7. /1 SEPTEMBRIE 2021 - INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ, BALET
ENGELBERT HUMPERDINCK
| Engelbert Humperdinck | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Siegburg, Rheinprovinz(d), Regatul Prusiei |
| Decedat | (67 de ani)[5][1][2][6] Neustrelitz, Republica de la Weimar |
| Înmormântat | Südwestkirchhof Stahnsdorf[*][7] |
| Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic) |
| Frați și surori | Adelheid Wette[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Germania |
| Ocupație | compozitor dirijor muzicolog[*] libretist[*] critic muzical[*] |
| Activitate | |
| Studii | Hochschule für Musik und Tanz Köln[*] |
| Gen muzical | operă |
| Instrument(e) | pian |
| Premii | Mendelssohn Award[*] |
| Semnătură | |
 | |
| Prezență online | |
| Internet Movie Database | |
Modifică date / text  | |
Engelbert Humperdinck (n. ,[1][2][3][4] Siegburg, Rheinprovinz(d), Regatul Prusiei – d. ,[5][1][2][6] Neustrelitz, Republica de la Weimar), a fost un remarcabil reprezentant al romantismului german, valorificând într-o manieră aparte înclinația sa spre opera-basm.
În 1890, afirmat deja pe plan componistic ca autor al unor ample lucrări vocale și instrumentale, Engelbert Humperdinck începe să lucreze la textul unui basm popular german al fraților Grimm, pe care sora sa, Adelheid Wette, l-a transformat într-un libret de operă. Este vorba despre basmul muzical „Hänsel și Gretel”. Premiera operei a avut loc la data de 23 decembrie 1893 la Weimar (Germania), avându-l la pupitru pe Richard Strauss, constituind un eveniment muzical al acelui timp.
Engelbert Humperdinck a lăsat copiilor mai multe basme muzicale de o neasemuită frumusețe, ce ilustrează ultima epocă a romantismului german, contribuind efectiv la afirmarea unui stil național, în momentul în care „verismul” începe să domine toate scenele lirice.
Creații
- Harzipere (1868)
- Perla (1868)
- Claudine von Villa Bella (1868–1872)
- Fedelma (1883)
- Opera Hänsel și Gretel (1893)
- Die sieben Geislein (1895)
- Dornröschen (1902)
- Die Heirat wider Willen (1902–1905)
Hansel & Gretel by Engelbert Humperdinck
Sinopsis
Actul I
Hänsel şi Gretel sunt lăsaţi singuri acasă. Cei doi se joacă, dansează şi cântă. Mama lor soseşte pe neaşteptate. Supărată că nu făcuse rost de bucate în ziua aceea, îi trimite în pădure să culeagă fragi şi mure pentru masă. După plecarea grăbită a copiilor, mama deplânge sărăcia în care trăiesc. Tatăl se întoarce vesel acasă, mulţumit că a vândut multe mături şi că a putut, în acest fel, să cumpere de mâncare. Bucuria îi dispare atunci când află că mama a trimis copiii în pădurea Ilsenstein, unde trăieşte înfricoşătoarea Baba Cloanţa. Cei doi pornesc în căutarea copiilor.
Ajunși în pădurea Ilsenstein, Hänsel culege fragi, iar Gretel îşi face o coroniţă din flori. Copiii observă cu teamă că soarele a apus şi că pădurea devine din ce în ce mai întunecoasă. Speriaţi că nu mai găsesc drumul către casă, adorm în cele din urmă între copaci. Zâna Nopţii şi îngerii le veghează somnul.
Actul al II-lea
Treziţi de Zâna Zorilor, Hänsel şi Gretel îşi povestesc unul altuia visul minunat pe care l-au avut. Spre marea lor uimire, descoperă în pădure o casă ciudată, în formă de tort ornat cu acadele, frişcă, ciocolată şi marţipan. Sunt foarte fericiţi şi încep să mănânce cu poftă din prăjitura uriaşă. Apare Rosina Dulce-Bot, care se recomandă a fi proprietara căsuţei și care încearcă să-i convingă pe cei doi să intre. Copiii refuză, iar Rosina, care nu este altcineva decât Baba Cloanţa, îi ţintuiește pe loc printr-o vrajă. Aceasta plănuiește să-l îngraşe pe Hänsel, pentru a-l băga în cuptor şi a-l mânca, însă cei doi fraţi reuşesc, prin isteţime şi curaj, să o păcălească pe Baba Cloanţa şi să o arunce în cuptor. Vraja se rupe: acadelele şi bomboanele se transformă în copii. Părinţii lui Hänsel şi Gretel ajung și ei în pădure, unde se regăsesc cu toţii. Cei doi fraţi le povestesc cu bucurie cum Baba Cloanţa a dispărut, vraja s-a spulberat, iar copiii au revenit la viaţă.
JULIA VARADY
Julia Várady (n. 1 septembrie 1941, Oradea) este o soprană română de etnie maghiară. În 1970 s-a stabilit în Republica Federală Germania, unde s-a căsătorit cu baritonul Dietrich Fischer-Dieskau.
Biografie
Julia Várady s-a născut la Oradea. La vârsta de 6 ani a început studiul viorii la conservatorul din Cluj. La vârsta de 14 ani a început să ia ore de canto cu Emilia Pop. A debutat ca mezzosoprană cântând Orfeu din Orfeo ed Euridice de Christoph Willibald Gluck și Fiordiligi din Cosi fan tutte de W. A. Mozart la Cluj. În 1970 a dat o audiție pentru Christoph Dohnanyi și a primit un angajament la opera din Frankfurt în Germania. Un an mai târziu a avut un succes răsunător în rolul Vitellia din Clemența lui Tito de W.A.Mozart la festivalul de operă de la Munchen. Imediat a devenit membră a ansamblului operei din Munchen iar mai târziu al Deutsche Oper Berlin. A apărut, ca invitată, în toate marile opere din Germania, la Covent Garden din Londra și la Teatro Colon din Buenos Aires. A cântat de asemenea la Metropolitan Opera din New York, Staatsoper din Viena și la Festivalul de la Salzburg.
Soprană mozartiană
Julia Varady și-a construit reputația de soprană mozartiană, cântând rolurile Fiordiligi, Donna Elvira, Donna Anna, Contesa Almaviva, Vitellia, Elektra, Cecilio, majoritatea înregistrându-le sub bagheta lui Karl Böhm. Curând după aceeia a devenit cunoscută și ca interpretă a rolurilor din repertoriul italian, în rolurile Santuzza din Cavalleria rusticana de Pietro Mascagni, Madama Butterfly din opera cu același nume și Liu din Turandot de Giacomo Puccini, Leonora din Trubadurul și Forța destinului de Verdi, Elisabetta din Don Carlo, Violetta din Traviata, Desdemona din Otello, Abigaille din Nabucco și rolul titular din Aida (la Berlin cu Luciano Pavarotti și Dietrich Fischer-Dieskau).
Pe lângă acest repertoriu a avut succese cu Tatiana în Evgheni Oneghi de Ceaikovski și în repertoriul german cu Arabella din Adriane auf Naxos de Richard Strauss și Senta din Olandezul zburător de Richard Wagner. În 1978 a creat rolul Cordelia la premiera operei Regele Lear de Aribert Reimann la Bayerische Staatsoper din München. S-a retras de pe scenă la vârsta de 55 de ani, în 1996.
Viață personală
În 1977 Julia Varady s-a măritat cu baritonul Dietrich Fischer-Dieskau. S-au cunoscut la Munchen în anul 1973 în timpul repetițiilor la Mantaua de Giacomo Puccini. Cuplul a cântat împreună pe scenă ori de câte ori a fost posibil atât în spectacole de operă cât și în concerte. Au efectuat multe înregistrări împreună. Când nu călătoreau, Julia Varady și soțul ei stăteau în general la casa lor din Berlin sau la vila din Berg de pe Starnbergersee. Julia Varady a avut un copil, Zoltan, din prima căsătorie și o nepoțică, Anna, care locuiesc la Budapesta. Pe lângă pasiunea muzicii este o mare colecționară de antichități. Îi place de asemenea să grădinărească și să gătească. Uneori mai cântă în concerte, nu demult cântând "Es gibt ein Reich" din Adriane auf Naxos de Richard Strauss la Richard-Strauss-Tage în Garmisch-Partenkirchen având o critică foarte bună (iunie 2001). În prezent este profesoară la Hochschule für Musik Hanns Eisler în Berlin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu