MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU JOI 6 MAI 2021 /TEATRU/FILM

4. /6 MAI 2021 - TEATRU/FILM 

VIRGIL CALOTESCU

Biografie

Virgil Calotescu (n. 16 ianuarie 1928, Dobroteasa, județul Argeș - d. 6 mai 1991, București) a fost un prolific regizor român de filme documentare și de ficțiune, multe dintre acestea realizate pe scenarii scrise de Francisc Munteanu.

A absolvit în anul 1950 Facultatea de Istorie a Universității din București.

Filmografie

1952 -- Daruri smulse naturii; 1954 -- Aurul alb; 1957 -- Pe urmele lui 1907; 1957 -- Însemnări din Portul Roșu; 1958 -- Ultima generație de săraci; 1960 -- Reconstituirea, scenariul Gheorghe Enoiu, imaginea Pantelie Țuțuleasa; [1] 1961 -- Negru pe alb; 1962 -- Scoicile nu au vorbit niciodată; 1963 -- Ochii orașului meu; 1963 -- Mărturiile unei mese de restaurant; 1963 -- Afacerea Splaiul; 1964 -- România orizont '64; 1964 -- Diferite imagini; 1964 -- Camera albă; 1966 -- Ritmuri și imagini; 1966 -- Insula sclavilor; 1967 -- Românii și Marele Octombrie; Subteranul (1967) Sâmbătă morților (1968) Colegialitate (1968) Roadele pământului (1969) Războiul domnițelor (1969) Eroii nu mor niciodată (1970) Evocări (1971) O sută de gloanțe (1972) Necazurile Sfintei Fecioare (1972) Dragostea începe vineri (1973) Trei scrisori secrete (1974) Doftana (1974) Transfăgărășanul (1975) Mastodontul (1975) Ultima noapte a singurătății (1976) Pagini de istorie (1976) Cetăți și biserici fortificate în Transilvania (1976) O viață închinată fericirii poporului (1978)

    

·         Drumuri în cumpănă (1978)

·         Acțiunea „Autobuzul” (1978)

·         Ultima frontieră a morții (1979)

·         Rețeaua “S” (1980)

·         Portretul unei generații (1980)

·         Partidul, inima țării (1981)

·         Ana și "hoțul" (1981)

·         Buletin de București (1983)

·         Amurgul fântânilor (1983)

·         Al patriei erou între eroi (1983)

·         Căsătorie cu repetiție (1985)

·         Promisiuni (1985)

·         Partidul, patria, poporul (1986)

·         Păstreză-mă doar pentru tine (1987)

DOREL DORIAN

DORIAN Dorel, se naste la 6 mai 1930, Piatra Neamt. Dramaturg, prozator si eseist.

Fiul lui Mendel Iancovici, functionar, si al Toniei-Margareta (n. Dorian). Liceul „Matei Basarab" din Bucuresti (absolvit in 1948).

Debut publicistic in Tineretea (1946). Facultatea de Electrotehnica, specialitatea energetica, a Institutului Politehnic din Kiev (absolvita in 1953). Inginer pe santierul termocentralei de la Paroseni (1953-l956), va fructifica aceasta experienta in povestirile, mai mult reportaje, din volum de debut, N-au inflorit inca merii (1955), urmat, la numai un an, de stabilirea autorului in Capitala, ca redactor la Viata studenteasca, apoi la Stiinta si tehnica (1956-l959).

A mai lucrat la revista Tehnium si Magazin. Dupa un debut editorial lipsit de rasunet, cu proze in care experienta nemijlocita se exprima mijlocit, turnata in tipare si sabloane prefabricate, brevetate anterior de altii si utilizate pe scara larga in epoca, Dorel Dorian obtine un rasunator succes conjunc-tural cu piesa Daca vei fi intrebat (1959), urmata la scurt timp de Secunda 58 (1960), scrisa de fapt inaintea celeilalte, si ajungincl astfel, pentru un interval de citiva ani (1959-l965), in prim-planul vietii literare si teatrale.

Piesele urmatoare marcheaza la fel de rapid o curba descendenta a interesului pentru autor, interes diminuat pina la totala stingere in alti numai citiva ani.

Succesul prompt, dar pasager al primelor doua piese se va fi datorat, pina la un punct, si faptului ca autorul reuseste performanta de-a oferi proletcultismului in declin -prin aparenta noului, prin „modernizare"-iluziaunui salvator remediu, restaurind mai vechi clisee si con-ferindu-le o glazura de atractiozitate, gratie artificiului scenic, tehnicii suspansului si unei incontestabile abilitati combinatorii in dispunerea personajelor si situatiilor. Astfel, in Daca vei fi intrebat (1959), vechiul canon al „pozitivului" apare agrementat modern prin recursul la incipienta moda literara a „anchetei", profitabila si ca sursa de oarecare suspans, ca si prin tehnica - impinsa insa in exces si stereotipie - aflash-back-ului, proaspat importat pe scena de pe ecran, procedeu laborios si costisitor in teatru, realizabil tehnic prin impartirea in doua jumatati, alternativ luminate, a spatiului scenic. Nu se neglijeaza, bineinteles, atuul tematic, dar prin excesul tehnicii amintite, reconstituirea judiciara aimprejurari-lor in care comunistul Panait Vancea a fost asasinat in noaptea de 23 spre 24 august 1944 este inutil alambicata si farimitata, deplasata din prim-planul actiunii, ocupat acum de ancheta, pe un plan secund, pe un fundal al rememorarilor fragmentare.

Alaturi de pedalarea pe suspans (un accident la reteaua electrica, reme-diabil in maximum saizeci de secunde si remediat, in extremis, in „secunda 58"), principalul atu ramine cel tematic si in Secunda 58 (1960), unde mult invocata experienta directa in productie il ajuta pe autor sa abordeze in cunostinta de cauza viata unui mare combinat industrial, dar nu si sa evite cliseele si conventiona-lismele gata brevetate. Reteta este repetata, dar fara acelasi succes, si in De n-ar fi iubirile (1961), unde suspansul este scontat prin anuntarea periodica in scena (exista un personaj care nu face decit acest lucru) a „cresterii presiunii in spatele coloanei de extractie" a unei sonde de petrol, de la treizeci si sapte la nouazeci si trei de atmosfere, eruptia distrugatoare urmind a se produce la o suta de atmosfere, fiind evitata, iarasi in extremis, de data aceasta- printr-un samavolnic act de sadism aucto-rial - personajul principal, o prea gratioasa inginera petrolista, „ingenua" piesei, fiind pusa sa plateasca, gratuit, cu viata, spre prezumtiva dezolare unanima a spectatorilor.

Ca in lipsa atuului tematic teatrul lui Dorel Dorian se vede lipsit de principalul sau pilon de sustinere devine evident o data cu Oricit ar parea de ciudat (1964), Corigenta la dragoste (1967), Joc dublu (1968), Teatru cu bile (1970), unde, mizindcu precadere pe problematizari etice abstracte, pe complexitatea sau complicatia psihologica a personajelor, dramaturgul nu mai gaseste nici un ecou. La fel de artificioasa ramine si ideea de a relua aceleasi personaje „dupa cincisprezece ani", imbatrinite fictional, pe cele din Secunda 58 in Cu toata dragostea (1986) si pe cele di n Ninge la Ecuator (1963) in Confesiune tirzie (1986).

Cel mai bun plasament pentru constanta sa inclinatie spre enigma, suspans si ancheta il gaseste Dorel Dorian in povestirile politisto-stiintifico-fantastice din volumul Fictiuni pentru revolver si orchestra (1970), unde imagineaza insolite si sofisticate crime, comise si descoperite prin mijloace puse la dispozitie de un viitor indepartat, mult evoluat tehnologic, daca nu si moral sau social, fata de prezent. Ca in romanele lui I. Asimov, imbatabil in detectia criminalistica se dovedeste a fi tandemul om-ro-bot, in care detectivul-om Teo Celan (avind si functia de narator) este secondat eficient si pitoresc de un infailibil detectiv-robot, botezat S.H. (initialele de la Sherlock Holmes, evident!).

Volumul Mileniul II, ultimul sfert de ora (1988) cuprinde eseuri de futurologie si stiinta popularizata bine ideologizate, mimind sprinten modernitatea, deschiderea si mobilitatea intelectuala, spre a face, poate, astfel uitat compactul plafon al liniei ideologice oficiale, atent, chiar daca inaparent respectata.

OPERA: N-au inflorit inca merii, povestiri. Bucuresti, 1955; Daca vei fi intrebat, Bucuresti, 1959; Secunda 58, Bucuresti, 1960 (ed. II, 1963); De n-ar fi iubirile, Bucuresti, 1961; Ninge la Ecuator, Bucuresti, 1963; Oricit ar parea de ciudat, Bucuresti, 1964; Corigenta la dragoste. Bucuresti, 1967; Joc dublu. Bucuresti, 1968; Minciuni adevarate. Bucuresti, 1969; Teatru, Bucuresti, 1969; Teatrucu bile. Bucuresti, 1970; Fictiuni pentru revolver si orchestra, povestiri, Bucuresti, 1970; Daca vei fi intrebat . Joc dublu. Teatru cu bile. Bucuresti, . Cu toata dragostea. Confesiune tirzie. Bucuresti, 1986; Mileniul II, ultimul sfert de ora. Stiinta si educatie in aventura cunoasterii, Bucuresti, 1988.

CONSTANTIN COJOCARU

Sari la navigareSari la căutare

Constantin Cojocaru
Date personale
Născut	6 mai 1945 (75 de ani)  Borolea, Hănești, Botoșani, România
Cetățenie	România
Ocupație	actor
Activitate
Alma mater	Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Modifică date / text

Constantin Cojocaru (n. 6 mai 1945, Borolea, județul Botoșani) este un actor român de teatru și de film.

Biografie

În 1966 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București,Facultatea de Teatru, Secția Actorie, clasa profesor George Carabin Imediat după absolvirea facultății devine actor la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț unde rămâne până în 1975. În această perioada, între 1970-1975 este și profesor la Școala Populară de Artă din Piatra Neamț. Din 1975 până în 2001 este actor angajat la Teatrul Odeon din București. După 2001 își continua activitatea artistică, colaborând în afară de Teatrul Odeon cu multe alte teatre din București și din țară: Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești, Teatrul Nottara, Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, Teatrul de Comedie, Teatrul Național București, Teatrul „Luni” de la Green Hours, Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sf. Gheorghe. Participă de asemenea la numeroase alte proiecte culturale în țară și străinătate. Are o activitate îndelungată în film, teatrul de televiziune și teatrul radiofonic.

Roluri în teatru

Teatrul Tineretului din Piatra Neamț

• Băiatul rău în Afară'i vopsit gardu', inăuntru-i leopardu de Alecu Popovici, regia Ion Cojar
• Iscoada în Răzvan și Vidra de B.P.Hașdeu, regia Gabriel Negri
• Omul de tinichea în Vrăjitorul din Oz, dramatizare de Eduard Covali și Paul Findrihan după Frank Baum, regia Ion Cojar
• Soldatul Brave în Dacă războiul ar izbucni de Staffan Ross, regia Ion Cojar
• Cerșetorul în Omul cel bun din Siciuan de Bertolt Brecht, regia Andrei Șerban
• Servitorul în Noaptea încurcăturilor de Oliver Goldsmith, regia Andrei Șerban
• Laonic în Cronica personală a lui Laonic de Cornel Paul Chitic, regia Magda Bordeianu
• Căpitanul Masham în Paharul cu apă de Eugene Scribe, regia Gabriel Negri
• Gheorghe în Năpasta deI.L.Caragiale, regia Alexa Visarion
• Hans în Inima rece de Wilhelm Hauff, regia Sanda Manu
• Costică în Șeful sectorului suflete de Alexandru Mirodan, regia Gabriel Negri
• Harap Alb în Harap Alb după Ion Creanga, dramatizarea și regia Zoe Anghel Stanca
• Jeff în Jocul de-a vacanta de Mihail Sebastian, regia Gabriel Negri
• Vestitorul de bâlci în Woyzeck de Georg Buchner, regia Alexa visarion
• Gustave în Balul hoților de Jean Anouilh, regia Radu Penciulescu
• Ioana (travesti) în Matca de Marin Sorescu, regia Marin Sorescu
• Harry Philton în Zigger-Zagger de Peter Terson, regia Cornel Todea
• Davidson în Dosarul Andersonville de Saul Lewitt, regia Emil Mandric
• Romeo în Romeo și Julieta de W. Shakespeare, regia Silviu Purcarete
• Topitorul de nasturi în Peer Gynt de Henrik Ibsen, regia Cătălina Buzoianu

Teatrul Odeon

• Gică în Comedia fără titlu de Ion Băieșu, regia George Bănică
• Bunicul în Comedie cu olteni de Gheorghe Vlad, regia Geta Vlad
• Trică în Comediile cu olteni de Gheorghe Vlad, regia Geta Vlad
• Robert în Regele Ioan de Friedrich Durenmatt, regia Letiția Popa
• Ciobanul lunatec în Zamolxe de Lucian Blaga, regia Dinu Cernescu
• Tolea Jarikov în Da sau nu de Al. Ghelman, regia Alexa Visarion
• Pătrașcu în Descăpățânarea de Alexandru Sever, regia Tudor Mărăscu
• Țăranul în Războiul vacii de Roger Avermaete, regia Dinu Cernescu
• Makar în Serenadă târzie de Alexei Arbuzov, regia Geta Vlad
• Pascalide în Opinia publică de Aurel Baranga, regia Geta Vlad
• Radu Selejan în Ordinatorul de Paul Everac, regia Tudor Mărăscu
• Andres în Woyzeck de Georg Buchner, regia Alexa Visarion
• Achim în Jean, fiul lui Ion de George Bănică și Nicolae Țic, regia George Bănică
• Locotenentul Radu în Milionarul Sărac de Tudor Popescu, regia Florin Fătulescu și Tudor Mărăscu
• Nichita în Jocuri crude de A. Arbuzov, regia Dinu Cernescu
• Milică în Visul unei nopți de vară spectacol din Gala Dansului la Odeon, regia regia Dragoș Galgoțiu
• Bufonul în Regele Lear de W. Shakespeare, regia Mircea Marin
• Spectatorul în Dragostea mea, Electra de Gyorko Laszlo, regia Gelu Colceag
• Robert în Opera rânjetului de Dario Fo, regia Dragoș Galgoțiu
• Dottore în Mincinosul de Carlo Goldoni, regia Vlad Mugur
• Țiganul, Trecătorul, Garcia Lorca în ...Au pus cătușe florilor... de Fernando Arrabal, regia Alexander Hausvater
• Mai multe roluri în Teatru seminar după Petre Țuțea, regia Dragoș Galgoțiu
• Tyrell în Richard III de William Shakespeare, regia Mihai Măniuțiu
• Omul căldurii, omul viitorului în La țigănci după Mircea Eliade, regia Alexander Hausvater
• Tatal în Sganarelle de Moliere, regia Dragoș Galgoțiu
• Chigol în Lulu de F. Wedekind, regia Dragoș Galgoțiu
• Robert în Opera de trei parale de Bertolt Brecht, regia Beatrice Bleonț
• Bonsai în Uppercut stânga de Joel Jouanneau, regia Dragoș Galgoțiu
• Mamoun în Saragosa – 66 de zile după Jan Potocki, regia Alexandru Dabija
• Toulon în M... Butterfly de David Henry Hwang, regia Ada Lupu
• Mick în Frații de Sebastian Barry, regia Alexandru Dabija
• Ridolfo în Cafeneaua de Carlo Goldoni, regia Dragoș Galgoțiu
• Zoe în Gaițele de Alexandru Kirițescu, regia Alexandru Dabija
• Leonida în Conu Leonida față cu reacțiunea de I.L. Caragiale, regia Mihai Măniuțiu
• Black Will în Arden din Feversham dureroasa și adevărata tragedie a domnului Arden din Feversham, Autor englez anonim din secolul XVI, regia Dragoș Galgoțiu
• Regele Peter în Leonce și Lena de Georg Büchner, regia Alexandru Dabija
• Pisanio în Cymbeline de William Shakespeare, regia Laszlo Bocsardi
• Istvan în joi.megaJoy de Katalin Thuroczy, regia Radu Afrim
• Utnapishtim în Epopeea lui Ghilgamesh, regia Dragoș Galgoțiu
• Goe în C.F.R. - Cometa, Copilul și Cățelul după texte de I.L. Caragiale, regia Alexandru Dabija, 2012
• Doc in West Side Story ( Leonard Bernstein/ Arthur Laurents), un spectacol de Razvan Mazilu, 2014

Colaborări

• Nenea Valerica in Moartea pentru patrie de Mihai Ignat, regia Alexandru Maftei ( Teatrul de Arta, Bucuresti), 2014
• Isaac Baum in Frau Hess si gradinile ei de Milton Frederik Marcus, regia Alexander Hausvater ( Teatrul Evreiesc de Stat), 2014
• Lui (El) in L'heure grise ou le derniere client de Agota Kristof, regia Jean Flammang ( Theatre des Capucins, Luxemburg), 2014
• Valerio în Leonce și Lena de Georg Buchner , regia Vlad Cristache (Teatrul Maria Filotti,Braila), 2014
• Ray/Peter în Blackbird de David Harrower, regia Andrei și Andreea Grosu (Teatrul Unteatru), 2013
• Shheffler/Doctorul în Uratul de Marius von Mayenburg, regia Vlad Cristache (Teatrul de Comedie), 2013
• Batrânul în Avalanșa de Tuncer Cucenoglu, regia Radu Afrim ( Teantrul Național București)
• Ragnar Ronn în Cheek to Cheek de Jonas Gardell, regia Radu Afrim (Teatrul Nottara)
• Tatăl Dorei în Nevrozele sexuale ale părinților noștri de Lukas Barfuss,regia Radu Afrim (Teatrul "Toma Caragiu" din Ploiești)
• Sorin în Pescărușul de A.P.Cehov, regia Andreea Vulpe (Teatrul Toma Caragiu din Ploiești)
• Sorin în Pescărușul de A.P. Cehov, regia Sandrine Barciet (Societatea Grognons Freres, Franța)
• Memoria celor care au trecut în pe texte din Evanghelia după Ioan, regia Anca Berlogea și Dragoș Galgoțiu (UNITER)
• Pastorul în Poveste de iarnă după W. Shakespeare, regia Dragoș Galgoțiu (Fundația Culturală Athon și altFEST)
• Jack în A fost odată în Brooklyn de Neil Simon, regia Iarina Demian (Teatrul de Comedie)
• Perimplin în Perimplin și Belisa de Garcia Lorca, regia Alexander Hausvater (Teatrul Toma Caragiu din Ploiești)
• Polițist, Inspectorul, Generalul, Papa, Tata în N-avem bani, nu plătim de Dario Fo, regia Ada Lupu (Teatrul "Toma Caragiu" din Ploiești)
• Tatăl în Întoarcerea lui Espinosa de Radu Macrinici, regia Bogdan Voicu (Teatrul "Andrei Mureșanu" din Sf. Gheorghe)

Teatru de televiziune

• Căsnicia nu-i o joacă, regia Olimpia Arghir
• Moartea unui comis voiajor, regia Sanda Manu
• Escu, regia Constantin Dicu
• Costandina, adaptare pentru televiziune de Cornel Popa
• Zi că-ți place!, regia Cornel Mihalache

Filmografie

• PremiiDuminică la ora 6 (1966)
• Proprietarii (1973)
• Serenadă pentru etajul XII (1976)
• Bună seara, Irina! (1980)
• Sfârșitul nopții (1982)
• Moromeții (1987)
• O vară cu Mara (1988)
• Leapin' Leprechauns! (1995)
• Hacker (2004)
• Aleodor împărat-voce (2004)
• Harap Alb-voce (2005)
• Fata babei și fata moșului-voce (2005)
• Băieți buni (TV-2005)
• Vineri în jur de 11 (2006)
• Margo (2006)
• Cars/Mașini-voce (2006)
• Schimb valutar (2008)
• Legiunea străină (2008)
• În spate la A36 (2008)
• Îmbătrânim (2008)
• Căpșuni în aprilie (2009)
• Fumatul poate să ucidă (2010)
• Captivi de Crăciun (2010)
• Trei zile până la Crăciun (2012)
• Luminița (2013)
• Drift (2013)
• Ultimul zburător (2014)
• Hawaii (2017)

• Nominalizat la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor pentru rolul Zoe din GAIȚELE de Al. Kirițescu, 2003
• Premiul pentru cel mai bun rol feminin în spectacolele GAIȚELE de Alexandru Kiritescu și CHEEK TO CHEEK de J.Gardell (Teatrul Nottara), Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț, octombrie 2005
• Nominalizat la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru Istvan din joi.megaJoy, 2007
• Mențiune specială în cadrul Zilelor Filmului Românesc la TIFF pentru interpretarea rolului Nicolae Ceaușescu în filmul lui Radu Gabrea Trei zile până la Crăciun, 2012