vineri, 30 septembrie 2022

  5. /1 OCTOMBRIE 2022 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT


CONSTANTIN C. NOTTARA

Constantin C. Nottara
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
BucureștiRomânia Modificați la Wikidata
Decedat (61 de ani) Modificați la Wikidata
BucureștiRomânia Modificați la Wikidata
PărințiConstantin I. Nottara Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1948–1952).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Națională de Muzică București  Modificați la Wikidata
Instrument(e)vioară  Modificați la Wikidata

Constantin C. Nottara (n. BucureștiRomânia – d. BucureștiRomânia) a fost un compozitor român, fiul actorului Constantin I. Nottara. A studiat vioara la Conservatorul din București cu Robert Klenk, compoziția cu Alfons Castaldi și teoria cu Dumitru Georgescu Kiriac, perfecționându-se la Paris. Printre lucrările sale se numără un poem pentru vioară și orchestră (1920), o suită (1930), „Poemul Păcii” (1948), un nonet, baletul mimodramă „Iris”, operele „La drumul mare” (după Cehov1941), „Se face ziuă” (după Zaharia Bârsan1943), Ovidiu (după Vasile Alecsandri1950). Aflată la început sub influența impresionismului francez, creația lui Nottara s-a integrat treptat tendinței primelor decenii ale secolului XX de formare a unui stil național românesc.


CONSTANTIN C. NOTTARA - Siciliana


Constantin C. Nottara (1890-1951): Suite in Romanian style (1930)




WLADIMIR HOROVITZ

Vladimir Horowitz
Vladimir Horowitz 1986.jpg
Date personale
Nume la naștereVladimir Samoilovici Goroviț Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
KievImperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat (86 de ani)[1][2][5][3] Modificați la Wikidata
New York CityNew YorkSUA Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul monumental din Milano[*] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (infarct miocardicModificați la Wikidata
Frați și suroriGoroviț, Regina Samoilovna[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuWanda Toscanini[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the United States.svg SUA
Flag of Russia.svg Imperiul Rus
Flag of the Soviet Union.svg URSS Modificați la Wikidata
Ocupațiepianist
compozitor Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiNaționalna muzîcina akademia Ukraiinî imeni Petra Ceaikovskoho[*]  Modificați la Wikidata
Gen muzicalmuzică clasică  Modificați la Wikidata
Instrument(e)pian  Modificați la Wikidata
Case de discuriRCA Records  Modificați la Wikidata
PremiiNational Medal of Arts[*]
Medalia Prezidențială pentru Libertate[*]
Marea Cruce a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania[*]
Premiul Grammy pentru întreaga carieră[*]
Royal Philharmonic Society Gold Medal[*]
Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]
Premiile Grammy
Ordinul Național de Merit al Republicii Italiene
Stea pe Hollywood Walk of Fame[*]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Horowitz Signature.png
Prezență online
Internet Movie Database
Vladimir Horowitz

Vladimir Horowitz (născut Vladimir Samoilowitsch GorowitzucraineanăВолодимир Самійлович Горовицьrusă Владимир Самойлович Горовиц); 1 octombrie 1903 (sau 1904) în BerdicevUcraina; d. 5 noiembrie 1989 în New York) a fost un pianist evreu american născut în Ucraina. Virtuoz al pianului, Horowitz s-a remarcat prin tehnica și capacitatea sa extraordinară de interpretare a pieselor clasice. Este considerat unul dintre cei mai mari pianiști ai secolului XX.[6]

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

VIAȚĂ PERSONALĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

În ciuda căsătoriei sale cu Wanda Toscanini, fiica dirijorului Arturo Toscanini, au existat zvonuri persistente cum că Horowitz ar fi fost homosexual.[7] Arthur Rubinstein a confirmat despre Horowitz că "Toată lumea știa și-l accepta ca homosexual"































Klavierabend (1987) Vladimir Horowitz. Goldener Saal, Wiener Musikverein


Vladimir Horowitz Greatest pianist of all times /The Master of modern piano technique/A Reminiscence





GHEORGHE DANGA

Gheorghe Danga (1905-1959) si-a dedicat întreaga activitate artistica muzicii corale românesti. În calitate de dirijor, a interpretat în nenumarate concerte cântece de masa, prelucrari de folclor si poeme corale. A creat un numar considerabil de compozitii vocale, în deosebi pentru formatiile de amatori, concepute în cel mai autentic spirit popular, simple, cantabile si larg accesibile. Stilul sau este armonic si diatonic, mai apropiat de major-minorul occidental decât de problemele discursului muzical modal, ritmica clara si simetrica, cu accente metrice regulate.

Muzica corala a lui Gheorghe Danga nu a depasit stadiul prelucrarilor de folclor, totusi datorita sinceritatii expresiei si îngrijitei scriituri vocale, ea se cânta cu placere si emotioneaza. Câteva titluri de lucrari corale: În poenita lânga plopi, Sârba-n caruta, Di, di, di, murgule, di, Ca la Breaza, Zamfira, Sârba pe loc, Ca pre Împaratul, Unule nascut.

Gheorghe Danga a fost unul dintre cei mai importanți dirijori și compozitori din România, din prima jumătate a secolului trecut, un om de mare valoare în domeniul muzicii corale. Timp de șapte ani a condus societatea corală mixtă "Lira petroliștilor" din Câmpina și societatea corală bărbătească "Valea Prahovei".

Gheorghe Danga s-a născut pe 1 octombrie 1905 la București și a urmat cursuri muzicale particulare cu renumiții maeștri Victor Gheorghiu și Ion Nonna Otescu, după care a Conservatorul, unde a studiat teoria și solfegiul. Mai bine de un deceniu a fost dirijorul cunoscutei societăți corale bărbătești "Zori de zi", din Capitală, după care, în anul 1934 se transferă la Câmpina, unde preia conducerea societății corale mixte "Lira petroliștilor" (1934-1941) și a coralei bărbătești "Valea Prahovei". Ilustrul muzician s-a preocupat permanent și de punerea în valoare a tradițiilor populare românești, a cules și prelucrat numeroase piese din folclor, pe care le-a transformat în cântece adaptate pentru coruri. De asemenea, în perioada 1936-1941 a fost profesor de muzică la mai multe școli din Câmpina. În anul 1941 se întoarce în Capitală, iar în 1949 devine conducătorul primului ansamblu coral profesionist din România "Corul Radio", la conducerea căruia a rămas până în ultima clipă a vieții, pe 5 septembrie 1959.
În toamna anului 1938, timp de două zile, alături de corul pe care îl conducea, l-a acompaniat pe marele George Enescu, în concertele susținute de acesta la Câmpina.


Gheorghe DANGA - Sarba pe loc


Gheorghe DANGA - In poenita langa plop ...


Gheorghe DANGA - Raspunsurile mari din LITURGHIE


Gheorghe DANGA - Fie Doamne mila Ta


Gheorghe DANGA - Laudati pre Domnul



MUZICĂ PENTRU SUFLET:

1. 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...