8. /2 AUGUST 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT
GHEORGHE BURADA
| Gheorghe Burada | |
 Muzicianul Gheorghe Burada | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 2 august 1831 Iași, Principatul Moldovei |
| Decedat | 25 martie 1870, (39 de ani) Iași, România |
| Părinți | Tudorachi Burada și Maria |
| Naționalitate |  România |
| Ocupație | muzician, dirijor de cor, compozitor, profesor de teorie-solfegii |
| Activitate | |
| Educație | Studii de muzică în Paris, Viena și Dresda |
| Lucrări remarcabile | „Principii elementare de muzică" |
Modifică date / text  | |
Gheorghe Burada (n. 2 august 1831, Iași - d. 25 martie 1870, Iași) a fost un muzician român, dirijor de cor, compozitor și profesor de teorie-solfegii.
Gheorghe Burada se trage dintr-o veche familie de cărturari din părțile Odobeștilor, care s-a ridicat spre ranguri de boierie. Tatăl său, Tudorachi Burada, ajunsese la rangul boieresc de vornic iar pe plan politic a ajuns la funcția de Ministru de Interne.[1] Mama sa, Maria, era o femeie cultă. [2]
Gheorghe Burada a studiat vioara în casa părintească. S-a perfecționat apoi în străinătate, cu diferiți profesori particulari la Paris, Viena și Dresda. Deși s-a specializat în studiul viorii, s-a afirmat ca dirijor de cor.[2]
În 1854, pe timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, Gheorghe Burada a înființat un cor religios, care cânta în limba română, dând primele răspunsuri la Sfânta Liturghie pe 23 aprilie 1854, în Biserica „Sfinții Atanasie și Chiril“ din Iași. În 1860, Gheorghe Burada a organizat și un curs de muzică vocală armonizată, la școala Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi“, continuând conducerea corului său, care, până în 1863, a cântat alternativ la bisericile din Iași, făcând repetiții în casele de pe strada Sărăriei ale tatălui dirijorului, Tudorachi Burada[3], iar în 1864 a organizat corul de la Mitropolia Moldovei și Sucevei.[2]
Gheorghe Burada a profesat și ca șef de orchestră la Teatrul cel Mare din Copou, făcând și aranjamente muzicale pentru o serie de piese din repertoriul teatrului.[2]
A funcționat timp de aproape un deceniu ca profesor la conservatorul de Muzică și Declamațiune din Iași, pentru elevii căruia a scris în 1860 un manual, Principii elementare de muzică.[2]
A compus o serie de lucrări, între care Uvertura națională, în 1852, un imn, în 1855, piese de salon, potpuriuri naționale, liturghii etc. [2]
M IHAIL JORA
| Mihail Jora | |||
 Compozitorul Mihail Jora | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | 2 august 1891 Roman, Neamț, România | ||
| Decedat | 10 mai 1971,(80 de ani) București, Republica Socialistă România | ||
| Naționalitate | România | ||
| Cetățenie | .svg){kind=small} România  | ||
| Ocupație | compozitor, dirijor | ||
| Activitate | |||
| Alma mater | Universitatea de muzică si teatru din Leipzig[*] | ||
| Organizație | Universitatea Națională de Muzică București | ||
| Cunoscut pentru | Rector al Academiei Regale de Muzică din București | ||
| Premii | Artist al Poporului | ||
| Profesor pentru | Camelia Dăscălescu, Ștefan Niculescu[1], Hilda Jerea | ||
| |||
| Modifică date / text | |||
Mihail Jora (n. ,[2][3] Roman, Neamț, România – d. ,[4][2][5][3] București, România) a fost un muzician, compozitor și dirijor român, membru titular (1955) al Academiei Române.
Mihail Jora a fost profesor și rector al Academiei Regale de Muzică din București.
Biografie
Studii și profesorat
Și-a făcut studiile la Leipzig și la Paris. Ca profesor de compoziție la Conservatorul din București, a educat o întreagă pleiadă de compozitori. Creația sa cuprinde balete (printre care „Curtea veche”, „La piață”, „Când strugurii se coc” și „Întoarcerea din adâncuri”), suita simfonică „Priveliști moldovenești” (suită în patru părți, care are la bază un motiv melodic din folclor: "Pe malul Tazlăului", "La joc", "Grâu sub soare", "Alai țigănesc"), poemul simfonic „Poveste indică”, „Burlesca” pentru orchestră, „Simfonia în do”, „Balada pentru bariton și orchestră”, lucrări de muzică de cameră (printre care „Cvartetul de coarde”) ș.a.
Liedul românesc
Este unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai liedului în muzica românească. De remarcat faptul că și-a numit cele peste o sută de partituri de gen Cântece, tocmai pentru a sugera caracterul românesc și particularitățile specifice care despart aceste lucrări de tradiția liedului german, reprezentat în special de compozițiile lui Schubert, Schumann și Brahms.[6] El a compus, pe versuri ale marilor poeți români, numeroase lucrări de acest gen, care se disting prin expresia lor originală. Creațiile lui Jora se caracterizează prin conținutul lor de viață bogat și variat. Unele lucrări ale sale sunt străbătute de o undă de umor și ironie. Opera lui Jora se remarcă prin măiestria interpretării elementelor melodice și ritmice, specifice cântecului popular. A fost printre primii compozitori care au întrezărit virtuțile artistice ale baletului.
Artist al Poporului
Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, compozitorului Mihail Jora i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.[7]
Uniunea Criticilor Muzicali îi poartă numele și organizează anual la București "Concursul Național de Interpretare Muzicală Mihail Jora".
Numele Mihail Jora îl poartă și Studioul de Concerte al Palatului Radio, cea mai mare sală de concerte simfonice și corale din România (1000 de locuri).
ALFRED ALESSANDRESCU
| Alfred Alessandrescu | |
 Bustul lui Alfred Alessandrescu expus în holul Studioului de concerte 'Alfred Alessandrescu' al Societății Române de Radiodifuziune | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | București, România |
| Decedat | (61 de ani) București, România |
| Cetățenie | .svg){kind=small} România |
| Ocupație | dirijor pianist compozitor |
| Activitate | |
| Instrument(e) | pian |
| Modifică date / text | |
Alfred Alessandrescu (n. 2 august 1893, București – d. 18 februarie 1959, București) a fost un compozitor, dirijor, pianist și critic muzical român.
Studii
A urmat Conservatorul din București (1903 - 1911). S-a perfecționat la Schola Cantorum din Paris (1913-1914, 1923-1924). A studiat compoziție cu Paul Vidal la Conseratoire national de musique din Paris (1913-1914). În paralel, a urmat cursuri la Facultatea de Drept din Paris, pe care le-a întrerupt din cauza izbucnirii primului război mondial.
Activitate
Creație
Muzică simfonică
- Amurg de toamnă (1910), schiță pentru orchestră de coarde,
- Didona (1911), poem simfonic după "Eneida" de Virgiliu, Premiul II onorific de compoziție "George Enescu" (1913)
- Acteon (1915), poem simfonic, Premiul I de compoziție "George Enescu" (1915)
Muzică de cameră
- Piese pentru pian, vioară și cvartet de coarde.
Muzică vocală
- Lieduri pentru voce și pian pe versuri Elena Văcărescu, Tristan Klingsor (versuri în limba franceză traduse în limba română), Edmond Rostand, Alfred de Musset, Henry de Régnier, în limba originală.
Altele
- Orchestrații și transcripții pentru peste 100 de lucrări, de toate formele și genurile.
- Scrieri despre George Enescu, în: Studii muzicologice, București, nr.9, 1958.
- Traduceri de librete: Don Giovanni, de W. A. Mozart, Aurul Rinului și Parsifal, de R. Wagner, Thais de J. Massenet. A revizuit traducerile libretelor Carmen, de G. Bizet, Traviata și Aida, de G. Verdi, Louise de G. Charpentier.
Alfred Alessandrescu - Sonata pentru pian și vioară
Alfred Alessandrescu - Didona (poem simfonic)
ANA PACATIUȘ
| Ana Pacatiuș | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (81 de ani) Iablanița, Caraș-Severin, România |
| Copii | 1 |
| Naționalitate | România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | Cântăreață |
| Activitate | |
| Gen muzical | Muzică populară românească |
| Instrument(e) | Voce |
| Case de discuri | Electrecord, Vox Banat Audio Video |
| Prezență online | |
| Site web | |
| Modifică date / text | |
Ana Pacatiuș (n. , Iablanița, Caraș-Severin, România) este o interpretă de folclor din Banat.
A cântat pe scenă alături de mari interpreți de folclor: Maria Tănase, Ion Cristoreanu, Ioana Radu, Ion Luican, Aurelia Fătu Răduțu, Lucreția Ciobanu, Rodica Bujor etc.
A activat ca artist profesionist la numeroase ansambluri: Ansamblul "Banatul", "Balada Cernei" , "Timișul" etc. cu care a avut numeroase turnee în tară și peste hotare.
Și-a îregistrat la Radio și Electrecord doinele si cântecele sale acompaniată de dirijori de prestigiu precum Paraschiv Oprea, Ionel Budișteanu, Victor Predescu etc.[1]
În prezent are profesia de dascăl la Școala de arte "Ștafeta generațiilor" în cadrul Centrului de Cultură și Artă Timiș.[2]
Discografie
Discuri Electrecord
- 1963 - "Busuioc Mîndru Răsare"
- 1964 - "Badea-l Meu E Bănățean"
- 1968 - "Muzică Populară Românească"
- 1977 - "Pe Munte La Semenic"
- 1992 - "Cînt Cu Suflet, Pentru Suflet"
- 1997 - "Dorul Badei Mă Topește"
- 2007 - "Ana Mea,Draga Mea" [3]
Destine Celebre Ana Pacatius
ANDREI GĂLUȚ
| Andrei Găluț | |
 Cântând live în Jukebox Club (2012) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (36 de ani) Arad, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | Cântăreț, compozitor, muzician |
| Activitate | |
| Gen muzical | Rock, heavy metal, metalcore |
| Instrument(e) | Vocal |
| Ani de activitate | 2008–2015 |
| Colaborare cu | Goodbye to Gravity Mihai Alexandru Vlad Țelea Bogdan Lavinius Enache Alex Pascu |
| Modifică date / text | |
Andrei Găluț (n. , Arad, România) este un solist român de muzică rock. A fost câștigătorul ediției 2007–08 a emisiunii Megastar, de la Prima TV.[1] În 2008, Andrei a primit Diploma de Onoare a orașului Arad ca urmare a contribuției sale la recunoasterea culturală a municipiului Arad.[2] Andrei a fost vocalistul trupei de metal Goodbye to Gravity, înființată în 2011.
După incendiul din clubul Colectiv, Andrei Găluț și-a încetat activitatea muzicală.
Incendiul din clubul Colectiv
La concertul gratuit[3] de pe 30 octombrie 2015 din clubul Colectiv, Andrei Găluț lansa împreună cu trupa Goodbye to Gravity noul album al acesteia, Mantras of War.[4][5]
În urma incendiului din Colectiv, Găluț a suferit arsuri pe 45% din suprafața corpului (pe mâini, față și umăr), arsuri ale căilor respiratorii și o puternică intoxicație cu fum; a fost inițial internat în stare gravă la Spitalul Elias din București unde a fost traheostomizat și ventilat mecanic.[6] Sâmbătă, 7 noiembrie 2015, fiind transferat mai apoi în Olanda, unde a fost internat la secția de terapie intensivă Rode Kruis Ziekenhuis - Beverwijk Ward (Spitalul Crucii Roșii din Beverwijk).[7] În urma incendiului, ceilalți membri ai trupei, Mihai Alexandru, Vlad Țelea, Bogdan Lavinius Enache și Alex Pascu au decedat.[8][9][10][11]
După mai multe intervenții chirurgicale efectuate la Beverwijk, Găluț a început recuperarea la o clinică privată din Germania.[12][13] Recuperarea se concentrează mai ales pe refacerea prin fizioterapie și kinetoterapie a controlului asupra mâinii drepte, care a fost cea mai afectată de incendiu.[14]
Incendiul cumplit petrecut la clubul Colectiv pe data de 30 octombrie 2015 a curmat viața a 65 de oameni nevinovați, iar alți peste 100 au ajuns la spital. Unul dintre supraviețuitorii tragediei este Andrei Găluț, în vârstă de 32 de ani, membru al trupei "Goodbye to Gravity", ce urcase pe scenă în noaptea fatidică pentru lansarea celui de-al doilea album din carieră.
"Andrei este la tratament în continuare, la proceduri. Se află în străinătate, la spital. Vorbește, este bine!", a dezvăluit Nicoleta Belean, într-un interviu pentru impact.ro.
În total, Andrei Găluț a suferit 30 de operații de reconstrucție. Tânărul a avut arsuri pe 50% din suprafața corpului, cele mai multe dintre acestea la nivelul feței, mâinilor, dar și pe spate. În urmă cu un an, rudele lui Andrei Găluț au apelat la o clinică de recuperare din Statele Unite ale Americii pentru procedurile de recuperare, acolo unde se află și în prezent.
"A suferit, în total, peste 30 de intervenții chirurgicale. Cele mai multe la față, care a trebuit reconstruită. Mama lui Andrei s-a mutat în SUA cu el, tatăl a rămas aici și muncește. Acești oameni și-au cheltuit toți banii pentru a-și salva copilul. Andrei este relativ bine, a fost consiliat psihologic. Însă, suferă și acum enorm după iubita lui, care a murit în incendiul de la Colectiv. Nu vrea să se mai întoarcă în România, nici nu a mai ținut legătura cu vreun cunoscut, s-a închis în el", a declarat un apropiat al artistului, conform impact.ro.
Chiar dacă soarta i-a mai dat o șansă la viață, solistul Andrei Găluț se luptă în continuare, iar în sufletul și pe trupul lui au rămas răni adânci, ce doar timpul le mai poate vindeca. Artistul este de nerecunoscut pentru prietenii săi, s-a înstrăinat și preferă să stea de-o parte și să încerce să uite de tragedia care i-a răpit toate lucrurile dragi.
"Nu mai vorbește cu aproape niciunul dintre vechii săi prieteni... Preferă să stea departe de tot ce s-a întâmplat, preferă să își vadă de viață și încearcă să uite de tragedia care i-a marcat viața și cariera", a declarat un apropiat de-al muzicianului, conform wowbiz.ro.
În 2016 Andrei Găluț a transmis și singurul mesaj public după tragedie, ce a fost citit în cadrul unui eveniment muzical, în care trupa "Goodbye to Gravity" a fost premiată.
Trupa "Goodbye to Gravity": Andrei Găluț (voce), Alex Pascu (bas), Vlad Țelea (chitară), Mihai Alexandru (chitară) și Bogdan Enache (tobe). Sursa foto: Facebook
"Cei care m-au cunoscut știu cât de mult ne-ar fi plăcut să fim în viața voastră acum, dar nu a fost să fie așa. Știu tot ce s-a discutat despre acel eveniment și nu sunt prea multe de spus despre asemenea momente. Momente în care primești o palmă cruntă de la viață, care te pune la pământ, îți întunecă visele și ți-i răpește pe cei dragi, fără motiv și fără ezitare. Asta a însemnat 'Colectiv' pentru mine și sute de alți oameni minunați, care s-au alăturat pe 30 octombrie să sărbătorim împreună lansarea albumului 'Mantras of War'. Vă mulțumesc tuturor care care apreciază și cred în visul numit Goodbye to Gravity! Să ne vedem sănătoși și la cât mai multe concerte!", a declarat Andrei Găluț, conform aradon.com.
