MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU ASTĂZI

7. /11 NOIEMBRIE 2021 - GÂNDURI PESTE TIMP

Cine vrea să dovedească prea multe, nu dovedeşte nimic.

BALZAC

Întâlneşti adesea oameni care au cu mult mai multă independenţă în părerile lor decât ar trebui şi ar fi iertat să aibă pe lângă inteligenţa de care dispun; insuportabili!

După ce apune soarele, orice licurici crede că el îi e locţiitorul.

LUCIAN BLAGA

După cum mândria apare mai vârtos când e însoţită de modestie, la fel şi modestia sporeşte şi se arată mai limpede pe sine când e însoţită de mândrie.

B. CASTIGLIONE

De folos adesea este să te uiţi şi înapoi.

DANTE ALIGHIERI

Un mare defect: să te închipui mai mult decât eşti şi să te preţuieşti mai puţin decât valorezi.

GOETHE

Există oameni care cred că cunosc bine pasărea, pentru că au văzut oul din care a ieşit.

Puteţi fi siguri că modestia oamenilor îşi are întotdeauna cauzele ei.

H. HEINE

Nu încape îndoială că una din urmările virtuţii e trufia. E între ele o punte făurită de diavol.

Există oameni care vor cu orice preţ să aibă trecere, şi, oriunde s-ar afla, să se ţină seama de ei. Acolo unde nu pot face pe profeţii, fac pe mucaliţii.

V. HUGO

Nu putem răbda vanitatea altora, fiindcă o depăşeşte pe a noastră.

Umilinţa este o supunere făţarnică folosită pentru a stăpâni pe ceilalţi; este un artificiu al orgoliului casre se înjoseşte pentru a ridica fruntea; şi cu toate că acesta îmbracă mii de forme, el nu-i niciodată mai bine deghizat şi mai capabil de a înşela decât atunci când se ascunde sub chipul umilinţei.

Îi iertă adesea pe cei care ne plictisesc, dar nu-i iertăm niciodată pe cei plictisiţi de noi.

F. de LA ROCHEFOUCAULD

O! Amor propriu; tu pârghie cu ajutorul căruia Arhimede voia să ridice globul pământesc!

LERMONTOV

Cel ce vrea să fie original cu tot dinadinsul, va fi extravagant, dar nu original.

L. PIRANDELLO

Modestia nu e dezinteres, ci o atitudine.

L. REBREANU

Pasiunii de a ne distinge îi datorăm tot ce omenirea are mai bun şi mai rău: virtuţile şi viciile, cunoştinţele şi erorile, cuceritorii şi filozofii.

J. J. ROUSSEAU

E înţelept să te mulţumeşti cu ceea ce se poate.

M. SADOVEANU

S-ar găsi orgoliu în toate faptele frumoase, dacă s-ar analiza astfel.

GEORGE SAND

Amorul propriu se strecoară chiar şi în inimile care slujesc drept templu celor mai înalte virtuţi.

STENDHAL

Închină-te fireştei glorii, a simplităţii.

P. VERLAINE

Nu există pe lume decât un singur lucru mai rău decât să se vorbească pe seama ta de rău, şi acela e să nu se vorbească deloc.

OSCAR WILDE

ALFRED DE MUSSET

Date personale
Alfred de Musset

Nume la naștere	Louis-Charles-Alfred de Musset-Pathay
Născut	11 decembrie 1810^[2]^[3]^[4]^[5] Paris, Primul Imperiu Francez
Decedat	2 mai 1857 (46 de ani)^[2]^[3]^[4]^[6] Paris, Franța
Înmormântat	Cimitirul Père-Lachaise^[2]^[7]^[8]
Cauza decesului	cauze naturale (sifilis)
Părinți	Victor-Donatien de Musset-Pathay[*]
Frați și surori	Paul de Musset[*]
Cetățenie	Franța
Ocupație	scriitor poet dramaturg romancier[] bibliotecar[] chess composer[*]
Limbi	limba franceză^[1]
Studii	Liceul Henri IV[*]
Mișcare/curent literar	romantism
Opere semnificative	Les Caprices de Marianne[]*
Note
Premii	Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[] concours général[] prix Maillé-Latour-Landry[*]
Semnătură

Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Alfred de Musset (n. 11 decembrie 1810,^[2]^[3]^[4]^[5] Paris, Primul Imperiu Francez – d. 2 mai 1857,^[2]^[3]^[4]^[6] Paris, Franța) a fost un scriitor și dramaturg francez recunoscut ca unul dintre reprezentanții marcanți ai romantismului în această țară.

Scrierile sale au ca temă predilectă meditația asupra condiției creației artistice și aversiunea față de mediocritatea burgheziei. În special în poezie, a ilustrat predispoziții sufletești contradictorii, capriciile sentimentului erotic în aspirația spre fericire, înclinația romantică a răului veacului (mal du siècle) și dialogul dintre poet și muze.

A rămas cunoscut și pentru relațiile sale afective cu scriitoarele George Sand și Louise Colet. Romanului său autobiografic „Confesiunea unui copil al secolului” („La Confession d'un enfant du siècle”), George Sand îi replică prin romanului epistolar „Ea și el” („Elle et Lui”). O jumătate de an mai târziu, Paul de Musset simte nevoia să îi ia apărarea fratelui vizat nu altfel decât prin romanul „El și ea” („Lui et Elle”). Ecourile acestor relații de famile ajunse publice vor fi sintetizate de Louise Colet prin romanul „Ei” („Lui”).