MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU SÂMBĂTĂ 21 NOIEMBRIE 2020
PARTEA A DOUA - RELIGIE ORTODOXĂ; ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 21 Noiembrie - Dezlegare la pește
RELIGIE ORTODOXĂ 21 Noiembrie
(+) Intrarea în Biserică a Maicii Domnului - dezlegare la pește
Sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului (numită în popor şi Vovidenia) aminteşte faptul aducerii cu evlavie, în biserica Legii vechi, adică în templul din Ierusalim, a copilei de trei ani, care avea să fie Maica Domnului nostru Iisus Hristos; întâi, pentru că acest fapt, atunci când s-a petrecut, s-a împlinit într-un chip minunat şi, al doilea, el cerea o pregătire pentru taina nașterii cu trup omenesc a Fiului lui Dumnezeu, care avea să se săvârșească prin mijlocirea Născătoarei de Dumnezeu.
Tradiţia Bisericii arată motivul pentru care Născătoarea de Dumnezeu a fost dusă la templul Legii vechi şi dăruită Domnului: Ana, cea pururea pomenită, soția lui Ioachim, care mai toată viaţa ei a fost stearpă, adică nu a putut naşte copii, luând îndemn din cele ce s-au petrecut cu cealaltă Ana, care era şi ea stearpă, mama Prorocului Samuel, se ruga, împreună cu bărbatul ei Ioachim, lui Dumnezeu, Stăpânul firii, să le dăruiască lor un copil, făgăduind că, dacă le va împlini cererea, îndată îl vor dărui şi închina lui Dumnezeu.
Şi aşa a născut Sfânta Ana pe ceea ce s-a făcut începutul mântuirii neamului omenesc, pe pururea Fecioara Maria. Iar când ea a fost de trei ani, au luat-o părinţii ei şi au adus-o la templu şi, adunând ceată de fecioare, au întâmpinat-o cu făclii aprinse, însoţind-o până la treptele templului şi au încredinţat-o preoţilor. Deci, luând-o arhiereul cel de atunci, Zaharia, a dus-o în cele mai dinlăuntru ale templului, în Sfânta Sfintelor, unde, o dată pe an, intra numai singur arhiereul. Şi aceasta a făcut-o din insuflarea lui Dumnezeu, Cel ce avea să Se nască dintru ea, spre mântuirea lumii.
Că, de vreme ce chivotul Legii vechi nu mai era acolo de la robia babilonică, se cuvenea a sta acolo Preacurata Maria, care avea să fie chivotul cel însufleţit şi adevărat al sfinţeniei şi care avea să poarte nu tablele umbrei Legii, ci pe Însuşi Dătătorul Legii; nu mana care hrănea trupeşte, ci chiar pe Pâinea vieţii, Care S-a coborât din cer spre viaţa lumii, adică pe Fiul lui Dumnezeu întrupat.
Şi a rămas Fecioara la templu, ducând sfântă vieţuire. Erau la templul din Ierusalim trei rânduri de chilii, în care locuiau, cu frică de Dumnezeu, fecioare şi văduve închinate Domnului, precum şi slujitori ai templului. În acest loc de bună creştere, Sfânta Fecioară, necontenit deprindea, sub supravegherea fecioarelor mai în vârstă, lucrul de mână, citirea Scripturii şi îndeosebi rugăciunea. Dar cu cât creştea cu vârsta, cu atât creştea şi cu harul şi se ruga mult în Sfânta Sfintelor, încât după dreptate se spunea că mai mult locuia acolo.
În fiecare zi se ruga de dimineaţă până la ceasul al treilea, apoi până la ceasul al nouălea se ostenea cu lucrul de mână, iar de la al nouălea ceas se ruga iarăşi până târziu în noapte. Şi în fiecare seară Arhanghelul Gavriil, arătându-i-se împreună cu alţi îngeri, îi aducea hrană cerească, iar hrana primită de ea de la preoţi o dădea săracilor.
Din vreme în vreme, Sfinţii ei Părinţi, Ioachim şi Ana o cercetau, dar după şapte ani ei au trecut la cele veşnice. Preacurata a rămas la templu până la vârsta de 15 ani, când arhiereul a socotit să o căsătorească. Atunci Sfânta Fecioară a descoperit arhiereului şi preoţilor că ea, încă din leagăn, este făgăduită lui Dumnezeu şi că ea însăşi a ales o viaţă de feciorie neîntreruptă.
Drept aceea, a fost logodită cu dreptul Iosif, atunci în vârstă de aproape 80 de ani, ca, sub acest chip, să se păzească ea curată în lume; şi astfel, Iosif logodnicul a luat-o în casa lui din Nazaret. Se spune că arhiereul i-a încredinţat Fecioarei ca ultimă îndatorire la plecarea de la templu să participe la ţeserea unei noi catapetesme pentru Sfânta Sfintelor, pe care Preacurata a lucrat-o cu sârguinţă.
Această catapeteasmă avea să se rupă în vremea Pătimirii Domnului pe Cruce. Astfel, neîntinata Maria a fost pregătită să devină Maica Fiului lui Dumnezeu, vieţuind în chip cu totul virtuos şi asemenea îngerilor, ca un vas al sfinţeniei. Acest praznic, sărbătorit în fiecare an la 21 noiembrie, ne aminteşte, astfel, despre virtuţile Maicii Domnului, despre fecioria ei închinată Mirelui ceresc, despre viaţa ei de rugăciune şi despre însemnătatea sfinţitoare a bisericii.
Pentru rugăciunile Preacuratei Tale Maici, Hristoase Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Tradiții și obiceiuri:
Este sărbătoare mare joi, 21 noiembrie. Creștinii respectă o serie de tradiții și obiceiuri de Intrarea Maicii Domnului în Biserică, zi în care se dă dezlegare la pește. Este una din cele mai importante sărbători care au loc în Postul Crăciunului, una de care se leagă, de asemenea, pe lângă datini străvechi și o serie de superstiții, mai ales în zonele rurale.
Credincioșii respectă, așadar, cu sfințenie această sărbătoare și respectă multe tradiții care au legătură cu norocul. Se spune că o serie de acțiuni care au loc în această zi vor avea efecte asupra noastră, în special dacă vorbim despre interdicții. Este ziua în care fetele vor să-și afle ursitul, iar pentru asta merg la fântâna din sat și aprind o lumânare albă. Lumânarea trebuie aprinsă la cântatul cocoșului, iar fetele care vor să își vadă ursitul trebuie doar să se uite în fântână, zice tradiția.
Este o zi în care se consumă produse de post. Având în vedere că este sărbătoare, pe 21 noiembrie se dă dezlegare la pește. Tot pe 21 noiembrie este bine ca gospodinele să împartă bunătăți copiilor, iar în ziua praznicului Intrării în Biserică a Maicii Domnului se pomenesc persoanele care au murit în condiții nedeslușite. În memoria celor adormiți se vor împărți tot felul de bucate, coșuri cu fructe sau pachete cu pește și câte o candelă.
În această zi, femeile nu au voie să lucreze cu lâna, pentru că astfel de munci ar pune în pericol animalele, în special oile. Tot pentru această zi este interzisă spălarea rufelor ori a curățeniei prin casă. Persoanele care încalcă această interdicție se vor lovi de tot felul de probleme în familie, de mari necazuri în gospodărie pe durata anului. Nu este bine să ne certăm cu cei din jur și nici să refuzăm iertarea cuiva. Totodată, pe 21 noiembrie este bine să nu uiți de cei sărmani, în special de copiii nebotezați.
ARTĂ CULINARĂ - REȚETE PENTRU ZI CU DEZLEGARE LA PEȘTE 21 Noiembrie
A. PLĂCINTE, GUSTĂRI
Heringi cu mere
· 500 g heringi săraţi
· 800 g mere
· 500 g ceapă
· 300 g cartofi
· 125 g ulei
· 150 g lămâie
· 60 ml oţet
· Eventual sare
Heringii şe curăţă, se scot fileurile şi se trec prin maşina de tocat împreună cu ceapa tăiată în sferturi, merele curăţate de coajă şi seminţe şi tăiate în sferturi şi cartofii copţi şi curăţaţi.
Se adaugă ulei, zeamă de lămâie sau oţet şi eventual sare şi se amestecă până devine o pastă spumoasă.
Se pune pe platou şi se ornează cu felii de lămâie şi câteva măsline.
Se poate servi ca gustare sau ca salată.
B. SALATE
Salată de crap cu maioneză de post
· 1kg crap
· 200 g ceapă
· 300 g morcovi
· 200 g pătrunjel
· 150 g ţelină
· 300 g mazăre conservă
· 300 g fasole verde conservă
· 300 g gogoşari în oţet
· 800 g maioneză de post (după una din reţetele postate anterior – vezi postările din grupul Reţete alimentare de post
· Piper
· 20 g muştar
· Sare
După ce a fost curăţat şi spălat în mai multe ape, peştele se pune la fiert în apă cu sare şi ceapă.
Se scoate pe un platou după 10 minute şi se lasă să se răcească.
Morcovii, pătrunjelul şi ţelina se fierb în apă cu sare şi apoi se taie cubuleţe.
Fasolea şi mazărea se scurg de zeamă; fasolea se taie în bucăţi de 3 cm, iar mazărea se trece printr-un jet de apă rece.
Gogăşarii se taie cubuleţe.
Se dezosează peştele şi se rupe în bucăţi mici.
Se amestecă legumele cu peştele, maioneza de post, piperul şi muştarul şi se aşază salata, sub formă de peşte, pe un platou. Se ataşază la salată capul şi coada peştelui şi se decorează salata cu maioneză păstrată special pentru aceasta.
C. SOSURI
Azi nu pregătim un sos separat pentru că reţetele nu impun aceasta.
D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Ciorbă de caras sau biban
· 1,5 kg biban sau caras nu prea mari
· 150 g morcovi
· 50 g albitură
· 100 g ţelină
· 200 g ceapă
· 700 g roşii
· 150 g ulei
· 1 legătură pătrunjel
· 1 legătură leuştean
· 1,5 l borş de putină
· Sare
Se taie zarzavatul în cuburi, ceapa se toacă mărunt, se călesc împreună în ulei, se sting cu apă şi se pun la fiert.
Când zarzavatul este aproape fiert se adaugă roşiile, curăţate de coajă şi seminţe şi tăiate cubuleţe.
Se fierbe borşul separat, se strecoară şi se adaugă împreună cu sarea după gust.
Se curăţă şi se spală peştişorii în mai multe ape, apoi se adaugă la ciorbă şi se lasă la fiert circa 10-12 minute.
După ce s-a oprit focul se adaugă verdeaţa tocată.
E. MÂNCĂRURI
Pilaf de peşte
· 1 kg peşte
· 300 g orez
· 200 g ulei
· 150 g ceapă
· 750 g roşii
· Piper
· Sare
Peştele se curăţă, se spală în mai multe ape, se taie în porţii, se sărează şi se prăjeşte în ulei.
Ceapa se taie mărunt, se căleşte în restul de ulei, se adaugă orezul, se căleşte în continuare, apoi se stinge cu apă, se adaugă sare, piper boabe şi roşiile curăţate de coajă şi seminţe şi tăiate cuburi.
Când orezul este aproape gata se aşază pe deasupra bucăţile de peşte şi se dă vasul la cuptor pentru gratinare.
F. DULCIURI
Cornuleţe vanilate
· 280 g făină
· 210 g margarină
· 100 g nuci
· 70 g zahăr tos
· 1 plic zahăr vanilat
· 150 g zahăr pudră
Din făină, margarină, nuci măcinate şi zahăr tos se face o cocă din care se formează în palme, cornuleţe mici care se aşază în tăvi unse şi se dau la cuptor la foc moale.
După ce s-au copt se lasă să se răcească în tăvi, apoi se tăvălesc prin zahăr pudră amestecat cu zahăr vanilat şi se aşază pe platou.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu