REVISTA MEA DIN 15 AUGUST

MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU SÂMBĂTĂ 15 AUGUST 2020

PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; SFATURI UTILE 

ARTE 15 August

MUZICĂ 15 August

The Best Soul Songs Of All Time |Top Soul Songs 2020 | New Soul Music

Melodias con Guitarra- Música Para Comer Alegre en Familia Relajado y a Gusto- Instrumentales de oro

Baroque Music For Sleeping - A. Scarlatti Sinfonie di Concerto Grosso and Concertos, I Musici

2 Hours Old Latin Cha Cha Love Songs Legends Nonstop - Most Popular Latin Cha Cha Songs Of All Time

Beautiful Love Songs Of All Time - Romantic Guitar, Piano, Saxophone, Violin Love Songs Collection

POEZIE 15 August

Mihai Eminescu

Epigonii

Eugen Caraghiaur, poet

Biografie

Scriitor, jurnalist şi om de afaceri, Eugen Enea Caraghiaur s-a născut pe 15 august 1923, în localitatea Comrat din Moldova. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Este membru al Asociaţiei Scriitorilor Români din Canada.

Eugen Enea Caraghiaur a absolvit Politehnica din Timişoara - Facultatea de Mine şi Metalurgie. A urmat cursuri de geologie la universităţile din Roma, Nancy şi Sorbona.

Prinţul Eugen Eni Khan Caraghiaur este al 51-lea Şef al Casei Cumane de România Panciu, descendent direct al Casei Cumane de Panciu.

Eugen Enea Caraghiaur este deţinător al medaliei de aur Mihai Eminescu (1977) decernată la Chişinău de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni şi de Uniunea Scriitorilor din Moldova.


Activitatea literară

Coredactor al ziarului Dreptatea din New York (1973-1982), fondator al revistei Datina Străbună din Montréal.
Colaborează cu mai multe publicaţii din Moldova şi România.


Debut literar

A debutat cu volumul Poeme din Canada, Editura La Voix du Peuple, Montréal, Québec,1977.

Volume publicate

Autor al unui număr de 50 de titluri (poezie, eseu, economie politică, istorie, roman) apărute în Canada, Italia, România, Moldova.

Titluri reprezentative: Visuri şi Realităţi, Gând şi suflet, Poeme de Toamnă, Mărturisiri Rimate, Şoaptele Inimii, Poeme de Suflet, Iernatice Stihuri, Stropi de Lumină, Speranţe şi Hotare, Bugeac Străbun.  

Urzind covorul viitorului

Mormane de ani,
Vălătuci de timpuri.
Viorile mute.
Orchestrele corbilor.
Un drum ce renaşte
Din cuvântul trecutului.
Din sufletele ce respiră
Şi inimile care bat
Prin labirintele încrederii.
Iubito, ţară de dor,
Tresari fără mine în agonia dragostei
Urzind covovorul viitorului.


Ce suflu mână firul vieţii?

Ce strigăt aspru te-nfioară?
Ce sunet viu te împresoară?
Ce vifor rece te îngheaţă
Ca pe un vis ascuns în ceaţă?

Ce undă `naltă te împinge
Spre malul ce te va înfrânge?
Ce suflu mână firul vieţii
Rostogolind pe drum scaieţii?

Cât strigătul va fi un strigăt,
Iar sunetul va fi un sunet,
Cât viforul va fi de gheaţă
Şi visul tău ascuns în ceaţă

Gândeşte-te la nemurire,
La viaţă, moarte şi iubire,
Făr-de-nceput, făr-de sfârşit 
Pentru bogat sau necăjit...


Praf de oxidări

Peste tot a curs rugina
Cu al vremii plug.
Numai inima, virgina,
Arde pe-al său rug.

Peste munţi şi peste ape
Au căzut rugini,
Numai inima în şoapte
Sângerează-n spini.

Peste ţări şi peste lume
Ruginiri şi teasc.
Numai inima în glume
Arde pe-al său vreasc.

Peste sori şi peste stele
Praf de oxidări.
Numai dragostele mele
Sunt peregrinări..

TEATRU/ FILM 15 August

Regizor Sică Alexandrescu

Biografie

 Nascut pe 15 august 1896 in Bucuresti, Sică Alexandrescu a fost un regizor român format la școala realistă a lui Paul Gusti (un mare regizor de teatru roman). Ca fiu al unui actor, Vasile Alexandrescu crescuse cu pasiunea pentru teatru. După absolvirea liceului Sf. Sava din Bucuresti, începe să lucreze în teatru, la început ca regizor de culise la Naţionalul bucureştean unde pune în scenă o piesă scrisă de Mihai Sorbu: “ Patima roşie” în care se spune că a debutat marea actriţă Elvira Popescu. Începe adevărata sa cariera la Teatrul Naţional din Cluj, devine repede un bun regizor de farse în genul bulevardier, de divertisment în gustul epocii, cu adaptări moderne ale tradiţiei vodevilului. Prelucra, dramatiza, regiza cu îndemânare şi cu imediat succes la public. Dar acorda constant atenţie dramaturgiei româneşti, fiind foarte receptiv la piesele autorilor debutanţi sau abia lansaţi. A montat comedii ale lui Gogol şi Goldoni și lucrări dramatice românești și rusești printre care „O chestiune personală” de A. Stein, „Anii negri” de Aurel Baranga și N. Moraru şi a devenit prim regizor artistic la Teatrul Național "I. L. Caragiale". De două ori laureat al Premiului de Stat, în anii 1940 a reușit să întrunească toate teatrele importante din București, realizând - fie ca regizor sau ca director de teatru - spectacole cu distribuții extraordinare, în care chiar și rolurile mici erau jucate de mari actori. Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, regizorului Sică Alexandrescu i s-a acordat titlul de Maestrul emerit al artei din Republica Populară România „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă” şi în anul 1960 a primit și titlul de Artist al poporului. Dupa moartea sa , survenită la Cannes în Franta pe 6 august 1973, soţia sa, Aurelia Alexandrescu face în 1980 o donaţie statului roman ce cuprinde patru lucrări de bună calitate semnate de Gheorghe Petraşcu (Borcanul cu pensule), Nicolae Tonitza (Nud văzut din spate), Theodor Pallady (Natură statică cu anemone) şi Iosif Iser (Arlechin şi dansatoare). În prezent, Teatrul Dramatic din Brașov îi poartă numele din 1994 si o stradă din Cartierul Vatra Luminoasă din Bucureşti se poate mândri cu acelaşi nume. 

Eugene Scribe - Paharul cu apa | Teatru radiofonic

Denis Diderot - Jacques fatalistul si stapanul sau

GÂNDURI PESTE TIMP 15 August

Walter Scott – Citate:

SFATURI UTILE 15 August

INSUFICIENŢA CARDIACĂ

Insuficienţa cardiacă apare când muşchii inimii nu mai pompează atât de mult sânge cât are nevoie organismul.

Insuficienţa nu înseamnă că inima a încetat pomparea, ci că nu mai pompează la capacitatea necesară. Insuficienţa cardiacă poate fi cauzată de câteva boli care pot afecta inima şi capacitatea ei de pompare.

Când inima nu mai pompează eficient sânge prin corp, acesta începe să se întoarcă mai greu spre inimă, situaţie care duce la formarea de fluide în plămâni sau în alte părţi ale corpului, cauzând respiraţie scurtă şi alte simptome de atac de cord. Insuficienţa cardiacă este o afecţiune progresivă, care se înrăutăţeşte în timp.

De obicei începe când inima este afectată sau slăbită, ca rezultat al unui atac de cord. La început, corpul încearcă să compenseze capacitatea scăzută de pompare a inimii prin:

_ Reţinerea sării şi a apei, pentru a creşte cantitatea de sânge în

fluxul sangvin.

_ Creşterea volumului de muncă depus de inimă.

_ Creşterea dimensiunilor inimii.

În cele din urmă, aceste încercări de compensare ale corpului nu fac decât să înrăutăţească insuficienţa cardiacă deja existentă.

Care sunt diferitele tipuri de insuficienţă cardiacă?

Insuficienţa cardiacă de obicei afectează ventriculul stâng în două moduri:

_ Insuficienţa sistolică apare atunci când ventriculul nu se mai

contractă suficient de puternic pentru a pompa sângele către corp.

_ Insuficienţa diastolică apare când ventriculul nu se mai relaxează suficient şi aceasta afectează capacitatea lui de a se umple cu sânge.

Dacă partea stângă a inimii este mai afectată, s-ar putea să nu fie capabilă să pompeze suficient sânge către toate organele din corp, inclusiv către inimă. În acelaşi timp, sângele trebuie să se întoarcă în ventriculul drept, iar dacă are dificultăţi, el stagnează în circulaţie şi determină apariţia de lichide suplimentare – insuficienţă în partea dreaptă. Insuficienţa dreaptă şi cea stângă sunt adesea prezente în acelaşi timp, sub forma insuficienţiei cardiace globale.

Pe lângă clasificarea în funcţie de tip, insuficienţa cardiacă este clasificată în funcţie de severitate, folosind un sistem dezvoltat de Asociaţia Americană a Inimii. Insuficienţa este o afecţiune cronică, ce se poate înrăutăţi dintr-o dată, şi aceasta se numeşte insuficienţă acută. Forma acută cere tratament urgent.

Care sunt cauzele insuficienţei cardiace?

Insuficienţa cardiacă poate fi cauzată de câteva boli care afectează inima şi capacitatea sa de a pompa sângele:

_ Boli ale arterelor coronariene şi mai ales infarctul miocardic

_ Tensiunea arterială ridicată

_ Boli ale muşchilor inimii – cardiomiopatie

_ Afecţiuni congenitale ale inimii

_ Boli ale valvelor inimii

_ Boli ale pericardului

_ Aritmii

Un număr de factori pot cauza insuficienţa bruscă, cum ar fi luarea medicamentelor în mod incorect, un nou atac de cord, cheaguri de sânge care ajung la plămâni, infecţii, utilizarea de alcool, excesul de sare, efortul fizic.

Care sunt simptomele insuficienţei cardiace?

Simptomele tipice ale insuficienţei cardiace includ:

_ Respiraţie scurtă şi frecventă

_ Edeme în special la picioare, glezne

_ Creştere bruscă în greutate

_ Ameţeală, leşin sau slăbiciune

_ Oboseală

_ Tuse uscată, în special în poziţia culcat

_ Urinare crescută noaptea

_ Greaţă, balonări

Insuficienţă cardiacă acută

Insuficienţa acută intervine când plămânii se umplu rapid cu apă – edem pulmonar. Simptomele se dezvoltă rapid şi pot include:

_ Respiraţie scurtă şi ineficientă

_ Bătăi de inimă neregulate şi rapide

_ Tuse cu secreţii spumoase şi de culoare roz

Insuficienţa acută este o urgenţă medicală şi are nevoie de îngrijire imediată.

Cum poate fi diagnosticată insuficienţa cardiacă?

Ecocardiografia este cea mai bună şi mai simplă metodă de a determina dacă ai insuficienţă cardiacă şi ce tip. De asemenea, ajută la evaluarea severităţii insuficienţei. Ecocardiografia foloseşte ultrasunete, pentru a crea o imagine în mişcare a inimii, şi de obicei este primul test făcut după apariţia unor asemenea probleme medicale. De asemenea, radiografia pieptului poate ajuta la diagnosticarea insuficienţei. Ecocardiografia poate fi folosită pentru a monitoriza insuficienţa, măsurând cât sânge este pompat din ventriculul stâng. Medicii ştiu când insuficienţa se înrăutăţeşte,

monitorizând simptomele şi determinând dacă aşa-numita fracţie de ejecţie a scăzut.

La ce să vă aşteptaţi, dacă aveţi insuficienţă cardiacă?

Insuficienţa cardiacă este o afecţiune pe viaţă, care de obicei se înrăutăţeşte cu timpul. Câteva medicamente şi mai multe schimbări în stilul de viaţă sunt necesare când ai insuficienţă. Aceşti paşi pot îmbunătăţi insuficienţa şi pot avea un impact pozitiv asupra calităţii şi lungimii vieţii.

În faza timpurie poţi avea doar simptome minore, care să apară în timpul activităţilor obositoare. Cu timpul, simptome ca respiraţia scurtă, balonarea şi oboseala se pot înrăutăţi, până când vor fi prezente tot timpul, chiar şi atunci când te odihneşti.

Tratamentul poate reduce aceste simptome adesea, dar de obicei nu le elimină. Când insuficienţa se înrăutăţeşte poţi deveni oboist şi slăbit, chiar dacă iei multe medicamente şi urmezi un plan de tratament. Alte organe ale corpului pot ajunge să nu funcţioneze corect, deoarece nu primesc suficient sânge.

Insuficienţa acută se dezvoltă rapid şi poate cauza moartea, dacă nu primeşte tratament medical imediat.

Complicaţiile insuficienţei cardiace pe termen lung pot include:

_ Afecţiuni al anumitor organe – adesea insuficienţă renală, rezultând din descreşterea cantităţii de sânge şi de oxigen

_ Bătăi de inimă neregulate şi moarte subită

_ Atac vascular cerebral

_ Atac de inimă

_ Tromboză şi embolie pulmonară

_ Probleme ale valvelor

Ce pot face să trăiesc cu insuficienţa cardiacă?

După ce ai fost diagnosticat cu insuficienţă cardiacă, este foarte probabil să fie necesar să iei anumite medicamente pentru tot restul vieţii. Dieta şi schimbările în stilul de viaţă sunt de asemenea importante în tratarea simptomelor.

Limitarea aportului de sare, odihna şi activitatea moderată, evitarea infecţiilor şi folosirea atentă a medicamentelor sunt căi importante de a controla insuficienţa şi de a preveni complicaţiile, spitalizarea şi moartea bruscă.

Probabil ţi se va da o combinaţie de medicamente care să trateze insuficienţa, incluzând un ACE inhibitor, un diuretic şi digoxină. Aceste medicamente vor ajuta inima să pompeze mai bine şi vor controla simptomele. Medicamentele nu vindecă insuficienţa cardiacă, totuşi pot uşura simptomele, pot îmbunătăţi funcţia inimii, pot încetini evoluţia bolii şi pot reduce riscul complicaţiilor.

Medicul poate recomanda tratament chirurgical, cum ar fi un by-pass al arterelor coronariene, dacă vasele de sânge din inimă sunt blocate. Un transplant de cord se ia în considerare doar când simptomele sunt severe şi nu răspund la formele standard de tratament.

Cine îmi poate trata insuficienţa cardiacă?

Solicită ajutorul medicului cardiolog, dacă bănuieşti că ai simptome de insuficienţă sau dacă simptomele se înrăutăţesc. Solicită ajutor medical, dacă ai semne de insuficienţă acută, atac de cord sau atac vascular cerebral.

Acest material a fost reprodus din lucrarea Dr Leonard Azamfirei intitulată  E BINE SĂ ŞTII Sfaturi pentru oamenii sănătoşi şi...bolnavi apărută în Editura Viaţă şi sănătate – Bucureşti 2003.

7 exercitii pentru spate care vor inlocui orice masaj profesionist | Eu stiu TV