vineri, 25 martie 2022

 3. /25 MARTIE 2022 - RELIGIE ORTODOXĂ


(+) Buna Vestire (Dezlegare la pește și vin)

Psalmi


(+) Buna Vestire (Dezlegare la pește și vin)

Praznicul Bunei Vestiri este consemnat în calendarul ortodox cu dezleagare la untdelemn, vin şi peşte.

Părintele Nicolae Necula subliniază că permisiunea consumului de carne de pește în timpul postului este „o derogare pentru cei ce se ostenesc, nu o hrană permanentă, zilnică. Prin compoziția chimică, această carne se deosebește de cea a animalelor sau a păsărilor dinafara mediului acvatic. De asemenea, este o carne ușor de digerat, bogată mai ales în fosfor, pe când cea de miel sau porc este bogată în proteine și în grăsimi greu de digerat și care aduce, după ea, nevoia consumării de alcool și pofta pentru plăcerile trupești”.

De asemenea, Tipicul cel Mare al Sfântului Sava, cartea în care sunt prezentate regulile referitoare la desfăşurarea cultului divin pentru fiecare zi din an, arată motivul dezlegării din această zi:

„Buna Vestire, în oricare dintre zilele Sfântului Post se va arăta și până la Duminica Floriilor de se va întâmpla, dezlegăm la peşte şi la vin. Şi mâncăm o dată în zi, afară de sâmbătă şi duminică. Iar în Săptămâna cea Mare, până în Joia cea Mare, dezlegăm la vin şi la untdelemn. Iar în Vinerea cea Mare, numai la vin”.

Tradiția spune că, cei care țin Postul Paștelui consumă pește în ziua de Buna Vestire pentru a-L imita pe Hristos, care a mâncat peşte fript şi fagure de miere la scurt timp după Învierea Sa, ca să-şi încredinţeze ucenicii de acest fapt:

Iar ei încă necrezând de bucurie şi minunându-se, El le-a zis: Aveţi aici ceva de mâncare? Iar ei i-au dat o bucată de peşte fript şi dintr-un fagure de miere. Şi luând, a mâncat înaintea lor” (Luca 24, 41-43).

Deși unii credincioși consideră carnea de pește ca fiind o mâncare obișnuită în timpul posturilor de peste an, acest lucru nu este corect. De aceea, este bine să consultăm calendarul și să ne informăm mereu în legătură cu zilele în care este dezlegare la pește, mai ales în perioada postului.


În fiecare an, pe 25 martie, credincioșii prăznuiesc cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului: Buna Vestire sau Blagoveștenia, cum mai este numită în popor.

Buna Vestire este cea dintâi sărbătoare confirmată în documente, dintre cele închinate Maicii Domnului. În primele secole creștine, sărbătoarea Bunei Vestiri avea un caracter local, iar data de prăznuire varia. Astfel, unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, precum cele din Spania, Galia şi Milano, Buna Vestire era sărbătorită în data de 18 decembrie. În secolele IV-V, eretici precum Colliridienii şi Nestorienii înjoseau fiinţa Fecioarei Maria și contestau dogma Întrupării Mântuitorului. De aceea, Biserica „a mărit solemnitatea acestei sărbători, în contra acelor eretici, şi a împodobit-o cu cântări, cuvântări şi privegheri de noapte. Mai târziu, serviciul divin al acestei zile s-a îmbogăţit cu imnele de bucurie făcute de loan Damaschn, Teofan, Mitropolitul Niceei şi alţi imnologi mari”, după cum afirmă liturgistul Badea Cireșanu.

Temeiul scripturistic al acestui praznic îl găsim în Evanghelia după Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. Spre deosebire de ceilalți evangheliști, Luca nu începe relatarea Evangheliei sale cu Nașterea sau Botezul Domnului, ci cu alte două evenimente, petrecute înaintea acestora: vestea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și Buna Vestire. Citim, astfel, în primul capitol, că la șase luni după zămislirea Sfântului Ioan Botezatorul, Arhanghelul Gavriil a fost trimis din nou pe pământ spre a duce veste, de această dată în orașul Nazaret din Galileea, la o fecioară pe nume Maria:

Şi intrând îngerul la ea, a zis:  „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus” (Luca 1, 28-31).

Cu toate că, în Sfânta Scriptură, nu găsim niciun indiciu legat de locul în care se afla Maica Domnului în momentul Bunei Vestiri, s-a transmis până în zilele noastre tradiţia locală conform căreia Fecioara era la fântâna din apropierea casei unde locuia, pentru a scoate apă. Astăzi, această fântână este alimentată cu apă din izvorul Maicii Domnului, aflat sub Biserica închinată Sfântului Arhanghel Gavriil.

Praznicul Bunei Vestiri este sărbătorit în fiecare an în Postul Mare și este consemnat în calendarul ortodox cu dezleagare la untdelemn, vin şi peşte, indiferent în ce zi ar cădea. Părintele Nicolae Necula spune că permisiunea consumului de carne de pește în timpul postului este „o derogare pentru cei ce se ostenesc, nu o hrană permanentă, zilnică. Prin compoziția chimică, această carne se deosebește de cea a animalelor sau a păsărilor dinafara mediului acvatic”.

În plan liturgic, sărbătoarea Bunei Vestiri a fost cinstită de-a lungul timpului prin cântări și imne alese, dintre care o importanță deosebită o are Acatistul Bunei Vestiri. Acesta a fost închinat Maicii Domnului, ca laudă și mulțumire pentru eliberarea miraculoasă a Constantinopolului în urma unei invazii a perșilor și avarilor, în anul 626 și este prototipul tuturor acatistelor pe care le cunoaşte Biserica noastră.

De altfel, însăși denumirea de akatistos (ακαθιστος) vine din limba greacă, fiind rezultat prin adăugarea negației a la verbul καθιξω, care înseamnă a sta jos, pentru a se arăta că în timpul acestei cântări nu se stă jos, ci în picioare.

Praznicul Bunei Vestiri a fost legat în mod direct, încă din cele mai vechi timpuri, de data Naşterii Mântuitorului, aflându-se exact la nouă luni înainte de Crăciun. Cele două sărbători nici nu ar putea fi gândite separat, Naşterea fiind urmarea firească a Bunei Vestiri, fiecare dintre ele constituind, în felul său, începutul mântuirii neamului omenesc.

Buna Vestire înseamnă, dincolo de toate aceste informații, bucurie – primul cuvânt pe care Arhanghelul Gavriil l-a rostit atunci când a venit să-i aducă Fecioarei Maria vestea cea bună:

„Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei” (Luca 1, 28).

De aceea, în fiecare an, în preajma acestui praznic împărătesc închinat Maicii Domnului, suntem chemaţi să ne bucurăm și noi, purtând în suflete nădejdea sfântă a mântuirii.


LIFESTYLE Libertatea > Lifestyle Buna Vestire – sărbătoare mare în calendarul ortodox | Obiceiuri şi superstiţii de Ziua Cucului De Petre Dobrescu, Joi, 24 martie 2022, 10:24. Ultimul update Joi, 24 martie 2022, 10:41 Buna Vestire sau Ziua Cucului este cunoscută în popor şi ca Blagoştevenia și este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu. Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an pe data de 25 martie, iar anul acesta pică în timpul Postului Paştelui şi este una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte. Cuprins: Buna Vestire – tradiţii şi superstiții de Ziua Cucului Superstiții de Buna Vestire – 25 martie Ce se face de Buna Vestire pe 25 martie Rugăciune de Buna Vestire – Acatistul Bunei Vestiri Cine a fost Sfântul Arhanghel Gavriil Când pică Floriile și Paștele în 2022 Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului. Data acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sărbăto­reau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din apus, precum cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit pe 18 decembrie. În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V-lea. În calendarul popular, Buna Vestire este cunoscută şi ca Ziua Cucului, pentru că este ziua în care are loc primul cântec al cucului, care anunţă venirea primăverii. Buna Vestire – tradiţii şi superstiții de Ziua Cucului În tradiția populară cucul este vestitorul de lucruri importante din viața de zi cu zi a omului. Potrivit tradiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: „Cucu-n spate mi-a cântat/și moartea m-a săgetat!”. Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/Câți ani îmi vei da/pân m-oi însura (mărita)?”. Dacă se întâmplă că după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul său echivala cu un an de aşteptare. Dacă el tăcea, tăcerea sa era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică. RECOMANDĂRI REPORTAJ. Considerați ”hienele Europei” de presa rusă, care-i amenință, ca pe ucraineni, cu ”denazificarea”, polonezii strigă ”Ce-i cu cârpa din balcon?!” în fața steagului consulatului rus De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli. Superstiții de Buna Vestire – 25 martie Conform unei superstiții, de Buna Vestire este bine să se pună îngerilor în pragul casei sare și pâine pentru hrană. După cum spune și numele sărbătorii, această zi aduce mereu creștinilor o veste minunată. În această zi oamenii nu trebuie să se certe, deoarece este mare păcat. Persoanele care se ceartă în ziua de Buna Vestire vor avea necaz tot anul. În regiunea Bucovinei, de Buna Vestire nu se pun ouă la cloșcă, deoarece se crede că puii ar putea ieși cu două capete și patru picioare. Ce se face de Buna Vestire pe 25 martie În popor, departe de sensul ritualului creștin, există tradiția sărbătoririi cucului. În preajma echinocțiului de primăvară, moment de răscruce al naturii, când se întorc păsările călătoare, se pot face predicții cu privire la starea vremii. În anumite zone ale țării, este obligatoriu să ai bani în buzunar în această zi. Căci orice cântat al cucului trebuie plătit, ca să aducă noroc, sănătate și belșug. Prin urmare, dacă auzi cucul, aruncă un bănuț în direcția din care se aude. Dacă pasărea îți cântă drept în față, e semn bun. RECOMANDĂRI „Fără rachete, oameni și strategie”. Ce va face Moscova în a doua lună de război. Analiza dură a unei publicații independente rusești O lege nescrisă din străbuni spune că, de Buna Vestire, nu avem voie să ieșim din casă flămânzi. În această zi este obligatoriu să se mănânce bine, să nu se simtă deloc senzația de foame și să nu se iasă din casă cu stomacul gol. Rugăciune de Buna Vestire – Acatistul Bunei Vestiri „În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin. Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție! Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție! Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție! Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi! Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Preasfânta Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru Numele Tău. RECOMANDĂRI Interviu cu redactorul-șef adjunct al Novaia Gazeta din Rusia, cunoscută pentru opoziția față de Kremlin: „Putin poate să provoace un război civil” Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se Numele Tău, vie Împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă, dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinților Părinților noștri și ale tuturor Sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin”. Cine a fost Sfântul Arhanghel Gavriil Arhanghelul Gabriel semnifica „Dumnezeu este puterea mea”. El este îngerul Bunei Vestiri, al reînvierii, al compasiunii și al revelației divine. El este cel care i-a dat vestea lui Zaharia despre nasterea Sfântului Ioan Botezătorul, lui Ioachim si Ana despre nașterea Fecioarei Maria, iar lui Iosif, despre nașterea lui Iisus. Arhanghelul Gabriel este considerat îngerul pazitor al lui Iisus în perioda întrupării sale pe Pământ. Acesta i-a apărut lui Iisus în Grădina Ghetsimani pentru a-i da vestea cu ce urma să se întample. Tot el a fost acela care a răsturnat piatra de la mormântul lui Iisus și le-a vorbit femeilor despre faptul ca Iisus nu mai este acolo. Simbolurile cu care este asociat sunt crinul, trâmbița, un pergament, un sceptru și uneori o ramură de măslin. Asa cum am spus, Arhanghelul Gavriil a dat veștile că vor avea un copil atât Anei, mama Fecioarei Maria, cât și Mariei. Dacă îți dorești să ai un copil sau dacă ești însărcinată, invocă-l pe Gabriel să te ajute în acest sens. Aprinde lumânări ori de câte ori ai ocazia și roagă-l să te sprijine, să te ocrotească. Când pică Floriile și Paștele în 2022 După Buna Vestire, următoarele mari praznice sunt Floriile și Paștele. Duminica Floriilor semnifică intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor. Floriile sunt prăznuite cu o săptămână înainte de Paște. Astfel, Sărbătoarea de Florii la ortodocși pică, în anul 2022, pe 17 aprilie, iar la catolici, pe 10 aprilie. Paștele ortodox 2022 se sărbătorește o săptămână mai târziu, pe 24 aprilie. Pentru catolici, Paștele este sărbătorit pe 17 aprilie.


Psalmi

PSALMUL 96

1. Domnul împărăţeşte! Să se bucure pământul, să se veselească insule multe.

2. Nor şi negură împrejurul Lui, dreptatea şi judecata este temelia neamului Lui.

3. Foc înaintea Lui va merge şi va arde împrejur pe vrăjmaşii Lui.

4. Luminat-au fulgerele Lui lumea; văzut-a şi s-a cutremurat pământul.

5. Munţii ca ceara s-au topit de faţa Domnului, de faţa Domnului a tot pământul.

6. Vestit-au cerurile dreptatea Lui şi au văzut toate popoarele slava Lui.

7. Să se ruşineze toţi cei ce se închină chipurilor cioplite şi se laudă cu idolii lor.

8. Închinaţi-vă Lui toţi îngerii Lui; auzit-a şi s-a veselit Sionul

9. Şi s-au bucurat fiicele Iudeii, pentru judecăţile Tale, Doamne.

10. Că Tu eşti Domnul Cel Preaînalt peste tot pământul; înălţatu-Te-ai foarte, mai presus decât toţi dumnezeii.

11. Cei ce iubiţi pe Domnul, urâţi răul; Domnul păzeşte sufletele cuvioşilor Lui; din mâna păcătosului îi va izbăvi pe ei.

12. Lumină a răsărit dreptului şi celor drepţi cu inima, veselie.

13. Veseliţi-vă, drepţilor, în Domnul şi lăudaţi pomenirea sfinţeniei Lui!


PSALMUL 97

1. Cântaţi Domnului cântare nouă, că lucruri minunate a făcut Domnul.

2. Mântuitu-l-a pe el dreapta Lui şi braţul cel sfânt al Lui.

3. Cunoscută a făcut Domnul mântuirea Sa; înaintea neamurilor a descoperit dreptatea Sa.

4. Pomenit-a mila Sa lui Iacov şi adevărul Său casei lui Israel;

5. Văzut-au toate marginile pământului mântuirea Dumnezeului nostru.

6. Strigaţi lui Dumnezeu tot pământul; cântaţi şi vă bucuraţi şi cântaţi.

7. Cântaţi Domnului cu alăută, cu alăută şi în sunet de psaltire;

8. Cu trâmbiţe şi în sunet de corn, strigaţi înaintea Împăratului şi Domnului.

9. Să se zguduie marea şi plinirea ei, lumea şi cei ce locuiesc în ea.

10. Râurile vor bate din palme, deodată, munţii se vor bucura de faţa Domnului, că vine, vine să judece pământul.

11. Judeca-va lumea cu dreptate şi popoarele cu nepărtinire.



PSALMUL 98

1. Domnul împărăţeşte: să tremure popoarele; şade pe heruvimi: să se cutremure pământul.

2. Domnul în Sion este mare şi înalt peste toate popoarele.

3. Să se laude numele Tău cel mare, că înfricoşător şi sfânt este. Şi cinstea împăratului iubeşte dreptatea.

4. Tu ai întemeiat dreptatea; judecată şi dreptate în Iacov, Tu ai făcut.

5. Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru şi vă închinaţi aşternutului picioarelor Lui, că sfânt este!

6. Moise şi Aaron, între preoţii Lui şi Samuel între cei ce cheamă numele Lui.

7. Chemat-au pe Domnul şi El i-a auzit pe ei, în stâlp de nor grăia către ei;

8. Căci păzeau mărturiile Lui şi poruncile pe care le-a dat lor.

9. Doamne, Dumnezeul nostru, Tu i-ai auzit pe ei; Dumnezeule, Tu Te-ai milostivit de ei şi ai răsplătit toate faptele lor.

10. Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru şi vă închinaţi în Muntele cel sfânt al Lui, că sfânt este Domnul, Dumnezeul nostru!



PSALMUL 98

1. Domnul împărăţeşte: să tremure popoarele; şade pe heruvimi: să se cutremure pământul.

2. Domnul în Sion este mare şi înalt peste toate popoarele.

3. Să se laude numele Tău cel mare, că înfricoşător şi sfânt este. Şi cinstea împăratului iubeşte dreptatea.

4. Tu ai întemeiat dreptatea; judecată şi dreptate în Iacov, Tu ai făcut.

5. Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru şi vă închinaţi aşternutului picioarelor Lui, că sfânt este!

6. Moise şi Aaron, între preoţii Lui şi Samuel între cei ce cheamă numele Lui.

7. Chemat-au pe Domnul şi El i-a auzit pe ei, în stâlp de nor grăia către ei;

8. Căci păzeau mărturiile Lui şi poruncile pe care le-a dat lor.

9. Doamne, Dumnezeul nostru, Tu i-ai auzit pe ei; Dumnezeule, Tu Te-ai milostivit de ei şi ai răsplătit toate faptele lor.

10. Înălţaţi pe Domnul Dumnezeul nostru şi vă închinaţi în Muntele cel sfânt al Lui, că sfânt este Domnul, Dumnezeul nostru!



PSALMUL 99

1. Strigaţi Domnului tot pământul, slujiţi Domnului cu veselie, intraţi înaintea Lui cu bucurie.

2. Cunoaşteţi că Domnul, El este Dumnezeul nostru; El ne-a făcut pe noi şi nu noi.

3. Iar noi poporul Lui şi oile păşunii Lui. Intraţi pe porţile Lui cu laudă şi în curţile Lui cu cântări lăudaţi-L pe El.

4. Cântaţi numele Lui! Că bun este Domnul; în veac este mila Lui şi din neam în neam adevărul Lui.



PSALMUL 100

1. Mila şi judecata Ta voi cânta Ție, Doamne.

2. Cânta-voi şi voi merge, cu pricepere, în cale fără prihană. Când vei veni la mine?

3. Umblat-am întru nerăutatea inimii mele, în casa mea.

4. N-am pus înaintea ochilor mei lucru nelegiuit; pe călcătorii de lege i-am urât.

5. Nu s-a lipit de mine inima îndărătnică; pe cel rău, care se depărta de mine, nu l-am cunoscut.

6. Pe cel ce clevetea în ascuns pe vecinul său, pe acela l-am izgonit.

7. Cu cel mândru cu ochiul şi nesăţios cu inima, cu acela n-am mâncat.

8. Ochii mei sunt peste credincioşii pământului, ca să şadă ei împreună cu mine. Cel ce umbla pe cale fără prihană, acela îmi slujea.

9. Nu va locui în casa mea cel mândru; cel ce grăieşte nedreptăţi nu va sta înaintea ochilor mei.

10. În dimineţi voi judeca pe toţi păcătoşii pământului, ca să nimicesc din cetatea Domnului pe toţi cei ce lucrează fărădelegea.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

PERIOADA ROMANTICĂ 8. louis spohr

 PERIOADA ROMANTICĂ 8. Louis Spohr