8. /2 OCTOMBRIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT
MAX BRUCH
| Max Bruch | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Max Christian Friedrich Bruch  |
| Născut | [1][2][3][4] Köln, Regatul Prusiei |
| Decedat | (82 de ani)[1][4][5][6] Friedenau(d), Statul Liber Prusia(d), Republica de la Weimar |
| Înmormântat | Alter St.-Matthäus-Kirchhof Berlin[*][7] |
| Copii | Max Felix Bruch[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Germania |
| Ocupație | compozitor dirijor |
| Activitate | |
| Studii | Universitatea Bonn |
| Gen muzical | operă simfonie |
| Instrument(e) | vioară |
| Premii | Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*] Ehrendoktor der Humboldt-Universität zu Berlin[*] Ordinul bavarez Maximilian pentru științe și arte[*] Pour le Mérite |
| Prezență online | |
| Internet Movie Database | |
Modifică date / text  | |
Max Bruch (n. ,[1][2][3][4] Köln, Regatul Prusiei – d. ,[1][4][5][6] Friedenau(d), Statul Liber Prusia(d), Republica de la Weimar) cunoscut și sub numele de Max Karl August Bruch, a fost un dirijor și compozitor romantic german, autorul a peste 200 de lucrări, dintre care 3 concerte pentru vioară, primul dintre acestea devenind o lucrare de referință a repertoriului de vioară.
TIBERIU OLAH
| Tiberiu Olah | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2] Arpășel, Batăr, Bihor, România |
| Decedat | (74 de ani)[1][3] Târgu Mureș, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | compozitor profesor de muzică[*] profesor universitar[*] muzicolog[*] compozitor de coloană sonoră[*] |
| Activitate | |
| Studii | Conservatorul din Moscova[*] |
| Prezență online | |
| Internet Movie Database | |
| Modifică date / text | |
Tiberiu Olah (în maghiară Oláh Tibor; n. ,[1][2] Arpășel, Batăr, Bihor, România – d. ,[1][3] Târgu Mureș, România) a fost un compozitor, profesor și muzicolog român de etnie maghiară.
În 1946 și-a început studiile muzicale la Conservatorul de Muzică din Cluj. Și le-a continuat între 1949 și 1954 la Conservatorul din Moscova. Din 1958 a activat ca lector, apoi ca profesor la Conservatorul din București. A primit bursă de documentare și cercetare la DAAD. A susținut conferințe, referate, comunicări științifice în țară și peste hotare; a realizat emisiuni de radio și televiziune și a publicat studii, articole, interviuri, cronici în Muzica, Studii de Muzicologie, Contemporanul, România Literară, Melos (Mainz) etc.
A compus muzică de orchestră și de cameră, inspirându-se la început din creația lui Béla Bartók, George Enescu și Igor Stravinski.
Muzică vocal-simfonică
Cantata pentru cor de femei, două flaute, instrumente de coarde și percuție 1956, pe texte populare ceangăiești, traducere de Nina Cassian Prind visele aripi 1959, cantată pentru cor mixt și orchestră Lumina lui Lenin 1959, cantată pentru cor bărbătesc și orchestră de coarde pe versuri de Nina Cassian O stâncă se înalță 1959, cantată pentru cor mixt și orchestră pe versuri de Maria Banuș Constelația omului 1960, oratoriu pentru recitator, voce înaltă, cor mixt și orchestră pe versuri de Vladimir Maiakovski
Muzică simfonică
Mica suită 1954 Simfonia I 1956 Luchian 1957, suită simfonică extrasă din muzica filmului documentar omonim Coloana infinită 1962, poem simfonic pentru orchestră mare Poarta sărutului 1965, poem pentru orchestră mare Spațiu și ritm 1965, studiu pentru 3 grupuri de percuție 5 Piese pentru orchestră 1966 Masa tăcerii 1968 Translații I 1968 Ars Nova 1969 Simfonie pentru coarde 1970, transcripție pentru orchestră a Cvartetului de coarde din 1951 Mihai Viteazul 1971, suită simfonică din muzica de film omonimă Crescendo 1972, piesă pentru orchestră Evenimente 1907 1972 Translații II 1973, orchestră de coarde și 16 suflători de lemn Translații III 1973, grup de suflători Timpul memoriei/The Times of Memory 1973, “in the memory of Natalie and Serge Koussewitzki“, pentru flaut, oboi, clarinet, fagot, vioară, violă, violoncel, 2 piane, bandă magnetică și fluiere distribuite instrumentiștilor Harmonie I/Armonii 75 1975, pentru orchestră simfonică Arminii II 1976, pentru suflători și percuție Armonii III 1978, pentru orchestră simfonică Armonii IV 1981, concert pentru 23 de instrumente Simfonia a II-a 1987 Simfonia a III-a “Metamorfoze pe tema Sonatei Lunii“ 1989
Muzică de teatru
Geamgiii din Tolado 1959, parodie de operă pentru păpuși Tragedia omului 1965, muzică de scenă la piesa lui Madach Troienele 1966, muzică de scenă la piesa lui Euripide/Sartre Miorița 1967, muzică de scenă la piesa lui Valeriu Anania PaROdiSSINIana 1973, glumă muzicală pe un duet de Rossini pentru violoncel, contrabas și bandă magnetică/2 violoncele și 2 contrabași
• Eroii nu au vârstă (1984)
DAN SPĂTARU
| Dan Spătaru | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Dan George Spătaru |
| Născut | Aliman, Constanța, România |
| Decedat | (64 de ani) București, România |
| Înmormântat | Cimitirul Bellu |
| Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic) |
| Cetățenie | România |
| Religie | Biserica Ortodoxă |
| Ocupație | cântăreț |
| Activitate | |
| Gen muzical | muzică ușoară |
| Instrument(e) | solist vocal |
| Ani de activitate | 1964-2004 |
| Prezență online | |
| Internet Movie Database | |
| Modifică date / text | |
Dan George Spătaru (n. , Aliman, Constanța, România – d. , București, România) a fost un cântăreț român de muzică ușoară.
Dan George Spătaru s-a născut în 2 octombrie 1939, într-o familie de învățători, Gherghina și Aurel Spătaru. Și-a petrecut copilăria la Aliman, comuna natală, în Ion Corvin și la Medgidia, alături de sora mai mare Puica (Maria Nicola) și a bunicilor, agricultori. Caii erau pasiunea lui de mic copil, mai târziu a apărut o altă pasiune, mult mai puternică, aceea pentru fotbal. Dan a crescut printre poveștile bunicilor și cântecelor interpretate de părinții lui. Când avea 12 ani, mama sa a murit, iar cei doi copii s-au mutat la Medgidia la o mătușă pentru a îndeplini dorința mamei "Copiii mei să învețe carte". Aici Dan a făcut liceul și a început cariera de fotbalist. A evoluat pe post de mijlocaș la clubul "Știința București".[1]
În anul III la Facultatea de Educație Fizică și Sport a trebuit să se lase de fotbal, avea hernie de disc. Apoi, s-a dedicat școlii și muzicii. Dan Spătaru era student când a început să cânte la "Casa Studenților" în anul 1962. A început cu muzică italiană, care era la modă. Dragostea pentru muzică a moștenit-o din familie; tatăl său cântase la vioară. Camelia Dăscălescu a fost aceea care l-a descoperit. L-a ascultat odată la "Mon Jardin" și a făcut cu el lecții. Primele bucăți muzicale interpretate de Dan Spătaru au fost ale Cameliei Dăscălescu. Odată,la o terasă l-a întâlnit Temistocle Popa, care i-a compus aproape toate șlagărele. Primul mare succes l-a avut cu "Măicuța mea", de Temistocle Popa.
A urmat un șir de șlagăre: „Țărăncuță, țărăncuță”, „Nici o lacrimă”, „Nu-ți șade bine când plângi”, „Nu m-am gândit la despărțire”, „Oare, oare, îți pare rău”, „În rândul patru”, „Drumurile”, "Cântec","Măicuță,îți mulțumesc!", "Vorbește lumea că-s ștrengar".
Dan Spătaru a bătut recordul la aplauze când era în Cuba: 16 minute și 19 secunde. „Prin 1967 am fost la un festival internațional în Cuba, la Varadero, unde sunt trecut în Cartea Recordurilor pentru aplauze: 16 minute și 19 secunde!”[2]
A fost o personalitate a lumii muzicale românești care a rezistat timpului. Dan Spătaru a știut sa își respecte publicul prin ținuta elegantă pe care o avea tot timpul, indiferent de circumstanțe.
Dan Spătaru s-a stins în urma unui infarct în dimineața de 8 septembrie (ora 7:00). Peste zece mii de oameni au fost prezenți la înmormântarea sa.[3]
În anul 1972 o cunoaște pe viitoarea soție, la "Teatrul Fantasio" din Constanța prin intermediul marelui actor de comedie Jean Constantin. S-au căsătorit în anul 1974 și au avut un copil, Dana. După mărturiile soției sale, Sida, Dan Spătaru a fost „familist convins” și „un model de tătic”.[4]
Ascultă Ascultă AscultăADRIAN DAMINESCU
| Adrian Daminescu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (64 de ani) Timișoara, România |
| Căsătorit cu | Daniela Teodora Daminescu |
| Copii | Cezar Alexandru Daminescu |
| Ocupație | Interpret, Compozitor |
| Activitate | |
| Instrument(e) | voce[*] |
| Modifică date / text | |
Adrian Daminescu (n. 2 octombrie 1956, Timișoara) este un cântăreț (cu voce caldă, baritonală și ambitus de tenor) și compozitor român.
Este al doilea copil al cuplului Constantin și Aznif-Elisabeta Daminescu: Constantin Daminescu, compozitor și dirijor și mama Aznif Elisabeta Daminescu, născută Ekmekgian – soprană a scenei lirice din acea perioada din Timișoara.[1]
CONSTANTIN MOSCOVICI
| Constantin Moscovici | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 2 octombrie 1962 satul Cărpineni, RSS Moldovenească, URSS Cărpineni, raionul Hîncești, RSS Moldovenească, URSS |
| Cetățenie |  URSS Moldova |
| Ocupație | Interpret și compozitor |
| Activitate | |
| Origine | Chișinău, Republica Moldova |
| Gen muzical | Muzică ușoară |
| Instrument(e) | Nai |
| Ani de activitate | 1984 - prezent |
| Colaborare cu | Frații AdvahovAlessandro Safina,Tamara Gverdtsiteli,Giora Feidman, Elton John. |
| Premii | Tutlu-Maestru În Arte, Artist al Poporului, Medalia ,,Meritul Civic, Medalia ,,Francisco Skorina(Belarus),Doctor Honoris Causa, Ordinul Gloria Muncii, Ordinul de Onoare |
| Modifică date / text | |
Constantin Moscovici (n. 2 octombrie 1962, în Cărpineni, RSS Moldovenească, URSS) este un interpret și compozitor de muzică ușoară din Republica Moldova. Cartea de vizită a artistului se consideră piesa „Păstorul Singuratic” de James Last.
În doi ani a trecut cursul de patru ani a școlii muzicale. În 1979 a fost admis la studii în Institutul de Arte din Chișinău „Gavriil Muzicescu” la facultatea „instrumente populare”. Și-a făcut studiile în clasa lui Vasile Iovu – naist renumit. În 1983 a absolvit facultatea și a fost încorporat în rândurile forțelor armate sovietice.
Din 1984 a început cariera muzicală, solist în Filarmonica Națională și a început să activeze în ansamblul „Legenda” sub conducerea lui Iurie Sadovnic. Între 1987-1990 a fost solist al ansamblului de muzică de estradă sub conducerea compozitorului Anatol Chiriac. Din 1990 până în 1995 activează preponderent în România, după care se va reîntoarce în Republica Moldova. Și în 1995 devine solist al trupei “Fag”, compusă din cinci persoane, care activează pe lângă Palatul Național. Din 1997 până în prezent este angajatul Filarmonicii Naționale. Evoluează împreună cu show-balet “Fan Fart”. Anual organizează concerte de binefacere pentru copiii orfani. Căsătorit cu soția Valentina, Artistă Emerită a Moldovei, ex-solista ansamblului de dansuri populare “Joc”. Împreună au doi feciori pe nume Victor si Cristofer.
A colaborat și a susținut concerte cu Tamara Gverdtsiteli( Georgia),Alessandro Safina( Italia),Giora Feidman(Israel),Elton John(Regatul Unit) .
În 2014 a fost invitatul special în concertul Tamarei Gverdtsiteli, cu un recital de excepție ,la sala Carnegie Hall din SUA.
1988 – Japonia, Mozambic
1990 – România
1991 – Cehoslovacia, Germania, Polonia, Ungaria
1993 - Franta, Germania, Egipt
1994 – Israel, Liban
1995 - Grecia, Turcia, Italia, Spania
1998 – Monte-Carlo
1999 – Invitat special a festivalului «Șlagărul de aur», Belarus
2000 – Invitat de onoare a festivalului «Slaveanskii bazar», Belarus
2001 – SUA
1981 – Premiul mare la festivalul internațional din Așhabad, Turkmenistan
1982 – Locul doi la festivalul de muzică din Riga, Letonia
1998 – Premiul special la festivalul „Memoria” în orașul Brest, Belorusia
2000 – Obține titlul „Maestru în artă”, Republica Moldova
2006- Doctor Honoris Causa( Universitatea din Komrat,Gagauzia)
2008- Medalia ,,Meritul Civic''
2009- Obține titlul,, Artist al Poporului''
2012- Ordinul Muncii
2018-Medalia ,, Francisco Skorina(Belarus)
2020-Ordinul de Onoare
MIHAI MĂRGINEANU
| Mihai Mărgineanu | |
 Mihai Mărgineanu la concertul de lansare al albumului Pe sub norii de hârtie din noiembrie 2009 la Sala Palatului | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Mihai Mărgineanu |
| Născut | (51 de ani) București, România București, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | cântăreț, compozitor, actor |
| Activitate | |
| Gen muzical | Folk |
| Instrument(e) | chitară |
| Ani de activitate | 2005-prezent |
| Interpretare cu | Cheloo, Parazitii |
| Modifică date / text | |
Mihai Mărgineanu (n. 2 octombrie 1969, București) este un cântăreț, actor și compozitor român de muzică folk și pop rock. Muzica sa este inspirată din folclorul urban, unele melodii fiind preluări ale unor cântece vechi de pahar, iar altele fiind creații proprii în același gen. Versurile sale sunt adeseori explicite, conținând cuvinte necenzurate.[1]
S-a lansat în muzică destul de târziu, la vârsta de 36 de ani. Primele melodii ale sale au fost înregistrate în 2005, fiind inițial destinate unui grup limitat de prieteni. Ulterior, cântecele s-au răspândit pe internet, iar autorul a câștigat popularitate și datorită invitației în emisiunea Cronica Cârcotașilor.[2]
Cea mai cunoscută melodie a lui Mărgineanu, "Mă iubește femeile" este o preluare după un cântec al actorului interbelic Iancu Brezeanu, din care Mărgineanu a păstrat doar melodia și a rescris o parte din versuri într-un stil propriu.
Mihai Mărgineanu a absolvit Liceul de electronică industrială, apoi Academia Română de Management și Universitatea Tehnică de Construcții, Facultatea de Instalații. Între anii 1999-2001, a lucrat în publicitate, la Departamentul vânzări în cadrul trustului de presă Ringier,[3] iar din anul 2002, are o firmă de import materiale de construcții. [2]
IZABELA TOMIȚA
| Izabela Tomița | |
 Izabela Tomița în 2009 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Izabela Tomița |
| Născută | (34 de ani) Craiova, RomâniaCraiova, România |
| Ocupație | cântăreață |
| Activitate | |
| Gen muzical | Muzică tradițională românească |
| Instrument(e) | Voce |
| Ani de activitate | 2004 — prezent |
| Prezență online | |
| Site web | |
| Modifică date / text | |
Izabela Tomița (n. 2 octombrie 1986, Craiova, România) este o interpretă de muzică populară din zona Olteniei, reprezentând cu precădere sudul județului Dolj.
Izabela Tomița provine dintr-o familie iubitoare de folclor, o familie în care domnește frumosul și buna dispoziție, unde muzica și, în general arta, sunt puse la loc de cinste. Izabela a moștenit dragostea pentru folclor de la părinți. Vocea mamei îi alina suspinele și clipele de teamă din copilărie, iar pașii de dans ai tatălui o purtau măreți în hore și sârbe. Izabela nu este singura din familia Tomița care a moștenit acest dar de la părinți. Sora sa, Andreea, este pasionată de dansul modern și își dorește să ajungă, într-o zi, un coregraf de renume. Izabela Tomița a început să cânte la vârsta de 11 ani, când întâmplător s-a întâlnit cu Niculina Stoican, cunoscută solistă de muzică populară din Mehedinți. Ascultând-o, Izabela și-a dorit să ajungă să cânte, ca ea, pe o scenă, acompaniată de o orchestră și privită de o lume întreagă. Timp de patru ani, Izabela a studiat canto clasic la Școala Populară de Artă, însă dragostea pentru muzica populară a însoțit-o tot timpul, motiv pentru care, în această perioadă, a colaborat cu Ansamblul de Amatori DOR CĂLĂTOR din Craiova, cu care a participat în anul 2003 la Festivalul Obiceiuri uitate de la Mamaia. Acest lucru i-a permis Izabelei să realizeze că muzica populară este mai aproape de sufletul ei și că prin cântecul și versul popular se regăsește, pe sine, mult mai ușor.
În aprilie 2004, Izabela începe să colaboreze cu Ansamblul de Copii din Simnic, alături de care susține câteva spectacole în țară și peste hotare. În octombrie 2004, Izabela Tomița participă la primul festival de folclor - Festivalul de cătănie de la Cluj-Napoca. În martie 2005, în urma unui concurs realizat de Radio Oltenia Craiova, este remarcată și apreciată de Camelia Raboveanu, solista de muzică populară și membră a juriului. Acest concurs îi aduce Izabelei o colaborare mai lungă, pentru câteva spectacole în Bulgaria. În această perioadă, Izabela Tomița realizează și primele sale înregistrări, împreună cu Orchestra Maria Tănase, piesele imprimate fiind preluări din repertoriul Mariei Lătărețu și cel al Mariei Tănase.
În ciuda faptului că Izabela dispune de foarte puțin timp liber, a căutat mereu să fie cât mai aproape de muzica populară, îmbinând armonios viața de studentă cu cea de artist. La un an după primele înregistrări, Izabela Tomița a intrat din nou în studio, cu piese noi, unele culese, altele create, altele preluate, alături de Orchestra Ansamblului Rapsodia Romană, sub bagheta dirijorului Marcel Goiana. Acest material cuprinde piese preluate din repertoriul regretatului Valentin Bleoancă Plenița, părintele fostului ansamblu "Mugurelul", actualul ansamblu "Maria Tănase" din Craiova. Acest renumit solist i-a dăruit Izabelei piesele sale, cu dorința de a duce mai departe ceea ce el a strâns de-a lungul unei vieți de om. Chiar dacă, uneori, drumul unui interpret de muzică populară este spinos, Izabela consideră că a avut și are parte de acel "dram de noroc". A cunoscut persoane care au apreciat-o și care au ajutat-o.
De-alungul timpului, Izabela a fost remarcată de nume mari ale folclorului românesc și de specialiști, al căror cuvânt au influențat pozitiv cariera sa artistică: Eugenia Florea, Vasilica Ghiță Ene, Florentina Satmari, Steluța Popa, Elise Stan, Mihai Fivor. Izabela Tomița a avut ocazia, până acum, să cânte pe scenă alături de Maria Ciobanu, Ionuț Dolănescu, Cornel Borza, Veta Biriș, Mariana Ionescu, Laura Lavric, Steliana Sima, Mariana Anghel, Nelu Bălășoiu și mulți alții.
2009 - Albumul " Norocu-i floare aleasă"- realizat cu Orchestra Lăutarii, din Chișinău, dirijor maestrul Nicolae Botgros
Alte inregistrări
"Când te desprinzi de automatismele care tind să îți spună că muzica populară este o prezentare anostă de costume curățele și interpreți țepeni și de prejudecata că sonoritățile contemporane abia reușesc să surprindă un crâmpei autentic, poți avea surpriza să dai peste ceva valoros. Tânăra interpretă de muzică populară, Izabela Tomița, este un exemplu în acest sens, demonstrând că, dincolo de imaginea sa, de altfel foarte agreabilă, există și substanță, există conținut, există valoare. Cariera de interpret de muzică populară este dificilă sub multiple aspecte. Pentru a deveni vedetă, un tânăr talentat trebuie să parcurgă un drum lung, deloc simplu și ferit de pericole, o călătorie deloc protejată de fel de fel de imixtiuni în viața breslei, un traseu sinuos, dificil, pe parcursul căruia, însă, totdeauna trebuie să se facă auzită pledoaria pentru valoare, ca să lupți pentru țelul pe care ți l-ai propus, înțelegând că nu-i suficient să ajungi în vârful piramidei, ci trebuie să te străduiești să te menții acolo. Izabela Tomița exact asta face, își adună toate forțele pentru a rămâne pe piedestalul pe care au așezat-o premiile obținute la concursurile și festivalurile la care a participat. Nu de puține ori a avut șansa să cânte în spectacole alături de mari nume ale cântecului popular: Sofia Vicoveanca, Maria Ciobanu, Floarea Calotă, Irina Loghin, Nicolae Furdui Iancu, Laura Lavric, Nicoleta Voica, Mioara Velicu și alții, lucru benefic pentru sine, căci a putut observa atitudini și a putut învăța câte ceva de la fiecare dintre aceste mari vedete. Izabela Tomița a știut întotdeauna să apară în fața publicului cu un repertoriu bine ales și o ținută scenică impecabilă, dublând talentul de studiu și perseverență, dovedind astfel respect pentru cântecul popular pe care îl slujește cu devoțiune. Nu s-a dezmințit nici acum, realizând și de data aceasta un lucru de calitate. Cântecele înregistrate pe CD-ul pe care ni-l propune spre audiție, dovedesc, o dată în plus, că Izabela Tomița știe să dăruiască semenilor săi tot ce este mai bun din ființa sa spirituală, în consonanță cu sentimentul de apartenență la o lume a satului oltenesc. Un maestru al sonorităților măiestrite, vrăjitor al aranjamentelor orchestrale, maestrul Nicolae Botgros a contribuit din plin la reușita înregistrărilor de pe CD-ul Izabelei Tomița, prin stilul plin de nuanțe infinitezimale al acompaniamentului oferit de orchestra „Lăutarii”, pe care o conduce. Piesele atinse de inspirația sa sunt în mod surprinzător și definitiv îmbogățite de viziunea sonoră în care le reconstruiește. Se cuvine totodată să aducem laude Casei de Producție „IJAC MUSIC PRODUCTION” pentru că promovează tinerele talente și muzica de bună calitate. Consider că CD-ul, precum cartea, albumele de artă, Radioul sau Televiziunea constituie diverse căi de răspândire a actului cultural autentic, o modalitate de selecție menită să ridice gustul publicului. Din aceste rațiuni trebuie promovate valorile autentice și eliminate fenomenele poluante, manifestările de kitsch artistic ce frizează prostul gust. Numai într-un asemenea mod ne vom susține spiritualitatea noastră prin care existăm de atâtea veacuri pe acest pământ." Elise Stan - Etnomuzicolog, realizator de emisiuni la Televiziunea Română
"Izabela Tomița este unul dintre acei interpreți care dau o și mai mare valoare creațiilor populare. Cu toate că este absolventă a Școlii de Arte și Meserii “Cornetti” din Craiova, secția de canto clasic, Izabela Tomiță s-a regăsit în sfera muzicalului tradițional și a dat noi valențe cântecelor populare oltenești. Izabela Tomița este o interpretă tânără dar care s-a format și s-a lansat fără a face rabat de la calitate, de la autenticitatea versului și de la tot ceea ce înseamnă valoare în lirica populară oltenească." Amelia Etegan - Director Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj
"Chipul frumos, vocea caldă, dragostea pentru cântec și ambiția de olteancă, va face ca nu peste mult timp, Izabela să aline prin cântec necazurile și dorurile oamenilor. Am încredere în viitorul ei și sper ca această colaborare să fie de lungă durată și să nu uite niciodată pe cei care au ajutat-o să facă primii pași in carieră." Daniel Ijac- Producător[1]
m.jpg)
.JPG)
ALEXANDRA NĂFTĂNĂILĂ
| Sandra N. | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Alexandra Năftănăilă |
| Născută | (29 de ani) Albeștii de Muscel, județul Argeș Argeș, România |
| Părinți | Ion Năftănăilă[*] |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | Cântăreață |
| Activitate | |
| Gen muzical | Dance |
| Ani de activitate | 2011 - prezent |
| Case de discuri | Roton, Global Records |
| Interpretare cu | Adrian Sînă, Akcent, Marius Nedelcu |
| Modifică date / text | |
Alexandra Năftănăilă, (n. , Argeș, România[1]) cunoscută sub numele de scenă Sandra N, este o cântăreață română de muzică dance. Este fiica lui Ion Năftănăilă, primarul comunei Albeștii de Muscel din județul Argeș.[2]
Sandra și-a început cariera de la vârsta de 4 ani, când a concurat la un show muzical pentru copii. Și-a continuat drumul în muzică studiind la o Școală de Muzică locală. A reprezentat țara la mai multe festivaluri de muzică din Europa. (Turcia și Italia). Cântă la chitară și la pian și compune linii melodice și versuri de la vârsta de 14 ani. În 2006 a înregistrat primul album de muzică pop, care cuprindea 10 piese pe care le interpreta în concerte prin țară, alături de 2 fete dansatoare. Tot în 2006 a urmat timp de 3 ani cursuri de canto/tehnică vocală la Școala de Muzică a prof. Crina Mardare. A urmat un album de cover-uri. În 2011 intră pe piața muzicală, când Adrian Sînă devine manager-ul ei. Sandra este cunoscută pentru colaborările sale la piesele „Angel” feat. Adrian Sînă, „I'm Sorry” și "Boracay" feat. Akcent. Primele două colaborări au avut parte de trei nominalizări la Romanian Music Awards din 2012: Best Male pentru „Angel”, piesa lui Adrian Sînă, și Best Pop și Best Group pentru „I'm Sorry”, piesa formației Akcent.[3] În 2013 a luat casting-ul pentru serialul "O nouă viață" difuzată pe Acasa Tv, unde a jucat rolul Sandrei pentru care a trebuit să se vopsească roz. În 2013 semnează cu Roton și lansează Boracay feat Akcent (14 milioane de views), Te joci cu mintea mea (5 milioane views). În 2014 lansează Liar -10 milioane de views, o piesă bine primită în afara țării și Ballerina (4 milioane de views) La toate aceste piese Sandra este co-autor (textier) și linie melodică (Ballerina). Piesele în engleză i-au adus Sandrei notorietate pe plan internațional, astfel că are concerte în Pakistan, Rusia, Liban (Nrj Music Tour). În 2015 lansează single-ul Mă dor ochii mă dor.
| Clasamentul | Piesă | Poziția maximă |
|---|---|---|
| Romanian Top 100 | „Angel” (cu Adrian Sînă) | 7 |
| Romanian Top 100 | „I'm Sorry” (cu Akcent) | 6 Akcent feat. Sandra N.-Boracay no 1(Bulgaria) |
*Notă: Poziția în Romanian Top 100 este actualizată de pe 22 mai 2012.
MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente · 1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...
.JPG)
.jpg)