vineri, 20 noiembrie 2020

REVISTA MEA DIN 23 NOIEMBRIE / 3.

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU LUNI 23 NOIEMBRIE 2020

PARTEA A TREIA - ARTE


ARTE 23 Noiembrie

INVITAȚIE LA OPERĂ 23 Noiembrie

Best Opera Arias: Turandot, La Traviata, Rigoletto, Cavalleria Rusticana, La Boheme, Aida, Norma...



INVITAȚIE LA OPERĂ 23 Noiembrie

Wagner - Der Ring des Nibelungen: Die Walküre | Act 3



MUZICĂ 23 Noiembrie

Most Old Beautiful Love Songs of 70, 80, 90


2 Hours Baroque Adagios Music



Richard Clayderman - Zodiacal Symphony




POEZIE 23 Noiembrie

Aurel Butnaru

Luceafăr nestatornic

Luceafăr bland al zorilor
Sunt foarte fericit…
Călcand prin noapte am simtit
Nemaipătrunsul dor.

Privind la tine în trecut
Nu-mi inspirai nimic
Poate un simt, dar totusi mic
Si nu te-am mai văzut.

Opream a tale raze reci
De ochii feminini
Ce ar fi stat ca doi străini
Privindu-te în veci…

Un glas plăpand m-a'nlăturat
Spunand că o inspiri
Si gândul mi l-a spulberat
Ciocnindune'n priviri.

Trecand din noapte către zi
Învăluit de simturi
În vis cu ochii tăi mă scuturi
Si cu-ale tale corzi.

De-atunci si mai ‘nainte'ncoace
Mă tot gandesc la tine
Si nestatornic zic în sine
Privindu-te am pace.

Si vreau să te-ntalnesc să-ti spun
Că tare-mi esti plăcută
Că vraja e deja făcută
Si focul nu-l răpun.

Acum, luceafăr încălzit
Te văd în noaptea neagră
Cu gândul la fiinta dragă
Eu iarăsi te-am privit.


GRETE TARTLER

Grete Tartler (n. 23 noiembrie 1948, București) este o scriitoare, traducătoare, orientalistă (arabistă), diplomată din România de etnie germană.

Grete Tartler s-a născut la 23 noiembrie 1948 la București.

Studii

Grete Tartler este absolventă a Universității din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția arabă-engleză, și a Conservatorului „Ciprian Porumbescu”. Este doctor în filosofie al Universității București, 1995, cu lucrarea "Utopia însingurării în Evul Mediu islamic" (publ. "Înțeleptul singuratic", Humanitas 2006)

Cariera

  • Din 1976 și până în 1991 a fost profesoară, ulterior redactor la revista Neue Literatur.
  • Din 1978 este membră a Uniunii Scriitorilor din România.
  • Din 1992 până în 2008 a lucrat în diplomație, ca atașat cultural și secretar I la Viena (1992-1995), la Direcția Cultură din Ministerul Afacerilor Externe în 1996, ca ambasador la Copenhaga și Reykjavík (1997-2001), ca ministru plenipotențiar la Atena (2002-2006).
  • Din anul 2003 a fost profesor asociat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative SNSPA din București, \cercetătoare/colaboratoare la Centrul de Excelență „Paul Celan” al Universității din București. Din 2011 este profesor asociat la masteratul "Spațiul islamic: societăți, culturi, mentalități" al Universității din București [1] și la masteratul de studii culturale CPCEI al Universității București.

Alte amănunte

Grete Tartler a fost căsătorită cu scriitorul Stelian Tăbăraș, cu care are o fiică, Ana-Stanca Tabarasi-Hoffmann

Opera

Susține din 1982 până în prezent rubrica de comentare a traducerilor în România Literară.[2] A avut o rubrică săptămânală în revista Luceafărul.

Opera originală

  • A publicat 10 volume de poezie în limba română, printre care:
  • Apa vie, Eminescu, București 1970
  • Chorale, București, Cartea Românească, 1974
  • Hore, București, Cartea Românească, 1977
  • Astronomia ierbii, București, Cartea Românească, 1981
  • Achene zburătoare, Cartea Românească 1992. Premiul Academiei Române.
  • Materia signata,București, Cartea Românească, 1992, 2004.
  • Cuneiforme (95 de poeme scrise între 1970–1995), Timișoara, Ed. Helicon, 1997
  • Roșiile portocalii când sunt verzi sunt galbene, Ed. Albatros, 1997
  • Cuvinte salvate, ed. Omonia 2018.
  • Versuri si uscate, ed. Junimea, 2019

De asemenea, publică și poezie în limba germană.[3]

  • 9 volume eseuri și studii:
    • „Melopoetica”, Eminescu, 1984
    • „Proba Orientului”, Eminescu, 1991
    • „Europa națiunilor, Europa rațiunilor”, Cartea Românească, 2001
    • „Înțelepciunea arabă (Secolele V-XIV)”, ediția I, Univers 1985; ediția II, Polirom, 2002; reeditare revăzută și adăugită, ediția III, Polirom 2014.
    • „Identitate europeană”, Cartea Românească, 2006
    • „Înțeleptul singuratec”, Humanitas, 2006
    • „Islam, repere culturale. Proba Orientului”, Paralela 45, 2012 http://www.edituraparalela45.ro/colectie.php?idcolectie=48[nefuncțională]
    • „Înțelepciunea arabă de la preislam la hispano-arabi”, Polirom 2014
    • „Umor și satiră în literatura arabă clasică: al-Gahiz, al-Hamadani, al-Hariri, Polirom 2017[4]
  • 7 volume de literatura pentru copii, dintre care cele mai recente:
    • „Râsul ocrotit de lege”, Cartea Românească, București, 2000.
    • „Gulii verzi în Țara Pisicilor”", Editura Paralela 45, București, 2009.
    • Lucruri de ținut minte și alte poezii/ Things to remember and other poems, ed. și trad./ Cartea Românească, București, 2018
    • Antologie din Târgul de animale mici, 1985, Școala de Muzică, 1986, Zebra și algebra, 1988, Intîmplări în dicționar, 1991, toate apărute la editura Creangă, București, cuprinsă în antologia de autor Versuri și uscate, ed. Junimea, Iași, 2019.

Volume colective

Traduceri

Traduceri în limba română:

  • din germană:
    • Goethe, „Teatru”, București, Univers, 1987);
    • „Poezie germană contemporană”, Antologie, Cluj, Dacia, 1991.
    • Poezie de limba germană contemporană (Antologie de lirică scrisă în limba germană în perioada 1970-1990), Editura Dacia, Cluj 1992
    • Patrick Süskind, „Parfumul” ( 5 ediții, cea mai recentă ediție, Humanitas 2006)
    • Dito și Idem (Carmen Sylva și Mite Kremnitz), Astra. Roman epistolar. Traducere, prefață și note. București, Humanitas 2011, ISBN 978-973-50-3351-4.
  • din araba clasică
    • „Cele șapte mu’allaqat”, Bucuresti, Univers, 1978.
    • Al-Ğahiz, „Tratatul despre zgârciți”, Bucuresti, Univers, 1985. Reeditat împreună cu al-Hamadhani si al-Hariri în antologia ”Umor și satiră în literatura arabă clasică”, Polirom 2017 http://www.polirom.ro/web/polirom/carti/-/carte/6348
    • Al-Hamadhani/Al-Hariri, Șezători arabe (30 de maqamat), antologare, traducere, studiu introductiv, note și comentarii, Univers, 1981.
    • Ibn Tufayl, "Hayy ibn Yaqzan", Ibn Sina,"Hayy ibn Yaqzan", Al-Farabi, "Al-Madina al-fadila (Cetatea virtuoasă" în Grete Tartler, Înteleptul singuratic. (al-Farabi, Ibn Sina, Ibn Bagga, Ibn Tufayl),] Univers 1985, Humanitas 2006. ISBN (10)973-50-1425-4; ISBN (13) 978-973-50-1425-4.
    • Ibn Hazm-al-Andalusi, "Tawq al-hamama (Colierul porumbitei)", traducere din arabă, studiu introductiv, note si comentarii, indice xplicativ, Bucuresti, Humanitas 2012. ISBN 978-973-50-3470-2.
    • Al-Farabi, "Sentențiile omului de stat” , al-Zamahsari, ”Cartea colierelor de aur”, Ibn Sina ”Rezumat de interpretare a viselor”, Ibn Sina, ”Epistola păsării” și ”Epistola despre natura rugăciunii”, al-Ghazali, ”Despre noblețea intelectului” (din ”Reînvierea științelor religiei”), al-Ma'rri, ”Epistola Iertării”, Ibn Hazm al-Andalusi, ”Caracterele și purtările în lecuirea sufletelor” și alte opere de filozofie clasică arabă în Grete Tartler, „Înțelepciunea arabă de la preislam la hispano-arabi”, Polirom 2014.
    • Umor și satiră în literatura arabă clasică. al-Ğāḥiẓ, al-Hamaḏānī, al-Ḥarīrī. Antologie, traducere din araba clasică, introducere, note și comentarii editura Polirom, 2017
  • din și în engleză
    • Lyman Frank Baum, Vrăjitorul din Oz, editura Arthur, 2014
    • Poezie și știință-Poetry and Science, editura Vremea, 2016, împreună cu Peter Forbes
  • din mai multe limbi (greacă veche și neogreacă, latină, italiană, spaniolă, engleză, franceză, germană)
    • Antologia multilingvă de traduceri de poezie Cele mai frumoase poeme de dragoste, Humanitas Educațional, 2007[6][7]
    • Kostas Karyotakis, Poeme și proze, editura Omonia 2018, împreună cu Elena Lazăr.

Alte lucrări

A publicat studii de orientalistică și muzicologie:

Grete Tartler Tabarasi: "Religion and Education in Two Utopian Spaces: From al-Farabi's Islamic Ideal City to Johann Valentin Andreae's Christianopolis".In: Ayșe Lahur Kırtunç / Murat Erdem / Attila Silkü / Katherine G. Fry (eds): Culture and Space. Proceedings of the Fifteenth International Cultural Studies Symposium, May 2015, Ege University, Turkey. Izmir: Ege University, 2016, pp.117-124. ISBN: 9786053381709

  • On Migration, hiğra, in al-Fārābī’s Moral Philosophy, in Romano-Arabica nr. 15, 2014 http://araba.lls.unibuc.ro/?page_id=4620
  • Ibn Sina, Psychology of religion in the Epistles on Prayer, Romano-Arabica nr. 13, http://araba.lls.unibuc.ro/wp-content/uploads/2013/06/RA-26-iunie-GATA.pdf http://araba.lls.unibuc.ro/wp-content/uploads/2013/06/RA-26-iunie-GATA.pdf
  • Ibn Sina, „Epistola despre natura rugaciunii”, prezentare, traducere și note de Grete Tartler, în Viața Românească 3-4, 2013 http://www.viataromaneasca.eu/
  • "On sounds and silence in Ibn Sina's Masa'il al/mashriqiyya", in Romano-Arabica 12, 2012, pp. 261–268, http://araba.lls.unibuc.ro/wp-content/uploads/2012/11/Romano-Arabica-12.pdf
  • Ibn Sina (Avicenna), „Epistola păsării”, prezentare, traducere și note de Grete Tartler, în România Literară nr. 35, 2012 Ibn Sina (Avicenna) „Epistola păsării” (online)
  • „Viața lui Ibn Sina (Avicenna”, prezentare, traducere, note de Grete Tartler, in Viața Românească 7/8, 2012[8]
  • „Orientul lui Goethe. Goethes Orient”, „Rumänisches Goethe-Jahrbuch”, Bd. 1/2011 , pp. 133–147.
  • „Youth, the Horse of Ignorance”: „Interpretation of a Poem by Abu Nuwas”, în „A Festschrift for Nadia Anghelescu”, ed. Andrei A. Avram, Anca Focșeneanu, George Grigore, Editura Universității București 2011, pp. 519–527
  • „Aici începe Europa”. In: Vasile Boari, Stefan Borbely, Radu Murea (eds): „Identitatea românească în Context European”, Risoprint, Cluj-Napoca, 2009, pp. 12–24.
  • De la poezia arabă clasică la trubaduri și la „primii noștri poeți”, „Orient, 1990, no. 1, p. 9-13.
  • „Motive” din poezia arabă clasică în lirica trubadurescă („Topics” from the Classical Arabic Poetryin the Troubadours' Poems), „RITL”, 34 (1986), no.1, p. 58-61.
  • Poezia arabă clasică, lirica trubadurescă și a minnesangului (Classical Arabic Poetry, Troubadours' Poems and Minnesang), „RITL”, 32 (1984), no. 4, p. 52-56.
  • Proba Orientului, București, Ed. Eminescu, 1991.
  • Suggestions for an Oriental Aesthetics of Codification in Anton Pann's Work, „SAO”,
  • Un predecesor al lui Dante, „Luceafărul”, 23 (1980), no. 50, p. 8.
  • Versuch einer Interpretation der Qasida von Imru-l Qais (O încercare de interpretare a quasidei lui Imru-l Qais), „RA”,1974, I, p. 69-76.[9]

Premii și decorații

Premii literare
  • Premiul Uniunii Scriitorilor (1978, 1985, 1999)
  • Premiul Academiei Române (1982)
  • Premiul Asociației Scriitorilor din România (1982)
  • Premiul târgului de carte Gaudeamus (2016)
  • Premiul de Stat (Grecia) pentru traducere (2020)[10]
Decorații


Tunet, primăvara

Tunet, primăvara, ploi cu acid -
în oul lumii se mişcă un spirit lucid.
Legată la detectorul de minciuni am uitat:
Embrionul de diamant necopt l-am purtat?
Am minţit crezând că-n noapte e miez,
că osul contine migdală, diez.
Că pasărea galben-roşie, fără liră,
dansează şi cântă, dar nu respiră.
Că am fost jumătate om, jumătate opt, un optaur.
Dar nu am minţit îmbrăcând Lâna de Aur.
Cui îi pasă de toate astea, îmi ceri:
Lasă-l pe ieri, pune mâna pe Voltaire.
Tunet, primăvara, Volt ieri, Volt azi, Volt iezi...
Uite cum din nou te electrizezi.


Nicolae Horia Nicoară, poet

De unde vin...

„Nu eşti nimic, dacă nu eşti de undeva”
(Thomas Mann)

M-am întrebat şi eu de unde vin,
Am fost şi sunt aici un strop divin
Ca fiecare dintre cei de faţă,
Precum plecaţii din această viaţă,

O taină niciodată dezlegată
Cu toată ştiinţa vremii adunată
Sub steaua ce răsare şi apune,
Minunea de-a fi om e o Minune!

De unde vin, din care zări anume,
Venirii mele i-a fost dat un nume,
Când mă strigă viaţa să-i răspund!
În el eu niciodată nu m-ascund,


Vă strig, români...

Urlă-n mine lupii disperării,
Se surpă-n cântec fluierul nebun,
Vă strig, români, din marginile zării,
Somnul cel de moarte nu e bun!

E vremea să vă deşteptaţi din el,
Orbiţi de visul care v-amăgeşte,
Nu e şovin şi nu e nici mişel
Cel ce mai simte încă româneşte!

În zi de dulce şi în zi de post
Cinstiţi-vă, aşa cum se cuvine,
Trecutul care ne-a fost adăpost
De toate vitregiile străine! 



Lucian Perța, poet

Lucian Perța
Lucian perta.jpg
Date personale
Născut23 noiembrie 1953
Gâlgău, județul Sălaj
Naționalitateromână
Cetățenieromână
Ocupațiescriitor, poet, parodist, profesor
Activitatea literară
Operă de debutCâtec de început
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Lucian Perța (n. 23 noiembrie 1953, Gâlgău, Județul Sălaj) este un scriitor și poet român, considerat de criticul literar Gheorghe Grigurcu, dar și de regretații Laurențiu Ulici și Marin Mincu drept cel mai mare parodist al României.[1][2][3][4][5]

A absolvit în 1978 Facultatea de Filologie a Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În perioada 1978-1979 a fost profesor titular la Școala generală din Valea Barni, comuna Mogoș, județul Alba, din 1979-1983 a fost profesor titular la școala Generală nr. 4 și școala Generală nr. 1 din Poienile de sub Munte, județul Maramureș, apoi a fost directorul aceleiași școli (1983-1988). Din anul 1988 până în anul 1990 a fost profesor la școala Generală nr. 2 din Vișeu de Sus, iar din 1990 este profesor-educator la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă din Vișeu de Sus.[6]

Este membru fondator al grupului Ars Amatoria din Cluj. A debutat în 1967, în volumul colectiv „Cântec de început”.[7]

A fost directorul Casei de Cultură Vișeu de Sus. între 1994-2013.

Din anul 2008, este realizator de emisiune de divertisment (epigrame-parodii) la HTV Borșa și, din anul 2013, la Nord TV Borșa.

Din anul 2007, este cetățean de onoare al orașului Vișeu de Sus.

Apartenență la organizații/societăți culturale

Membru al Uniunii Epigramiștilor din România (2002)

Membru al Societății Naționale de Haiku (2003)

Membru al Uniunii Scriitorilor din România (iunie 2003)

Inițiative culturale

Membru fondator al Cenaclului literar ,,Alexandru Ivasiuc" Sighetu Marmației (1970)

Redactor-șef al revistei de satiră și umor ,,Pupăza" (1999-2000)

Redactor-șef al revistei de satiră și umor ,,Colac peste pupăză" (din 2005)

Inițiator și organizator al Festivalului Internațional de Satiră și Umor ,,Zâmbete în prier", care se desfășoară la Vișeu de Sus

Colaborări la publicații seriale

Redactor la periodicele „Zări senine" — revista Liceului „Dragoș Vodă" din Sighetu Marmației (1969-1972), „Napoca universitară", Cluj-Napoca (1974-1978), „Măiastră", Baia Mare (1990-1992), „Clipa", Baia Mare (1992-1995), „Glasul de Nord", Baia Mare (2000-2002), „Jurnalul de Sighet" (1993-1999), „Astra vișeuană", Vișeu de Sus (1996-1998).

Redactor-șef al cotidianului „Opinia" — subredacția Vișeu (1996-1998).

Colaborator la revistele „Echinox" (1974-1978), „Viața studențească", „Amfiteatru", „Dialog", „Astra", „Tribuna", „Orizont", „Cronica", „Urzica" și almanahul „Urzica", „Luceafărul", „Steaua", „Perpetuum comic", „Familia", „Târgoviștea", „Ziua literară", „Curierul ucrai­nean", „Helvetica", „Archeus", „Poesis", „Nord literar", „Poezia", „Mișcarea literară", „Oglinda literară", ,,Plumb", ,,Ramuri", ,,Citadela", ,,Nord literar", ,,Bucovina literară", cotidianul „Graiul Maramure­șului" și ,,Informația zilei de Maramureș" la hebdomadarele băimărene „Jurnalul de vineri", „Nord magazin", „Hora locală" și ,,eMaramureș".

Rubrică de parodie în: „Luceafărul" (1994-2000), „Archeus" (din anul 2000), „Steaua" (2000-2002), „Ziua literară" (2000-2004), „Familia" (din 1998), „Poesis" (2002-2014), „Mișcarea literară" (din 2004), „Poezia" (din 2006), „Oglinda literară" (2007-2008), „Luceafărul de dimineață" (2009-2011), „Vatra" (din 2009), „Caiete silvane" (din 2009), „Singur" (din 2009), ,,Acolada" (din 2014), ,,Tribuna" (din 2014), ,,Răsunetul cultural" (din 2014).

Premii și distincții

1974 — Premiul I la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației.

1985 — Premiul „Andrei Mureșanu" și Premiul revistei „Contempo­ranul" pentru participare la ediția a VIII-a a Festivalului „Armonii de primăvară" — Ziua creației literare, Vișeu de Sus.

1989 — Marele premiu „Ion Luca Caragiale" la Concursul de proză satirico-umoristică inițiat de revista „Urzica", București.

1995 — Marele premiu și premiul revistei „Luceafărul", pentru partici­parea la ediția a XVIII-a a Festivalului „Armonii de primăvară" — Ziua creației literare, Vișeu de Sus.

1997 — Premiul pentru volumul de poezie în manuscris ,,În numele limbii române,, la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marma­ției și Serile de poezie „Nichita Stănescu" de la Desești; Premiul special pentru parodie, la Festivalul-concurs de creație „La Zalău se mai zâmbește", ediția a IX-a.

2001 — Titlul de excelență la ediția a IlI-a a Taberei Naționale de Literatură — Poiana Novăț; Diplomă de excelență pentru activitate remarcabilă în domeniul cultural artistic, acordat de Societatea Națională de Radiodifuziune — Studioul de Radio Cluj-Napoca.

2002, aprilie — Premiul și Diploma de excelență pentru întreaga operă literară și pentru activitatea de promovare a valorilor culturale — acordat de Biblioteca Județeană „Petre Dulfu" Baia Mare.

2003, 12-13 iulie - Premiul I la ediția a XIX-a a Festivalului Interna­țional de Satiră și Umor „Mărul de aur", Bistrița; Premiul special „Marconi", conferit, la același festival, de Societatea Națională de Radiodifuziune — Studioul Teritorial de Radio Cluj pentru volumul de parodii ,,Groapa cu (a)muze".

2005,16 aprilie — Premiul I la Concursul de epigramă cu tema „Nigrim" organizat în cadrul Festivalului Național de Epigramă „Cât e Buzăul de mare", ediția a VI-a.

2005, 2 noiembrie — Diploma de excelență „în semn de recunoștință și apreciere pentru activitatea desfășurată la Postul de Radio Sighet, în calitate de colaborator la realizarea emisiunilor umoristice", decernată de Societatea Națională de Radiodifuziune — Studioul Teritorial de Radio Cluj — Postul de Radio Sighet.

2006, 8-18 iulie — Premiu pentru parodie la ediția I a Taberei Naționale de Literatură „Archeus", Baia Mare/Ocoliș.

2006, 22-23 septembrie — Premiul Centrului de Cultură al Județului Bistrița-Năsăud și al Casei de Cultură a Sindicatelor Bistrița, pentru volumul Apelul de seară, la Concursul Național de Poezie „George Coșbuc", ediția a XXII-a.

2006, octombrie — Premiul pentru volumul de parodii Apelul de seară, la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației, ediția a XXXIII-a.

2006, 22 octombrie — Premiul „Ion Cănăvoiu" pentru cea mai bună carte de parodie {Apelul de seară), la Festivalul Național de Umor „Ion Cănăvoiu", Runcu (Gorj).

2006, noiembrie — Diploma de onoare „în semn de apreciere a întregii sale activități în domeniul creației literar-artistice și promovării valorilor culturale", primită din partea Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național Maramureș și din partea Fundației Culturale „Archeus", Baia Mare.

2007 — Cetățean de onoare al orașului Vișeu de Sus.

2007, 1 aprilie - Premiul I la secțiunea Creație literară a Festivalului Internațional de Satiră și Umor „Mărul de aur", Bistrița - ediția a XXIII-a.

2008 - Premiul pentru antologia Apelul de seară, la Festivalul Interna­țional de Poezie de la Satu Mare.

2008, mai - Premiul II „A. C. Calotescu-Neicu", „pentru calitatea epigramelor trimise la Festivalul Internațional de Umor «Glume la... Masa tăcerii»", ediția a V-a, Târgu Jiu.

2008, 1-15 mai - Diplomă de excelență „pentru participarea la Zilele culturii maramureșene", Baia Mare, ediția a II-a.

2008, octombrie - Premiul Consiliului Local Desești la Festivalul Internațional de Poezie „Nichita Stănescu", ediția a XXIX-a.

2008, 3 octombrie - Premiul Casei de Cultură a Municipiului Timi­șoara, la Festivalul „Ridendo-39".

2008, 15 octombrie - Locul I la concursul de poezie organizat în cadrul Festivalului Național de Umor „Alo, Păstorel", de la Iași.

2009, 24 octombrie, Chișinău — Diplomă de excelență „Travestia" „pentru spiritul parodic", atribuită la ediția a V-a a Festivalului Național de Epigramă „Donici, cuib de-nțelepciune".

2009, 1 Decembrie, Satu Mare - Diplomă de excelență „pentru spiritul alert, harul și valoarea literară a epigramelor prezentate în cadrul Festivalului Național Multicultural «De dragoste, de neam, de țară»", ediția a IX-a.

2009, 22 decembrie, Bistrița — Premiul revistei „Mișcarea literară", pentru poezie.

2010, mai, Premiul I la secțiunea parodie al Festivalului Internațional ,,Alb-Umor", Alba-Iulia

2011 - Premiul special al juriului pe anul 2011, la concursul organizat de Centrul Multicultural Poesis, Satu Mare; Premiul pentru „cel mai bun parodist român", la Tabăra Națională de Literatură și Arte Plastice „Archeus", ediția a Vl-a; Premiul Interart acordat de USR, Filiala Cluj, pentru volumul Vizita de dimineață (premiu oferit de omul de afaceri Remus Pop).

2011 27-29 mai, Alba Iulia - Premiul I ex aequo - secțiunea Parodie, din cadrul Festivalului Internațional „Alb-umor", ediția a II-a.

2011, 24 septembrie — Premiul literar «„Poezie" — „Parodie"» pentru volumele Cât îi Maramureșu* / Nu-i poet ca eu și tu și Cartea nunților, acordat de Asociația Scriitorilor Baia Mare, la concursul „Cărțile anului 2010".

2011, noiembrie, Chișinău — Premiul al II-lea — la Festivalul Național de Epigramă și Fabulă „Donici, cuib de-nțelepciune", ediția a VII-a, secțiunea Fabulă.

2012, 21 aprilie, București — Diploma de Membru de onoare al Uniunii Epigramiștilor din România, „pentru aportul excepțional la promovarea epigramei românești".

2012, 12 mai, Buzău — Premiul I — secțiunea Creație literară, la ediția a XIII-a a Festivalului Național de Epigramă „Cât e Buzăul de mare" pentru volumul de parodii ,,Vizita de dimineață"

2012, 6-8 iulie — Premiul I — la Festivalul Internațional „Umor fără frontiere", ediția I, Vama, jud. Suceava.

2012, 8-14 octombrie, Vaslui — Diplomă de excelență pentru partici­pare la Concursul de Literatură Satirico-Umoristică — secțiunea Manuscris/Revistă, din cadrul Festivalului de Umor „Constantin Tănase", ediția a XXII-a.

2013, 10 mai, București — Premiul special al președintelui Uniunii Epigramiștilor din România, atribuit la manifestarea culturală „Premiile pe anul 2012".

2013, 7-9 iunie, Alba Iulia - Premiul special al Filialei Alba - Hune­doara a Uniunii Scriitorilor din România, decernat la Festivalul Internațional „Alb-umor", ediția a IV-a.

2013, iulie, Baia Mare/Ocoliș — Diploma pentru parodie — în cadrul Taberei Naționale de Literatură și Arte Plastice „Archeus", ediția a VIII-a.

2013, 7 iulie - Premiul II — la secțiunea Literatură umoristică — Poezie, la Festivalul Internațional de Grafică Satirică și Literatură Umoris­tică „Umor la... Gura Humorului", ediția a XXIII-a.

2015, 22-23 mai, Bistrița — Premiul I — la Festivalul Internațional de satiră și umor ,,Mărul de Aur” pentru volumul : ,,No ase”

2016, 1-3 aprilie, Diploma si medalia Societății Culturale ,,Steaua Nordului”, Botoșani,

2016, 21 mai, — Premiul I — la Festivalul Internațional Literatură Umoristică și Grafică Satirică „Alb Umor”, secțiunea parodie.

Volume

  • Folclor eminamente nou din Țara Maramureșului, Editura Jurnalul de Sighet, 1997,
  • Rondeluri implementate, Editura Societății Culturale Pro Maramureș "Dragoș Vodă" 1999.
  • Groapa cu (a)muze parodii, Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, 2002.
  • Cuțitul ca o mască, Cluj-Napoca, Ed. Grinta,2002
  • Aventurile lui Cosmin în drum spre Țara de Aur, lit. pentru copii, Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2003;
  • Poveste de iarnă, Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2005;
  • Apelul de seară subintitulat O panaramă a poeziei românești de la origini pînă în prezent, Editura Grinta din Cluj-Napoca, 2006
  • Pacea zăpezii : micropoeme, Târgu Mureș, Fundația Cronos, 2006
  • Din vremea lui ,,A fost odată...”; Balade și sonete, Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2008
  • … și am ieșit din vremi râzând… poezia și parodia anotimpurilor, Editura Grinta din Cluj-Napoca, 2009.
  • Cât îi Maramureșu’ / Nu-i poet ca eu și tu Poeți maramureșeni din primul deceniu al secolului XXI, parodii (ed. ,,Limes”, Cluj-Napoca, 2010);
  • Cartea Nunților” Ghid practic pentru județul Maramureș (ed. ,,Dacia XXI” Cluj-Napoca 2010);
  • Literatura română mură-n gură Pseudo-analize literare la texte din manualele alternative ale claselor V-VIII (ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2010);
  • Vizita de dimineață – o panaramă a poeziei românești de la origini până în prezent” editura Tracus Arte, București, 2011;
  • Poeme paralele editura Caiete Silvane, Zalău, 2012;
  • Ședință de consiliu(teatru de buzunar), (editura Grinta, Cluj-Napoca, 2012);
  • Vin turcii (teatru de buzunar), (editura Grinta, Cluj-Napoca, 2012);
  • De-a școala (teatru de buzunar), (editura Grinta, Cluj-Napoca, 2012);
  • Unde dai și unde crapă… (Pe marginea unor proverbe), (editura Grinta, Cluj-Napoca, 2013).
  • Literatura română mură-n gură Pseudo-analize literare la texte din manualele alternative ale claselor V-IX (ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2013);
  • La pețit... - Ghid practic pentru județul Maramureș (ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2014)
  • Râde ciob de oală spartă (ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2014)
  • No, așe - Folclor poetic eminamente nou din Țara Maramureșului (ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2015)
  • Noua parodie nouă - după antologia de poezie română postmodernă Noua poezie nouă alcătuită de Dumitru Chioaru (ed. Limes, Cluj-Napoca, 2016)
  • Maramureș țară veche, cu poeți fără pereche - Panarama poeziei maramureșene culte, de la origini până mai ieri (ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2016)
  • Tălmăciri... răstălmăciri (poeți ucrainieni din România parodiaț Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2017i )
  • De-a telefonul fără fir (în colaborare cu Ioan Găbudean-senryu-uri parodiate ,Editura ardealul, Târgu Mureș, 2018)
  • Zâmbind prin anotimpuri - poezia și parodia anotimpurilor în literatura română (Editura Eikon, București, 2018)

În colaborare cu Radu Ilarion Munteanu și Liviu Ovidiu Penea editează volumul ,,Mai există bizoni. Și cei care-i văzură” (Poemele clopotelor) ed. ,,Galaxia Gutenberg”, Târgu-Lăpuș, 2011 – partea de parodie. De asemenea parodiază toți poeții incluși în antologia lui Ion Vădan ,,Intersecții prin labirint” ed. ,,Dacia XXI”, Cluj-Napoca, 2011 și 10 poeți prezenți în Antologia de poezie a revistei ,,Singur” ed. ,,Grinta”, Cluj-Napoca, 2010.


Inima nu comunică prin cuvinte (parodie de Lucian Perța)

Am întrebat o sută de intelectuali de acum ce e poezia
Și am primit doar câteva răspunsuri închegate,
Am întrebat apoi munții și codrii și câmpia
Și am primit răspunsuri nenumărate.
Vezi tu, Petre, mi-au mai zis munții,
Poezia e și acel ceva prin care
Cuvintele adunate în cutele frunții
Intră în stare de armonizare
Cu tot ce e în jur și cu inima ta,
Dar inima nu comunică prin cuvinte
Și atunci ea va încerca
Să comunice doar prin ritmul muzicii stârnite
De ele, muzică pentru suflet și cuget.
În metamorfoza aceasta stă
Frumusețea ei și toată esența.
Dar desigur, mai multe explicații îți dă
În problema asta, de-i ceri… Lucian Perța!

Imagini pentru imagini cu inimioare

Sursa: „Graiul Maramureșului” din 26.03.2019


Maria Cunțan, poetă

Maria Cunțan
Maria Cuntan.jpg
Maria Cunțan
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Sibiu, Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Decedată (73 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațietraducătoare
poetă Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Maria Cunțan (n. 7 februarie 1862, Sibiu - d. 23 noiembrie 1935, București) a fost o poetă din România, care a folosit uneori pseudonimele Liliac și Rim.

Viața

Tatăl ei, Dumitru, era preot și compozitor de muzică bisericească. A avut două surori, Elena și Alexandrina.

Școala primară o urmează la secția română.

Debutează în 1891 în revista Tribuna. În același an publică proză în revista „Foaia ilustrată”.

Organizează acasă seri literare și muzicale la care participă și Ilarie Chendi, care era încă student pe atunci, dar care ulterior o va ajuta să colaboreze la ziarele și revistele vremii.

Între 1895-1900 publică în revistele „Vatra”, „Famila”, „Dochia”, „Revista ilustrată”, „Telegraful român”, „Tribuna”, „Tribuna poporului” etc.

În 1901 începe să colaboreze și la revistele „Convorbiri literare” și „Semănătorul”.

În 1905 obține premiul revistei „Luceafărul” pentru poezia „Asfințit”.[1]

Este activă în „Societatea scriitorilor români”.

Este apreciată de Titu Maiorescu, Radu Gyr, Garabet Ibrăileanu etc.

În 1915 se mută la București, unde locuiește la Azilul Domnița Bălașa.

Se stinge din viață pe data de 23 noiembrie 1935 la Sanatoriul Filaret.

Scrieri proprii

  • Poesii, Ed. Cartea Românească, București, 18..?
  • Obolul seracului la Monumentul Marelui Andreiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecesane, 1898
  • Poesii, Ed. Minerva, Orăștie, 1901
  • Poezii, Ed. Minerva, București, 1905
  • Din caierul vremii (două volume), Ed. Minerva, București, 1916
  • Rugăciunea unui copil. Crăciun, Ed. Compania, București, 2006

Traduceri



Pe sub fereastră
Pe sub fereastră curge-un râu:
Tot lacrimi de-ale mele;
Copilele cu flori la brâu
Își spală fața'n ele.

Și râd cu râsul lor nebun,
Când turmele-și adapă,
Și nu'nțeleg, dacă le spun
Că-s lacrimi, nu e apă.

Vin și bătrânele din sat
Cu limba lor subțire
Și țin în drum de mine sfat:
- Că n'am nici o'nrudire,

Că numai doine port în cap
Și cânturi de iubire,
Că nu-s destoinică să sap,
Să leg nu știu trei fire...

C'o mână întinsă pe răsboiu
Cu alta 'ntru coclețe,
Ascult, ascult, fără să vroiu
Poveștile 'ndrăsnețe.

Iar când mă doare-atâta sfat
Ș'atâtea vorbe rele,
Închid oblonul dinspre sat
Și-mi cânt doinele mele.




TEATRU/ FILM 23 Noiembrie


Emil Coșeru (n. , Tecuci, România) este un actor român și conferențiar universitar doctor în cadrul Universității de Arte „George Enescu” din Iași. Joacă din 1969 la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași. Emil Coșeru s-a născut în anul 1947, la Tecuci. A absolvit, în 1969, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, la clasa profesorilor Moni Ghelerter și Zoe Anghel Stanca.[1]
A debutat în 1969, în rolul Treplev din „Pescărușul” de A. P. Cehov.
În 2018 a fost declarat cetățean de onoare al orașului Tecuci, în care s-a născut.
 Filmografie: 
  • Dimitrie Cantemir (1973)
  • Vlad Țepes (1979)
  • Burebista (1980)
  • Trandafirul galben (1981)
  • Masca de argint (1985)
  • 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (2007)
  • John (2015)
  • The Man Behind the Terror (2019)


Stela Popescu (n. ,[1][2] Orhei, România – d. ,[3] București, România[3]) a fost o actriță română de teatru, film și televiziune. A realizat cupluri celebre alături de Ștefan Bănică și Alexandru Arșinel.
Stela Popescu și Dumitru Drăgan în Mica studentă (1960) de Nicolai Pogodin
Stela Popescu s-a născut la Orhei, într-o familie modestă de învățători. Mama ei, Valentina, era originară din satul Chiperceni, iar tatăl – Vasile Popescu – din Chiștelnița, județul Orhei, în prezent în Republica Moldova. Prima amintire pe care o are bine întipărită în memorie este invadarea Basarabiei de către armata rusă. Atunci, în 1940, tatăl ei considerat intelectual, deci dușman de clasă, este deportat în Siberia, iar mama se refugiază, împreună cu fiica în România, la Brașov. În 1953, susține examenul de admitere la facultate și este repartizată la Facultatea de Limbă Rusă „Maxim Gorki“, la care renunță după un an și jumătate când intră în echipa Teatrului Ministerului de Interne. În 1956 este admisă la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, iar în paralel continuă să susțină spectacole de teatru. La sfârșitul facultății, este repartizată la Teatrul din Brașov, acolo unde ajunge să susțină 400 de spectacole pe an.[necesită citare] Din 1963 până in 1969 joacă la Teatrul de Revistă "Constantin Tănase". În 1969, Stela părăsește Revista și se angajează la Teatrul de Comedie, ceea ce nu o impiedică să continue colaborarea cu Radiodifuziunea Română (pe atunci Radioteleviziunea) din 1963 până în 2017. În paralel, susține și o colaborare cu Revista Românească, sub condeiul lui Mihai Maximilian, cu care avea să se căsătorească în 1969, la puțin timp după divorțul de Dan Puican. Totodată, joacă în celebra serie de spectacole "Boema" de la Grădina Boema, spectacole care se înscriu în peisajul anti-putere pentru vremea aceea, cu succes de public foarte mare. Timp de 24 de ani cât a jucat la Teatrul de Comedie, vara, când se încheia stagiunea teatrală, juca la Revistă la Grădina Boema. La Teatrul de Comedie joacă din 1969 până în 1993, când revine la Teatrul de Revistă "Constantin Tănase", unde lucrează și în prezent. Pe scena Teatrului de Revistă "Constantin Tănase" și pe cea a Teatrului de Comedie, Stela Popescu strălucește în piese precum "Omul care a văzut moartea", "Mama Boema", "Boema, slăbiciunea mea" etc. A jucat 18 ani în "Preșul", 12 ani în "Pețitoarea" și 10 ani în "Plicul". A avut șansa de a lucra cu mari regizori, precum: Sanda Manu, Ion Cojar, Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu.
Între anii 1971 și 1979 face cuplul, pe scenă și la televiziune, cu Ștefan Bănică. Cât despre longevivul cuplu umoristic Stela - Alexandru Arșinel, care a început în 1979, acesta a fost garanția umorului de calitate și în prezent, dar și în trecut, când textele scenetelor erau semnate Mihai Maximilian.
În 1958, debutează în cinematografie în pelicula Alo? Ați greșit numărul. A jucat în peste 25 de filme precum Nea Mărin miliardar (1979), Pe malul stîng al Dunării albastre (1983), În fiecare zi mi-e dor de tine (1988), etc.
Stela Popescu a făcut o carieră și în televiziune. A jucat în televiziune de la înființare până în prezent, în piese de teatru și emisiuni de divertisment, reușind să transmită ceva din spiritul satiric și contestatar al Revistei prin textele unor scriitori de valoare: Mihai Maximilian, Grigore Pop, Octavian Sava sau Dan Mihăescu. TVR a scos pe piață DVD-urile "O stea printre stele" (2006) și "Stela și Arșinel" (2005) care reunesc o parte dintre aparițiile televizate ale Stelei Popescu.
Stela Popescu și George Ivașcu
Începând jumătatea anilor '90, Stela Popescu a fost moderatoarea unor emisiuni TV pentru femei pe posturile TVR, Realitatea și Național TV
Joacă în serialul TV "Cuscrele" (2005-2006) precum și în telenovelele "Râzboiul sexelor" (2007-2008), "Regina" (2008-2009) și "Aniela" (2009-2010) în rolul Coanei Chiva. În 2011 revine cu o participare specială în telenovela Iubire și Onoare.
Pe 23 noiembrie 2017 în jurul orei 15:40, Stela Popescu a fost găsită fără semne vitale, cu rană la cap, de către fiica adoptivă Doina Maximilian, căzută în interiorul casei de pe strada Alexandru Donici din București în care locuia. După efectuarea autopsiei de către medicii legiști, s-a stabilit faptul că moartea actriței s-a produs în urma unui accident vascular cerebral masiv suferit cu mult timp înainte de a fi găsită de fiica acesteia. Se crede că decesul a avut loc cu cel puțin 12 ore înainte.[5] Trupul artistei a fost depus la Teatrul de Revistă Constantin Tănase. Stela Popescu a fost înmormântată cu onoruri militare lângă soțul ei, Mihai Maximilian, la Cimitirul Cernica, duminică 26 noiembrie.

TEATRU

Teatrul de Revistă Constantin Tănase (1963-1969 și 1993-2017) - selectiv
  • Stela,de la Tanase (2016)
  • Aplauze, Aplauze (2010)
  • Revista revistelor
  • Omul care a văzut moartea
  • Te aștept diseară pe Lipscani
  • Nevestele vesele... la Boema (1979)
  • Boema, slăbiciunea mea (1980)
  • În grădina bucuriilor (1975)
  • Constelația Boema (1984)
  • Boema, bucuria mea (1985)
  • Stela, stelele și Boema (1987)
  • Buna seara,Boema (1989)
Teatrul de comedie (1969-1993) - selectiv
Opera Comică pentru Copii - selectiv
  • Piatra din casă
  • Cântăreț
  • Chirița

TEATRU RADIOFONIC

SERIALE TV

  • 2009-2010 - Aniela - Coana Chiva
  • 2008-2009 - Regina - Sofia Rădulescu
  • 2007-2008 - Războiul sexelor - Tincuța
  • 2005 - Cuscrele
  • 1989 - Misiunea

FILMOGRAFIE


Stela Popescu
Stela Popescu si Sorin Oprescu (crop).jpg
Stela Popescu (în decembrie 2011)

Căsătorită cuMihai Maximilian
CopiiDoina Maximilian



GÂNDURI PESTE TIMP 23 Noiembrie

Urmuz - Citate

Din toate preparativele voiajului, cea mai mare parte erau îndeplinite; în cele din urmă, reuşi să plătească şi chiria, ajutat fiind de cele două bătrâne raţe ale sale, şi care nici de astă dată nu-l lăsară să alerge la mila vecinilor. Singurul lucru ce îi cereau în schimb era să fie şi ele primite, cel puţin o oră pe zi, în camera sa de lucru, care exala un aşa de dulce şi îmbătător miros de ciurciuvele. Se sui în corabie.
începutul de la Plecarea în străinătate de Urmuz

A doua zi, la poalele muntelui, trecătorii putură vedea într-un şanţ, aruncate de ploaie, un grătar cu sârmă ghimpată şi un mirositor plisc de lemn... Autorităţile fură înştiinţate, dar mai înainte ca ele să fi sosit la faţa locului, una din soţiile lui Algazy, care avea formă de mătură, apăru pe neaşteptate şi... dând de două-trei ori în dreapta şi în stânga, mătură tot ce găsi la gunoi...
finalul de la Algazy & Grummer, Epilog de Urmuz

Şi iarăşi, cine dintre noi se mai poate plânge că forţa primordială, cauza cauzelor, nu poate fi niciodată atinsă, descoperită, când toţi se căznesc să o apuce de la început, înapoi, şi nimeni nu s-a încercat să o învăluie, pentru clipa de faţă, să o prindă măcar o dată pe flanc?
începutul de la Puţină metafizică şi astronomie de Urmuz

Fuchs nu a fost făcut chiar de mama sa... La început, când a luat fiinţă, nu a fost nici văzut, ci a fost numai auzit, căci Fuchs când a luat naştere a preferat să iasă prin una din urechile bunicii sale, mama sa neavând de loc ureche muzicală...
Urmuz în Fuchsiada

Gayk nu are copii. A adoptat însă pe când era încă elev în gimnaziu pe o nepoată a sa, în momentul când aceasta lucra la gherghef. Nu s-a dat înapoi de la nici un sacrificiu pentru a-i da o educaţie aleasă – având grijă să-i trimită în fiecare zi, la institutul unde o internase, câte un chelner care să o roage din partea sa să se spele în fiecare sâmbătă pe cap şi să-şi formeze neapărat o cultură generală.
Urmuz în Emil Gayk

Cititor, trăieşte poemul, cum ai trece cu valizele pline de nitroglicerină printr-o ţară de foc.
citat din Urmuz

Forţa primordială, cauza cauzelor, nu poate fi niciodată atinsă...
citat din Urmuz




DIN FRUMUSEȚILE ȚĂRII NOASTRE 23 Noiembrie

Din frumusețile ROMÂNIEI ! ~~~~~~ ROMÁNIA természeti szépségeiből !





SFATURI UTILE 23 Noiembrie

Varza Din Butoi, Proprietati Miraculoase Pentru Sanatate * O Reteta Veche Traditionala


Varză călită gustoasă


Planta despre care Biblia spune că poate vindeca toate bolile


la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

PERIOADA ROMANTICĂ 8. louis spohr

 PERIOADA ROMANTICĂ 8. Louis Spohr

  • (niciun titlu)
    MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU MIERCURI 15 IULIE 2020   PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR...
  • (niciun titlu)
      7. /14 IULIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT MARIA TRIPON Maria Tripon Date personale Născută 14 iulie 1962  (58 de ani)  orașul  Negreș...
  • (niciun titlu)
    INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ ȘI BALET 15 Iulie Dorin Teodorescu Dedic acest material drei Dr Andreea Teodorescu! Câteva cuvinte de...