miercuri, 12 ianuarie 2022

10. /14 IANUARIE 2022 - MUZICĂ, PE O ARIPĂ DE CÂNT


NAARGHITA

Naarghita
Naarghita - muzica de colectie.jpg
Naarghita pe coperta albumului Muzică de colecție, lansat în 2007 de cotidianul Jurnalul Național.
Date personale
Nume la naștereMaria Amarghioalei
Născută14 ianuarie 1939
Pufești, Vrancea
Decedată (74 de ani)
București
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiecântăreață, dansatoare
Activitate
Gen muzicalMuzică de film indiană
Ani de activitate1957 – 1987
Case de discuriElectrecord
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Maria Amarghioalei[1] (n. 14 ianuarie 1939, Pufești, jud. Vrancea,[2] - d. 26 februarie 2013, București[3]) mai bine cunoscută prin numele de scenă Naarghita (scris și Narghita), a fost o cântăreață și dansatoare română. Iubitoare a muzicii și a coregrafiilor din filmele indiene, interpreta s-a specializat pe acest repertoriu și a atins performanțe remarcabile, cunoscute și apreciate atât în patria ei, cât și în lume.

Naarghita este supranumită „Cenușăreasa din Vrancea”.[4]

Primii ani. Studii[modificare | modificare sursă]

Când Maria avea trei ani, părinții ei s-au despărțit; mama, pe nume Aneta,[5] s-a stabilit la București. Fata a fost crescută de bunicii materni până la vârsta de nouă ani,[4] când s-a mutat în capitală alături de mama ei.[5]

Vreme de patru ani, tânăra a făcut studii de coregrafie la Palatul Pionierilor din București (actualul Palat Cotroceni). În 1956 a intrat în corpul de balet al teatrului de revistă „Constantin Tănase”, ca figurantă.[5] În paralel, a luat lecții de canto clasic.[2] La numai o lună de la angajarea în teatrul „Constantin Tănase”, a văzut pelicula indiană Vagabondul (1951), în regia lui Raj Kapoor;[6] a fost foarte impresionată de film și a început să manifeste interes față de muzica și dansurile indiene. Hotărându-se să învețe cântecele de pe coloana sonoră a filmului, l-a urmărit de cincizeci de ori, după care a înregistrat muzica filmului cu un magnetofon adus cu sine în sala de proiecție. A studiat piesele muzicale cu atenție, învățând pronunția cuvintelor indiene după ureche.[2]

În 1957, ea a debutat ca solistă în revista „O seară la estradă”, regizată de Nicolae Dinescu; aici a interpretat aria „Ciand” (lb. rom. „Luna”) din banda filmului Vagabondul. Publicul a primit numărul cântăreței cu entuziasm.[5]

Activitate[modificare | modificare sursă]

Artista a început să se documenteze în privința culturii indiene. A învățat timp de patru ani limba hindi prin corespondență cu Centrul Hindi,[6] cu sprijinul unui profesor din Universitatea București; acesta i-a procurat un sari (piesă de îmbrăcăminte specifică pentru indience), înregistrări și partituri cu muzică ușoară și de film din India.[2]

Pseudonimul ales de cântăreață este un joc de cuvinte, semnificând, în limba hindi, fie „cântul spiritului etern”, fie „cântecul tulpinii de lotus”; muzicologul George Sbârcea l-a tradus drept „cântec pentru cei luminați”.[1] Întrebând-o de proveniența numelui ei, muzicianul Romeo Vanica (membru în anii 1960 al formației rock Mondial) a primit un răspuns glumeț: „Există Harghita, există Marghita, m-am gândit să existe și Narghita.”[7]

Primul disc Electrecord al Naarghitei a fost bine primit de public. După nouă ani de așteptare, interpretei i s-a înmânat atestatul Oficiului de Spectacole și Turnee Artistice, care îi dădea posibilitatea de a susține recitaluri și spectacole pe scenele din țară; cel care și-a dat acceptul în acest sens a fost baritonul Nicolae Herlea.[2] În toamna lui 1967, prim-ministrul Indiei, Indira Gandhi, a vizitat România și a avut ocazia să o vadă pe Naarghita în spectacol. Foarte plăcut impresionată, ea a cerut să o cunoască pe tânăra cântăreață și dansatoare. Într-un dialog la care a participat și prim-ministrul român Ion Gheorghe Maurer, Indira Gandhi a invitat-o pe Naarghita să viziteze India, iar acesta a răspuns aprobator. Nouă luni mai târziu (la scurt timp după asasinarea politicianului american Robert F. Kennedy, eveniment cu un impact puternic în toată lumea), Naarghita a fost primită călduros în New Delhi, în ciuda doliului, și a rămas acolo timp de jumătate de an, vizita fiindu-i sponsorizată de guvernul indian. Cu această ocazie, Naarghita a făcut cunoștință cu idolul ei, actorul și regizorul Raj Kapoor, iar cei doi au devenit prieteni apropiați.[8]

Discografie[modificare | modificare sursă]

Simbolul C reprezintă o compilație alături de alți muzicieni; nu vor fi amintite decât pistele cu interpretări ale Naarghitei. Toate transliterările și traducerile le reproduc pe cele notate pe discuri.

1. Ciand
2. Murmurki na dek
  • 1959 – EDC 201 (Electrecord) C
3. Ciand (trad. „Cîntecul lunii”; din filmul Vagabondul)
4. Murmurki na dec (trad. „Nu-ți întoarce privirea”; din filmul Articolul 420)
Orchestra de Muzică Ușoară, dirijor: Gelu Solomonescu
  • 1959 – EDE 041 (Electrecord) C
1. Ciand (trad. „Cîntecul lunii”; comp. S. Jaichishan)
  • 1962 – EDC 376 (Electrecord) C
2. Mera giuta he giapani (trad. „Pantofiorii japonezi”; comp. Jaichishan, din filmul Articolul 420)
3. Murmurki na dek (trad. „Nu-ți întoarce privirea”; comp. Jaichishan, din filmul Articolul 420)
4. Icekdana (trad. „Ghicitoarea”; comp. Jaichishan, din filmul Articolul 420)
Orchestra de Muzică Ușoară, dirijor: Gelu Solomonescu
  • 1967 – EDC 862 (Electrecord)
1. Agiare pārdesi (comp. Chowdhury)
2. Giāb se bālām ghār ae (comp. Giaikishan)
3. Sār pār topi lal (comp. Nayyar)
4. Tumsa nāhin dekha (comp. Nayyar)
Orchestra Radiodifuziunii Romîne, dirijor: Sile Dinicu
  • 1971 – EDC 10.184 (Electrecord)
1. Parde men (Printre voaluri)
2. Ich liebe dich (Te iubesc)
3. Thank You (Mulțumesc)
4. Meri Ankhe (Ochii mei)
  • 1974 – Melodii din filme indiene (Electrecord, STM-EDE 0941)
1. Ek phool do mali (trad. „O floare și doi grădinari”)
2. Chal chal mere sathi, mere hathi (trad. „Prietenul meu, elefantul”)
3. Khilte hain gul yahan (trad. „Unde îmbobocesc trandafirii e locul iubirii”)
4. Zindagi ek safar hai suhana (trad. „Viața este o călătorie minunată”)
5. Raina beeti jae (trad. „Noaptea trece, dar somnul nu vine”)
6. Haina bolo bolo (trad. „Hai, vorbește”)
7. Dilbar dil se pyare (trad. „Stăpînul inimii, mai scump decît inima mea”)
8. Meghe chhaye adhi ratt (trad. „Neliniștea nopților”)
9. Mausam hai ashiqana (trad. „Timpul dragostei”)
10. Dum maro dum (trad. „Respir fericirea”)
  • 1984 – Arabian Music (Electrecord, ST-EDE 02653)
1. La tiji-l-yaum („Nu veni azi, nu veni mîine”)
2. Shatty ya deney („Ploaia de primavară”)
3. Dehek ellouz („Înfloreste migdalul”)
4. Al bint el chalabiya („Fata cea frumoasă”)
5. Aatini ennai („Dă-mi naiul”)
6. Shufti-l-amar („Am văzut luna”)
7. Shady („Shady - prieten drag”)
8. Amara ya amara („Lună, o lună”)
9. Habbeytak bessayf („Te-am iubit iarnă...vara”)
10. Yensani tariq („Uită-mi calea”)
Aranjamente muzicale, conducerea orchestrală: Corneliu Meraru
  • 1985 – ST-EDE 02705 (Electrecord)
1. Is mod pe jate hai
2. Chanda o! chanda
3. Na koi umang hai
4. Suhana safar
5. Tere bina
6. Ham to man
7. Bol re papihara
8. Duniya kya jane
9. Jeeven ko do raahe pe
10. Piya bina
  • 1985 – ST-EDE 02822 (Electrecord)
1. Agiare pardesi
2. Parde men
3. Pantofiorii japonezi
4. Giab se bālām ghar ae
5. Ich liebe dich
6. Nu-ți întoarce privirea
7. Sār pār topi lal
8. Thank You
9. Ghicitoarea
10. Tumsa nahin dekha
11. Meri anke
  • 1987 – Melodii din filme (Electrecord, ST-EDE 03206)
1. Yaadon ki baaraat (trad. „Noianul amintirilor”)
2. Tere bina aag ye chandni (trad. „Fără tine luna-mi pare foc”)
3. Ghar aaya mera pardesi (trad. „«Străinul» meu s-a întors acasă”)
4. Pear hua Ikrar hua hai (trad. „M-am îndrăgostit”)
5. Har dil jo pyar karega (trad. „Fiecare inimă care va iubi”)
6. Ham donon, do premi (trad. „Noi, doi îndrăgostiți”)
7. Nanhe munne bachche (trad. „Micuț și dulce copilaș”)
8. Rajnighandha, phool tumhare (trad. „Parfumul tuberozei și al iubirii lui”)
9. Ek be wafa se pear kyia (trad. „Am un iubit amăgitor”)
10. Dil dil de milega (trad. „Două inimi se vor întîlni”)
  • 1987 – Cîntece indiene de dragoste (Electrecord, ST-EDE 03207)
1. Aayega aanewala, aayega (trad. „El va veni, va veni”)
2. Nile gagan ke tale (trad. „Sub cerul albastru”)
3. Chhotisi mulaqat pear ban gaii (trad. „Mica întîlnire a născut iubire”)
4. Aaja re piya (trad. „Vino, iubire”)
5. Mera jeeven kora kagaz (trad. „Viața mea, o pagină albă”)
6. Hai, hai, yeh majboori (trad. „Oh, atît de neajutorată”)
7. Mat ja, mere bacchpan nadan (trad. „Nu-mi pleca, copilărie inocentă”)
8. Git gata hun main (trad. „Cînt un cîntec”)
9. Kaon hai jo sapnon? (trad. „Cine-i acela din visele mele?”)
10. Baiyan na dharo, balma (trad. „Nu mă atinge, iubitule”)
Orchestrațiile și conducerea muzicală: Cornel Meraru
  • 1991 — Indian light-classical songs (Electrecord, ST-EDE 03892, realizat în perioada nov. 1989–oct. 1990)
1. Aaja re, o, mere dilbar (trad. „Vino, iubitul meu”, din filmul Domnișoara Noorie)
2. Thandi hawa (trad. „Răcoarea brizei”, din filmul Domnul și doamna 55)
3. Dil ki giraah khol do (trad. „Deschide-ți ferestrele inimii”, din filmul Zi și noapte)
4. Saathi re (trad. „Fără prieten”, din filmul Noaptea lui Poonam)
5. Suno, zindagi gaati hai (trad. „Ascultă, viața cîntă”)
6. Chalo, dildar, chalo... (trad. „Să mergem, iubirea mea, spre lună...”, din filmul Frumușica)
7. Inhin logon ne... (trad. „Acești oameni...”, din filmul Frumușica)
8. Chalte, chalte, yunhi koii mil gaya thaa... (trad. „Mergînd, mergînd, pe cineva am întîlnit...”, din filmul Frumușica)
9. Jaaore, jogi, tum jaaore... (trad. „Pleacă, zeul iubirii, pleacă...”, din filmul Amrapali)
10. Paayal ki jankaar (trad. „Cîntecul meu te caută”, din filmul Mere laal)
Aranjamentele instrumentale și conducerea muzicală: Corneliu Meraru
Înregistrări muzicale și mixaje efectuate în Studioul „Tomis” din București, în perioada nov. 1989–oct 1990


Naarghita ~ Album Cu Melodii Indiene Indragite





VICTOR SOCACIU

Victor Socaciu
Victor Socaciu.jpg
Date personale
Nume la naștereVictor Socaciu
Născut Modificați la Wikidata
Orașul Stalin, România Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCornu de Jos
Căsătorit cuCornelia Pavlovici ()[2]
Marina Almășan[*] (până în )[3] Modificați la Wikidata
Număr de copii3[4] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiemuzician · compozitor · cântăreț · chitarist · realizator și prezentator TV · politician · diplomat
Activitate
Gen muzicalfolk · pop folk · pop rock
Instrument(e)voce · chitară · claviaturi
Ani de activitate1970 - 2021
Case de discuriElectrecord
Interpretare cuZodiac · Biroul Executiv
PremiiOrdinul Meritul Cultural  Modificați la Wikidata
Cariera politică
Consul general Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Deputat al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Partid politicPSD
Prezență online
Site web
pagină Facebook
canal YouTube
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Victor Socaciu (n. , Orașul Stalin, România – d. ,[1] București, România) a fost un autor român de muzică folk, realizator de emisiuni de televiziune, parlamentar și diplomat.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Familia[modificare | modificare sursă]

Tatăl său era muncitor la uzinele Steagul Roșu din Brașov, mama sa țesătoare la Partizanul Roșu este unicul copil al familiei. Amândoi părinții aveau legături cu muzica, tatăl fusese toboșar când era tânăr într-o formație la o casă de cultură muncitorească, iar mama a fost coristă într-un ansamblu foarte mare. Tatăl său dorea să-l vadă fotbalist; mama voia doar să-l vadă fericit.[5][6]

Copilăria[modificare | modificare sursă]

Debutul artistic îl face la început pe scena școlii. Acolo avea un grup muzical, Zodiac și cânta piese din repertoriul unor trupe la modă la vremea aceea. Era chitarist, solist vocal și șef al trupei. A urmat cursurile de chitară clasică la Școala populară de artă, clasa profesorului Martinescu, celebru la vremea aceea în Brașov și le-a terminat după doi ani de studiu. În facultate trupa s-a destrămat, deoarece membrii săi au plecat în diferite colțuri ale țării.

Viața personală[modificare | modificare sursă]

A fost căsătorit de patru ori. A fost căsătorit cu Cornelia Pavlovici și Marina Almășan.

Studii[modificare | modificare sursă]

  • 1969 - Timp de 2 ani urmează cursuri de chitară clasică la Școala Populară de Artă - Brașov, la clasa prof. Teodor Martinescu.
  • 1978 - Absolvent al Facultății de Electromecanică - inginer [6][7][8][9]

Cariera artistică[modificare | modificare sursă]

Cronologie[modificare | modificare sursă]

  • 1970 - Debutează pe scenă cu trupa rock Zodiac.
  • 1973 - Activează în cadrul Cenaclului Dacia Felix din Centrul Universitar Brașov iar primele sale cântece folk („Trenul”, „Ținta”, „Între bine și rău”, „Sub scutul amurgulu”) cântând în mediul studențesc
  • 1974 - Debutează în Cenaclul Flacăra pe scena Teatrului Național cu piesa „Ținta ”
  • 1975 - Debut radio cu piesa „Nălucile amintirilor”
  • 1976 - Debut TV cu piesa „Oltule”
  • 1983 - 1985
  1. Membru al Cenaclului „Serbările Scânteii Tineretului”
  2. Semnează muzica spectacolelor „Tinerețe fără bătrânețe” de Eduard Covali - Teatrul Dramatic Brașov și „Caii liberi” - Teatrul Dramatic Târgu Mureș
  1. Realizator a emisiunii săptămânale „Vănare de vânt” pentru TVR
  2. Producător al emisiunii „Insula Copiilor” - la Național TV

Semnează genericele mai multor emisiuni radio și televiziune printre care: „Omul chitară ”, „Oameni de zăpadă ”, „Ceaiul de la ora 5 ”, „Insomniile Corinei ”, „Cazuri și necazuri în dragoste ”, „Vânare de vânt ”, „Arca Marinei ”, „Personalul de Costinești ”, „Bun de tipar ”, „Tunelul timpului ”, „Mulțumesc ”, Ora fără catalog ”, „Ne vedem la TVR”, „E ora ta” [6][8][9]

Prezențe la festivalul de la Mamaia[modificare | modificare sursă]

  • 1989 - Secțiunea Creație cu piesa „Libertate”
  • 1990 - Recital hors-concours
  • 1997 - Secțiunea Creație cu piesa „Ochii iubirii”
  • 1998 - Secțiunea Creație cu piesa „Vin și eu”
  • 1999 - Secțiunea Creație cu piesa „Cămașa cea de ra”
  • 2000 - Secțiunea Creație cu piesa „Ochii tăi” [6][8][9]

Turnee[modificare | modificare sursă]

China - 1986, Coreea - 1986, URSS - 1984, Germania - 1985, 1999, 2002 și 2003, Republica Moldova - 1990, 1993, 1996 și 2001, Canada - 1999 și 2001, SUA - 1996, 1999 și 2002, Suedia - 1996, Danemarca 2004, Anglia 2004-2005, Irlanda - 2004, Italia - 2005, Emiratele Arabe Unite - 2005 [6][8][9]

Cenaclul Flacăra[modificare | modificare sursă]

În cadrul Cenaclului Flacăra a colaborat cu toți membri săi Adrian Ivanițchi, Alexandru Zărnescu, Adriana Ausch, Anca Heroiu, Anda Călugăreanu, Andrei Păunescu, Arpad Domokoș, Aura Sipică, Carmen Antal, Cătălin Condurache, Constantin Dragomir, Costas Caracostas, Daniel Avram, Dinu Olărașu, Doru Gheajă, Doru Stănculescu, Ducu Bertzi, Emeric Imre, Emilian Onciu, Erzsébet Ádám, Evandro Rosetti, Fabry Aladar, Florian Pittiș, Florentin Budea, Florin Chilian, Frații Chiriac, Furdui Iancu, George Nicolescu, Gil Ioniță, Ioan Alexandru, Ion Hagiu, Ion Zubașcu, Iulia Iosipescu, Loredana Groza, Majay Gyozo, Magda Puskas, Marcela Saftiuc, Maria Nagy, Marin Pihuleac, Mihaela Popescu, Mihai Napu, Mihail Stan, Mircea Baniciu, Mircea Bodolan, Mircea Florian, Mircea Vintilă, Nicu Alifantis, Octavian Bud, Ovidiu Haidu, Radu Beligan, Radu Gheorghe, Radu Pietreanu , Raul Cârstea, Ștefan Hrușcă, Tatiana Stepa, Tudor Gheorghe, Valeriu Penișoară, Valeriu Sterian, Vali Șerban, Vasile Șeicaru, Vasile Mardare, Vanghele Gogu, Walter Ghicolescu, Zoia Alecu, Cezar Petrovici.

Părăsește Cenaclul în 1982 pentru a-și dezvolta propria carieră profesională.

Semnează peste 300 de cântece declarate la UCMR - ADA.[6][8][9]

Functii deținute[modificare | modificare sursă]

Discografie[modificare | modificare sursă]

Victor Socaciu (discografie)
Lansări
↙Albume de studio13
↙Compilații5
↙Discuri single2
↙Albume video2
↙Colaborări3
  1. 1981 - Roata (LP)
  2. 1983 - Căruța cu flori (LP)
  3. 1987 - Viața, iubirea cea dintâi (LP/MC)
  4. 1997 - Cântecele Ceaiului de la ora 5 (CD)
  5. 1998 - Lângă inima îmi stai (CD)
  6. 2000 - Cântece naționale (CD/MC)
  7. 2001 - Condiția umană (CD/MC)
  8. 2002 - Mama lor (CD/MC)
  9. 2006 - Lasă-mi vara... (CD)
  10. 2008 - În fiecare zi (CD)
  11. 2010 - Iedera (CD)
  12. 2014 - Îmbrățișarea (CD)
  13. 2017 - 1+9 (CD)[10]

Discuri single[modificare | modificare sursă]

  • 1989 - Colindul mâinilor (single)
  • 1994 - Ceaiul de la ora 5 (single)

Compilații[modificare | modificare sursă]

  • 1995 - Ceasul iubirii (Best Of) (CD)
  • 1999 - Best of Victor Socaciu (CD/MC)
  • 2003 - Best of - 30 (CD/MC)
  • 2005 - Folk Collection - Omul cu o chitară (CD)
  • 2018 - The Very Best of (CD)

Albume video[modificare | modificare sursă]

Colaborări[modificare | modificare sursă]

  • 1985 - Angela Ciochină (LP) muzica de pe albumul Angelei Ciochină[12]
  • 2002 - Pur și simplu - muzica și textele discului realizat și editat de surorile Șuș (CD/MC)
  • 2003 - Anotimpul nesfârșit - muzica și textele discului realizat și editat de surorile Șuș (CD/MC)[13]

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • Laureat Cântarea României - 1976 - 1982
  • Laureat al Festivalului Național al Artei Studențesti (Premiul I - secțiunea Folk) - 1974
  • Laureat al Festivalului Studențesc de Muzica Folk Primăvara Baladelor - București - 1975
  • Marele Premiu al Cenaclului Flacăra 1979, '80, '81
  • Marele Premiu al Serbărilor Scânteii Tineretului 1983
  • Premiul al II-lea (creație) la Festivalul Internațional Garoafa roșie - Soci, 1984
  • Premiul special al Televiziunii Soci la Festivalul Internațional Garoafa roșie - Soci, 1984
  • Laureat al Festivalului internațional Rotte Lieder - 1985
  • Premiul Criticii Muzicale din România - 1997
  • Premiul Radiodifuziunii Române pe anul 1998 pentru muzică folk
  • Premiul Limba noastră acordat de Asociația Culturală Ginta Latină din Chișinău - 1999
  • Premiul pentru întreaga activitate acordat de revista Actualitatea muzicală - 2000
  • Premii de excelență în muzica folk acordate de organizatorii festivalurilor de la Chișinău - 1996, Slobozia - 1996, Tg. Jiu - 1997, Iasi - 1998, Radio Cluj - 1998, Reghin - 1999, Caracal - 2000, Călărași - 2001, Bistrița - 2001
  • Premiul Radiodifuziunii Române pentru Cel mai bun album folk al anului 2001 - Condiția umană
  • Premiul Radiodifuziunii Române pentru Cel mai bun interpret folk al anului 2001
  • Premiul de onoare pentru întreaga activitate în slujba cântecului românesc oferit de Ministerul Culturii - 2002
  • Președintele României Ion Iliescu i-a conferit lui Victor Socaciu la 10 decembrie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria B - "Muzică", „pentru contribuțiile deosebite în activitatea artistică și culturală din țara noastră, pentru promovarea civilizației și istoriei românești


Victor Socaciu acasă la Adrian Păunescu, 1998, cu Tatiana, Ana, Andrei, repetiție Cenaclul Flacăra


Victor Socaciu - Mama lor


Victor Socaciu - Un veșnic început





MAGDA PUSKAS

Magda Puskas
Magda Puskas 05.jpg
Date personale
Nume la naștereMagda Puskas
Născută (60 de ani)
municipiul Reghin, România
OcupațieMuzician, compozitor, interpret, solist
Activitate
Gen muzicalFolk
Pop instrumental
muzică ușoară
Instrument(e)chitară, voce
Ani de activitate1979 - prezent
Colaborare cu* Grup Ecoul (format din Magda Puskas și Sorina Feier-Bloj)
* Grupul Partaj (format din Magda Puskas și Tatiana Stepa)
Prezență online
Site web
pagină Facebook
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Magda Puskas născută ca Magdalena Puskas (n. 14 ianuarie 1961, Reghin, regiunea Mureș) este o muziciană, interpretă și compozitor român.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Familia[modificare | modificare sursă]

Este al doilea copil al Ecaterinei și a lui Eugen Puskas, ambii muncitori. Sora ei s-a numit Viorica. A fost căsătorită cu Finna Istvan și împreună au un fiu Finna Tibor Istvan.

Educație[modificare | modificare sursă]

Este absolventă a Universității Spiru Haret București - Facultatea de Psihologie.[1]

Cariera artistică muzicală[modificare | modificare sursă]

Și-a început activitatea muzicală la 6 ani ajungând ca la 7-8 ani să participe la turnee de muzică ușoară în județul Mureș. În timpul liceului, a făcut parte din grupul Arthemis – grupul de folk al liceului, cu care a obținut Premiul Național la Festivalul național „Cântarea României” ediția 1979. Odată cu terminarea liceului, grupul Arthemis s-a destrămat, dar din el s-a născut, în 1981, un nou grup - Ecoul, format din Magda Puskas și fosta sa colegă, Sorina Feier-Bloj. În luna noiembrie a anului 1981 grupul a participat la Festivalul „Baladele Dunării”, în formula Ecoul. În juriu s-au aflat membri ai Cenaclului Flacăra, președintele juriului a fost chiar Adrian Păunescu. Luând premiul cel mare, cele două tinere artiste au fost invitate să devină membre active ale Cenaclului. Această colaborare s-a fructificat cu câteva piese de un real succes, cântate în turneele susținute alături de Cenaclul Flacăra: „La o cană cu vin”, „Din copilărie” sau „Taina”.[2]

După încheierea colaborării cu Sorina Bloj, Magda Puskas și-a adus aportul muzical în Cenaclul Flacăra alături de Tatiana Stepa, un grup duo, sub numele de Partaj, cântând împreună „Desculț prin zăpadă”, „Creion”, „Partaj”, precum și vechile hituri ale Ecoului.[2]

După 1989, Magda Puskas și-a continuat activitatea în Cenaclul „Totuși iubirea”. Artista se numără printre cei care au contribuit la resuscitarea folk-ului românesc, după anul 2000.[2]

A urmat o colaborare îndelungată, până în 2010, cu Valentin Moldovan, alături de care a susținut numeroase concerte în toată țara. Apoi, spectacolele Magdei Puskas au fost marcate de o schimbare, folkista colaborând cu Ioan Onișor mai bine de un an.[2]

În 2011, Magda Puskas a aniversat 30 de ani de la debutul în Cenaclul Flacăra, moment celebrat prin aducerea unui suflu nou pieselor sale, printr-o colaborare de succes cu muzicieni de excepție: Tcha Limberger, Florin Ștefan, Aladár Pusztai, Cătălin Pop și Oana Pop. Turneul național ce a marcat cei 30 de ani de folk ai Magdei a marcat un număr impresionant de orașe și spectatori pe masură.[2]

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

De-a lungul întregii cariere, Magda Puskas primește premii printre care:

Creații muzicale importante[modificare | modificare sursă]

Cu Grupul Ecoul[modificare | modificare sursă]

Cenaclul "Totuși iubirea"[modificare | modificare sursă]

Discografie[modificare | modificare sursă]

Albume de studio[modificare | modificare sursă]

  • Izvor de lumină (Colinde) - editat în 1994 Partaj și Orizont 77 cu Valentin Moldovan (chitară - voce) Sorina Bloj (voce), Ghiță Danciu (voce), Magda Puskas (voce), Călin Ionce (clape) [4], reeditat în 1999 cu Valentin Moldovan  (chitară - voce), Tatiana Stepa (voce), Ghită Danciu (voce), Magda Puskas (voce) [4]
  • Lumina pascală - editat in 2006  cu Nora Deneș (vioară, backing-vocal), Valentin Moldovan (chitară-voce), Magda Puskas (voce) [4]

Albume disponibile doar online[modificare | modificare sursă]

  • „Fiii lacrimilor tale (Balade sainte)” , Magda Puskas[4] 1998
  • „Noi între noi”, Magda Puskas[4] 1999
  • „Folk”, Magda Puskas [4] 2012
  • „Corinde”, Magda Puskas[4] 2014

Participări la alte albume[modificare | modificare sursă]

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Imagini din concertele Magdei Puskas
 
 
 
Magda Puskas în concert
 
Magda Puskas în concert
 


Magda Puskas - Si totusi exista iubire














Magda Puskas - La o cana cu vin



Magda Puskas - Elegie atlanta





COSTI IONIȚĂ

Costi Ioniță
Costi Ioniță at the Grammy Awards, Los Angeles, 2012.jpg
Costi Ioniță la Premiile Grammy din 2012
Date personale
Nume la naștereCosti Ioniță
Născut (43 de ani),
Constanța, România
Constanța, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiecântăreț, compozitor, producător, stomatolog
Activitate
Alte numeCosti The Producer, Costi Forță
Gen muzicaldance, house, trance, balkan, pop, reggae, opera, rock, pop-rock, muzică electronică
Ani de activitate1998[1] - prezent
Case de discuriDoctor Music, Cat Music, Belly Music
Interpretare cuAndrea, Shahzoda, Preslava, Florin Salam, Vali Vijelie, Cvetelina Yaneva, Sandra Afrika, Dani Mocanu, Jador Adrian Cioroianu Jr
Colaborare cuShaggy, Kaye Styles, Buppy Lennox Brown, Mohombi, Kat DeLuna, Faydee, Mohombi, Bob Sinclar Adrian Minune Ștefan de la Barbulești
Prezență online
Site web
pagină Facebook
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Costi Ioniță (n. 14 ianuarie 1978, Constanța) este un cântăreț, compozitor și producător muzical român, de profesie medic stomatolog. Este unul din membrii formației Sahara.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Costi Ioniță s-a născut pe 14 ianuarie 1978 în Constanța. A început să cânte de la vârsta de 6 ani, decizia aparținând părinților, aceștia înscriindu-l la „Clubul pionierilor” din Constanța.

La 12 ani a intrat în taraful clubului din Constanța, unde l-a avut ca profesor pe Ion Rădulescu.

La 13 ani a mers cu taraful într-un turneu în Franța. A urmat Școala de Muzică din Constanța: percuție și pian; Școala Populară de Arte din Constanța: acordeon, canto.

În adolescență, a intrat la Liceul de informatică “Ovidius”, unde a format o trupă de rock Agartha.

Cu Dorin Topala și Laura Mihăila (soprană la filarmonica din Constanța) a format trupa dance Valahia.

În 1998, fiind prezent la repetițiile pentru Festivalul Mamaia, l-a descoperit pe Mihai Trăistariu care concura la secțiunea interpretare. Formula Valahia era în nr de 4: Costi, Mihai, Dorin și Laura. La scurt timp s-a decis ca Laura să părăsească formația.

A urmat continuarea proiectului Valahia în formula de 3 cu apariția piesei „Banii și fetele”, având primul videoclip rulat pe Atomic Tv.[necesită citare]

A descoperit trupa Exotic (din care, după despărțire s-au format Blondy și Sexxy).[necesită citare]

După ceva timp, a creat prima melodie manea „Femeia te iubește”, cu influențe orientale. Au urmat trupele Kosovo și Elegance (această trupă având mai multe formule), care au susținut stilul de manea ce ajunsese în mare vogă.

Din cauza apariției neînțelegerilor între Valahia și o serie de întâmplări negative, Ioniță s-a despărțit de formația Valahia. După această despărțire, Valahia a fost continuată câțiva ani de către Dorin T. și Mihai T., iar Costi și-a început cariera solo.

Împreună cu Andrea, formează trupa Sahara. Printre cele mai cunoscute cântece ale lor se află Upotrebena și I wanna (cu Shaggy și Bob Sinclar).

Costi Ioniță deține postul de radio Party Radio și postul de televiziune Party TV care nu mai este difuzat și Mynele TV. Costi a fost nominalizat în 2012 la "Premiile Grammy" cu hitul produs și cântat de Shaggy cu Kat DeLuna intitulată "Dame". [2].

Single:






VERONICA ALEXANDRA TECARU

Veronika
Wassabi IMG 1415 (2597630366).jpg
Date personale
Nume la naștereVeronica Alexandra Tecaru
Născută (37 de ani)
România Galați
Galați, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiemuzician, compozitor
Activitate
Alte numeVeronika  Modificați la Wikidata
Gen muzicalpop, dance
Instrument(e)voce[*]  Modificați la Wikidata
Case de discuriRoton
Interpretare cuWassabi
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Veronica Alexandra Tecaru (n. 14 ianuarie 1984),[1] cunoscută sub numele de Veronika, este o cântăreață de muzică pop-dance din România. Lora s-a născut în Galați. În anul 2006, s-a înființat formația Wassabi, sub îndrumarea lui Marius Moga. Wassabi s-a lansat cu piesa "Have some fun with Radio 21", imnul Radio 21 din acel an. Fetele din formație au lansat mai multe piese în 2007, cu speranța de a reprezenta România la concursul internațional de muzică Eurovision. Deși piesele lor au fost votate, ele nu au reușit să-și împlinească visul. Trupa s-a destrămat iar Veronika se lansează solo cu piesa "Superstars" alături de Julian M.

Albume[modificare | modificare sursă]

  • Și m-am îndrăgostit de tine (alături de Wassabi)

Solo[modificare | modificare sursă]

  • Superstars (Feat Julian M.)
  • Made in inima ta (Feat.Sonny Flame)

Videoclipuri[modificare | modificare sursă]



Veronika (Cireasa de pe tort) - Jessie J cover live




DIMA TROFIM

 

Dima Trofim
Birth nameDumitru Gheorghiță Trofim
Also known asDima Trofim
Born14 January 1989 (age 32)
Chișinău, Moldova, Soviet Union
GenresPop, folk
Occupation(s)Singer, actor and dancer
InstrumentsVoice
Years active2011–present
Associated actsLaLa Band and Amna

Dima Trofim (born 14 January 1989 in Chișinău, Moldova), is a Romanian singer, dancer, actor, and former member of the LaLa band.[1][2][3]

He is known for his role as Dima Trofin in the TV series Pariu cu viața. He participated in the show Dansez pentru tine and in 2008–2009 at Stars Factory 1st edition, Moldova (in Romanian 'Fabrica de Staruri editia 1, R. Moldova'), he was among the finalists.[4] Then he moved from Moldova to Romania.

In 2017, he auditioned for season 7 of The Voice of Romania singing "Fairytale" from Alexander Rybak.[5] Two of the four judges, Loredana Groza and Smiley turned their chair. Trofim chose to be on Team Smiley.[6]

Discography[edit]

Singles[edit]

  • Angel (2012)
  • Cerșesc iubire (2014)
  • Stai cu mine (2014)
  • Cireș de mai feat. Amna (2016)
  • Urzici (2017)[7]

Filmography[edit]

Television series[edit]

YearTitleRoleNetwork
2011–2013Pariu cu viațaHimselfPro TV
2014O Noua viațăHimselfAcasă

TV Shows[edit]

YearTitleNetworkNotes
2013Dansez pentru tine – Season 14Pro TVContestant
2015Ferma vedetelor – Season 1Pro TVContestant
2016Te cunosc de undeva! – Season 10Antena 1Contestant
2017Vocea României – Season 7Pro TVContestant

Dima Trofim & What's UP - Du-ma unde vrei (Official Video)





MUZICĂ PENTRU SUFLET:

Gabriel Dorobanțu și Gil Dobrică, idolii anilor '70-'80



Это Безумно Красивая Релакс Музыка! Неземная музыка Сергей Грищук, уносит вдаль к мечтам



la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

PERIOADA ROMANTICĂ 8. louis spohr

 PERIOADA ROMANTICĂ 8. Louis Spohr

  • (niciun titlu)
    MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU MIERCURI 15 IULIE 2020   PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR...
  • (niciun titlu)
      7. /14 IULIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT MARIA TRIPON Maria Tripon Date personale Născută 14 iulie 1962  (58 de ani)  orașul  Negreș...
  • (niciun titlu)
    INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ ȘI BALET 15 Iulie Dorin Teodorescu Dedic acest material drei Dr Andreea Teodorescu! Câteva cuvinte de...