luni, 28 iunie 2021

 7. /29 IUNIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT


EDUARD MARIAN ILIE


Sari la navigareSari la căutare

Edward Maya
Edward Maya (Romania).jpg
Date personale
Nume la naștereEduard Marian Ilie
Născut (34 de ani)
BucureștiRomânia Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
OcupațieMuzicianDJ
Activitate
OrigineBucureștiRomânia
StudiiUniversitatea Națională de Muzică București  Modificați la Wikidata
Gen muzicalTranceprogressive trancevocal trance
Ani de activitate2005–prezent
Case de discuriMayavin Records, Spinnin' RecordsCat Music
Interpretare cuAkcentVika Jigulina
Prezență online
Site web
pagină Facebook
cont Twitter
Myspace

Eduard Marian Ilie (n. 29 iunie 1986 în București),[1] cunoscut mai bine ca Edward Maya, este un producător, cântăreț și compozitor de muzică român. A absolvit Liceul de Muzică "George Enescu" din București.

La 19 ani, Maya a compus o melodie cu Eduard Cârcotă pentru Concursul Muzical Eurovision 2006, care a terminat pe locul patru în competiție (Mihai Trăistariu - Tornero).

În vara lui 2009, Maya și-a lansat prima melodie ca artist, "Stereo Love", care a ajuns pe locul doi în topurile românești. Piesa "Stereo Love" are o secțiune la acordeon, care se bazează pe melodia populară azeră "Bayatılar", compusă în 1989 de Eldar Mansurov "Puțin mai târziu, dar în același an , "Stereo Love", a ajuns un hit în cluburi din întreaga lume.[2]. În urma acestui succes, a avut de onorat concerte în întreaga lume, piesa a intrat în topurile de specialitate internaționale, fiind plasată în primele 5 piese în topurile muzicale din AustriaDanemarcaFinlandaFranțaGermaniaItaliaOlandaNorvegiaSpaniaSuediaElveția și Marea Britanie.[3][4][4] Piesa "Stereo Love" are peste 300 de milioane de vizualizări pe YouTube.[5]

În 2008, Edward Maya a fost desemnat pentru a produce albumul trupei Akcent: "Fără Lacrimi" (No Tears). Hiturile internaționale: "Stay With Me", "That's My Name" și "Lover's Cry" poartă toate semnătura sa.

Discografie

Albume

Lista albumelor
TitluDetalii album
The Stereo Love Show
  • Lansare: 2011
  • Casa: Mayavin Records

Single-uri

Listă de single-uri, cu poziția în clasament și certificări, anul arătând data lansării și numele albumului
TitleAnulClasamentCertificăriAlbum
BEL (FLA)
[6]
CAN
[7]
FRA
[8]
GER
[9]
IRE
[10]
NDL
[11]
SPA
[12]
SWE
[13]
SWI
[14]
UK
[15]
US
[16]
"Stereo Love"
(feat. Vika Jigulina)
20097101415112416The Stereo Love Show[23]
"This Is My Life"
(feat. Vika Jigulina)
201042425843
"Desert Rain"
(feat. Vika Jigulina)
2011
"Mono in Love"2013-----------
"Universal Love"2015
"—" denotes releases that did not chart.



GHEORGHE CIOBANU

Gheorghe Ciobanu
Gheorghe Ciobanu.jpg
Etnomuzicologul, bizantinologul și profesorul Gheorghe Ciobanu
Date personale
NăscutRomânia 4 februarie 1909Pădureni (fostă Gâștești), județul Ilfov (astăzi Giurgiu)
DecedatRomânia 29 iunie 1995București
Ocupațieetnomuzicolog, bizantinolog
profesor universitar
Activitate
Gen muzicalfolclor, muzică bizantină

Gheorghe Ciobanu (n. 4 februarie 1909Pădureni (fostă Gâștești), județul Ilfov (astăzi Giurgiu) - d. 20 aprilie 1997București) a fost un etnomuzicolog, bizantinolog și profesor român.

Biografie

S-a născut la data de 4 februarie 1909 în localitatea Pădureni (Gâștești), județul Ilfov (astăzi Giurgiu).[1]

Studiile muzicale le-a început în 1923 la Seminarul Central din București[1] (absolvit în 1931), continuându-le la Conservatorul din București (1931-1938) cu Victor Gheorghiu (teorie-solfegiu), Ștefan Popescu (teorie-solfegiu, cor, dirijat coral), Mihail Jora (armonie și contrapunct), Dimitrie Cuclin (forme muzicale), Constantin Brăiloiu (folclor și istoria muzicii), George Breazul (enciclopedia și pedagogia muzicii).[2] S-a specializat între 1944-1946 cu Ioan D. Petrescu (paleografie bizantin și cânt gregorian).[3]

Între 1935-1943 este cântăreț bisericesc în București[4], iar între 1939-1952 este profesor de muzică bisericească la Seminarul Central din București.[3]

Între 1942-1946 activează ca profesor de teorie-solfegiu la Institutul Militar de Muzică din București.

În 1938 devine colaborator la Arhiva de Folklor a Societății Compozitorilor Români. Între 1949-1953 ajunge cercetător științific și apoi șef de sector (1954-1968) la Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei R.P.R. din București.[3]

Între 1966-1971 este conferențiar la catedra de folclor a Conservatorului din Iași.[4]

În 1970 devine doctor în muzicologie la Conservatorul din Cluj-Napoca cu teza Lăutarii din Clejani.[2]

A prezentat conferințe, comunicări științifice, concerte-lecții, emisiuni radio-televizate. A participat la numeroase sesiuni științifice interne și internaționale, la BucureștiClujIași, la Moscova (1964), Celje (1965), Sofia (1966), Viena (1981), Haga (1988) etc.

A publicat articole, recenzii și studii în principalele reviste de specialitate din țară (MuzicaRevista de FolclorStudii de muzicologieCercetări de muzicologieBiserica Ortodoxă RomânăGlasul Bisericii etc.) și din străinătate (FranțaItaliaPoloniaBulgaria ș.a.).

Distincții

A fost distins și încununat cu numeroase de premii, decorații și titluri, datorate activității sale științifice:

  • Premiul „Ciprian Porumbescu” al Academiei Române (1957[5]1978)
  • Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România” (19691974197719791992)
  • Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor (1987)
  • Ordinul „Meritul cultural”, clasa a III-a (1969)

Lucrări

Cărți

  • Lăutarii din Clejani[6], București, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.S.R., 1969, 220 p.
  • Studii de etnomuzicologie și bizantinologie[7]
    vol. 1, București, Editura Muzicală, 1974, 439 p.
    vol. 2, București, Editura Muzicală, 1979, 378 p.
    vol. 3, București, Editura Muzicală, 1992, 224 p. ISBN 973-42-0128-X
  • Etudes de musique ancienne roumaine[8], București, Editura Muzicală, 1984, 194 p.

Ediții critice

  • Anton Pann. Cîntece de lume, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1955, 365 p.
  • Culegeri de folclor și cîntece de lume, seria „Izvoare ale muzicii românești”, vol. I, București, Editura Muzicală, 1976, 267 p.
  • Muzică instrumentală, vocală și psaltică din secolele XVI-XIX, seria „Izvoare ale muzicii românești”, vol. II, București, Editura Muzicală, 1978, 248 p.
  • „Școala muzicală de la Putna” (manuscrisul nr. 56/544/576 I), seria „Izvoare ale muzicii românești”, vol. III, București, Editura Muzicală, 1980, 446 p. (cu Titus Moisescu și Marin Ionescu)
  • „Școala muzicală de la Putna” (manuscris nr. I-26/Iași), seria „Izvoare ale muzicii românești”, vol. IV, București, Editura Muzicală, 1981, 618 p. (cu Titus Moisescu și Marin Ionescu)
  • Antologhionul lui Eustatie Protopsaltul Putnei, seria „Izvoare ale muzicii românești”, vol. V, București, Editura Muzicală, 1983, 510 p. (cu Marin Ionescu)
  • „Școala muzicală de la Putna” (Ms. Nr. 56/544/576 I). „Stihirar”, seria „Izvoare ale muzicii românești”, vol. IIIB, București, Editura Muzicală, 1984, 276 p. (cu Titus Moisescu și Marin Ionescu)
  • Cîntece de lume (secolele XVIII-XIX), seria „Izvoare ale muzicii românești”, vol. IX, București, Editura Muzicală, 1985, 288 p.

Culegeri de folclor

  • 200 Cîntece și doine, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1955 (în colaborare cu Vasile D. Nicolescu)
    ediția a II-a, București, Editura Muzicală, 1962, 193 g.
  • Vechi cîntece de viteji, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1956, 132 p. (în colaborare cu Alexandru Amzulescu)


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...