MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU ASTĂZI

3. /1 IUNIE 2022 - GÂNDURI PESTE TIMP

MIRCEA CĂRTĂRESCU

Date personale
Mircea Cărtărescu

Născut	1 iunie 1956 (65 de ani)^[1]^[5]^[6]^[7] București, România
Căsătorit cu	Ioana Nicolaie^[8]
Cetățenie	România
Ocupație	scriitor critic literar[] scriitor de literatură științifico-fantastică[] poet jurnalist prozator[*]
Limbi	limba română^[2]
Studii	Imposibil de serializat datele.
Activitatea literară
Mișcare/curent literar	postmodernism
Influențe[ascunde] Marcel Proust, Franz Kafka, James Joyce, Thomas Pynchon, Gabriel Garcia Marquez, Allen Ginsberg, Tudor Arghezi, J. L. Borges, J. D. Salinger, Mateiu Caragiale etc.
Note
Premii	premiul Vilenica[] Thomas-Mann-Preis[]^[3] Leipziger Buchpreis zur Europäischen Verständigung[*] Premiul Statului Austriac pentru literatură europeană^[4]
Modifică date / text

Literatura română
Pe categorii
Istoria literaturii române
Evul mediu Secolul 16 - Secolul 17 Secolul 18 - Secolul 19 Secolul 20 - Contemporană
Curente în literatura română
Umanism - Clasicism Romantism - Realism Parnasianism - Simbolism Naturalism - Modernism Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism Suprarealism - Proletcultism Neomodernism - Postmodernism
Scriitori români
Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru) Poeți - Eseiști Nuveliști - Proză scurtă Literatură pentru copii
Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
v • d • m

Mircea Cărtărescu (n. 1 iunie 1956,^[1]^[5]^[6]^[7] București, România) este un poet, prozator, eseist, critic literar și jurnalist român.^[9]^[10] Este unul dintre cei mai premiați și traduși scriitori români ai perioadei post-comuniste, publicând peste 30 de volume, traduse în 23 de limbi.^[11] Este unul dintre numele frecvent menționate pentru nominalizare la Premiul Nobel pentru literatură, fiind propus oficial, de două ori, de către Uniunea Scriitorilor din România.^[12]^[13]^[14] Este membru al Uniunii Scriitorilor și al PEN România și profesor la Universitatea din București.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Copilăria și studiile[modificare | modificare sursă]

Mircea Cărtărescu s-a născut pe data de 1 iunie 1956, în București.^[15] Despre copilăria sa, el va afirma că ea „reprezintă principala sa experiență existențială și singura pe care a trăit-o atent”.^[16] Face parte din grupul poeților optzeciști care au frecventat Cenaclul de Luni condus de criticul literar Nicolae Manolescu, dar în timpul studenției a participat și la ședințele cenaclului „Junimea”, conduse de Ovid S. Crohmălniceanu. Absolvent al Liceului „Dimitrie Cantemir” din București, el va urma cursurile Facultății de Limbă și Literatură Română.^[17] În 1980 prezintă teza de licență despre imaginarul poetic eminescian din poezia postumă, care s-a transformat în volumul "Visul chimeric", reeditat în anul 2011.^[15] În anul 1999 obține doctoratul în literatură română cu o teză despre Postmodernismul românesc,^[18] coordonată de profesorul Paul Cornea, publicată în același an la editura Humanitas, de asemenea reeditată.^[19]

Debutul literar[modificare | modificare sursă]

Mircea Cărtărescu a debutat cu poezii la Cenaclul de Luni și în România Literară în anul 1978^[20], coordonat de profesorul Nicolae Manolescu, și în volum în antologia Aer cu diamante, dar a citit și proză la Cenaclul de proză "Junimea" condus de Ovid S. Crohmălniceanu. De altfel a publicat o proză în antologia Desant'83. A debutat în volumul individual Faruri, vitrine, fotografii la editura Cartea Românească în anul 1980. A continuat să scrie versuri, a publicat mai multe volume, intre care se remarcă Poeme de amor sau Totul.

Activitatea literară[modificare | modificare sursă]

Un proiect unic în felul său este Levantul, o epopee eroicomică, dar și un periplu prin istoria literaturii române. Procedeul a fost utilizat și de scriitorul irlandez James Joyce în capitolul intitulat Boii soarelui din romanul Ulise. Scriitorul reciclează toate stilurile poetice, de la Dosoftei la Nichita Stănescu. Însă nu toți scriitorii și criticii contemporani apreciază felul în care a fost scris Levantul. El a fost apreciat printre alții de N.Manolescu sau Ovid.S. Crohmălniceanu, Criticul Virgil Diaconu, în revista Actualitatea literară^[21], consideră că: „Volumul Levantul se naște prin imitarea poeziei poeților predecesori, români sau străini, pe care Mircea Cărtărescu i-a citit cu intenția expresă de a extrage din ei propria poezie”.

Mircea Cărtărescu este considerat un teoretician important al postmodernismului românesc și un autor contemporan de succes, apreciat atât în țară cât și în străinătate. Într-un interviu realizat de Marius Chivu^[22], scriitorul Gheorghe Crăciun consideră că: „la Mircea Cărtărescu noutatea de viziune e evidentă. Corpul e reprezentat de el ca o mașină vie, mecanică, producătoare de halucinații, fantasme și care se instituie de multe ori ca o prezență tutelară a oricărui tip de viziune despre obiecte, lucruri, acte imaginare...”

Este un prozator și romancier care practică speciile literaturii fantastice (fantasy) în volumul Visul (reluat într-o formă ușor diferită sub titlul Nostalgia). Ultimul său mare proiect editorial, trilogia romanescă Orbitor, are forma unui fluture, și conține trei volume, Aripa stângă, Corpul și Aripa dreaptă, ultimul fiind editat în luna iulie 2007. Cartea a fost scrisă sub influența lecturii romanelor lui Thomas Pynchon, influență recunoscută deschis de autor în interviurile sale. Operele sale au fost traduse în limbile engleză, italiană, franceză, spaniolă, poloneză, suedeză, bulgară, maghiară etc. Următorul său roman publicat Solenoid a fost de asemenea tradus în mai multe limbi și s-a bucurat de un real succes de public. A publicat până în aceste moment patru volume din jurnalul său intim, care se adresează mai mult cititorilor din România, acest jurnal fiind început de autor din adolescență.

Între anii 1980 și 1989 a fost profesor de limba română la o școală generală, apoi funcționar la Uniunea Scriitorilor, iar apoi redactor la revista Caiete Critice.^[20] Din anul 1991 este lector la catedra de Istoria literaturii române a Facultății de Litere a Universității din București. Din anul 2004 este conferențiar la aceeași catedră.

Prezent[modificare | modificare sursă]

Actualmente, Mircea Cărtărescu este profesor universitar la Departamentul de Studii Literare a Facultății de Litere a Universității din București.^[23] Mircea Cărtărescu este căsătorit cu poeta Ioana Nicolaie.^[24] Unele din cărțile sale de povestiri publicate, De ce iubim femeile și Frumoasele străine i-au adus un succes de box-office, figurând pe lista de cărți bestseller ale editurii care îi publică toate cărțile și cu care a semnat un contract de exclusivitate.

Opera[modificare | modificare sursă]

Poezii[modificare | modificare sursă]

Faruri, vitrine, fotografii..., Cartea Românească, București, 1980 - Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1980
Poeme de amor, Cartea Românească, București, 1983
Totul, Cartea Românească, București, 1985
Levantul- poem epic, Cartea Românească, București, 1990 - Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1990^[25]
Dragostea. Poeme (1984-1987), Editura Humanitas, București, 1994
Dublu CD, Editura Humanitas, București, 1998
50 de sonete de Mircea Cartarescu cu cincizeci de desene de Tudor Jebeleanu, Editura Brumar, Timișoara, 2003
Dublu album, poeme, Editura Humanitas, București, 2009
O seară la Operă, poeme, Știința, Chișinău, 2009
Nimic. Poeme (1988-1992), Editura Humanitas, București, 2010^[26]
Nu striga niciodată ajutor, Editura Humanitas, București, 2020

Proză[modificare | modificare sursă]

Unele dintre cele mai importante lucrări de proză ale lui Mircea Cărtărescu includ Visul, (Cartea Românească, București, 1989 - Premiul Academiei române pe 1989), Nostalgia (ediție integrală a cărții Visul, Editura Humanitas, București, 1993) și trilogia Orbitor:

Orbitor. Aripa stângă, Editura Humanitas, București, 1996
Orbitor. Corpul, Editura Humanitas, București, 2002
Orbitor. Aripa dreaptă, Editura Humanitas, București, 2007

Alte lucrări:

Travesti, Editura Humanitas, București, 1994, Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul ASPRO pe 1994; a devenit roman grafic în limba franceză; Travesti (benzi desenate) - 2011
Enciclopedia zmeilor, Editura Humanitas, București, 2005
Gemenii, Editura Humanitas, București, 2006 (nuvelă din Nostalgia)
REM, Editura Humanitas, București, 2006 (nuvelă din Nostalgia)
Mendebilul, Editura Humanitas, București, 2006 (nuvelă din Nostalgia)
Frumoasele străine, Editura Humanitas, București, 2010
Fata de la marginea vieții - povestiri alese, Editura Humanitas, București, 2014
Solenoid, Editura Humanitas, București, 2015
Melancolia, Editura Humanitas, București, 2019

Eseu și publicistică[modificare | modificare sursă]

Visul chimeric, Editura Litera, București, 1992; Editura Humanitas, București, 2011;
Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli, Editura Humanitas, București, 2002
De ce iubim femeile, Editura Humanitas, București, 2004
Baroane!, Editura Humanitas, București, 2005
Ochiul căprui al dragostei noastre, Editura Humanitas, București, 2012
Peisaj după isterie, Editura Humanitas, București, 2017

Jurnal[modificare | modificare sursă]

Jurnal I, 1990-1996, Editura Humanitas, București, 2001
Jurnal II, 1997-2003, Editura Humanitas, București, 2005
Zen. Jurnal 2004-2010, Editura Humanitas, București, 2011
Un om care scrie. Jurnal 2011-2017, Editura Humanitas, București, 2018

Traduceri în alte limbi[modificare | modificare sursă]

Le Rêve, Climats, Paris, 1992
El Sueño, Seix Barral, Barcelona, 1992
Travesti, Meulenhoff, Amsterdam, 1994
Poetry at Annaghmakerrig, Dedalus, Dublin, 1994
Lulu, Austral, Paris, 1995
Sóvárgás, Jelenkor, Pécs, 1997
Nostalgia, Volk und Welt, Berlin, 1998
Travesti, Bok Vennen, Oslo, 1998.
Orbitor, Denoël, Paris, 1999.
Be-bop Baby, Poetry New York, New York, 1999
Travesti, Voland, Rome, 2000
Vakvilág, Jelenkor, Pécs, 2000
Selbstportrait in einer Streichholzflamme, DAAD Collections, Berlin, 2001
Nostalgien, Bok Vennen, Oslo, 2001.
Nostalgia, Albert Bonniers, Stockholm, 2002
Orbitor, Folio Gallimard, Paris, 2002
Nostalgia, Voland, Rome, 2003
Quando hai bisogno d’amore, Pagine, Rome, 2003
Orbitor, Paradox, Sofia, 2004
Orbitor, Albert Bonniers, Stockholm, 2004
Lulu, Gondolat, Budapest, 2004
Nostalgia, Studentska, Slovenia, 2005
Orbitor II, Paradox, Sofia, 2005
Nostalgia, New Directions, New York, 2005
L’Oeil en feu, Denoël, Paris, 2005
Orbitor II, Albert Bonniers, Stockholm, 2006
Por que nos gustan las mujeres, Funambulista, Madrid, 2006
Zashto obiciate jenite, Faber, Sofia, 2006
Orbitor, Voland, Rome, 2007
Porque gostamos das mulheres, Guerra y Paz, Lisabona, 2007
Travesti, Czarne, Warsaw, 2007
Orbitor, Nimrod, Tel Aviv, 2007
Miert szeretjuk a noket?, Jelenkor, Pécs, 2007
Why We Love Women, Nimrod, Tel Aviv, 2007
Die Wissenden, Zsolnay, Vienna, 2007
Europa hat die Form meines Gehirns, Merz-Solitude, Stuttgart, 2007
Dlaczego kochamy kobiety, Czarne, Wolowiec, 2008
Warum Wir die Frauen lieben, Suhrkamp, Frankfurt, 2008
Pourquoi nous aimons les femmes, Denoel, Paris, 2008
Travesti, bandes dessinees, L‘Association, Paris, 2008
En lycklig dag i mitt liv, Ellerstroms, Lund, 2008
Orbitor, Bokvennen, Oslo, 2008
Europa er formet som hjernen min, Gasspedal, Bergen, 2008
Orbitor III, Albert Bonniers, Stockholm, 2009
Nostalgia, Suhrkamp, Frankfurt, 2009
Orbitor II, Bokvennen, Oslo, 2010
De Wetenden, De bezige bij, Amsterdam, 2010
Travestie, Suhrkamp, Berlin, 2010
Nostalgi, C&K Forlag, Copenhagen, 2011
Cegador, Funambulista, Madrid, 2011
El ruletista, Impedimenta, Madrid, 2011.
Sarkanyok Enciclopediaja, Bookart, Csikszereda, 2011
Lulu, Impedimenta, Madrid, 2011
De ce iubim femeile, Ad Marginem, Moskva, 2011
Der Körper, Zsolnay, Vienna, 2011
Orbitor III, Bokvennen, Oslo, 2011
Nostalgia, Studentska, Liubliana, 2011
Why We Love Women, Univ. of Plymouth Press, Plymouth, 2011
De ce iubim femeile, Allotropo, Athens, 2012
Erruletazalea, Denonartean, Berriozar, 2012
Zakaj ljubimo zenske, Beletrina, Liubliana, 2012
Poems, Cankarjeva zalozba, Ljublijana, 2012
Nostalgia, Impedimenta, Madrid, 2013
Travesti, Ayrinti, Istanbul, 2013
Travesti, Albert Bonniers, Stockholm, 2013
Nostalgia, Croatia, Zagreb, 2013
Orbitor I, Ikona, Skopje, 2014
De ce iubim femeile, Adresa, Novi Sad, 2014
Orbitor III, Paul Zsolnay, Vienna, 2014
Orbitor, DTV, Munchen, 2014
Orbitor II, DTV, Munchen, 2014
Orbitor, Ayrinti, Istanbul, 2014
Le Levant, POL, Paris, 2014
El Levante, Impedimenta, Madrid, 2015
Why We Love Women, Shoraisha, Kyoto, 2015.
Abbaccinante, 2^nd volume, Voland, Roma, 2015
Il poema dell’aquaio, Nottetempo, Roma, 2015
Het onmetelijke mausoleum, De bezige bij, Amsterdam, 2015
Levanten - Österlandet, Albert Bonniers, Stockholm, 2015
The Beautiful Strangers, Paul Zsolnay Verlag, Vienna, 2016
Orbitor III, DTV, Munchen, 2016
El ojo castano de nuestro amor, Impedimenta, Madrid, 2016
Abbaccinante 3rd volume, Voland, Roma, 2016
Orbitor II, Ayrinti, Istanbul, 2016
Nostalgia, Pro Libris, Bratislava, 2016
Travesti (second edition), Voland, Roma, 2016
De ce iubim femeile, Mundareu, Palma de Mallorca, 2016
Nostalgia, Ksiazkowe Klimaty, Wroclaw, Poland, 2016
Correspondencias (with Luisa Etxenike), Erein, San Sebastian, 2016
La Nostalgie, P.O.L., Paris, 2017
Tout, Editions hochroth Paris, 2017
Solenoide, Impedimenta, Madrid, 2017
Solenoide, Periscopi, Barcelona, 2017
Res, Lleonard Muntaner, Palma de Majorca, 2018
Cegador, vol. 1, Impedimenta, Madrid, 2018
Nostalgia, Mundareu, Sao Paolo, 2018
Orbitor, vol. 1, Periscopi, Barcelona, 2018
Nostalgija, Kontrast, Belgrade, 2018
Tout, Caracteres, Paris, 2019
Solenoid, Albert Bonniers, Stockholm, 2019
Solenoide, Noir sur Blanc, Paris, 2019
Solenoid, Paul Zsolnay, Vienna, 2019
Travesti, Capa Comum, Sao Paulo, 2019
Orbitor, vol. 3, L’Harmattan, Budapest, 2019
Frumoasele străine, Serbia, 2020
Cegador, vol. 2, Impedimenta, Madrid, 2020
Solenoid, BRAK, Bratislava, 2020
Orbitor, vol. III, Budapesta, 2020
A Spider’s History of Love, New York, 2020
Orbitor, vol. III, Ayrinti, Istanbul, 2020
Orbitor, vol. II, Periscopi, Barcelona, 2020
Melancolia, Noir sur Blanc, Lausanne, 2021
Travesti, graphic novel, Impedimenta, Madrid, 2021
Orbitor vol. I, Kontrast, Belgrade, 2021
Solenoide, poche, Points, Paris, 2021.

Audiobooks[modificare | modificare sursă]

Mircea Mihăieș, Viața, patimile și cântecele lui Leonard Cohen, cu 32 de poeme traduse de Mircea Cărtărescu, Editura Polirom, 2005.

Colaborări, volume colective[modificare | modificare sursă]

Aer cu diamante (volum colectiv), Editura Litera, București, 1982 (cu prefață de Nicolae Manolescu și ilustrații de Tudor Jebeleanu)
Antologia poeților tineri, Cartea Românească, București]], 1982 (antologie alcătuită de George Alboiu)
Antologia poeziei generației `80 (volum colectiv), Editura Vlasie, Pitești, 1993 (antologie îngrijită de Alexandru Mușina)
Antologia poeziei românești culte, Editura Teora, București, 1998 (antologie coordonată de Florin Șindrilaru)
Desant '83 (volum colectiv), Cartea Românească, București, 1983
Competiția continuă. Generația `80 în texte teoretice, Editura Vlasie, Pitești, 1994 (antologie îngrijită de Gheorghe Crăciun)
Generația `80 în proza scurtă, Editura Paralela 45, Pitești, 1998 (antologie îngrijită de Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa)
Experimentul literar românesc postbelic, Editura Paralela 45, Pitești, 1998 (cu secțiune antologică)
Antologia poeziei române de la origini până azi, Editura Paralela 45, Pitești, 1999 (antologie alcătuită de Dumitru Chioaru și Ioan Radu Văcărescu)
40238 Tescani, Editura Image, București, 2000 (volum experimental realizat împreună cu Ioana Nicolaie, Marius Ianuș, Florin Iaru, Ioana Godeanu, Doina Ioanid și alții)
Primii mei blugi, coord. de Corina Bernic - Cătălin Avramescu, Mircea Cărtărescu, Marius Chivu, Alexandru Dabija, Silviu Dancu, Șerban Foarță, Augustin Ioan, Cristi Luca, Cosmin Manolache, Virgil Mihaiu, Ioana Nicolaie, Costi Rogozanu, Alex. Leo Șerban, Mihaela Timuș, Călin Torsan, Alexandru Vakulovski, Constantin Vică; Ed. Art, 2009;
Pot să vă mai enervez cu ceva? Interviuri între vehemență și emoție, coord. de Ovidiu Șimonca - Nicolae Manolescu, Matei Călinescu, Mihai Șora, Matei Vișniec, Antoaneta Ralian, Andrei Pleșu, Andrei Șerban, Livius Ciocârlie, Paul Cornea, Alexandru Paleologu, Gabriela Adameșteanu, Gheorghe Crăciun, Dumitru Țepeneag, Nora Iuga, Gabriel Liiceanu, Gabriela Melinescu, Ștefan Agopian, Mircea Cărtărescu, Neagu Djuvara, Gelu Ionescu, Petru Cimpoeșu, Bujor Nedelcovici, Mircea Horia Simionescu, Victor Rebengiuc, Marcel Iureș; Ed. Cartier, 2009;
Care-i faza cu cititul?, coord. de Liviu Papadima - Florin Bican, Paul Cernat, Ioan Groșan, Dan Lungu, Robert Șerban, Rodica Zane, Cezar Paul Bădescu, Laura Grunberg, Călin-Andrei Mihăilescu, Dan Sociu, Cristian Teodorescu, Călin Torsan, Ioana Bot, Mircea Cărtărescu, Fanny Chartres, Vasile Ernu, Bogdan Ghiu, Simona Popescu, Vlad Zografi, George Ardeleanu, Neaju Djuvara, Caius Dobrescu, Ioana Nicolaie, Ioana Pârvulescu, Doina Ruști; Ed. Art, 2010;
Cărțile care ne-au făcut oameni, coord. de Dan C. Mihăilescu - Ana Blandiana, Lucian Boia, Mircea Cărtărescu, Ștefan Câlția, Livius Ciocârlie, Andrei Cornea, Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Mihai Măniuțiu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Irina Petrescu, Andrei Pleșu, Victor Rebengiuc, Alex Ștefănescu, Valeriu Stoica, Ion Vianu; Ed. Humanitas, 2010;
Intelectuali la cratiță. Amintiri culinare și 50 de rețete - Gabriel Liiceanu, Adriana Babeți, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Emil Brumaru, Mircea Cărtărescu, Marius Chivu, Livius Ciocârlie, Neagu Djuvara, Dan C. Mihăilescu, Ioana Nicolaie, Radu Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Oana Pellea, Monica Pillat, Andrei Pleșu, Tania Radu, Antoaneta Ralian, Grete Tartler, Vlad Zografi; Ed. Humanitas, 2012;
Cartea simțurilor, coord. de Dan C. Mihăilescu; Gabriel Liiceanu, Mihai Măniuțiu, Dan C. Mihăilescu, Angelo Mitchievici, Horia-Roman Patapievici, Tania Radu, Antoaneta Ralian, Cătălin Ștefănescu, Ana Barton, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolaie, Radu Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Constantin Coman, Horea Paștină, Monica Pillat, Andrei Pleșu, Mihai Sârbulescu, Victor Ieronim Stoichiță; Ed. Humanitas, 2015;
Și eu am trăit în comunism, coord. de Ioana Pârvulescu; Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Radu Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Lidia Bodea, Rodica Zafiu; Ed. Humanitas, 2015;
Bucureștiul meu - Andrei Pleșu, Dan C. Mihăilescu, Ioana Pârvulescu, Tatiana Niculescu Bran, Radu Paraschivescu, Gabriela Tabacu, Horia-Roman Patapievici, Anamaria Smigelschi, Andreea Răsuceanu, Dan Petrescu, Monica Pillat, Andrei Crăciun, Ioana Nicolaie, Adriana Bittel, Corina Ciocârlie, Marius Constantinescu, Mircea Cărtărescu, Neagu Djuvara; Ed. Humanitas, 2016;

Antologii[modificare | modificare sursă]

Dublu CD. Antologie de poezie, Editura Humanitas, București, 1998
Plurivers, Editura Humanitas, București, 2003 (antologie în două volume cu postfață de Paul Cernat)
Poeme în garanție, Editura Casa Radio, București, 2005 (antologie cu ilustrații de Tudor Jebeleanu)
Dublu album, Editura Humanitas, București, 2009
Poezia, Editura Humanitas, București, 2015
Mica trilogie (De ce iubim femeile, Frumoasele străine și Enciclopedia zmeilor), Editura Humanitas, București, 2011

Opere traduse[modificare | modificare sursă]

În anul 2003 au fost traduse în italiană de către Bruno Mazzoni două cărți importante ale lui Mircea Cărtărescu, sub titlurile Nostalgia și Quando hai bisogno d’amore. Acestea s-au dovedit a fi un adevărat succes. ^[27]

Trilogia Orbitor este probabil cea mai tradusă lucrare a lui Mircea Cărtărescu. Toate cele trei volume au fost traduse în neerlandeză pe rând în 2010 (De Wetenden), 2012 (De trofee) și 2015 (Het onmetelijke mausoleum) de către Jan Willem Bos.^[28] Traducerea acestei cărți a fost un mare eveniment, ziarul de referință olandez NRC Handelsblad publicând chiar și o recenzie amplă pentru aceasta.^[29] Tot în limba neerlandeză a fost tradusă și cartea Travesti de către Jan Willem Bos, la Editura Meulenhoff din Amsterdam, în 1994.^[30] De asemenea, Orbitor a fost tradus în două versiuni: Orbitor, Editura Denoël, Paris, 1999 și Orbitor, Editura Gallimard, 2002 (traducere în limba franceză de Alain Paruit).

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

Mircea Cărtărescu este laureat al mai multor premii internaționale prestigioase, precum Premiul Thomas Mann, Premiul de Stat al Austriei, Premiul Formentor, Premiul internațional de literatură al orașului Berlin și Premiul orașului Leipzig pentru înțelegere europeană.^{[necesită citare]} Acesta a primit următoarele premii:

1980: Premiul Uniunii Scriitorilor din România
1989: Premiul Academiei Române
1990: Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul revistei Flacăra, Premiul revistei Ateneu, Premiul revistei Tomis, Premiul revistei Cuvântul
1992: Le Rêve nominalizare pentru: Prix Mèdicis, Premiul Uniunii Latine, Le meilleur livre étranger
1994: Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul ASPRO, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova
1996: Premiul ASPRO, Premiul revistei Flacăra, Premiul revistei Ateneu, Premiul revistei Tomis, Premiul revistei Cuvântul
1997: Premiul revistei Flacăra, Premiul revistei Ateneu, Premiul revistei Tomis, Premiul revistei Cuvântul
1999: traducerea în limba franceză a romanului Orbitor' nominalizat pentru Premiul Uniunii Latine
2000: Premiul Uniunii Scriitorilor din România
2002: Premiul ASPRO, Premiul AER
2005: Premiul literar "Giuseppe Acerbi", Castel Goffredo, Italia
2011: Premiul Internațional pentru Literatură de la Vilenica
2012: Premiul Internațional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt 2012”, Berlin ^[31]
2013: Premiul Spycher - Literaturpreis Leuk în Elveția^[32]^[33]
2013: Marele Premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Novi Sad^[34]
2015: Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană^[35]
2016: Premiul pentru proză Observator cultural ex-aequo pentru romanele Solenoid și Trilogia Corso de Daniel Vighi
2018: Premiul "Thomas Mann" pentru literatură
2018: Premio Formentor de las Letras

Decorații[modificare | modificare sursă]

Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Comandor (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”^[36]
Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer (2006), acordat de către Președintele României.

Mircea Cărtărescu - Citate:

De obicei, nu "ne" gândim, ci "ne" trăim, pentru că stilul de viaţă actual descurajează viaţa interioară.

Corpul meu e profund ataşat de corpul femeii mele. Am de fapt două corpuri, şi de fapt întreaga mea viaţă e dublă. Chiar dacă aş fi decerebrat, ca un animal de experienţe, corpul meu ar fi încă îndrăgostit de corpul femeii mele. Nevoia mea de intimitate cu fiinţa cu care trăiesc merge mult mai departe decât viaţa sexuală.

Mintea mea e lentă şi mai mereu dusă aiurea, aşa că ratez de obicei clipa. Cele mai grave momente din viaţă le-am trăit de parcă-aş fi trăit bucăţi mici din viaţa altcuiva.

Există un preţ pentru fiecare lucru bun pe care îl primim în viaţă. Dincolo de toate bunurile, spirituale sau materiale, pe care ni le aduce viaţa (şi pentru care trebuie să fim infinit recunoscători), un om adevărat nu poate să nu simtă o fundamentală nefericire de fond. În miezul vieţii noastre, chiar şi al uneia luminoase şi de succes, există un sâmbure fundamental de nefericire metafizică. El ţine de soarta noastră, de condiţia noastră umană.

Şi totuşi, orele de singurătate, clipele de nefericire, crizele din viaţă, visele şi reveriile, depresia, situaţiile limită, obsesiile, muzica, îndrăgostirea - toate ne spun altceva. Tot ce te scoate din rutina vieţii tale "reale" îţi arată că, trăind fără reflecţie despre tine însuţi, te duci de fapt în jos pe un tobogan de senzaţii, satisfacţii, imagini, bârfe, obiecte, minciună şi strălucire, tot mai departe de nucleul viu al fiinţei tale. Eşti un simplu consumator care se consumă în primul rând pe el însuşi. Şi vei rămâne mereu aşa dacă viaţa nu se hotărăşte o dată să te dea cu capul de pragul de sus.

Meseria mea: constructor de ruine. Vocaţia mea: arhitect al ruinelor. Viciul meu: voyeur al ruinelor. Nu mă-ntrebaţi pe mine despre locuri uitate şi părăsite din Europa. Mama însăşi a fost un astfel de loc. Eu însumi sunt un astfel de loc. Adunaţi-vă-n jurul meu, deschideţi-mi ţeasta şi contemplaţi-mi creierul: se va sfărâma sub ochii voştri ca un mulaj de ghips. Iar praful lui se va amesteca indiscernabil cu praful ruinelor între care-am trăit toată viaţa, amant al unui harem de ruine.

În lumile virtuale îţi poţi organiza viaţa cum îţi place, eşti la adăpost. Facebook şi Twitter sunt lumi compensatorii, aş spune. Sunt vise cu ochii deschişi. Sunt lumi în care ai sute de prieteni, ceea ce nu se întâmplă în viaţă, ai impresia că eşti cetăţean al universului fiindcă poţi coresponda cu inşi din toată lumea, dar de fapt sunt lumi înşelătoare, sunt nişte frumoase autoamăgiri.

Nimeni nu iese din propria viaţă curat. Toţi purtam cu noi traumele, nefericirea, ofensele, eşecurile, nedreptăţile, adversitatea celorlalţi. Cei mai buni dintre noi încearcă să nu perpetueze răul, să nu-ntoarcă asupra altora, la rândul lor, răul care li s-a făcut. Dar fiecare ne torturăm pe noi înşine amintindu-ne în detaliu, cu o claritate halucinantă, în atâtea nopţi fără somn, episoade din viaţa noastră în care răul şi perversitatea au triumfat.

În adolescenţă, ghemuit în pat, mi se-ntâmpla să citesc uneori de dimineaţă până seara, uitând să mănânc şi aproape şi să respir, pentru că paginile – pe care de fapt nici nu le mai vedeam – descriau oameni adevăraţi, nori adevăraţi, oraşe adevărate, pe când, dacă-mi ridicam privirile, nu vedeam decât jalnice umbre. Îmi dădeam seama că se înserează doar când paginile se făceau roşii ca focul, apoi cenuşii. Drama vieţii mele a început mai târziu, când în locul Cărţii am fost silit să trăiesc realitatea. Mă tem că de-acum încolo nimeni nu va mai locui în cărţi, aşa cum au făcut-o generaţia mea şi cele precedente. Şi că utopia lecturii va rămâne undeva, pe o colină îndepărtată, ca un mare labirint ruinat.

Ce nu pot accepta niciodată e că viaţa apropiaţilor mei, a semenilor mei ar putea fi "relativizată". Degeţelul mic al fetiţei mele valorează pentru mine cât lumea şi nu e o valoare pe care s-o pun în discuţie.