13 IUNIE 2021

 4. /13 IUNIE 2021 - POEZIE

MIRCEA CIOBANU

Biografie

Nastere: 13 mai 1940, București
Deces: 22 aprilie 1996, București

Este pseudonimul literar al lui Mircea Sandu, nascut in Bucuresti la 13 mai 1940. Face studiile liceale in Capitala (la Liceul „Dimitrie Cantemir), apoi din 1959 este student la Facultatea de Filologie-Istorie a Universitatii „Al. loan Cuza din lasi timp de doi ani. Continua studiile intre 196l-1964 la Facultatea de Filologie a Universitatii bucurestene. A debutat in 1959 in revista „Tribuna cu poemul La portile luminii, iar in volum in 1966 cu Imnuri pentru nesomnul cuvintelor, in cunoscuta colectie „Luceafarul. Dupa absolvirea facultatii lucreaza un timp ca redactor la „Agerpres, din 1967 devine redactor la Editura pentru Literatura, sectia poezie si critica; aceeasi functie o va detine si la Editura Eminescu (un timp), si apoi la Cartea Romaneasca, la sectia de poezie. Scrie deopotriva proza eseistica si roman; in 1977 romanul Istorii (aparut, de-a lungul timpului, in mai multe volume) ii aduce Premiul pentru proza al Uniunii Scriitorilor, premiu acordat si in 1981. in ultimul timp a condus Editura Vitruviu, care se dovedeste o remarcabila citadela a poeziei noastre contemporane. Pleaca dintre noi prematur, in mai 1996.

Poate ca proza a pus in umbra creatia poetica a lui Mircea Ciobanu, una dintre cele mai originale exprimari lirice contemporane. Avand la baza o solida formatie estetica si o vasta cultura, poetul s-a aratat inca de la primele volume un vizionar profund. Volumele ulterioare ii vor intari imaginea de poet original, cu o viziune proprie pe care si-o cladeste cu migala. Dand cuvantului valori semantice tremuratoare si fascinante totodata, oferind astfel lectorului nu certitudini, ci alternative, poetul construieste un univers unic. Criticul literar Magdalena Popescu imagineaza acest univers ca un „cub negru, cu muchii ascutite si suprafete polisate indelung, pana la a reflecta in intunericul adanc al oglinzilor sale o imagine sintetica si misterioasa a universului, si care „pare prizoniera si suverana orgolioasa a unui spatiu criptic in care s-a autocondamnat la o perpetua virginitate a intelesului. Doua sensuri, aparent contrarii, naste semantica poeziei sale: un sens entropie, dand senzatia inconsolabilului, si un sens concentrationar, greu de esente. Vocabula sa rece si perfecta sta mereu sub semnul enigmei dezvaluite numai pe jumatate, jumatate banuite. Chiar poeziile cu vaga textura epica par ca isi dezvaluie sensurile parabolice. Lumea poeziei sale, uneori aparent fixata istoriceste (dar „patimile pe care si/ni le dezvaluie poetul sunt atemporale si etern active), este, dupa cum intuia criticul literar amintit, fara puncte de reper: „inconjurata de un orizont rotund, ea se deschide spre toate directiile, fiind lipsita asadar de orice directie si interzicand astfel orice putinta de orientare a spiritului ratacit in ea. Rotunditatea, sfericitatea devin aici coordonate ale deceptivului si angoasei, nu ale protectiei si securitatii.

Prin poezia sa, Mircea Ciobanu isi asuma poate, pentru lector, suferinta. Nu o clameaza, o sopteste, enigmatic, cu sensurile frante inainte de a fi prinse.

Volume de versuri: 

Imnuri pentru nesomnul cuvintelor, Bucuresti, E.P.L., 1966; 
Patimile, Bucuresti, Editura Tineretului, 1968; 
Epistole, Bucuresti, E.P.L., 1969; 
Etica, Bucuresti, Editura Albatros, 1971; 
Cele ce sunt, Bucuresti, Editura Eminescu, 1974 
Patimile, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, (colectia „Hyperion), 1979; 
Versuri, Bucuresti, Editura Eminescu, 1982; 
Vantul Ahab, Bucuresti, Editura Eminescu, 1984 
Marele scrib, Bucuresti, Editura Albatros (colectia „Cele mai frumoase poezii), 1985 
Viata lumii, Bucuresti, Editura Eminescu, 1989.

Sub Trapezunt a aparut in volumul Patimile, Bucuresti, Editura Tineretului, 1968.
Nu spunea aparut in volumul Etica, Bucuresti, Editura Albatros, 1971.
Vantul Ahab a aparut in volumul cu acelasi nume, Bucuresti, Editura Eminescu, 1984.
De profundis a aparut in volumul Vantul Ahab, Bucuresti, Editura Eminescu, 1984.
Nume a aparut in volumul Viata lumii, Bucuresti, Editura Eminescu, 1989.

Dezlegare

Ca să te-ntorci, părinte, ca să te schimbi, ce vrei?

Să-ţi pun pământ cu iarbă şi praf de drum pe frunte?

O, zgomotul acela din gropile cu lei

m-ajunge şi se face că nu mi se răspunde.

Ai vrea să fii, dar umbra de trup ţi se desparte;

ai vrea s-adormi, dar ziua e-ntreagă un amurg.

Tu sui şi cazi acelaşi, posomorât de moarte

în mâlul viu, şi-n mâluri cobor şi eu, şi urc.

Alături marea sună a sol arat, la fel

ca ieri şi-acum o vreme; dar ştiu că-n zori, pe faţă

paloare voi aduce, scăpat printr-un tunel

din Babel – şi, pe buze, un gust amar de ceaţă

Din volumul „Patimile”, 1968

Poemul dintr-o singură piatră

Da, nu mai vine, întârzie.

Cum totul se-amână,

astfel amână şi el să se-arate.

Nu vrea să piară; ştie ce-nseamnă s-alergi pân-la capăt.

Intră mai bine pe-o uşă de birt,

bea în tăcere, mănâncă, adoarme cu fruntea pe masă.

Peste măsură de trist a-nvăţat să întrebe: „Unde e casa

celei mai blânde femei?” Astfel întreabă şi-acum

şi adoarme vorbind

între sticla cu vin isprăvită

şi coşul cu pâine. Nu-l mai aştepţi.

Pentru el ai fi vrut să lucrezi

un poem dintr-o singură piatră,

densă şi tânără piatră.

Nu-l mai lucrezi – îl aşezi pe un raft sub căderea

sfintelor pulberi şi ieşi din odaie. Afară,

nori agresivi te întâmpină, nori ca stoluri de păsări

te-alungă-ntr-un birt.

Bei acolo şi tu, şi mănânci,

cumperi cu bani de-mprumut crizanteme lăţoase,

mari crizanteme lăţoase,

în timp ce adormi şi obloanele

cad uruind între tine

şi norii bătrâni de afară.

Din volumul „Versuri”, 1982

E timpul

Se cade-n aplecare să privesc

la ceasul setei faţa lui în cană,

dar cel ucis în apă nu se-arată

şi norii lasă-n urma lor vedenii.

Dig ars, prund orb – mi-ating cu mâna faţa

şi dau de unul care-a fost şi singur

s-a-ntors din valea unde spinii mor;

şi ca să plec îmi spun că la o fugă

de cal bătut e lacul scurs prin pietre

şi, trase-n gol, ecluzele păzind

amara brumă, umbra suprapusă.

N-am plâns de mult, e timpul, şi se-ntâmplă

un semn de sus c-ar trebui să plâng,

or, degetele duse pân-la pleoapă

se-ntorc uscate; şi-aş fi vrut să-l văd

privindu-mă din lacrimă – de-acolo

de unde-n vânt se tremură; de unde

răsfrântul cer răzbună, ia-napoi

şi nu mai dă, dar cere fum de jertfă.

Din volumul „Patimile”, 1968

NICOLAE TĂUTU

Nicolae Tăutu
Poetul Nicolae Tăutu
Date personale
Născut	24 noiembrie 1919 Cislău, Buzău, România
Decedat	13 iunie 1972, (53 de ani) București, România
Naționalitate	România
Cetățenie	România
Ocupație	prozator, poet, jurnalist militar
Partid politic	Partidul Comunist Român
Limbi	limba română
Activitatea literară
Mișcare/curent literar	proletcultism
Subiecte	ode închinate lui Lenin, Stalin și comunismului
Specie literară	poezie, proză, poem, odă
Operă de debut	1940 - placheta „Tăceri pentru apă vie”
Modifică date / text

Nicolae Tăutu (n. 24 noiembrie 1919, Cislău, Buzău, România – d. 13 iunie 1972, București, România) a fost un prozator, poet și jurnalist militar român, care a ajuns la gradul de colonel. A fost membru al PCR.

Biografie

Acesta a urmat școala primară la Onești, locuind timp de 2 ani împreună cu mama sa într-o casă din zona „Monument”.^[1] Pe linie paternă descinde din familia Tăutu,^{[2][este de încredere?]}

A debutat în 1940, cu placheta Tăceri pentru apă vie, ocazie cu care critica l-a considerat un poet de succes, viguros și profund, cu mari posibilități de realizare în timp.^[3]

În 1949 Nicolae Tăutu era căpitan în armata română și a început să publice în periodicul militar bilingv Armata Nouă, care apărea la Târgu-Mureș.

A început cu poeme precum „Vladimir Ilici”, „Armata lui Octombrie Roșu” sau „Balada comunistului fără nume” și mai multe ode închinate și lui Lenin și lui Stalin, comunismului în general.^[3]

În versurile lui Nicolae Tăutu se putea observa lesne măiestria versificației, indiferent că tematica abordată era subjugată comandamentelor politice, sociale și ideologice ale vremii: ”Din lemn își durau docare, / Duce-i-ar la-nmormântare! / Fagule, tu nu uita / Că i-ai tras și-n țepi cândva”^[4].

La pagina 12 a revistei Securitatea nr.3 din 1968, număr festiv dedicat aniversării a 20 de ani de la înființarea Securității, la 30 august 1948, Nicolae Tăutu a publicat poezia „Ofițerul de Securitate”, o adevărată odă în 8 strofe care se încheie apoteotic cu versurile:^[5]

Răspunderea îi sapă șanțuri adânci pe frunte,

Obstacol nu-i în cale ca brav să nu-l doboare,

Pe epoleți el poartă ca stîncile din munte

Albastrul demnității și steaua de onoare!

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în iarna anului 1941, o proastă organizare a făcut ca mulți comandanți români au rămas astfel fără comandă operativă sau au comandat unități și subunități de valoare inferioară celor la care aveau dreptul, fapt ce nu a permis comandamentului român din Crimeea să desfășoare acțiuni pe cont propriu. Locotenent-colonelul Nicolae Tăutu a afirmat cu această ocazie că: Atunci când se va scrie istoricul operațiunilor din Crimeea, eforturile și grelele sacrificii de sânge făcute de trupele române de aici vor apărea foarte palide în ansamblul operațiunilor, întrucât românii nu au avut posibilitatea să-și lege numele de nicio acțiune începută și dusă la bun sfârșit de comandamentele și trupele române. Din această cauză, istoria va fi, poate, nedreaptă cu noi și cu sacrificiile noastre, fără ca să avem vreo altă vină decât că am fost obligați a consimți această fragmentare a comandamentelor noastre.^[6]

Mircea Radu Iacoban își amintea că, la Uniunea Scriitorilor, al cărei membru era, colonelul Nicolae Tăutu era "responsabil cu farsele". Într-o zi s-a dat, la telefon, drept ministrul forțelor armate și a ordonat administratorului cimitirului Ghencea militar să dezgroape toți morții, urmând să fie re-înhumați strict după ierarhia gradelor. Întrebarea era ce forță de muncă suplimentară necesita operațiunea. Ca urmare, administratorul cimitirului i-a trimis ministrului un tabel prin care solicita 46 de gropari în plus, cerând și deslușiri tehnice cu privire la re-alocarea locurilor de veci.^[7]

Altă farsă a lui Nicolae Tăutu. Le-a spus unor prieteni: „hai să-i verificăm lui Dan Deșliu loialitatea față de comuniști”. Pentru aceasta, l-a convocat la miez de noapte pe Dan Deșliu în Piața Palatului, fiind de dorit să aibă asupra lui o bâtă sau un satâr, sub pretextul că dușmanii poporului pun la cale o rebeliune împotriva regimului. Dan Deșliu chiar nu a sesizat farsa și s-a prezentat la locul indicat și la ora fixată, cu o toporișcă de casă ascunsă sub pardesiu, fiind întâmpinat de hohotele de râs ale lui Nicolae Tăutu și ale unor prieteni care-l însoțeau pe acesta.^[8]

Adrian Păunescu relata că poetul colonel Nicolae Tăutu a participat cândva la o șezătoare literară, în timpul căreia cei prezenți s-au comportat foarte disciplinat, au fost foarte liniștiți și au aplaudat exact atunci când trebuia. Târziu a înțeles recitatorul că pe scaune erau niște surdomuți. Ei nu auzeau nimic. La un semn discret al directorului școlii, bine ascuns de ochii prezidiului, ei aplaudau.^[9]

Cenaclul literar al Casei Armatei din Cluj a purtat numele «Nicolae Tăutu».^[10]

În intervalul 1940-1971, Nicolae Tăutu a publicat 22 de volume, cele mai multe de poezie.^[3]

Scrieri

• Furtuni de primăvară, Editura de Stat pentru literatură și artă, 1954
• Mândrie, 1954
• Puterea jurământului, Editura de Stat pentru literatură și artă. 1955
• Inscripții (poezii), Editura de Stat pentru literatură și artă, 1955
• De la inimă la inimă (versuri), Editura Militară a Ministerului Forțelor Armate ale R.P.R., 1957
• Când au plecat cocorii... (Carnet de front) (versuri), Editura Tineretului, 1958
• Rapsodia Română ( versuri), Editura Militară, 1960
• Itinerar liric : George Enescu, Editura pentru literatură, 1961
• Noul comandant : Schițe de azi și de ieri, Editura Militară, 1962
• Carnet de cazarmă (versuri), Editura Militară, 1962
• Pentru pionierii țării, 1963
• Așa cum a fost (roman), Editura Militară, 1963
• Cantata eroică (poem), Editura Militară, 1964
• Portret interior (versuri), Editura pentru Literatură, 1965
• Băiatul și luna, Editura Tineretului, 1965
• Împlinire (roman, Vol.1) Fata din inima țării, Editura Militară, 1966
• Împlinire (roman, Vol.2) La capătul nopții, Editura Militară, 1966
• Împlinire (roman, Vol.3) Sub arcul de triumf, Editura Militară, 1966
• Fata din inima țării, 1966
• Omagiu anilor de aur (versuri), Editura Militară, 1966
• Când zâmbesc scriitorii și artiștii (însemnări anecdotice), Editura pentru literatură, 1967
• Interludiu (poezii), Editura Tineretului, 1967
• Aliatul nr.1 (Fals tratat de aventură și umor), Editura Tineretului, col. Aventura, 1967
• Insula liniștită (roman), Editura Militară, 1968
• Vox maris 1968 ( Poezii), Editura pentru Literatură, 1968
• Enigmatica Solveig, Editura Tineretului, 1969
• Plecat-am nouă din Vaslui (roman), Editura Militară, 1969
• Întoarcerea argonauților, Editura: Editura Eminescu, 1970
• Pro Patria Tăutu, N., 1970
• Cântarea cântărilor mele (versuri), Editura Eminescu, 1971
• Hai să râdem împreună (volum selectiv de umor), Editura Albatros, 1971
• Balada comunistului fără nume (poezii), Editura Militară, 1971
• Misiunile căpitanului Dan, Editura Eminescu, Colecția Clepsidra, 1972
• Secretul documentului „X” (roman), Editura Militară, Colecția Sfinx, 1972
• Prefață la inima mea (poeme), Editura: Minerva, 1972

Apariții postume

• Patriei, cântările mele (poezii), Editura Militară, 1974
• Eroina de pe Jii, Editura Eminescu, 1977
• Nimeni n-a murit de râs(proză scurtă), Editura Junimea, 1978
• Iubirea mea, pământul românesc (poezii), Editura Militară, 1979
• Cornul de aur (poezii), Editura Militară, 1984

Teatru

• Zbor de noapte (Piesă în trei acte și șase tablouri), Editura militară, 1956
• Ecaterina Teodoroiu Data premierei: 17 septembrie 1960 la Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galați

Film

• Vultur 101, ecranizarea romanului "Zbor de noapte" de Nicolae Tăutu, Studioul Cinematografic București, regizor Andrei Călărașu, 1957

Capodopera lui Tăutu

Din Nicolae Tăutu, poetul-colonel care a publicat 22 de cărți cu de toate, n-au mai rămas decît farsele. Pentru ridicarea în grad, Tăutu scria poezii cu partidul și cu armata, fără a uita Securitatea. pentru bani, ticluia romane istorice, polițiste și de spionaj. Şi-a încercat norocul și în teatru, cu două piese căzute la datorie, iar la singurul film făcut după un scenariu al lui adormeau și soldații trimiși în misiuni culturale de sacrificiu prin cinematografele patriei. Dacă despre opera lui nu mai vorbesc decît militarii ieșiți la pensie, farsele lui Tăutu sînt povestite și azi. Pe cea mai tare dintre ele, capodopera lui, a produs-o în anii ’50. pune mîna pe telefon și-l sună pe administratorul cimitirului Ghencea Militar, dîndu-se drept ministrul Apărării. „Ce e debandada asta din cimitir? Cum să-și doarmă somnul de veci ofițerii superiori alături de plutonieri!? Să fie deshumați toți și înmormîntați după grad. raportează ce-ți trebuie pentru misiunea asta!“ „Treizeci de gropari, să trăiți!“ „Tu apucă-te de treabă, pînă rezolvăm!“ După cîteva zile, află ministrul că administratorul de la Ghencea se prezentase la raport. Aștepta instrucțiuni suplimentare pentru a începe operațiunea ordonată.

Învățătura

Învățătura e averea

Ce pururea o duci în gând

Și fără raza ei, puterea

E doar un colb purtat de vânt.

Învățătura-i o comoară

Ce nimeni nu ți-o poate lua

Îți va spori podoaba rara,

Cu cat împarți mai mult din ea!

ALEXANDRU FLORIN ȚENE

ŢENE Florinel Sandu (Pseudonim Al. Florin ŢENE), născut în oraşul Drăgăşani, judeţul Vâlcea, la 13 iunie 1942. Părinţii Ion şi Ecaterina.

Şcoala primară o urmează la Drăgăşani.

Absolvă Liceul Teoretic din Drăgăşani 1960 şi urmează cursurile Şcolii Tehnice Tipografice de 3 ani, din Bucureşti, secţia Tehnoredactare şi Tipar înalt.

Urmează cursurile Facultăţii de Filologie a Institutului Pedagogic de 3 ani din Baia Mare 1963-66, şi de istorie la Târgu Mureş, 1966-1970.

Termină cursurile postuniversitare de economie aplicată, în 1979 şi cursurile de Integrare Europeană la Bruxelles în anul 1999.

După absolvirea facultăţii lucrează ca profesor în comuna Tarna Mare din regiunea Maramureş.

În 1964 devine redactor al Staţiei de Radioficare Drăgăşani, în emisiunile căreia difuzează reportaje şi lucrări literare ale scriitorilor drăgăşeneni, cum ar fi: prof. Emil Istocescu, Dumitru Constantin, Dumitru Velea, părintele Bălaşa, N. Cochinescu, Virgil Mazilescu, Titina Nica Ţene, dar şi vâlcenii, Doru Moţoc, Traian D. Lungu, Ion Lazăr, Gh. Diaconu, Costea Marinoiu, George Ţărnea, Lucian Avramescu etc.

În perioada 1965-2004 ocupă diferite funcţii economice în Drăgăşani şi Cluj-Napoca. În 1959 înfiinţează, pe lângă Casa de Cultură din Drăgăşani, Cenaclul literar „Gib I. Mihăescu” care funcţionează şi astăzi. La şedinţele acestui cenaclu au participat poetul Virgil Mazilescu, pe atunci elev la liceul din Drăgăşani, viitorul prim-ministru Radu Vasile, Nicolae Cochinescu, procuror pe atunci în Drăgăşani, azi membru în Curtea Supremă de Justiţie. Pe când era student la Baia Mare a înfiinţat împreună cu poetul Vasile Radu Ghenceanu şi cu pictorul Mihai Oros „Cenaclul Literar Nord” (1963). A înfiinţat Cenaclul „Vasile Sav”, 2004, „Artur Silvestri”, 2006, „Radu Stanca”, 2014, ce funcţionează în cadrul Ligii Scriitorilor.

În perioada 1970-1971 lucrează ca redactor la ziarul de şantier „Lumina de pe Lotru” ce apărea pe şantierul hidro-energetic de la Voineasa. A fost redactor şi la „Curierul Primăriei Cluj-Napoca” şi la revista „Cetatea Culturală”, inclusiv la „Confluenţe româneşti”.

Debutează cu poezie în 1959 în revista Tribuna, pe când era elev în clasa XI-a. Debutează editorial în 1974 cu volumul de versuri „Ochi deschis”, editura Litera, Bucureşti. În 1979 îi apare al doilea volum de versuri „Fuga Statuilor”, editura Litera, Bucureşti. Este tradus în limbile sârbă, engleză, coreeană, rusă, franceză, italiană, japoneză.

Publică poezie, articole, critică literară şi eseuri în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară, Argeş, Secera și Ciocanul, Orizont, Înainte, Scrisul Bănăţean, Iaşul Literar, Convorbiri Literare, Confluenţe, Cronica, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Poezia, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poştaşul, Familia, Literatorul, Contemporanul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincilea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Singur, Viaţa de pretutindeni, Radix (Belgia), România VIP (Dallas, Texas), Iosif Vulcan (Australia), Confluenţe literare, SUA, Armonii Culturale, Rostirea Românească, Steaua, Tribuna, Dokiana, Semne, Lettres Europeennes, Cuvânt Torăcean, Viaţa Socială, Munca, Unitatea Naţională, Adevărul de Cluj, Făclia, Cuget Liber, Radio Bucureşti, TVR, Radio Craiova, Radio Cluj, Confluenţe, Poştaşul, Tibiscus, Meandre, Cuvântul Liber, Răsunetul, Curierul de Vâlcea, Scurt circuit oltean, Dobrogea culturală, Moldova culturală, Cetatea lui Bucur, Constelaţii diamantine, Memoria slovelor, Candela (Canada), Regatul cuvântului, Făclia, Glas creştin, Citadela, Itaca (Dublin), Pagini Româneşti în Noua Zeelandă, MIORIŢA (SUA), Clujul Liber, Napoca News, Confluenţe Româneşti, Basarabia literară, Semănătorul, Observatorul din Toronto, Caietele Columna, Salonul Literar, Răsunetul,Academia de Poezie, Artă şi Literatură, Caietele Columna, Revista ZEIT, APOLON, ONIX, Creator, Freamăt, Heliopolis, AG pe rime,Destine contemporane din Canada, Rotonda Valahă, Napoca News, Creator, Apolon, Observatorul din Canada, Făclia, în publicații din Gabon-Africa, revista Uniunii Ziariștilor Profesioniști , Porțile Nordului, Literaturitate, Negru pe Alb-castelul cuvintelor- , Luceafărul, Feed Back, Ardealul literar și artistic, Sintagme literare, Literatura, Unirea(Viena), Radio Unirea (Viena), Parnas XXI , Observatorul din Toronto, Cuvântul argeşean, Litera 13, Orizonturi mureşene Surâsul Bucovinei ş.a.

În 1964 se căsătoreşte cu poeta Titina Nica-Ţene, din comuna Şuşani, jud. Vâlcea. Are doi băieţi: Florin, specialist în imagine de televiziune şi Ionuţ, doctor în istorie şi master în drept, istoric, poet şi scriitor, fondatorul ziarului „Napoca News”, cu 16 cărţi publicate.

Este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.

Este membru corespondent al Academiei Americano - Română de Ştiinţă şi Artă (A.R.A.), din anul 2011, iar din anul 2014 este membru plin.

Este membru al Asociaţiei Scriitorilor Români din Canada.

Este membru al Societăţii Regale a Scriitorilor Români şi Belgieni.

Este Preşedintele naţional al Ligii Scriitorilor Români.

A fost membru al International Multidisciplinary Scientific Congress organizat de Universitatea Titu Maiorescu

În anul 2011 a primit DIPLOMA DE EXCELENŢĂ din partea Senatului Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, din Arad, pentru întreaga operă şi activitatea dusă pentru promovarea literaturii române.

Liga Scriitorilor Români îi acordă în anul 2012 MEDALIA „VIRTUTEA LITERARĂ”, pentru strălucita sa creaţie literară şi pentru promovarea culturii române în ţară şi străinătate. În 1915 a primit Marele Premiu pentru presă scrisă din partea Uniunii Ziariștilor Profesioniști.

În ianuarie 2012 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Filologie şi Fundaţia „Vasile Pogor” din Iaşi îi acordă DIPLOMA la Festivalul Internaţional Eminescu pentru lucrarea „Norocul limbii române: Eminescu”.

Urmare faptului că Al. Florin Ţene a oglindit în opera sa şi viaţa şi activitatea oamenilor de pe Valea Jiului, Sindicatul Liber al E.M. Paroşeni i-a oferit cel mai înalt ORDIN MINERESC „SFÂNTA VARVARA”, în luna mai 2012.

Foloseşte pseudonimele: Al. Roşianu, Florin Roşianu, Florin Drăgăşenescu.

În 1997 primeşte o bursă de studii la Bruxelles, în structurile Uniunii Europene, unde i se oferă diploma de „Jurnalist European”.

În septembrie 2006, a înfiinţat „Liga Scriitorilor din România”, devenind preşedintele executiv al acestei organizaţii profesionale care are 34 de filiale în ţară şi 12 în străinătate şi care editează 18 reviste în care se promovează literatura română autentică.

Este fondatorul revistelor: „Lumina de pe Lotru” (1970): „Agora Literară” (1996), „Regatul Cuvintelor”, „Constelaţii diamantine”, „Scurt circuit oltean”, „Memoria Slovelor”, Dobrogea Literară”, „Freamăt”, „Moldova literară”, „Cetatea lui Bucur”, „Sfera ionică” etc.

În 2016 primește din partea Primăriei municipiului Bistrița CERTIFICATE of EXCELLENCE și Medalia LIVIU REBREANU pentru activitatea de promovare a scriitorului Liviu Rebreanu și a altor scriitori din literatura română. De Ziua Culturii Române din anul 2017 a primit Medalia omagială ZIUA CULTURII ROMÂNE- 15 ianuarie și Certificate of Excellence.

În prezent este directorul revistei „Agora Literară” care apare sub egida Ligii Scriitorilor din România.

În anul anul 2009 a propus Patriarhiei Române ca Poetul Mihai Eminescu să fie sanctificat ca Sfânt în Calendarul Ortodox. Pe această temă a discutat prin postul de Radio România cu purtătorul de cuvânt al Patriarhiei. Această discuţie a avut-o pe mai multe posturi de televiziune.

La sugestia şi îndrumarea lui Al. Florin Ţene scriitorul Mihai Ganea a scris versurile şi a compus partitura IMNULUI LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI. Cântecul a fost interpretat pentru prima oară joi, 27 octombrie, 2016, în cadrul cenaclului literar „Artur Silvestri”. Imnul este cântat la deschiderea manifestărilor culturale organizate de Liga Scriitorilor Români, în ţară şi străinătate.

Activitatea literară

Opera

1. Ochi deschis, versuri, editura Litera,1974, Bucureşti

2. Fuga Statuilor, poeme, editura Litera, 1979, Bucureşti

3. Nucul dintre două veacuri, versuri, editura L’Etoile d’Argent, Namur, Belgia,1996

4. Vitraliile mării, versuri, editura L’Etoile d’Argent, Namur, Belgia,1997

5. Chipul din oglindă, roman, editura Fundaţiei Culturale „I.D. Sîrbu”, Petroşani, 1997

6. Confesiunea unui navigator pe uscat, poeme, editura Academiei Americano-Română, Mannhein, Germania,1998

7. Să ne unim mâinile, prieteni, poeme, volum bilingv (român-maghiar), Fundaţia Prietenia din Pecs, Ungaria,1997

8. Alfa juvenil, în colaborare, editura Tinivar, Cluj-Napoca,1997

9. Moment poetic, în colaborare, editura Carter, Chişinău,1998

10. Insula viscolului, roman, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000

11. Cerul meu de hârtie, poeme, volum bilingv (român-englez), traducere Mariana Zavati Gardner, editura Tibiscus, Uzdin, Serbia, 2000

12. Orbul din Muzeul Satului, roman, este al treilea volum, împreună cu Chipul din Oglindă, Insula Viscolului, ce fac parte din trilogia „Insula Viscolului”, ce se constituie într-o frescă a societăţii româneşti din secolul XX. Editura Napoca Star, 2002

13. Vă somez, domnule doctor!, piesă de teatru, editura Fundaţiei „I. D. Sîrbu”, Petroşani, 2003

14. Memoria inimii, analiză istorică, editura Etnograph, 2004

15. Cina cea fără de taină, poeme, volum bilingv (român-englez), traducere Mariana Zavati Gardner, editura Eurograph, 2006

16. Gh. P. Lăzanu – Viaţa şi faptele sale, monografie, Editura Napoca Star, 2006

17. Cărticica de dat în leagăn gândul, povestiri onirice, editura Viaţa Arădeană, 2008

18. Antologie de poezie românească, poezii de Al. Florin Ţene, editura Noul Orfeu, 2008

19. Arca lecturii, cronici de carte, editura Semănătorul, 2008

20. Prizonierul oglinzilor paralele, eseuri, editura Semănătorul, 2008

21. Critică literară, editura Semănătorul, 2008

22. Arca frumoaselor vise de vânzare, piesă de teatru într-un act, editura Semănătorul, 2008

23. Un teatru cât o inimă, critică teatrală, editura Fundaţiei „I.D. Sîrbu”, Petroşani, 2008

24. Cu inima în palmă, interviuri, editura Contrafort, Craiova, 2010

25. A şaptea zi după Artur, poezii, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2009

26. Evadare în Cutia Pandorii, eseuri şi interpretări filozofice, Editura Semănătorul, 2009.

27. O stafie tulbură speranţa, piesă de teatru într-un act, editura Semănătorul, 2010.

28. Florile Sarmisegetusei, dramă istorică în versuri, Editura Semănătorul, 2010.

29. Cozia, dramă istorică în versuri, Editura Semănătorul, 2010.

30. Ochiul magic al metaforei, critică literară şi eseuri, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2010.

31. Sonată pentru creşterea ierbii, poeme, Editura Carte şi Arte, Bucureşti, 2010.

32. Răbdarea pietrei, poeme, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.

33. Metafore ce ţin de mână ideile să nu rătăcească, eseuri, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.

34. Întoarcerea statuilor, antologie de poeme, Editura DACIA XXI, Cluj-Napoca, 2011.

35. Întoarcerea statuilor, antologie de poeme, ed. a II-a, completată, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.

36. Cartea - prietena mea, însemnări, editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.

37. Cronici noi şi poezii, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.

38. Drumul Golgotei spre sfinţenie, viaţa în versuri a lui Arsenie Boca, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.

39. Sonată pentru creşterea ierbii, poeme, ed. a II-a, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.

40. Geamănul din oglindă, roman, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.

41. A şaptea zi după Artur, ed. a II-a, revăzută, Ed. Contrafort, Craiova, 2009.

42. Paznic la o pisică şi un castel, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.

43. Cărticica de dat în leagăn gândul, Editura Fundaţiei Culturale „I.D. Sârbu”, Petroşani, 2010.

44. Dicţionarul Ligii Scriitorilor, vol. I, în colaborare cu Anda Dejeu, Editura DACIA XXI, Cluj-Napoca, 2011.

45. Aventură prin dicţiunea ideilor, eseuri, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.  

46. Un teatru cât o inimă, ediţia a II-a, cronici teatrale, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.

47. Între Thalia şi Minerva, critică literară, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.  

48. Autoritatea adevărului – Adevărul autorităţii, interviuri, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.

49. O viaţă din întrebări şi răspunsuri – convorbiri între Al. Florin Ţene şi scriitorul australian de origine română George Roca, Editura Semănătorul, Bucureşti, 2011.

50. Geamănul din oglindă, roman, Editura NICO, Târgu Mureş, 2012.

51. Sămânţa din interiorul Cuvântului, versuri, Editura Semănătorul, 2012.

52. Germinaţia cuvântului de sub zăpadă, vol. I, versuri, de la A la I, Editura Semănătorul, 2012.

53. Germinaţia cuvântului de sub zăpadă, vol. II, versuri, de la Î la Z, Editura Semănătorul, 2012.

54. Pe când poezia ţinea de foame, proză scurtă, Editura Semănătorul, 2012.

55. Contemporanul meu, Iisus! Poezii, Editura Semănătorul, 2012.

56. Eseul, metaforă a gândirii logice, eseuri, Editura Semănătorul, 2012.

57. Călcâiul vulnerabil al mării, Poeme, Editura Semănătorul, 2012.

58. Călcâiul vulnerabil al mării, Poeme, Editura Nico, Târgu Mureş, 2012.

59. Subiectul ca text şi ideea ca subiect, eseuri şi cronici literare, Editura Semănătorul, 2012.

60. Emirate de gânduri, poeme, Editura Semănătorul, 2013.

61. Inelul de iarbă, roman, Editura Semănătorul, 2013.

62. Concert în lipsa mea-poeme, Editura Semănătorul, 2013.

63. Inelul de iarbă, ediţie revăzută, roman, cu o prefaţă de Voichiţa Pălăcean Vereş, Editura Napoca Nova, 2013

64. Vârcolacii, povestiri, prefaţă de Marinela Preoteasa, Editura CuArt, 2013.

65. Un ocean de deşert – roman, Editura Semănătorul, 2013.

66. UN OCEAN DE DEŞERT – roman, cu o Prefaţă de Mariana Cristescu, Editura NICO, 2013.

67. Aventura metaforelor prin canionul cu idei, publicistică literară, Editura Semănătorul,2013.

68. Din stampe, Clujul..., antologie realizată în colaborare cu Iulian Patca, Editura Napoca Nova, 2013.

69. În genunchi mă întorc la Vers – poezii, Editura Semănătorul, 2014.

70. Critica între artă şi ştiinţă, cronici şi eseuri, Editura Semănătorul, 2014.

71. Răzbunarea gemenelor, roman, Editura Semănătorul, 2015.

72. PLATANII visează veşnicia, poezii, Editura Semănătorul, 2015.

73. Răzbunarea gemenelor, roman, cu prefaţă de Mariana Cristescu, Editura NICO, Târgu Mureş, 2015.

74. La braţ cu Andromeda, viaţa scriitorului Gib I. Mihăescu între realitate şi poveste, prefaţă de Voichiţa Pălăcean Vereş, roman, Editura NAPOCA NOVA, Cluj-Napoca, 2016.

75. OGLINDA Ligii Scriitorilor, o altfel de istorie a literaturii române, în colaborare cu Voichiţa Pălăcean Vereş şi Gavril Moisa, Editura Napoca Nova, 2016.

76. Veniţi, privighetoarea cântă! Viaţa scriitorului Alexandru Macedonski între realitate şi poveste – roman, Editura Napoca Nova, prefaţă de prof.univ.dr. Florentin Smarandache.

77. Repetabila întoarcere pe o punte de cuvinte. Viața scriitorului Augustin Ostace între realitate și poveste, Editura Amazon, 2018.

78. MANIFEST. În anul CENTENARULUI Vinovăția criticilor și istoricilor literari care și acum promovează „operele” scriitorilor ce au scris în spiritul realismului socialist. Un pericol pentru educația tinerilor. Editura Napoca Star, 2018.

Publică poezii şi critică literară în 42 de antologii. A publicat până în prezent 5690 de articole de critică literară, anchete sociale, economice etc.

Este prezent în:

Peste 60 de Antologii, inclusiv în antologia internaţională „Arta de a fi uman”, vol. 5, „Antologie de poezie română – Cinstind Limba Română”, întocmită de Corneliu Leu,inclusiv antologiile: „Afirmări culturale” întocmită de Elena Buţu, Ed. Sitech, 2014, „Antologia Scriitorilor Români de pe toate continentele”, întocmită de Elisabeta Iosif, Editura CETATEA CĂRŢII, 2014; şi antologia internaţională „Poesia oltre confini”, apărută în Canada, şi difuzată în Italia, Nigeria, Spania, Portugalia şi România.

„Dicţionarul Scriitorilor Români” de Aurel Sasu, Editura Paralela 45, 2006

„Dicţionarul Personalităţi Române şi faptele lor”, de Constantin Toni Dârţu, volumele 4, 32 şi 56.

„Dicţionarul General al Literaturii Române”, vol. TZ, editat de Academia Română sub îngrijirea Acad. Eugen Simion, 2009.

DICŢIONARUL Scriitorilor Români de Azi, din România, Basarabia, Bucovina de nord, Banatul Sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America, de Boris Crăciun şi Daniela Crăciun-Costin, Iaşi, 2011.

O altfel de istorie a literaturii române contemporane, vol. I, Autori Ştefan Doru Dăncuş, George Coandă, Vali Niţu etc. 2013.

Alte dicţionare editate de diferite personalităţi din judeţele Vâlcea şi Teleorman

DICŢIONARUL LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, Editura DACIA XXI, Cluj-Napoca,2011.

Enciclopedia internaţională a personalităţilor WHO is WHO WORLD SOCIETY.

POPASURI SCRIITORICEŞTI PE OLT ŞI OLTEŢ de Florentin Smarandache, Editura Sitech, Craiova, 2013.

Profiluri şi structuri literare, vol. 2, de Florea Firan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2003.

O altfel de istorie a literaturii române contemporane, vol. II. Editura Napoca Nova, 2016.

Referinţe critice (selectiv)

În anul 2002 a apărut monografia „Al. Florin Ţene, 60, Sub zodia Gemeni”, la editura Napoca Star.

În anul 2005 scriitorul hunedorean Petrică Birău publică monografia „Al. Florin Ţene - Literatura ca mod de viaţă”, editura Eurograph, colecţia „Mnemosyne”

În anul 2013 scriitoarea Mariana Cristescu a publicat cartea „FAMILIA ŢENE – Destine contemporane”, Editura NICO, din Târgu Mureş, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la căsătoria scriitorilor Al. Florin Ţene şi Titina Nica Ţene.

Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de căsătorie a Familiei Ţene, Primăria Cluj a sărbătorit acest eveniment, unde primarul Emil Boc le-a acordat DIPLOMA DE EXCELENŢĂ şi RECUNOAŞTERE.

Au scris despre Al. Florin Ţene următorii: Acad. C. Bălăceanu Stolnici, acad. Eugen Simion, Petru Poantă, Dan Deşliu, Mihai Beniuc, Marcel Breslaşu, Miron Radu Paraschivescu, Negoiţă Irimie, Anghel Dumbrăveanu, Emil Istocescu, N.N. Tomoniu, Ioan Barbu, Ion I. Părăianu, Ion Popescu Brădiceni, Miron Ţic, Horia Zilieru, Alex Ştefănescu, Laurenţiu Ulici, Veronica Bălaj, Marian Barbu, Dumitru Velea, Petrică Birou, Rodica Marian, Antonia Bodea, Nicolae Uţică, Ioan Velică, Constantin Zărnescu, Doru Moţoc, Traian D. Lungu, Petre Petria, Gh. Stroia, Veronica Balaj, Doina Drăgan, Marin Oprea, Nina Cassian, Nicolae Tăutu, Constantin Toni Dârţu, Mariana Cristescu, Emil Istocescu, Teodor Barbu, Dan Brudaşcu, Ion Cristofor, Gh. Azap, Sorin Grecu, Gavril Moisa, Ion Constantinescu, Ioan Benche, Liliana Corobca, Ion Roşioru, Gh. Neagu, Mircea Popa, Puiu Răducanu, Gheorghe A. Stroia, Vasile Cocârcea, N. Manolescu, Laurenţiu Ulici, Ion Bănuţă, Marin Oprea, Gavril Moisa, Voichiţa Pălăcean Vereş, Elena Buţu, Doina Drăguţ, Marinela Preoteasa, Florin Grigoriu, Ion Constantinescu, Mircea Daroşi, Răducan Adriana, Menuţ Maximinian, Mariana Cristescu, George Roca, Ion I. Părăianu, Antonia Bodea, Al Stănescu, Vasile Val Telceanu, Gabriel Andreescu, Din Petre, Florentin Smarandache, Virginia Paraschiv, Florin Roman, Ben Todică, Radu Vida, C.Cubleșan, Ion Cristofor,Ion Pachia Tatomirescu, Mircea Popa, Florica Ranta Cândea, Dinu Doru Glăvan, Lucia Elena Locusteanu , Voichița Tulcan Macovei şi mulţi alţii.

Înainte de 1989 este anchetat de securitatea comunistă împreună cu soţia, poeta Titina Nica-Ţene, pentru o scrisoare adresată revistei Flacăra în care demasca înfometarea poporului român de către dictatorul Ceauşescu.

A participat activ la Revoluţia din decembrie 1989.

În anul 2000 a fost exclus din Uniunea Scriitorilor din România, pentru motivul că Al. Florin Ţene a publicat un articol într-un ziar din Valea Jiului în care arăta că o parte din conducerea Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor a colaborat cu Securitatea comunistă bazându-se pe unele documente găsite în Comitetul judeţean PCR Cluj în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989. Urmare acestui fapt Conducerea Filialei l-a exclus din Uniunea Scriitorilor înscenându-i un plagiat inexistent. Mai târziu s-a confirmat că Eugen Uricariu a fost colaborator al Securităţii.

Din 2011 este membru corespondent al Academiei Americane Române de Ştiinţă şi Artă.

Este tradus în limbile sârbă, rusă, spaniolă, engleză, italiană, albaneză şi franceză.

O parte din cărțile sale se află în colecțiile Bibliotecii Universității din Arizona, Tempe, SUA.

POEZII:

POETUL

S-a întors poetul în satul natal

Cu toate păsările lui zburătoare

Acelaşi râu îi aduce la mal

Amintiri din clipe arzătoare.

S-a întors poetul pe strada copilăriei

Şi e o altă adresă pe casa lui

Bronzul toamnei sună în frunza viei

Şi galbrnul scrisorilor a trecut în gutui.

…Ceaţa timpului,val după val,

peste nuci încet se lasă

prin inimile oamenilor din satul natal

trece poetul,amintire,spre casă…

________________

CUVINTE DIN LIVEZI

Când a trecut atâta amar de vreme?

Iubito,peste noi zăpezi s-aştern,

Cât sunt aici cu tine,nu te teme

Chiar dacă în geam ne bate-un frig etern.

De când ţi-a înflorit pe deget iarbă,

-vergheta legământului pe veci-

Lumina din oglinzi se-mpleteşte salbă

Când prin poezia mea tu treci.

Chiar dacă,tu,ascuns,nu mai eşti

Fetiţa din livezi,dar eşti bunică,

Porţi cu tine traista cu poveşti

Pentru nepoţica cea mai mică.

A trecut,când,atât amar de vreme?

Iubito,peste noi se-aştern zăpezi.

Eu sunt aici,alături,nu te teme

Şi-ţi mai culeg cuvinte din livezi.

________________

FARMEC

In gradina mea se aduna

Zanele in nopti cu luna

Si se prind de maini incet

Lin saltand in menuet.

Mai apoi din ferie

Gandul si-ar dori sotie

Insa zanele prind veste

Si se muta in poveste.

__________________

MĂDUVA LIMBII ROMÂNE
Am spart coaja de nucă

a cuvântului şi peste înţelesuri am dat

de bine ,dulci ca mierea,de ducă

şi ură,

avea gust de zgură

dar şi de păcat,

simţeam eminesciană vibraţie,

înţelepciunea lui Pann din gură în gură

era în sămânţa gata de germinaţie.

Am spart coaja seminţei cuvântului

şi-am dat peste altă sămânţă,

un alt înţeles,o altă cărare,

o altă speranţă,

o clanţă

pentru o altă,

o altă…

până rămâne

măduva Limbii Române.

_________________

GERMINAŢIA DE SUB ZĂPADĂ

–––––––––––––––-

Alunecă sănile pe vise de zăpadă-

Sub ea căruţele germinează trudă,

Copii mai vin uneori să vadă

În sat câte-o bătrână rudă.

Umbrele bunicilor privesc peste gard

Cum trec nepoţii în iureş pe cale,

În zborul lor clipele ard

Etapele în graba de a ajunge la vale.

Timpul ascultă cum scârţâie roata

Urechea lui aşterne tăcerea sub nea,

Sănile trag după ele gloata

De constelaţii până apune ultima stea.

Atunci ies din cimitire străbunii

Să mai dea sfaturi celor grăbiţi,

Însă  sub privirea de gheaţă a lunii

Rămân în cruci împietriţi.

Alunecă sănile pe vise de zăpadă

Când timpul aşterne tăcerea sub nea,

Doar el a rămas în ogradă

Şi lacrima ce picură din stea.

Undeva în adâncuri decantează vinul via

De culoarea obrazului ruşinatelor fecioare,

Sub zăpezi,încă,mai germinează poezia

Iar rimele sunt însămânţate de soare.