimineata, cand ai plecat de acasa, ai inchis usa de la garaj?
Fraza nu a avut darul sa-l lumineze asa ca tipul a intrat in birou un pic nedumerit. Se aseaza el la birou, incepe sa-si vada de treaba si vede prohabul desfacut. In momentul respectiv are o revelatie referitor la spusele secretarei asa ca se gandeste sa o necajeasca un pic. O cheama in birou sa-i aduca o cafea si o intreaba:
– Cand ai vazut usa de la garaj deschisa mi-ai vazut si Jaguarul?
Secretara, zambind un moment raspunde:
– Nu, sefule. Tot ce am vazut era un Mini cu doua cauciucuri desumflate.
2. Vine soţul acasã şi-şi întreabã nevasta:
– Ce ai face dacã aş câştiga la Loto?
– Aş lua jumãtate şi te-aş pãrãsi, rãspunde soţia.
– Perfect, spune soţul. Am câştigat 12 dolari. Ia 6 şi dispari!
– Ce ai face dacã aş câştiga la Loto?
– Aş lua jumãtate şi te-aş pãrãsi, rãspunde soţia.
– Perfect, spune soţul. Am câştigat 12 dolari. Ia 6 şi dispari!
3. Vine la frizer un tip cam chel… avea doar patru fire de pãr.
– Pãi bine, domnule, şi cum ai vrea sã te aranjez?
– Cu cãrare pe mijloc, douã fire într-o parte şi doua într-o parte.
Peste un timp, îi mai cade tipului un fir şi se gîndeste sã-şi aranjaze iar pãrul:
– Ei, acum cum îl aranjãm?
– Pãi aşa şic cu cãrare într-o parte…
Cînd rãmîne cu 2 fire…
– Pãi cu cãrare pe mijloc, cum altfel?
Dar îi mai cade un fir… Frizerul:
– În ce parte îl aranjãm?
– Ei, p-ãsta fã-l vîlvoi…
– Pãi bine, domnule, şi cum ai vrea sã te aranjez?
– Cu cãrare pe mijloc, douã fire într-o parte şi doua într-o parte.
Peste un timp, îi mai cade tipului un fir şi se gîndeste sã-şi aranjaze iar pãrul:
– Ei, acum cum îl aranjãm?
– Pãi aşa şic cu cãrare într-o parte…
Cînd rãmîne cu 2 fire…
– Pãi cu cãrare pe mijloc, cum altfel?
Dar îi mai cade un fir… Frizerul:
– În ce parte îl aranjãm?
– Ei, p-ãsta fã-l vîlvoi…
4. Jurnalul unui soţ
În anul care a trecut, am avut 365 de tentative de a face dragoste cu tine, din care am reuşit de 36 de ori, ceea ce înseamnã, în medie, o datã la zece zile.
Iatã lista cu motivele pentru care nu am avut mai mult succes:
– 54 de ori pentru cã lenjeria era la spãlat
– 17 ori pentru cã era o orã prea târzie
– 49 de ori pentru cã erai prea obositã
– 20 de ori pentru cã era prea cald
– 15 ori pentru cã vroiai sã dormi
– 22 de ori pentru cã te durea capul
– 17 ori pentru cã-ţi era teamã cã trezim copilul
– 16 ori pentru cã, erai prea nervoasã
– 12 ori pentru cã era ziua criticã din lunã
– 19 ori pentru cã trebuia sã te trezeşti devreme
– 9 ori pentru cã, susţineai cã n-ai chef
– 7 ori pentru cã, te-a ars soarele prea tare
– 6 ori pentru cã te uitai la emisiunea de noapte
– 5 ori pentru cã nu vroiai sã-ţi ciufuleşti noua coafurã
– 3 ori pentru cã ne aud vecinii
– 9 ori pentru cã ne aude mama ta
Din cele 36 de reuşite rezultatul nu a fost satisfãcãtor:
– 6 ori pentru cã stãteai pur şi simplu întinsã
– 8 ori pentru cã îmi aminteai cã sunt gãuri în stratul de ozon
– 4 ori pentru cã mi-ai cerut sã mã grãbesc, ca sã terminam odatã
– 7 ori pentru cã a trebuit sã te trezesc sã-ţi spun cã am terminat
– o datã pentru cã mi-era teamã cã te-am rãnit, din cauzã cã te-am simţit mişcându-te…
În anul care a trecut, am avut 365 de tentative de a face dragoste cu tine, din care am reuşit de 36 de ori, ceea ce înseamnã, în medie, o datã la zece zile.
Iatã lista cu motivele pentru care nu am avut mai mult succes:
– 54 de ori pentru cã lenjeria era la spãlat
– 17 ori pentru cã era o orã prea târzie
– 49 de ori pentru cã erai prea obositã
– 20 de ori pentru cã era prea cald
– 15 ori pentru cã vroiai sã dormi
– 22 de ori pentru cã te durea capul
– 17 ori pentru cã-ţi era teamã cã trezim copilul
– 16 ori pentru cã, erai prea nervoasã
– 12 ori pentru cã era ziua criticã din lunã
– 19 ori pentru cã trebuia sã te trezeşti devreme
– 9 ori pentru cã, susţineai cã n-ai chef
– 7 ori pentru cã, te-a ars soarele prea tare
– 6 ori pentru cã te uitai la emisiunea de noapte
– 5 ori pentru cã nu vroiai sã-ţi ciufuleşti noua coafurã
– 3 ori pentru cã ne aud vecinii
– 9 ori pentru cã ne aude mama ta
Din cele 36 de reuşite rezultatul nu a fost satisfãcãtor:
– 6 ori pentru cã stãteai pur şi simplu întinsã
– 8 ori pentru cã îmi aminteai cã sunt gãuri în stratul de ozon
– 4 ori pentru cã mi-ai cerut sã mã grãbesc, ca sã terminam odatã
– 7 ori pentru cã a trebuit sã te trezesc sã-ţi spun cã am terminat
– o datã pentru cã mi-era teamã cã te-am rãnit, din cauzã cã te-am simţit mişcându-te…
5. Un calugar si o calugarita se ratacesc intr-un viscol. Dupa mult umblat, ajung la o cabana micuta. Epuizati, fac pregatirile pentru a dormi. Erau cateva paturi si un sac de dormit pe jos, dar un singur pat. Fiind un cavaler, el spune:
– Sora, dormiti dv in pat. Eu ma voi culca pe jos in sacul de dormit.
Imediat ce intra in sac, trage fermoarul in sus si atipeste, cand o aude spunand:
– Frate, mi-e frig.
El desface fermoarul sacului, se ridica, cauta cateva paturi si o inveleste. Intra din nou in sac si cand inchide ochii ea spune din nou:
– Frate, tot mi-e foarte frig.
El deschide sacul, se ridica din nou, cauta alte paturi, le pune pe ea si se reintoarce in sac. Abia inchide ochii cand ea spune:
– Frate, aproape inghet…
De data asta, el ramane nemiscat si zice:
– Sora, am o idee. Suntem la kilometri de orice fiinta omeneasca, departe de civilizatie. De ce nu facem ca barbatul si nevasta?
– Din partea mea nicio problema, raspunde ea cu voce cocheta.
La care el rosteste urland:
– Atunci da-te jos din pat si cauta-ti tu singura paturi!
– Sora, dormiti dv in pat. Eu ma voi culca pe jos in sacul de dormit.
Imediat ce intra in sac, trage fermoarul in sus si atipeste, cand o aude spunand:
– Frate, mi-e frig.
El desface fermoarul sacului, se ridica, cauta cateva paturi si o inveleste. Intra din nou in sac si cand inchide ochii ea spune din nou:
– Frate, tot mi-e foarte frig.
El deschide sacul, se ridica din nou, cauta alte paturi, le pune pe ea si se reintoarce in sac. Abia inchide ochii cand ea spune:
– Frate, aproape inghet…
De data asta, el ramane nemiscat si zice:
– Sora, am o idee. Suntem la kilometri de orice fiinta omeneasca, departe de civilizatie. De ce nu facem ca barbatul si nevasta?
– Din partea mea nicio problema, raspunde ea cu voce cocheta.
La care el rosteste urland:
– Atunci da-te jos din pat si cauta-ti tu singura paturi!
6. Incendiu mare la un spital. Ca de obicei, sosesc operativ SMURD-ul si pompierii. Actioneaza organizat, se lupta cu flacarile, dar isi fac treaba profesionist, sting incendiul si intervin pentru salvarea persoanelor aflate in pericol. La urma, seful formatiei raporteaza managerului de spital:
– Dle doctor, operatiunea a fost incheiata cu succes, au fost salvati aproape toti, doar la subsol, din cele trei persoane inconstiente gasite acolo, doar doua am reusit sa le resuscitam, una… din pacate, a murit. Ne pare rau…
Doctorul:
– Bai, sunteti nebuni? La subsol se afla morga!
– Dle doctor, operatiunea a fost incheiata cu succes, au fost salvati aproape toti, doar la subsol, din cele trei persoane inconstiente gasite acolo, doar doua am reusit sa le resuscitam, una… din pacate, a murit. Ne pare rau…
Doctorul:
– Bai, sunteti nebuni? La subsol se afla morga!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu