4. /24 MAI 2021 - GÂNDURI PESTE TIMP
Fanus Neagu, scriitor, scenarist, comentator sportiv, academician, s-a născut la 5 aprilie 1932, in localitatea Grădiștea de Sus, judetul Braila, intr-o familie de tarani. Numele real este Stefan Neagu.
A urmat liceul militar la Iași, începând din 1944, a continuat la Campulung Muscel si absolvit tot la Iasi , in 1948. A absolvit in 1951 Scoala pedagogica nr.2 din Bucuresti si s-a inscris la Scoala de literatura Mihai Eminescu. In 1953 era profesor suplinitor de limba si literatura romana in comuna Largu din raionul Faurei, in perioada 1954-1956 a fost redactor la Scânteia Tineretului. S-a înscris in 1954 la Facultatea de Filologie din București si in 1957 a renunțat la studii.
Debutul scriitoricesc a avut loc in 1954, când a publicat in revista Tanarul Scriitor nuvela Dușman cu lumea, debutul editorial il constituie volumul de povestiri si nuvele Ningea in Baragan, apărut in 1959 si . A continuat sa publice volumele de proza scurta Somnul de la amiaza (1960), Dincolo de nisipuri (1962), Cantonul parasit (1964).
Primul roman publicat de Fanus Neagu a fost Ingerul a strigat (1968). Au urmat romanul Frumosii nebuni ai marilor orase (1976), nuvelele din volumul Insomnii de matase (1981), Pierdut in Balcania (1982).
A fost redactor la revistele Luceafarul si Amfiteatru, a scris cronici sportive la Romania Literara. A publicat cronicile in volumele Cronici de carnaval (1972), Cronici afurisite (1977) si, in colaborare cu scriitorul Vintila Ornaru, a scris piesa de teatru Apostolii (1973). A mai scris piesele Echipa de zgomote (1970) si Scoica de lemn (1978), jucata la Teatrul Nottara din capitala in 1979, scenarii de film (Terente- regele baltilor, Casa din vis, Sosesc pasarile calatoare, Lisca, Punga cu libelule, Cantonul parasit, etc.).
In 1976 a scris scenariul si a jucat in filmul Casa de la Miezul Nopții, regizat de Gheorghe Vitanidis. In acelasi an aparea romanul Frumosii nebuni ai marilor orase, in 1987, volumul de publicistica Intamplari aiurea si calatorii oranj, apoi romanul Scaunul Singuratatii (1988).
In perioada 1993-1996 a fost director al Teatrului Național din București si tot in 1993 a aparut ca actor in filmul Crucea de piatră, realizat dupa scenariul scris de Titus Popovici si regizat de Andrei Blaier. Un an mai tarziu aparea volumul de nuvele Dincolo de nisipuri, la Galati.
A condus saptamanalului Tara si cotidianul Cronica Romana, din 2001 este membru titular al Academiei Române. In 2004 a aparut romanul Asfințit de Europă, Răsărit de Asie si volumul de publicistică Jurnal cu fața ascunsă.
Fanus Neagu a fost căsătorit, fiica sa se numeste Anita Ruxandra. A murit la 24 mai 2011.
CITATE:
1. Nu poți să iubești ce e anonim și ce-ți scapă cu totul.
2. Eu sunt o trestie ascultând neîntâmplările lumii. Mereu, mereu...
3. Să nu vă fie ruşine de oamenii care plâng pentru că inima spune mai multe decât gândul.
4. Trebuie sa te împrieteneşti cu vinul şi să-l alegi pe acela care merita să-i spui "dumneavoastră"!
5. Tata mirosea a pelin şi mama a salcie.
6. Am descoperit, prin Socrate, marele adevăr: ştiu că nu ştiu nimic.
7. Culcă-ţi tâmpla pe inima femeii iubite şi vei întelege că viaţa-i mai frumoasă decât eternitatea.
8. Femeia este cea mai frumoasă instituţie a lumii, în care eu nu vreau să fiu primit decât în audienţe de-o noapte.
9. Eu i-am văzut pe Tudor Arghezi şi Ion Barbu şi îmi pare că l-am întrezărit şi pe George Bacovia (cu fiul său Gabriel am fost prieten) şi nu-mi vine să cred. Esti o legendă tu însuţi când ai văzut miracole.
10. Acrişor coboară un înger din ceruri de noiembrie şi-mi spune că nu-i o greşeală să îmbătrâneşti, totul este să păstrezi viu în tine hoţul de vişine, piersici, struguri, laolaltă cu tâlharul de cuvinte care nu mor şi cu umbra femeilor ce-şi limpezesc umbletul pe când se stinge toamna, pe când s-apropie iarna.
11. Toamna, în noaptea de Sfântă Măria Mică, ies din adâncurile mării toate corăbiile scufundate, morţii trec la cârmă, le pun pe linia de plutire şi năvălesc ca smintiţii peste pescarii care n-au avut vreme să se tragă la uscat.
12. Se zice, da eu nu cred, că atunci când izbutesc să înşele pe careva, de bucurie, morţii aruncă pe uscat un galben şi-l găseşte unul din neamul înecatului. E un fel de răsplată: am luat un suflet, poftim banii, beţi şi voi să vă treacă obida.
13. Sunt subordonat fără condiţii neamului român, limbii române. Alta mândrie nu am.
14. Dragostea însă, ca şi viaţa, cere totul. Dragostea este dăruire deplină. Cine iubeşte cu adevărat, duce în el ceva din frumuseţea şi nebunia mărilor.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu