REVISTA MEA DIN 7 NOIEMBRIE / 3.

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU SÂMBĂTĂ 7 NOIEMBRIE 2020

PARTEA A TREIA - ARTE

ARTE 7 Noiembrie

INVITAŢIE LA OPERĂ 7 Noiembrie

Fidelio de Beethowen

Fidelio este singura operă lirică scrisă de Ludwig van Beethoven. Fidelio este o dramă în două acte, după libretul german al lui Joseph Sonleithner, care ilustrează triumful dragostei asupra tiraniei. În catalogul creațiilor muzicale ale lui Beethoven, Fidelio este notată Op. (Opus) 72.

Personajele principale sunt Leonora și soțul ei, Florestan. Florestan este luat prizonier, iar din dragoste pentru el, Leonora se travestește într-un bărbat numit „Fidelio”. După mai multe aventuri, Leonora îl salvează pe Florestan din închisoare.

Premiera mondială 23 mai 1814, Kärntnertortheater, Viena

Roluri

Roluri	voci	Actori - premiera 1805
Florestan	tenor	Friedrich Christian Demmer
Leonora	soprană	Anna Milder
Rocco	bas	Rothe
Marzelline	soprană	Louise Muller
Jaquino	tenor	Cache
Don Pizzaro	bas-bariton	Sebastian Mayer
Don Fernando	bas	Weinkopfer

Sinopsis
Actul I

Marzelline, fiica temnicerului Rocco, refuză avansurile lui Jaquino, ajutorul tatălui ei. Ea îl iubește pe Fidelio, noul angajat. Acesta sosește cu cumpărături și corespondență, dar e necăjit de interesul Marzellinei față de el. Fidelio este, de fapt, Leonora, o femeie nobilă care a venit la închisoare deghizată în bărbat, pentru a-și găsi soțul, Florestan, un prizonier politic. Când Rocco spune că în celulele subterane se află un bărbat în pragul morții, Leonora  bănuieşte că ar putea fi Florestan şi îl roagă pe temnicer să o lase să-l însoțească când își face rondul. Acesta e de acord, deși guvernatorul închisorii, Don Pizarro nu-i permite decât lui accesul în acea zonă.

În timp ce soldații se adună în curte, Pizarro află că Don Fernando, ministru de stat, vine în inspecție la închisoare. La aflarea acestei vești, guvernatorul decide să-l ucidă cât mai rapid pe Florestan, dușmanul său, și-i ordonă lui Rocco să sape o groapă în temniţă. Leonora, auzind planul, își dă seama de natura diabolică a lui Pizarro. Ea îl imploră din nou pe Rocco să o lase să-l însoțească în celula condamnatului. De asemenea, îl roagă să-i lase pe ceilalţi prizonieri să iasă câteva clipe în curte, la aer. Rocco acceptă, dar, după ce prizonierii sunt scoși din temnițe, Pizarro apare și îi ordonă lui Rocco să-i trimită inapoi și să se grăbescă să sape groapa lui Florestan. Rocco se duce în temniță, iar Leonora îl urmează.

Actul al II-lea

Într-una dintre cele mai joase celule din închisoare, Florestan se luptă să rămână în viață și, pentru a nu-și pierde mințile, el visează cum vine Leonora să-l salveze. Rocco și Leonora sosesc și încep să pregătească mormântul. Florestan se trezește, nu-și recunoaște soția, iar Leonora îşi pierde cumpătul la auzul vocii lui. Florestan îl convinge pe temnicer să-i dea ceva de băut, iar apoi Leonora îi dă o bucată de pâine și îl îndeamnă să nu-și piardă credința. Rocco îl anunță pe Pizarro că totul este pregătit, iar guvernatorul vine cu un pumnal să îl înjunghie pe Florestan, dar Leonora îl oprește, amenințându-l cu un pistol. Chiar în acest moment o trompetă anunță că a sosit ministrul. Rocco îl conduce pe Pizarro afară, în timp ce Leonora și Florestan se îmbrăţişează.

În curtea închisorii, Don Fernando proclamă dreptate pentru toți. El este mirat când, din temniţă, îi este adus vechiul prieten Florestan, iar Rocco îi povestește despre curajul Leonorei. Florestan este eliberat, iar Pizarro, arestat.

Joan Sutherland

Biografie

Joan Sutherland sa născut în Sydney , Australia, părinților scoțieni și a participat la școala St Catherine din suburbiaWaverley, New South Wales . Ca un copil, ea a ascultat și a imitat exercițiile de cântat ale mamei sale. Mama ei, o mezzo-soprană , a luat lecții de voce, dar nu a considerat niciodată o carieră de cântăreață profesionistă. Sutherland avea 18 ani când a început să studieze serios vocea cu John și Aida Dickens. Ea a debutat în Sydney în Sydney, ca Dido într - o producție a lui Dido și Aeneas a lui Henry Purcell , în 1947. În 1951, ea a debutat în scenă în Judith Eugene Goossens . În 1951, după ce a câștigat cea mai importantă competiție din Australia, Sun Aria (cunoscută astăzi sub numele de Sydney Eisteddfod McDonald's Operatic Aria) în 1949. În același an, a ajuns a treia după baronul Ronal Jackson în radio Quest MobilB , Care a câștigat un an mai târziu, în 1950. Apoi a mers la Londra pentru a-și continua studiile la Scoala de Opera a Colegiului Regal de Muzică cu Clive Carey . Ea a fost angajată de Royal Opera House , Covent Garden, ca o soprană de utilitate, și a debutat acolo la 28 octombrie 1952, ca Prima Doamnă în flautul magic , urmată în noiembrie de cîteva spectacole ca Clotilde în filmul lui Vincenzo Bellini opera Norma , cu Maria Callas ca Norma.

Fiind un admirator al lui Kirsten Flagstad în cariera sa timpurie, sa antrenat să devină o soprană dramatică wagneriană . În decembrie 1952, ea a cântat primul rol principal la Opera Regală, Amelia în Un ballo in maschera . Alte roluri au fost Agathe în Der Freischütz , Contesa în Căsătoria lui Figaro , Desdemona în Otello , Gilda în Rigoletto , Eva în Die Meistersinger von Nürnberg și Pamina în The Magic Flute . În 1953, ea a cântat rolul Lady Rich în filmul lui Benjamin Britten Gloriana la câteva luni după premiera mondială și a creat rolul lui Jennifer în Căsătoria de vară a lui Michael Tippett, la 27 ianuarie 1955.

Sutherland sa căsătorit cu dirijorul și pianistul australian Richard Bonynge la 16 octombrie 1954. Fiul lor, Adam, sa născut în 1956. Bonynge ia convins treptat că Wagner nu ar putea fi Fach și că, din moment ce ar putea produce note mari șicoloratura cu mare ușurință, ea ar trebui să exploreze probabil repertoriul belgonului . În cele din urmă, sa stabilit în acest Fach , petrecând cea mai mare parte a carierei sale, cântând dramă colorată soprană .

În 1957, ea a apărut în Alcina Handel cu Societatea Handel Opera și a cântat selecții de la Emilia di Liverpool de la Donizetti într - o emisiune radio, în care au fost demonstrate în mod clar potențialul ei bel canto. În anul următor a cântat-o ​​pe Donna Anna în Don Giovanni din Vancouver.

În 1958, la Opera Regală, după ce a cântat "Lăsați serafimii luminători" de la oratorio Samson , Handel a câștigat o ovație în picioare de zece minute.

La 11 octombrie 2010, familia lui Sutherland a anunțat că a murit la domiciliul ei la Les Avants din Elveția în ziua anterioară de eșec cardio-pulmonar - "inima tocmai a dat afară ... Când sa ajuns la punctul că ea fizic nu a putut face nimic , nu voia să mai trăiască, dorea să meargă, era fericită să meargă și în cele din urmă a murit foarte, foarte liniștită. ^{[25] [26] [27]} Deși a revenit din căderea ei în 2008, a condus la probleme de sănătate mai grave. ^[28] O declarație din partea familiei sale a spus: "Are o viață lungă și a dat o mulțime de plăcere multor oameni". Sutherland a cerut un serviciu funerar mic, privat. ^[25]Înmormântarea sa a avut loc la 14 octombrie, iar Opera Australia și-a planificat un tribut. ^[28] Directorul artistic al Opera Australia, Lyndon Terracini , a spus: "Nu o vom mai vedea din nou, ea a avut o gamă fenomenală, mărime și calitatea vocii, pur și simplu nu mai auzim asta". ^[28] Sutherland este supraviețuit de soțul, fiul, nora și doi nepoți. ^[29] [30]

Premierul australian, Julia Gillard , a declarat: "Desigur, ea a fost una dintre marile voci de operă ale secolului XX", adăugând că Dame Joan a arătat o mulțime de "valori australiene chintesente". În numele tuturor australienilor, aș dori să adresez condoleanțele soțului meu Richard și fiului Adam și familiei lor extinse în această perioadă dificilă.Știu că mulți australieni vor reflecta astăzi activitatea vieții ei.

Deși ea este în general descrisă ca o dramatică soprană coloratura , "clasificarea vocii lui Sutherland a fost întotdeauna extrem de dificilă, atât dimensiunea, cât și sunetul prezent al problemelor de definire [...] Pe lângă cântând unele roluri populare printre sopranele coloratura, vocea lui Sutherland nu putea fi mai diferite. " ^[2]

Într-un profil din 1961 în revista The New York Times , Sutherland a spus că inițial avea o "voce destul de sălbatică", care nu era destul de grea pentru Wagner, deși nu și-a dat seama că până nu a auzit "Wagner cântat cum ar trebui să fie". ^[8]

În ceea ce privește dimensiunea vocii lui Sutherland, Opera Britannia laudă "o voce cu dimensiuni cu adevărat eroice ce cântă bel canto.Este îndoielnic dacă orice soprană din acest repertoriu a cântat atât de multă putere și tonă ca Dame Joan și aceasta include Callas și Tetrazzini. contrastul cu alți soprani care cântă aceleași roluri este în mod adecvat suficient de uimitor, cu rivale prima donnas producând puncte mici de sunet în comparație cu cascade aparent fără sfârșit ale lui Sutherland de ton plin. ^[2] În 1972, criticul muzical Winthrop Sargeant descrie vocea ei "la fel de mare ca cea a unui sopran wagnerian de top" în The New Yorker . ^[38] Soprana franceză Natalie Dessay afirmă: "Ea avea o voce uriașă și uriașă , ea reușind să se lumineze brusc și să ia această coloratură rapidă și avea de asemenea notele de sus ca o soprană coloratura, dar cu o voce mare și uriașă , care este foarte rar ". ^[39]

Gama vocală a lui Sutherland sa extins de la G sub personal ( G ₃ ) ^[8] până la înalt F (F ₆ ) sau F high-sharp (F ♯ ₆ ), deși nu a cântat ultima notă într-o performanță publică

Roluri 

Sutherland a interpretat în direct următoarele roluri complete. ^[52]

Prima performanță	Compozitor	Muncă	Rol	casă	Conductor	Director	Comentarii
20 iunie 1947	Handel	Acis și Galatea	Galatea	Eastwood Masonic Hall, Sydney			Concert de performanță
30 august 1947	Purcell	Dido și Aeneas	didona	Lyceum Club, Sydney			Concert de performanță
15 iulie 1950	Handel	Samson	Dalila și femeia israelită	Primăria din Sydney			Concert performanță;Sutherland a făcut debutul rolului său profesional ca femeie israelită la 14 octombrie 1958
9 iulie 1951	Goossens	Judith	Judith	Sydney Conservatorul de muzică	Goossens		Sutherland este prima operă completă în scenă
16 iulie 1952	Puccini	Il tabarro	Giorgetta	Teatrul Parry, RCM	Richard Austin	Peter Rice / Pauline Elliot
28 octombrie 1952	Mozart	Flautul Magic	Prima Doamna	ROH , Covent Garden	Pritchard	Messel	Debutul profesional al lui Sutherland
3 noiembrie 1952	Verdi	Aida	Mare preoteasă	ROH, Covent Garden	Barbirolli	Cruddas
8 noiembrie 1952	Bellini	Norma	Clotilde	ROH, Covent Garden	Gui	Barlow
29 decembrie 1952	Verdi	Un ballo in maschera	Amelia	ROH, Covent Garden	Pritchard	Barlow / piatra	Principalul rol principal al lui Sutherland
24 februarie 1953	Mozart	Căsătoria lui Figaro	Contesa Almaviva	Turneul ROH, Edinburgh	J Gibson	Gerard
13 mai 1953	Strauss	Elektra	Supraveghetor	ROH, Covent Garden	Kleiber	Lambert
11 august 1953	Britten	Gloriana	Lady Rich	Turul ROH, Bulawayo
19 octombrie 1953	Wagner	Die Walküre	Helmwige	ROH, Covent Garden	Stiedry	Pemberton
2 noiembrie 1953	Bizet	Carmen	Frasquita	ROH, Covent Garden	Pritchard	Wakhévitch
4 februarie 1954	Verdi	Aida	Aida	ROH, Covent Garden	E Young	Cruddas
23 martie 1954	Weber	Der Freischütz	Agathe	ROH, Covent Garden	Downes	FURSE
30 aprilie 1954	Piccinni	La buona figliuola	Lucinda		Mackerras		Emisiunea BBC radio
27 mai 1954	Wagner	Der Ring des Nibelungen	Woglinde și Woodbird	ROH, Covent Garden	Stiedry	Grabă	Sutherland a cântat și rolul lui Helmwige, pe care la cântat anterior;celelalte date ale ciclului au fost 2, 8 și 17 iunie
17 noiembrie 1954	Offenbach	Les contes d'Hoffmann	Antonia	ROH, Covent Garden	Downes	Wakhévitch
27 ianuarie 1955	Tippett	Căsătoria de vară	Jenifer	ROH, Covent Garden	Pritchard	Hepworth	Premiera mondiala;Sutherland a creat rolul
28 februarie 1955	Offenbach	Les contes d'Hoffmann	giulietta	ROH turneu, Glasgow	Downes	Wakhévitch
19 iunie 1955	Offenbach	Les contes d'Hoffmann	Olympia	ROH, Covent Garden	Downes	Wakhévitch
30 septembrie 1955	Weber	Euryanthe	Euryanthe		Stiedry		Emisiunea BBC radio
30 octombrie 1955	Bizet	Carmen	Micaela	ROH, Covent Garden	Downes	Wakhévitch
11 martie 1956	Mozart	La clemenza di Tito	Vitellia		Pritchard		Emisiunea BBC radio
10 noiembrie 1956	Mozart	Flautul Magic	Pamina	ROH, Covent Garden	J Gibson	Messel
28 ianuarie 1957	Wagner	Die Meistersinger von Nürnberg	Eva	ROH, Covent Garden	Kubelík	Wakhévitch
19 martie 1957	Handel	Alcina	Alcina	Primăria orașului St Pancras	Farncombe
8 iunie 1957	Verdi	Rigoletto	Gilda	ROH, Covent Garden	Downes	Gellner
5 iulie 1957	Mozart	Der Schauspieldirektor	Doamna Hertz	Festivalul Opera Glyndebourne	Balkwill	Orez
16 august 1957	Scarlatti	Mitridează Eupatore	Laodice		Appia		Emisiunea BBC radio
8 septembrie 1957	Donizetti	Emilia di Liverpool	Emilia		Pritchard		Emisiunea BBC radio
21 decembrie 1957	Verdi	Otello	Desdemona	ROH, Covent Garden	Downes	Wakhévitch
16 ianuarie 1958	Poulenc	Dialogurile Carmelitelor	Doamnă Lidoine	ROH, Covent Garden	Kubelík	Wakhévitch
24 mai 1958	Haydn	Applausus Musicus	Temperantia		Newstone		Emisiunea BBC radio
26 iulie 1958	Mozart	Don Giovanni	Donna Anna	Opera din Vancouver	Goldschmidt	Maximowna
17 februarie 1959	Donizetti	Lucia di Lammermoor	Lucia	ROH, Covent Garden	Serafin	Zeffirelli	Această performanță a marcat începutul carierei internaționale a lui Sutherland
24 iunie 1959	Handel	Rodelinda	Rodelinda	Teatrul lui Sadler Wells	Farncombe	Pidcock
8 ianuarie 1960	Verdi	La traviata	Violetta Valéry	ROH, Covent Garden	Santi	Fedorovitch
24 mai 1960	Bellini	Eu puritani	Elvira	Festivalul Opera Glyndebourne	Gui	Heeley
19 octombrie 1960	Bellini	La sonnambula	Amina	ROH, Covent Garden	Serafin	Sanjust
21 februarie 1961	Bellini	Beatrice di Tenda	Beatrice	Primăria din New York	Rescigno		Concert performanță;Sutherland a interpretat pentru prima dată acest rol pe scenă la 10 mai 1961
4 ianuarie 1962	Mozart	Flautul Magic	Regina Noii	ROH, Covent Garden	Klemperer	Eisler
28 mai 1962	Meyerbeer	Les Huguenots	Maguerite de Valois	La Scala	Gavazzeni	Nicola Benois
17 decembrie 1962	Rossini	Semiramide	Semiramide	La Scala	Santini
20 iunie 1963	Handel	Giulio Cesare	Cleopatra	Teatrul lui Sadler Wells	Farncombe	Warre
17 octombrie 1963	Bellini	Norma	Norma	Opera din Vancouver	Bonynge	McLance / mizerie
9 martie 1965	Gounod	Faust	părăluțe	Opera din Connecticut	Bonynge	Roma / Brooks van Horne
2 iunie 1966	Donizetti	La fille du régiment	Marie	ROH, Covent Garden	Bonynge	Anni / Escoffier
10 aprilie 1967	Delibes	Lakmé	Lakmé	Opera din Seattle	Bonynge
21 mai 1967	Haydn	L'anima del filosofo	Euridice	Teatru an der Wien	Bonynge	Ludwig
12 noiembrie 1971	Donizetti	Maria Stuarda	Maria Stuarda	Opera din San Francisco	Bonynge	Pizzi
26 octombrie 1972	Donizetti	Lucrezia Borgia	Lucrezia	Opera din Vancouver	Bonynge	Varona
14 septembrie 1973	J.Strauss II	Die Fledermaus	Rosalinde	Opera din San Francisco	Bonynge
23 octombrie 1974	Massenet	Esclarmonde	Esclarmonde	Opera din San Francisco	Bonynge	Montressor
12 septembrie 1975	Verdi	Il trovatore	Leonora	Opera din San Francisco	Bonynge	Hager / Skalicki
22 aprilie 1976	Lehár	Vaduva veselă	Hanna Glavari	Opera din Vancouver	Bonynge	Varona
16 iulie 1977	Puccini	Suor Angelica	Suor Angelica	Opera din Sydney	Bonynge	Digby
23 septembrie 1977	Massenet	Le Roi de Lahore	Sita	Opera din Vancouver	Bonynge	Mariani
4 iulie 1979	Mozart	Idomeneo	Electra	Opera din Sydney	Bonynge	Truscott
2 iulie 1980	Verdi	Am masnadieri	Amalia	Opera din Sydney	Bonynge	Lees / Stennett
22 mai 1983	Cilea	Adriana Lecouvreur	Adriana	Opera din San Diego	Bonynge	O'Hearn / mizerie
22 iunie 1984	Donizetti	Anna Bolena	Anna Bolena	Compania canadiană de operă , Toronto	Bonynge	Pascoe / Stennett
4 octombrie 1985	Thomas	Cătun	Ophélie	Compania canadiană de operă, Toronto	Bonynge	Shalicki / Digby / Ste

Gwyneth Jones

(traducere automata de la Wikipedia)

Jones sa născut în Pontnewynydd , Țara Galilor. Înainte de a deveni cântăreață profesionistă, ea a lucrat ca secretar la turnătoria Pontypool . A studiat muzica la Royal College of Music , Londra, la Accademia Musicale Chigiana (Siena), precum și la Studio International Opera (Zürich). După ce a debutat în 1962 ca mezzo-soprană în opera Gluck Orfeo ed Euridice , a fost angajată de Opera din Zurich . Ea a descoperit că gama sa de top a putut să-i permită să cânte rolurile sopranei și a trecut la repertoriul sopranei din jurul anului 1964, primul ei rol principal fiind soprana Amelia în Un ballo in maschera lui Verdi . ^{[ citare necesară ]}

Jones a devenit proeminentă în 1964 când a stat în picioare pentru Leontyne Price ca Leonora în " Il trovatore " a lui Verdi la Opera din Royal , Covent Garden . Cariera ei sa dezvoltat rapid, iar ea a cunoscut succese ca Aïda , Leonore (în Fidelio), Desdemona (în Otello ), Elisabeth ( Don Carlos ), Donna Anna (în Don Giovanni ), Cio-cio-san ), Lady Macbeth (în Verdi's Macbeth ), Santuzza (în Cavalleria rusticana ), Octavian (în Der Rosenkavalier ), Médée (în versiunea italiană) și Tosca . ^{[ citare necesară ]}

Din acestea, ea a continuat treptat la roluri mai grele, cum ar fi Chrysotemis (în Elektra ), Salome , Marschallin (în Der Rosenkavalier ), Eva (în Die Meistersinger von Nürnberg ), Senta (în Der Fliegende Holländer ), Kundry (în Parsifal ) Venus și Elisabeta (în Tannhäuser ), Helena (în Die ügyptische Helena ), Ariadne (în Ariadne pe Naxos ) și Sieglinde, precum și Brünnhilde (în Die Walküre ). A apărut frecvent la aproape toate casele de operă din lume, inclusiv Opera de Stat din Viena, Opera din Zurich, Opera Regală, Covent Garden, Bayerische Staatsoper, Opera din San Francisco, Deutsche Oper Berlin, Paris Opéra, Teatro alla Scala, Opera Los Angeles, Opera Metropolitană, Gran Teatrul del Liceu, Grand Théâtre de Genève, Opera Lyrică din Chicago, precum și numeroase festivaluri de operă și muzică proeminente.

Ea a debutat la Teatro alla Scala ca Leonora la Il Trovatore la 4 aprilie 1967. Sa intors la La Scala ca rol principal al Salomein ianuarie 1974. La 24 noiembrie 1972, ea a debutat la Metropolitan Opera House din New York ca Sieglinde în Die Walküre . Până la ultima sa apariție la Met la 22 aprilie 1995 (ca Kundry în Parsifal ), ea a cântat 11 părți în 10 opere de 93 de ori la Met; cea mai frecventă parte a fost Marschallin în Der Rosenkavalier (de 20 de ori). În august 1979, ea a debutat la Festivalul de Vară de la Salzburg ca Marschallin.

O voce puternică, puternică, puternică a sopranei, o voce puternică, puternică, neobișnuit de puternică, prezența scenică și abilitățile de actorie au fost admirate pe scară largă.

Una dintre cele mai cunoscute ^{[ de cine? ] a} fost interpretarea interpretării lui Brünnhilde în anul 1976 în Bayreuth Jahrhundertring ( Centenarul Ring ), sărbătorind centenarul festivalului și al primului spectacol al ciclului complet, realizat de Pierre Boulez și realizat de Patrice Chéreau . A fost înregistrată și filmată în 1979 și 1980 pentru discurile video și audio. Înregistrarea a câștigat un premiu Grammy în 1983.

Cariera ei la Festivalul de la Bayreuth este după cum urmează:

·         1966: Sieglinde în Die Walküre

·         1968: Eva în Die Meistersinger von Nürnberg

·         1969: Senta în Der Fliegende Holländer , Kundry în Parsifal

·         1970: Sieglinde în Die Walküre , Senta în Der Fliegende Holländer , Kundry în Parsifal

·         1971: Sieglinde în Die Walküre , Senta în Der fliegende Holländer

·         1972: Elisabeta și Venus în Tannhäuser , Sieglinde în Die Walküre

·         1973: Elisabeta și Venus în Tannhäuser , Sieglinde în Die Walküre

·         1974: Elisabeta și Venus în Tannhäuser , Brünnhilde in Götterdämmerung

·         1975: Brünnhilde în ciclul Der Ring des Nibelungen

·         1976: Brünnhilde în ciclul Der Ring des Nibelungen ( Jahrhundertring )

·         1977: Brünnhilde în ciclul Der Ring des Nibelungen , Elisabeth și Venus în Tannhäuser

·         1978: Brünnhilde în ciclul Der Ring des Nibelungen

·         1979: Brünnhilde în ciclul Der Ring des Nibelungen

·         1980: Brünnhilde în ciclul Der Ring des Nibelungen

·         1982: Senta în Der Fliegende Holländer

Mai târziu, în cariera sa (începând cu 1980), ea a preluat rolul principal al lui Elektra , precum Isolde (în Tristan und Isolde ), soția lui Dyer (în Die Frau ohne Schatten ), Turandot și Minnie (în La fanciulla del West ). În timp ce era cunoscută cel mai bine pentru repertoriul Wagner-Strauss-Puccini, versatilitatea ei ia permis să preia alte roluri, cum ar fi Poppea (în L'coronazione di Poppea ), Hanna Glawari (în The Merry Widow ) și Norma . Începând cu anii '90, în afara pieselor menționate mai sus, ea a continuat să cânte Widow Begbick ( Mahagonny ), Ortrud (în Lohengrin ), Femeia din ArwoldSchoenberg , Erwartung , Kostelnicka (în Jenůfa ), Kabanicha (în Káťa Kabanová ), femeia din La voix humaine a lui Poulenc , Ruth (în Pirații din Penzance ), Gertrud (în Hänsel und Gretel ), Herodias (în Salome ) și Klytemnästra (în Elektra). A aparut ca sotia Dyers in Die Frau ohne Schatten la Opera din Köln in 1980 intr-o productie a lui Jean Pierre Ponnelle , condusa de John Pritchard , cu Walter Berry ca Dyer, Róbert Ilosfalvy ca Imparat, Siv Wennberg ca Imparateasa si Helga Dernesch ca Amme . ^[1]

Jones a făcut roluri care exemplifică soprana dramatică wagneriană, cum ar fi Brünnhilde, Isolda, Elektra, Soția lui Dyer și Turandot, parte a repertoriului său principal, și le-a interpretat pe parcursul anilor 1980 și 1990. Ea a preluat odată rolurile lui Elisabeth și Venus în producția lui Götz Friedrich de Tannhäuser la Festivalul de la Bayreuth în anii 1970 și a fost creditată și cu realizarea rară a realizării pe scena a tuturor celor trei mari roluri feminine de la Elektra .

De asemenea, a interpretat recitaluri de concerte și liederi , emisiuni de televiziune și radio și a participat la mai multe proiecte de film, inclusiv seria epică de televiziune Wagner , în care a interpretat prima Isolde, Malvina Schnorr von Carolsfeld . Ea a creat, de asemenea, pentru ea o pereche de spectacole teatrale muzicale de o singură femeie - O, Malvina! și Die Frau im Schatten - care sunt inspirate de adevărate personaje istorice, și anume, Malvina Schnorr von Carolsfeld și Pauline de Ahna (soția lui Richard Strauss ). Partea soprană din Simfonia nr. 9, intitulată "Viziunea eternității", a compozitorului galez Alun Hoddinott a fost scrisă pentru ea și a fost premiată de ea.

În 2003, Jones a debutat ca regizor și designer de costume într-o producție scenică de Der Fliegende Holländer dinWeimar , Germania. De asemenea, a oferit cursuri de masterat pentru tinerii cântăreți și a jucat rolul de adjudecator la concursurile internaționale de voce, printre care concursul BBC Cardiff Singer al lumii 2009 și, mai recent, sezonul 2017 al concursului de cântărire a reality-ului din Rusia-Kultura TV Channel, "The Big Opera" (întreaga serie de concurs fiind acum disponibilă pentru vizionare pe YouTube). În ciuda anilor înaintării și a cerințelor extraordinare ale repertoriului ei ales, ea rămâne un interpret activ pe scena, luând diverse roluri soprano, mezzo-soprane și chiar contralto cu autoritate vocală și convingere dramatică. În iunie 2007, ea a creat rolul reginei inimilor în premiera mondială a noii opere a lui Unsuk Chin , Alice in Țara Minunilor , la Opera de Stat din Bavaria . În februarie 2008 a cântat rolul lui Herodias în producția lui Stephen Langridge, " Salome " a lui Richard Strauss, la Opera Malmö din Suedia. Ea a repetat acest rol în august 2010, alături de Salome de Deborah Voigt , într-o concert la Festivalul Verbier din Verbier, Elveția, și a interpretat piesa pe scenă la Opera de Stat din Viena în mai 2012. Jones a participat de asemenea la o piesă de teatru muzical despre femeile din clanul Wagner și influențele lor asupra Festivalului de la Bayreuth, intitulat Wagnerin. Ein Haus der Kunstmusik , regizat de Sven Holm la Festivalul de Operă din Munchen. În ea, ea a portretizat partea lui Cosima Wagner . În martie 2016, la vârsta de 79 de ani, Jones și-a făcut debutul în rolul contesei din The Queen of Spades al lui Ceaikovski într-o nouă producție a operei de la Staatstheater Braunschweig , Germania. În aprilie 2017, a preluat rolul Naratorul în filmul lui Richard Strauss, Enoch Arden, într-un concert la Landsberg.

Jones face o invitație în Cvartet , un film al lui Dustin Hoffman , bazat pe comedia lui Ronald Harwood despre mai mulți cântăreți de operă pensionați care intenționează să lanseze un concert pentru a sărbători ziua de naștere a lui Verdi. Își asumă rolul lui Anne Langley, un fost rival opera cu Jean Horton, jucat de Maggie Smith . Filmul a fost premiat pentru recenzii în mare parte favorabile pe 9 septembrie la Festivalul Internațional de Film de la Toronto din 2012, iar performanța lui Jones a fost apreciată critic.

Ea a fost numită Comandantă a Ordinului Imperiului Britanic (CBE) în 1976 și a fost promovat în funcția de Dame Commander al Ordinului Imperiului Britanic (DBE) în 1986. De asemenea, ea a primit numeroase distincții muzicale / culturale și onoruri de la mulți diferite țări și organizații, inclusiv Verdienstkreuz 1. Klasse din Republica Federală Germania, Medalia de Aur de Onoare de la Viena, Crucea de Onoare a Austriei de Aur, Premiul Shakespeare și Premiul Puccini.

Ea este Kammersängerin atât la Opera de Stat din Viena, cât și la Opera de Stat din Bavaria și a fost fondată în Franța, comandant de L'Ordre des Arts et des Lettres . Ea a fost, de asemenea, conferite doctorate onorifice de către Universitatea din Țara Galilor și de la Universitatea Glamorgan . În prezent este președintele Societății Wagner din Marea Britanie.

MUZICĂ 7 Noiembrie

Sârbe și hore moldovenești | Muzică populară de petrecere

Smooth Piano Jazz - 3 Hours

POEZIE 7 Noiembrie

Ion Bănuţă

Biografie

Ion Bănuţă (7 noiembrie 1914, Siliştea, judeţul Argeş - 30 decembrie 1986, Bucureşti) - poet. Este fiul Radei (născută Georgescu) şi al lui Dumitru Bănuţă, ţărani. Urmează o şcoală de arte şi meserii, fiind, în paralel, ucenic şi muncitor la Uzinele „Griviţa”. Participă la grevele din 1933, iar în 1941 este arestat pentru activitate în cadrul PCR. După 1944, devine primul preşedinte al Sindicatului Ziariştilor din Banat. Urmează liceul în particular şi studiază ziaristica la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1959.

Între 1960 şi 1968, este director al Editurii pentru Literatură, unde s-a distins printr-o preocupare eficientă pentru literatura clasică, din care a iniţiat ediţii de opere, ca şi pentru literatura contemporană (a patronat debutul multor scriitori tineri în colecţia „Luceafărul”). Este demis în anul 1968 pentru că tipărise, în colecţia „Biblioteca pentru toţi”, antologia Poezia română modernă. De la G. Bacovia la Emil Botta (I-II), alcătuită de Nicolae Manolescu, în care figurau poeţi indezirabili regimului comunist: Aron Cotruş, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ştefan Baciu etc. A fost trimis redactor-şef la „Albina”. A colaborat la „Viaţa românească”, „România literară”, „Tomis”, „Cronica”, „Familia”, „Astra” etc.

Bănuţă debutează editorial în 1946, la Lugoj, cu placheta de versuri Cetatea tăcerii, dedicată experienţei carcerale şi memoriei celor căzuţi în „lupta pentru progres”. Publică, în anii ’40, în „Presa liberă”, pe care el însuşi o înfiinţează, articole şi reportaje care servesc ideologia comunistă. O serie de volume (Izvoare, 1956, La hotarul dintre lumi, 1960; Am rechemat iubirea, 1962; Scrisoare către anul 2000, 1963) conturează profilul unui poet militant în stilul rudimentar al epocii, ce abordează tematica socială, în versuri agitatorice, conjuncturale.

Angajarea, enunţată cu un neistovit retorism, vizează evenimentul imediat, chiar dacă notaţii lirice cu un caracter diferit (erotică, introspecţie, reflexivitate) îşi semnalează uneori prezenţa. Bunăoară, pe o temă dată, pacea, timbrul e susţinut de „angajamente” viguroase: „Te apărăm / că suntem mulţi / noi, robitorii, / de noapte cu noapte, / zi cu zi, / vom fi aci, / mereu prezenţi, / mereu în stare de alarmă [...] noi vom fi mulţi, / vom fi o mie de milioane”. Bănuţă va trece însă de la cronica rimată şi exaltarea conformistă a „biruinţelor” şi a „steagului leninian” la un tip de poezie reflexivă, care atrage în gesticulaţia amplă motive cu reverberaţie general umană.

Evoluţia către un lirism mai elaborat începe odată cu Lacrima diavolului (1965), unde poetul, depăşind faptul concret, încearcă o viziune de ansamblu asupra lumii, diavolul, spirit răzvrătit, semnificând setea de cunoaştere a omului. Punctul de sus al scrisului lui Bănuţă este Olimpul Diavolului, lucrare ce se vrea monumentală, concepută în zece volume intitulate „panorame”, din care au fost realizate: Panorama efemeridelor (1967), Panorama sărutului (1969), Panorama focului albastru (1972), Panorama iubirii zugravului (1974), Panorama duhului meu (1976), Panorama-n dor de domnişoara Pogany (1977) şi Panorama-n sălcii plângătoare (1981).

Sub semnul lui Dante Alighieri, Infernul, Purgatoriul, Paradisul sunt aici compartimente ale „scenei lumii”, iar diavolul - un simbol al naturii contradictorii a fiinţei omeneşti şi un posibil alter ego al poetului. Pe de altă parte, invocând pactul faustic, poetul-ateu respinge inerţia, starea de lâncezeală şi-şi „cumpără” de la diavol ferventa, „sublimul neastâmpăr”, „germenele frumos al furtunii”, neliniştea şi dreptul de a fi „greier cântăreţ al Universului”, pentru a glorifica omul şi valorile lui. Nu este vorba aici doar de o schimbare de registru tematic, doar de lăsarea în urmă a poeziei ocazionale, a cărei caducitate poetul o va fi înţeles într-un târziu, ci şi de un alt mod de a scrie, de recuperarea unor teritorii lirice şi a unor posibilităţi ale versului.

Poetul prea grăbit, admonestat altădată pentru „multele stângăcii, facilităţi şi contradicţii în imagini” (George Călinescu), este acum un ludic, un candid fermecat de cuvinte („Plânge diavolul din mine / În candoare de sabine. // Plânge iarba în nesaţiu / Şi mi-e dor de un Horaţiu [...] Plânge-un om în joc de roate / Spiţele sunt rupte toate.”). E preocupat nu de versul pletoric, ci de exprimarea lapidară, sentenţioasă, astfel încât scrisul supravegheat, rafinamentul exerciţiului stilistic din „panoramele” sale îl înscriu între poeţii devotaţi ideii de virtuozitate.

Opera literară

·         Cetatea tăcerii, Timişoara, 1946;

·         Izvoare, Bucureşti, 1956;

·         La hotarul dintre lumi, Bucureşti, 1960;

·         Am rechemat iubirea, Bucureşti, 1962;

·         Scrisoare către anul 2000, Bucureşti, 1963;

·         Versuri, prefaţă de George Călinescu, Bucureşti, 1963;

·         Lacrima Diavolului, Bucureşti, 1965;

·         Olimpul Diavolului. Panorama efemeridelor, Bucureşti, 1967;

·         Olimpul Diavolului. Panorama templului meu, Bucureşti, 1968;

·         Olimpul Diavolului. Panorama sărutului, Bucureşti, 1969;

·         Olimpul Diavolului. Panorama focului albastru, Bucureşti, 1972;

·         Olimpul Diavolului. Panorama iubirii zugravului, Bucureşti, 1974;

·         După flori, Bucureşti, 1975;

·         Olimpul Diavolului. Panorama duhului meu, Bucureşti, 1976;

·         Olimpul Diavolului. Panorama-n dor de domnişoara Pogany, Bucureşti, 1977;

·         Olimpul Diavolului. Panorama-n sălcii plângătoare, Bucureşti, 1981.

Traduceri

·         Pablo Neruda, Gloria şi moartea lui Joaquin Murieta, Bucureşti, 1972 (în colaborare cu Rosalia Bianu).

Cu Dante Prin Infern

M-am dus o clipă în Infern,
în bolgiile-adânci, dar Dante,
ce zugrăvi în vers etern
escroci, şi papi, şi duci, bacante,
pe când mă însoţea, în pas uşor,
şi-i povesteam de Hitler, negru nor,
se-nvârteji-n coroana lui de laur
şi-mi spuse : - Astfel de balaur
mi-a întrecut şi mie-nchipuirea,
dar deapănă-ţi, amice, povestirea !
- Pe feudalii tăi, părinte,
i-ai pus la stâlp, şi iadul îi desfată
cu smoală neagră şi fierbinte,
dar ei nu sunt decât copii în vată,
părinţii lor acuma s-au născut!
Ciudat ! Să aibă taţii fiii în trecut !
Au ars cuptoarele, pe întrecute,
şi mii de oameni s-au sfârşit în vânt,
privind sticlos la şirul lung de brute.
Se răscula şi recele pământ !

Şi mă uitai cu scârbă-n vechea ladă,
ce-o iau în seamă numai cronicarii.
Pe tronuri mari de oase : Hitler, carii,
ce rod mărunt, căci vremea i-a mutat din lemn
în ţeasta lui, să toace crudul semn
ce-a-ncins amarnic fruntea omenirii.
Dar, când umblam pe vântul pustiirii,
O pajură cu moartea-n aripi blege
veni din Bonn, scheletul să-i închege.
Os lângă os şi gheară lângă gheară,
să-i dea din nou puterea ei de fiară,
şi crucea strâmbă, înecată-n ură,
să verse-n lume cea mai neagră zgură!

Pe când priveam la Hitleri noi şi vechi,
mi s-a părut ca Dante s-a urnit din lut,
strigând : « În cartea de atunci n-au încăput,
şi filele sunt roase şi străvechi ».
Prietene! Să mergem! Turmei de tâlhari
să-i fim în veacul XX slăviţi gropari!
Din tobele iubirii şi-ale urii
să cânte apele şi trubadurii
şi să răscoale munţii-ncremeniţi de veci,
să fie furnicar de oameni pe poteci,
şi trăsnetul cumplit să se prăvale,
să-ngroape crima-n marşuri epocale.

(“Cu Dante prin infern “) 

Mi-e dor de ea

Mi-e dor de ea ca nimanui
Ca unui vechi nomad de drumul lui
Port rani adânci în ochi si-n trup,
Vesmintele de-argint le rup.

Astept trecutele iubiri,
Conturul bratelor subtiri
Si parul amintind de ploi,
Si vechea urma din noroi.

Dar urma ei s-a sters demult
De cine azi sa prea-ascult?
De vântul ce-mi închide usi
De greieri sau de carabusi?

Mi-e dor de ea ca nimanui
Ca unui vechi nomad de drumul lui
Port rani adânci în ochi si-n trup,
Vesmintele de-argint le rup. 

Toamna

Fără vrere, fără vină,
mă aflai în miez de toamnă.
Dulce eşti, cumplită doamnă !
Bruma grea, diamantină
a tăiat cu mii de seceri
frunzele de pe cărare,
poticnindu-le de zare.

Să mă-ncumet în petreceri ?
Ori să scot, din foi de jale,
vremea care-mi fură anii,
cum scot peştii atamanii
de sub apele domoale ?!

Alergai pe-un drum de sită
după-un dram de primăvară,
ce cu viaţa se măsoară
şi cu clipa infinită.

Mai pe drum, mai prin sulcină,
mă aflai în miez de toamnă.
Dulce şi cumplită doamnă,
nu-mi căta la ani pricină !

TEATRU/FILM 7 Noiembrie

Cu Dorina Lazăr:

Biografie Dorina Lazăr

Dorina Lazăr (n. 7 noiembrie 1940) este o actriță de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, Facultatea de Teatru, secția Actorie la clasa profesorului Ion Finteșteanu, având ca asistenți pe Sanda Manu și Dem Rădulescu.

A debutat în 1961 la Teatrul Regional București, iar din 1969 este actriță la Teatrul Odeon. Pe marele ecran a debutat în 1974 în filmul „Păcală” al regizorului Geo Saizescu. Printre cele mai importante filme în care a mai jucat se numără Angela merge mai departe (1981), Liceenii (1986), Balanța (1991) și Amen (2001).

În anul 1979 a primit premiul Leul de bronz la Festivalul International de Teatru de la Arezzo, pentru spectacolul „Năpasta”. În anul 1982 a primit premiul Cea mai bună actriță de film din partea Asociației Cineaștilor din România pentru rolul Angela din Angela merge mai departe (1981). În anul 2000 a fost decorată cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de cavaler.

Filme cu Dorina Lazăr

·         Proiecte de trecut (2019) - bunica

·         București NonStop (2015) - bătrâna Trailer

·         Ana (2014) Trailer

·         Funeralii fericite (2013) - Tanti Nela Trailer

·         Youth Without Youth / Tinerețe fără tinerețe (2007) Trailer

·         The Detonator / Detonatorul (2006) - Receptionist

·         Modigliani (2004) Trailer

·         Saint Ange (2004) - Helenka

·         Zbor deasupra unui cuib de curci (2003)

·         Amen. / Amen (2002) - Sotia primului ofiter SS

·         Binecuvântată fii, închisoare (2002) - Directoare de inchisoare Trailer

·         Tandretea lacustelor (2002) - Florica

·         Valsul lebedelor (2002)

·         Roberta (2000)

·         Phantom Town / Orasul fantoma (1999) - Bar Girl

·         Subspecies 4: Bloodstorm (1998) - Old Woman

·         The Shrunken City / Orasul in miniatura (1998) - Ramona

·         Une mere comme on n'en fait plus (1997) - Mme Gomez

·         Leapin' Leprechauns (1995) - Doctor Mrs. Voyzniac

·         Crucea de piatră / Crucea de piatră - ultimul bordel (1994) - Mache's wife

·         Neînvinsă-i dragostea (1994) - Elizabeta Lazar

·         Titanic vals (1994) - Dacia, a doua sotie a lui Spirache

·         Un été inoubliable / O vară de neuitat (1994) Trailer

·         Balanța (1992)

·         Divorț... din dragoste (1991) - avocata Nicoleta

·         Dreptatea (1989)

·         Liceenii (1987) - mama lui Şerban

·         Niste baieti grozavi (1987) - Teofila

·         Să-ți vorbesc despre mine (1987)

·         Năpasta / Napasta (1985)

·         Acordați circumstanțe atenuante? (1984)

·         Lansarea (1984)

·         Un saltimbanc la Polul Nord (1984)

·         Dragostea și revoluția (1983)

·         Fram (1983)

·         O lebădă iarna (1983)

·         Ochi de urs (1983)

·         Stop cadru la masă (1982) - Clara Halunga

·         Ana și "hoțul" (1981)

·         Angela merge mai departe (1981) - Angela

·         Saltimbancii (1981)

·         Semnul Șarpelui (1981)

·         Ștefan Luchian (1981) Trailer

·         Drumuri în cumpănă (1979) - Primarita Saveta

·         Mastodontul (1975) - Floarea

·         Păcală (1974) - Carciumareasa

·         Plicul / (1974)

·         Rapirea preafrumoaselor sabine / (1970)

Cu Mariana Mihuţ:

Biografie Mariana Mihuţ

MARIANA MIHUT nu este o actrita romanca de teatru si film , ci o imensa „valoare”, un adevarat „diamant” al teatrului si filmului romanesc.

S-a nascut in Bucuresti pe 7 noiembrie 1942. Cînd era în şcoală, acasă, familia sa cumpărase un televizor şi făcea tot felul de comentarii la adresa unor mari nume care interpretau personaje celebre.

A avut intotdeauna aceasta speranta ascunsa (de a deveni actrita), de cand juca in spectacole la scoala – erau spectacole modeste, recitari de poezii, cantece, dansuri. Dar ele erau facute de o profesoara minunata – de educatie fizica. La  11 ani, a dansat si pe poante, intr-un spectacol de balet.

A jucat chiar si la Teatrul de Stat din Pitesti, apoi la Curtea de Arges. Baiatul profesoarei, cu care s-a imprietenit, canta la pian; mergeau intr-un camion, stateau pe niste banci improvizate – si se  bucurau, la ora aceea, in 1950, de toate „progresele tehnicii”… Asta i-a dat un mare curaj, chit ca era doar un spectacol scolar.

Era un om ingrozitor de timid  (dupa cum afirma in diverse interviuri) si faptul ca a iesit pe scena au incurajat-o sa se gandescasca ca ar putea fi actrita. dar pentru ca făcuse realul , parintii nu i-au îngăduit să de-a decat o singură dată admiterea în speranţa că o să-i treacă povestea cu actoria. Numai că a intrat la clasa profesorilor Pop Marţian şi Octavian Cotescu.

A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica „Ion Luca Caragiale” din Bucuresti, fiind in promotia 1964 alaturi de Ion Caramitru, Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Rodica Mandache, Virgil Ogasanu… si este „de o viata” actrita a teatrului Lucia Sturza Bulandra din Bucuresti si in tinerete, era considerata una dintre frumusetile Bucurestiului.

În 1964, a dat concurs ca să ocupe un post de actriţă în Bucureşti, la Teatrul Giuleşti – actualmente Odeon. Din fericire, a reuşit. Pe vremea aceea se rămânea mult mai greu în Bucureşti. Acesta a fost primul miracol. N-a stat în provincie. A început din prima să joace cu parteneri extraordinari, să lucreze cu regizori mari şi aşa a continuat.

Acelaşi ritm a fost şi din 1972, când s-a mutat la Teatrul Bulandra, unde

am fost invitată să joc în spectacolul „Revizorul” al lui Lucian Pintilie, spectacol prezentat doar de trei ori şi interzis. La Bulandra mi-am dorit foarte mult să ajung, pentru că aici erau Lucian Pintilie, Liviu Ciulei. Mulţi şi-ar fi dorit să lucreze cu ei.

Inca din 1963 din ultimul an de facultate debuteaza in teatru cu rolul Audrey, Rosalinda – din „Cum vă place” de William Shakespeare la , Studioul Casandra si este imediat remarcata pentru talentul ei desavarsit, puritatea si inocenta ei interpretativa dar si pentru puterea de convingere a spectatorului, care inca de la inceput a avut o mare incredere in realele ei posibilitati , ceea ce s-a dovedit si prin incredintarea rolului Marta din filmul de neuitat al marelui regizor Liviu Ciulei : ” Padurea Spanzuratilor ” unde joaca alaturi de cel ce va deveni marea ei dragoste, omul cu care se casatoreste in acelasi an 1965, actorul desavarsit VICTOR REBENGIUC, proaspat divortat de actrita Anca Veresti care-i fuse-se colega  din anul I de Institut, o fata extraordinar de frumoasa, cu reale calitati pentru teatru.

Cel mai mare succes cinematografic românesc „Pădurea spînzuraţilor” avea să fie şi debutul unui cuplu fascinant, cel al Marianei Mihuţ cu Victor Rebengiuc. Atunci cînd maestrul Liviu Ciulei a ales-o pentru rolul viitoarei soţii a lui Apostol Bologa, Mariana Mihuţ încă nu jucase pe scenă. Era studentă.

Cea care avea să devină o remarcabilă actriţă de teatru a început cu cinematograful. Mărturiseşte chiar că preferă să se uite la filme (dacă se poate de Ingmar Bergman), dar totuşi să joace seară de seară în faţa unui public viu.

Se casatoresc, si casnicia dureaza pana-n prezent

Roluri în piese de teatru TV

·         "Idioata"

·         "Cadavrul viu"

·         "Aici nu doarme nimeni"

·         "Nebunia lui Pantalone"

·         "Ciuta"

·         "O scrisoare pierdută"

·         "Improvizația de la Versailles"*

·         "Îngerii triști"

·         "Ursul"

·         "D-na Ministru"

·         "Piatra din casă"

Roluri în teatru

·         Audrey, Rosalinda - Cum vă place? de William Shakespeare, Studioul Casandra, 1963

·         Pălăria florentină de Labiche, regia Lucian Giurchescu

·         Nunta lui Figaro de Beaumarchais, regia Dinu Cernescu

·         Îngerii triști de D.R. Popescu, regia Geo Saizescu

·         Visul unei nopți de iarnă de Tudor Mușatescu, regia Geta Vlad

·         Rosaura - Mincinosul de Goldoni, regia Sanda Manu, Teatrul Bulandra București, 1971

·         Cecily - Bună seara domnule Wilde de Oscar Wilde, Teatrul "C.I. Nottara" București, 1971

·         Fiica primarului - Revizorul de Gogol, regia Lucian Pintilie, Teatrul Bulandra București, 1972

·         Maria - A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1973

·         Primărita - Interviu de Ecaterina Oproiu, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra București, 1976

·         Eliza Doolite - Pygmalion de G.B. Shaw, regia Moni Ghelerter, Teatrul Bulandra București, 1974

·         Cathleen - Lungul drum al zilei către noapte de Eugene O'Neill, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1976

·         Mașa - Pescărușul de A.P. Cehov, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1977

·         Miranda - Furtuna de Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1978

·         Zoe - O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra București, 1979

·         Nicola Davies - Cum se numeau cei patru Beatles de Stephen Poljakoff, regia Florian Pittiș, Teatrul Bulandra București, 1980

·         Josie Hogan - Luna dezmoșteniților de Eugene O'Neil, regia Sanda Manu, Teatrul Bulandra București, 1983

·         Regina Ginevra - Merlin de Tancred Dorst, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra București, 1991

·         Kathleen - Home de David Storey, regia Ion Caramitru, Teatrul Bulandra București, 1992

·         Placida - Teatrul comic de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete, Teatrul Bulandra București, 1992

·         Enea - A șaptea poruncă de Dario Fo, regia Gelu Colceag, Teatrul Bulandra București, 1993

·         Claire Zachanassian - Vizita bătrânei doamne de Friederich Durrenmatt, regia Felix Alexa, Teatrul Bulandra București ,1993

·         Esther - Victor sau copiii la putere de Roger Vitrak, regia Gelu Colceag, Teatrul Bulandra București, 1994

·         Halie - Copilul îngropat de Sam Shepard, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra Buucrești, 1996

·         Cezara - O batistă în Dunăre de D.R. Popescu, regia Ion Cojar, Teatrul Național București

·         Nikita Zotov - Petru de Vlad Zografi, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra București, 1998

·         Zoe - Levantul de Mircea Cărtărescu, regia Cătălina Buzoianu, Teatrum Mundi și Tetarul Bulandra București, 1999

·         Anna Fierling - Mutter Courage de Bertolt Brecht, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra București, 1999

·         Dădaca - Unchiul Vania de A.P. Cehov, regia Yuri Kordonsky, Teatrul Bulandra București, 2001

·         Fiokla Ivanovna - Căsătoria de Gogol, regia Yuri Kordonsky, Teatrul Bulandra București 2003

·         Inna Rasadina - Sorry de Aleksandr Galin, regia Yuri Kordonsky, Teatrul Bulandra București 2004, premiul UNITER pentru cea mai bună actriță în rol principal

Filmografie

·         Pădurea spânzuraților (1965), regia Liviu Ciulei - Marta

·         Diminețile unui băiat cuminte (1967) - blonda

·         Regizorul (1968), regia Dan Necșulea

·         Revizorul (1972), regia Lucian Pintilie - fiica primarului

·         Păcală (1974)

·         Capcana (1974), regia Manole Marcus

·         Mușchetarul român (1975), regia Gheorghe Vitanidis

·         Profetul, aurul și ardelenii (1978)

·         Ultima frontieră a morții (1979), regia Virgil Calotescu

·         Echipaj pentru Singapur (1981), regia Nicu Stan

·         De ce trag clopotele, Mitică? (1981), regia Lucian Pintilie - Mița

·         O scrisoare pierdută (spectacol de televiziune, 1982)

·         Fructe de pădure (1983)

·         Cei care plătesc cu viața (1991), regia Șerban Marinescu

·         Balanța (1992), regia Lucian Pintilie

·         Cel mai iubit dintre pământeni (1993), regia Șerban Marinescu

SFATURI UTILE 7 Noiembrie

GUTUIA – ALIMENT ŞI MEDICAMENT

Iubiţi prieteni, ne aflăm în plin sezon al gutuilor şi e bine să aflăm şi să utilizăm în folosul nostru proprietăţile binefăcătoare ale acestor fructe! Iată ce spun specialiştii:

In ultima vreme, accentul se pune pe rolul activ al alimentatiei in terapie, urmarindu-se si folosirea de alimente-medicament. Dupa cum se mentioneaza in recente lucrari internationale, fiecare clinica are tendinta de a folosi alimente-medicament in conformitati: cu propria conceptie terapeutica, aceasta fiind o orientare foarte moderna de tratament, care castiga tot mai multi partizani. Aceste produse au fost numite alimente de protectie, deoarece se recomanda si colectivitatilor care sunt expuse la anumiti factori de risc, ca urmare a conditiilor specifice de munca si viata. in consecinta, ele au un spectru mult mai larg, and un rol profilactic si reprezentand un instrument eficace, poate cel mai eficace, in caracterizarea spirilului nou al medicinei, acela de a preveni boala, nu numai de a o trata. Alimentatia arc un rol protector important, actionand ca antidot datorita unor componenti existenti in alimente; accelereaza sau incetineste meolismul toxinelor; franeaza substantele de absorbtie ale substantelor toxiee din tractul gastroinlestinal; accelereaza eliminarea acestora; protejeaza diferite organe; mareste rezistenta generala a organismului. Alimentele de protectie sunt bogate in substante biologice active, in special proteine, vitamine, bioioni si antioxidanti.
Fata de tratamentul clasic cu vitamine, prezinta avantajul existentei echilibrate natural, a complexelor vitaminice si a bioionilor, concomitent cu prezenta unor sisteme antioxidante ce actioneaza la diferite niveluri. Produsele intermediare dintre medicament si aliment au proprietatea sa completeze disponibilitatile terapeutice ale medicinci, putand fi utilizate timp indelungat fara fenomene secundare si, totodata, pot fi bine agreate de catre bolnavi. In alimentatia unor categorii de populatie care necesita un plus de trofine — copii, gravide, batrani, sportivi, muritori care lucreaza in mediu toxic si altii —, unele alimente de protectie (germenii de grau, drojdia de bere, produsele din catina si macese) pot reprezenta un aport important, cu atat mai mult cu cat, se stie, vitaminele naturale sunt mai eficiente decat cele de sinteza.In germeni depune si concentreaza ta substantele utile dezvoltarii viitoarei te, motiv pentru care germenii constituie o aderata rezer de trofine. Contin o cantitate importanta de proteine (20-28%), calitatea lor fiind foarte apropiata de a proteinelor etalon. Lipidele (8-l0% pentru grau si 20-29% pentru porumb), fiind formate in special din acizi grasi ncsaturati, au o puternica actiune de reducere a acumularilor de colesterol. Germenii de grau au un continut ridicat de vitamine din complexul B si vitamina E, reprezentand o aderata polivitamina naturala, cea mai concentrata sursa din natura. Datorita faptului ca vitamina E este implicata in numeroase procese fiziologice, se recomanda in diferite afectiuni cardiosculare (insuficienta cardiaca, hipertensiune, atero-scleroza, debite), in psihiatrie, diabet, in diferite boli ale pielii (colagenoza sculara, sclerodermie, leziuni cutanate inflamatorii), in boli ale aparatului digestiv, in geriatrie si, in ultimul timp, in tratarea cancerului.
Un rol profilactic important in bolile tractului intestinal il pot avea, dupa cum este cunoscut, substantele pectice (pectina din legume si fructe) asociate cu magneziu, si s-a obtinut in acest sens un pectinat de magneziu. Dar trebuie luata in consideratie si posibilitatea combinarii laptelui degresat cu suc de sfecla rosie, sub forma de produs complex. Ca vector pentru alimente desintate afectiunilor renale, in special ca protector in litiaza renala, s-a propus utilizarea sucului de coacaze imbogatit cu magneziu. Acesta poate fi utilizat in pediatrie, unde se inregistreaza frecvent deficit de magneziu, in special la prematuri.
Deficienta de fier determina doua afectiuni majore - anemia feri-pri si scaderea capacitatii imunitare. Produsele vegetale, in special sucurile de coacaze, catina, macese etc. pot fi folosite ca aliment-medica-nent in tratarea anemiilor, deoarece asimilarea fierului, in acest caz, este luperioara. Oficiul farmaceutic din Tg, Mures realizeza un astfel de produs pe baza de suc de coacaze.
Multi cititori sunt interesati sa-si prepare si sa-si asigure singuri o lerie de alimente de protectie pana vor ajunge sa le gaseasca in magazine ori,cine stie,in farmacii. Le recomandam,in special, sucurile din fructe fi legume. Printre atatea substante biologice sunt, totodata, principala sursa de vitamine si saruri minerale, mai ales strugurii, coacazele, afinele, in special strugurii rosii contin deriti ai flavonelor si antocianelor, care •U o actiune asemanatoare cu vitamina P, evitand fragilizarea selor capilare, ceea ce ii face sa fie foarte recomandati in diferite boli de circulatie. Cea mai mare cantitate de constituenti cu actiune vitaminica se gaseste in pielita si seminte.
Un alt concentrat deosebit de bogat, Alium, se extrage din foliile de ceapa. Are efect de protectie a capilarelor, inclusiv a celor cerebrale, actiune cardiotonica, reduce nivelul colesterolului, previne aparitia trom-boflebitei. a hematoamelor, a edemelor. Totodata, exercita o influenta poziti asupra ficatului, accelereaza excretia bilei si exercita un efect diuretic, foarte important pentru detoxifiere. Suplimentar, quercitina pe care o contine are efecte bacteriostatice si antiinflamatoare.

---

Miezul de gutuie era folosit din cele mai vechi timpuri în tarile din Orientul Apropiat, în cazul afectiunilor tubului digestiv si intestinal însotite de diaree si hemoragii, iar medicina tibetana considera ca nu exista un remediu mai bun decât gutuia în cazul bolilor de urechi. Gutuia contine 8,9 grame hidrati de carbon la suta de grame si are 355 calorii.  În gutuie se gasesc provitamina A, vitaminele B1, B2, B6, C, E, PP, calciu-55 mg, fosfor - 95mg, fier - 4.3mg, sodiu - 25mg, potasiu -125mg.  Fructul este foarte bogat în acid citric si în pectina, cu efect benefic asupra sistemului circulator, determinând diminuarea tensiunii arteriale. În medicina alternativa, gutuia este utilizata pentru proprietatile sale antiinflamatorii, astringente, analgezice, antispasmodice, emoliente, digestive, diuretice, expectorante, tonice si stimulente. Infuzia preparata din coaja gutuiului este utilizata în tratamentul ulcerului. Toate soiurile de gutui au o influenta favorabila asupra psihicului: dau curaj si îmbunatatesc starea de spirit. Stimuleaza apetitul  Consumate ca atare, gutuile stimuleaza pofta de mâncare si amelioreaza infectiile respiratorii si chiar astmul. Sub forma de decoct, se folosesc în cazurile de diaree la copii, în stari de greata sau dureri articulare: câteva bucati de gutuie se fierb timp de 5 minute în 250 ml de apa, la foc mic. Se bea caldut, eventual îndulcit. Cu gust astringent, siropul preparat din fructul necopt este folosit în tratamentul diareei, fiind foarte sanatos pentru copii. Taie greata Gutuia, cu aciditatea ei, neutralizeaza grasimile. De asemenea, semintele de gutui, oparite, sunt un bun pansament gastric, iar fructul mestecat pe îndelete taie greata. Înca din Evul Mediu s-a constatat ca ajuta digestia, astfel ca în Spania, de exemplu, marmelada de gutui este servita alaturi de brânzeturi. Gemul, dulceata si marmelada pregatite din gutui sunt recomandate în afectiunile inflamatorii ale intestinului (cuvântul "marmelada" provine din portughezul "marmelo", care înseamna gutuie). Fructul poate fi fiert, copt sau uscat, îmbunatateste sosurile pe baza de vin rosu si este minunat ca umplutura pentru pui. Daca îl prepari la cuptor, pune un pic de miere peste felii, înainte de a le servi. Vor fi mai aromate. Sucul Sucul din gutuie se pregateste din fructe bine coapte si are proprietati fortifiante, antiseptice, hemostatice, astringente si diuretice. Sucul de gutuie este recomandat anemicilor, cardiacilor, astmaticilor, în afectiuni ale cailor respiratorii si ale tubului digestiv. Se bea în doze de câte o jumatate de pahar, pâna la un pahar, înainte de masa. Compresele cu suc de gutuie se folosesc în cazul afectiunilor rectului si al crapaturilor anusului. Proprietati: - astrigent - aperitiv - fortifiant - hepatic Indicatii - uz intern: - dizenterie - diaree - voma - tuberculaza - guturai - insuficienta hepatica Indicatii - uz extern: - fisuri anale - plasnituri ale pielii, iritatii Mod de folosire - uz intern: - compoturi - suc in sirop (50-100 g intr-o infuzie de menta sau de salvie) - enterite, digestii anevoioase, in tuberculoza: 1gutuie (felii subtiri) + 1 litru apa se fierbe pana se reduce la jumatate se strecoara prin presare se adauga 50 g zahar Mod de folosire - uz extern: - spalaturi: 1gutuie (felii subtiri) + 1 litru apa se fierbe pana se reduce la jumatate se strecoara prin presare se adauga 50 g zahar - degeraturi, arsuri, iritatii: o mana de samburi de gutui pisati macerat in 1/2 pahar de apa calda - contra ridurilor -cojile de gutui + putin rachiu (macerate 15 zile)

Gutuile contin substante care stimuleaza ficatul si pancreasul, incetinesc procesele de imbatranire si combat incredibil de eficient teribilul cancer . Fructe de livada, gutuile nu sunt apreciate doar de gospodine, cand pregatesc dulceturile de peste iarna , ci si de specialistii in medicina naturista pentru extraordinarele valente terapeutice. Sucul proaspat de gutui face adevarate minuni in vindecarea insuficientei pancreatice, altfel foarte dificil de tratat prin metode clasice. Se bea de trei ori pe zi cate o jumatate de pahar de suc de gutui. Bolnavii de hepatita pot beneficia de virtutile vindecatoare ale gutuilor, daca tin o cura timp de o luna cu nectar proaspat de gutui, din care se bea cate un litru. Substantele continute de pufoasele gutui stimuleaza activitatea hepatica si maresc gradat pofta de mancare. De asemenea, consumul ca atare de gutui are efecte exceptionale in tratarea cancerului. 5 semne ale unui barbat rau pentru tine | Eu stiu TV

GÂNDURI PESTE TIMP 7 Noiembrie

PROVERBE, MAXIME ŞI CUGETĂRI

“Omul trebuie să aibă şi prieteni şi duşmani. Prietenii îl învaţă ce trebuie să facă, iar duşmanii îl obligă să facă ce trebuie.” [Nicolae Iorga (06.06.1871-27.11.1940) istoric, om politic, poet, dramaturg, critic literar]

“Ca să înţelegi că eşti prost trebuie totuşi să-ţi meargă mintea”. [Georges Brassens (22.10.1921-19.10.1981) poet-autor, interpret şi compozitor francez]

“Este de o mie de ori mai bine să fii optimist şi să te înşeli, decât să fii pesimist şi să ai dreptate.” [Jack Penn (14.08.1909-27.11.1996) chirurg plastician, sculptor şi autor]

“Nu judecaţi oamenii după cei cu care se adună. Nu uitaţi ca Iuda avea amici ireprosabili.” [Ernest Hemingway (21.07.1899 - 02.07.1961) scriitor american]

“Dacă ceea ce ai de făcut pare simplu, înseamnă că nu ai aflat încă totul.” [Donald Westlake (12.07.1933 - 31.12.2008) scriitor american]

“Înainte să vă supăraţi pe cel care vă pune la treabă, amintiţi-vă că fără presiune nu se formează diamantele.” [Mary Case (1947-....) consultant independent]

“Dacă găseşti un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri.” [John Fitzgerald Kennedy (1917-1963) om politic, preşedinte al SUA]

“Oamenii eficienţi sunt cei mai mari leneşi, dar sunt nişte leneşi inteligenţi.” [David Dunham]

“Viaţa poate fi înţeleasă numai privind înapoi, dar trebuie trăită privind înainte.” [Søren Kierkegaard (05.05.1813-11.11.1855) scriitor şi teolog danez]

“Timiditatea – un defect al oamenilor mari, tupeul – defectul oamenilor mici.” [Maurice Coyaud (1934-....) autor francez]

“Nu trebuie să fii trist că n-ai fost remarcat. Fii trist că n-ai facut nimic remarcabil.” [Confucius (550 î.Hr.-470 î.Hr.), filozof chinez]

“Munca în echipă presupune în primul rând să-ţi pierzi jumatate din timp explicându-le celorlalţi de ce nu au dreptate.” [Georges Wolinski (1934-....) scriitor, caricaturist francez]

“Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce în ce mai buni, fie se transformă în oţet.“[ Papa Ioan al XXIII-lea (25.11.1881-03.06.1963), Papă între anii 1858-1963]

“Lenea este mama tuturor viciilor, dar – fiind o mamă – trebuie respectată.” [Robert Frost (26.03.1974-29.01.1963) poet american]

“E loc sub soare pentru toată lumea. Mai ales că toată lumea vrea să stea la umbră.” [Jules Renard (22.02.1964-22.05.1910) scriitor francez]

“Primul om care a preferat să înjure decât să dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizaţiei.” [Sigmund Freud (06.05.1856-23.09.1939) medic neurolog, fondatorul şcolii psihologice de psihanaliză]

“Râsul e ca ştergătorul de parbriz: nu opreşte ploaia, dar îţi permite să îţi vezi de drum.” (Jeanne Wasbro)

“Căsătoria este triumful imaginaţiei asupra inteligenţei. A doua căsătorie este triumful speranţei asupra experienţei” [Oscar Wilde (16.10.1854-30.11.1900) scriitor irlandez

"Cine vrea să spună ceva interesant, trebuie să mintă puţin." [Antoine de Saint Exupery) (29.06.1900-31.08.1944) scriitor francez]

“Critica este un lucru pe care poţi să-l eviţi nespunând nimic, nefăcând nimic şi nefiind nimic.” (anonim)

“Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică.” [François de la Rochefoucauld (15.09.1613-16.03.1680) filozof şi moralist francez]

“Când vezi că ai aceeaşi părere cu majoritatea e bine să mai reflectezi o dată.” [Mark Twain (30.11.1830-21.04.1910) scriitor şi umorist american]

“România este o ţară pe care cu cât o cunoşti mai bine, cu atât o înţelegi mai puţin.” [Jonathan Scheele (07.11.1948-....) diplomat britanic, ambasador al U.E.în România (2001-2006)]

“Anumite lucruri sunt imposibil de cunoscut .Dar este imposibil de aflat care sunt acestea.” (legile lui Murphy)
“Să fii liber nu înseamnă să faci tot ce vrei, ci să ştii că poţi să vrei.” [Jean Paul Sartre (21.06.1905-15.04.1980) scriitor şi filozof francez]

“Când munceşti, joacă-te. Munca, dacă este o datorie, te ucide.” [Max Jacob (12.07.1876-05.03.1944) scriitor, pictor şi critic de artă francez]

“Când ai 10 paşi de făcut, 9 paşi sunt jumătatea drumului.” (proverb chinez)

“Prea multe informaţii îţi crează impresia de vid.” [Jean Pierre April (16.08.1948-....) scriitor şi critic literar canadian]

“Nimeni nu e destul de inteligent ca să poată convinge pe un prost că e prost.” [Jean de La Fontaine (08.07.1621-13.04.1695) scriitor francez] 

“În politică, prostia nu e un handicap” [Napoleon Bonaparte (15.08.1769-05.05.1821) lider politic, general, Împărat al Franţei]

“Când statul nu plăteşte profesorii, copii sunt cei care vor plăti.” [Guy Bedos (15.06.1934-....) actor francez]

Albert Camus - Citate: