7. /10 AUGUST 2022 - TEATRU/FILM
Panait Istrati (Gherasim Istrate), scriitor român afirmat în Franţa: “Chira Chiralina”, “Cum am devenit scriitor”, “Ciulinii Bărăganului”, “Codin”, “Moş Anghel”, “Spovedania unui învins”)
Biografie Panait Istrati
Panait Istrati, scriitor roman de limba romana dar si franceza, s-a nascut pe 10 august 1884 la Braila si a murit pe 16 aprilie 1935 la Bucuresti.
Primele incercari literare dateaza din 1907, facand publicistica in presa muncitoreasca din Romania, debutand cu articolul Hotel Regina, semnand P. Istrati, in revista Romania muncitoare. Intre 1910-1912 isi publica, in aceeasi revista, primele povestiri: Mantuitorul, Calul lui Balan, Familia noastra, 1 Mai. Colaboreaza si la alte ziare: Viata sociala, Dimineata, Adevarul.
In 1913 la Cairo a scris Note din Egipt, iar in anul urmator pleca la Paris si invata foarte bine limba franceza citind din Voltaire, Balzac, Rousseau. In 1923 a fost publicata povestirea Chira Chiralina in revista Europe a scriitorului francez Romain Rolland, aparuta in volum un an mai tarziu.
A publicat apoi Ciulinii Baraganului (1928) si Les recits d'Adrien Zograffi / Povestirile lui Adrian Zograffi, primul ciclu Zograffi. Al doilea cuprinde Codine (1925), al treilea e format din Mikliail (1927), ultimul din La maison Thiiringer (1933), Le bureau de placement (1933), Mediterranee (1934-1935). Acestea si altele, printre care La familie Perlmutter (1927), Le refrain de lafosse. Nerrantsoula (1921), Les chardons du Baragan (1928), Tsatsa Minnka (1931), Trecut si viitor (1925), Mes departs (1928), Pour avoir aime la terre ( 1930) au fost publicate in Franta si simultan in Romania.
Simpatizant al ideilor socialiste, in 1927 a vizitat Moscova si l-a intalnit pe scriitorul grec Nikos Kazantzakis, despre care a scris mai tarziu in romanul Zorba Grecul, a revenit in 1929 si a scris, impreuna cu scriitorii rusi Victor Serge si Boris Suvarin, Vers l'autre flamme - Confession pour vaincus, despre abuzurile regimului comunist. A fost repudiat de socialistii din tara si acuzat de fascism.
In 1930 s-a intors in tara, a plecat apoi in Germania si in Austria, in 1933 era in Franta pentru a se trata de tuberculoza si in 1933 publica eseul L'homme qui n'adhere a rien. Opera lui Panait Istrati, scrisa in franceza si romana, a fost tradusa in peste 30 de limbi.
Primele incercari literare dateaza din 1907, facand publicistica in presa muncitoreasca din Romania, debutand cu articolul Hotel Regina, semnand P. Istrati, in revista Romania muncitoare. Intre 1910-1912 isi publica, in aceeasi revista, primele povestiri: Mantuitorul, Calul lui Balan, Familia noastra, 1 Mai. Colaboreaza si la alte ziare: Viata sociala, Dimineata, Adevarul.
In 1913 la Cairo a scris Note din Egipt, iar in anul urmator pleca la Paris si invata foarte bine limba franceza citind din Voltaire, Balzac, Rousseau. In 1923 a fost publicata povestirea Chira Chiralina in revista Europe a scriitorului francez Romain Rolland, aparuta in volum un an mai tarziu.
A publicat apoi Ciulinii Baraganului (1928) si Les recits d'Adrien Zograffi / Povestirile lui Adrian Zograffi, primul ciclu Zograffi. Al doilea cuprinde Codine (1925), al treilea e format din Mikliail (1927), ultimul din La maison Thiiringer (1933), Le bureau de placement (1933), Mediterranee (1934-1935). Acestea si altele, printre care La familie Perlmutter (1927), Le refrain de lafosse. Nerrantsoula (1921), Les chardons du Baragan (1928), Tsatsa Minnka (1931), Trecut si viitor (1925), Mes departs (1928), Pour avoir aime la terre ( 1930) au fost publicate in Franta si simultan in Romania.
Simpatizant al ideilor socialiste, in 1927 a vizitat Moscova si l-a intalnit pe scriitorul grec Nikos Kazantzakis, despre care a scris mai tarziu in romanul Zorba Grecul, a revenit in 1929 si a scris, impreuna cu scriitorii rusi Victor Serge si Boris Suvarin, Vers l'autre flamme - Confession pour vaincus, despre abuzurile regimului comunist. A fost repudiat de socialistii din tara si acuzat de fascism.
In 1930 s-a intors in tara, a plecat apoi in Germania si in Austria, in 1933 era in Franta pentru a se trata de tuberculoza si in 1933 publica eseul L'homme qui n'adhere a rien. Opera lui Panait Istrati, scrisa in franceza si romana, a fost tradusa in peste 30 de limbi.
Codin
Codin (1963) .
Tamara Buciuceanu
Biografie
Data si locul nasterii
10 August 1929 - Tighina
10 August 1929 - Tighina
Tamara Buciuceanu (alternativ Tamara Buciuceanu-Botez) este o actrita romana de teatru si film.
Studii
Intre 1948-1951 frecventeaza Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iasi, insa in anul IV de studii se transfera la Bucuresti, la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica la clasa profesorului Ion Baltateanu (asistenta Sorana Coroama). Absolva in 1952.
Filmografie
Titanic vals (1964)
Anecdota (1972) - film TV
Scorpia (1973) -film TV
Vegetarian (1973)
La spatiul locativ (1975) - film TV
Doctor fara voie (1976) - film TV
Ma-ma (1976)
Ion: Blestemul pamantului, blestemul iubirii (1979) - Maria Herdelea
Cantec pentru fiul meu (1980)
Alo, aterizeaza strabunica! (1981)
De ce trag clopotele, Mitica? (1981)
Grabeste-te incet (1981) (as Tamara Buciuceanu-Botez)
Inghititorul de sabii (1981)
Santaj (1981)
Bocet vesel (1983)
Declaratie de dragoste (1985) - Isoscel
Primavara bobocilor (1985)
Cuibul de viespi (1986)
Punct si de la capat (1987)
Extemporal la dirigentie (1987) - Isoscel
Liceenii (1987) - Isoscel
Liceenii Rock 'n' Roll (1992) - Isoscel
Liceenii in alerta (1993)
Paradisul in direct (1997)
Sexy Harem Ada-Kaleh (2001)
Chirita in provincie (2002) - film TV - Coana Chirita
Agentia matrimoniala (2005) - serial TV
Cuscrele (2005) - serial TV
Studii
Intre 1948-1951 frecventeaza Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iasi, insa in anul IV de studii se transfera la Bucuresti, la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica la clasa profesorului Ion Baltateanu (asistenta Sorana Coroama). Absolva in 1952.
Filmografie
Titanic vals (1964)
Anecdota (1972) - film TV
Scorpia (1973) -film TV
Vegetarian (1973)
La spatiul locativ (1975) - film TV
Doctor fara voie (1976) - film TV
Ma-ma (1976)
Ion: Blestemul pamantului, blestemul iubirii (1979) - Maria Herdelea
Cantec pentru fiul meu (1980)
Alo, aterizeaza strabunica! (1981)
De ce trag clopotele, Mitica? (1981)
Grabeste-te incet (1981) (as Tamara Buciuceanu-Botez)
Inghititorul de sabii (1981)
Santaj (1981)
Bocet vesel (1983)
Declaratie de dragoste (1985) - Isoscel
Primavara bobocilor (1985)
Cuibul de viespi (1986)
Punct si de la capat (1987)
Extemporal la dirigentie (1987) - Isoscel
Liceenii (1987) - Isoscel
Liceenii Rock 'n' Roll (1992) - Isoscel
Liceenii in alerta (1993)
Paradisul in direct (1997)
Sexy Harem Ada-Kaleh (2001)
Chirita in provincie (2002) - film TV - Coana Chirita
Agentia matrimoniala (2005) - serial TV
Cuscrele (2005) - serial TV
Ion Blestemul pământului, blestemul iubirii 1979:
Alexandru Boiangiu, regizor de film: “Maiorul şi moartea”, “Un zâmbet pentru mai târziu”, “Mahmudia”.
Locul naşterii: Bucuresti, Romania · Data naşterii: 10.08.1932 (89 ani) · Ocupaţie: Regizor, scenarist · Zodia: Leu
- Un film cu o fată fermecătoare (1966) - regizor TV
- Panait Istrati, o flacare vie (1984)
- Destinatia Mahmudia (1981)
- Un zâmbet pentru mai târziu (1974)
- Mahmudia (1972)
- Noaptea barbatilor (1972)
- Triunghiul de foc (1971)
- Convoiul (1970)
- Prieteni de vatra veche (1970)
- Cînd barbatii devin soti (1969)
- Ursul (1968)
- Maiorul și moartea (1967)
- Cazul D (1966)
- Oltenii din Oltenia (1966)
- Casa noastra ca o floare (1963)
- Liniște (1963)
- Pietonul (1961)
- Puterea pîinii (1961)
- Cetati ale industriei socialiste (1960)
- Paine depecica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu