5. /25 SEPTEMBRIE 2022 - POEZIE

PANAIT CERNA

Date personale
Panait Cerna
Panait Cerna
Născut	25 septembrie 1881 Cerna, România
Decedat	26 martie 1913 (32 de ani) Leipzig, Germania
Înmormântat	Cimitirul Bellu
Cauza decesului	cauze naturale (tuberculoză)
Naționalitate	român
Cetățenie	România
Ocupație	lingvist jurnalist filozof critic literar[*] traducător poet
Activitate
Pseudonim	Panait Cerna
Domeniu artistic	poezie, proză
Studii	Universitatea din București, Universitatea Humboldt din Berlin, Universitatea Leipzig
Pregătire	Universitatea Humboldt din Berlin, Universitatea din Leipzig
Mișcare artistică	poezie, romantism
Influențat de	Mihai Eminescu
Modifică date / text

Plachetă metalică aflată în Colecțiile Bibliotecii Județene Tulcea, realizată în anul 2000, având imprimat chipul lui Panait Cerna

Panait Cerna, pe numele său de naștere Stanciof, de origine bulgară, (n. 25 septembrie 1881, Cerna, județul Tulcea – d. 26 martie 1913, Leipzig)^[1] a fost un poet intimist, romantic minor sau tradiționalist român, un epigon al poetului Mihai Eminescu, precum și filosof, critic literar și traducător. Vorbitor nativ al limbii bulgare, Cerna a scris cu toate acestea în română și a dezvoltat un stil tradiționalist, care a fost legat de clasicism și neoclasicism.

Debutul literar al lui Panait Cerna a avut loc la 16 ani^[2], la 24 august 1897, în revista ”Foaia interesantă” ^[3], cu poezia Trecut.^[4]

NAȘTEREA ȘI COPILĂRIA[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

În județul Tulcea, în extremitatea vestică, se află localitatea Cerna. Aici, în mijlocul satului, se află Casa memorială ”Panait Cerna”. Bine păstrată, acoperită cu olane, case are 3 camere, în care vizitatorii pot cunoaște mai bine viața și activitatea literară a poetului. Materialul expozițional cuprinde: fotocopii după actele de stare civilă, după revistele și ziarele la care a colaborat și numeroase ediții ale operei poetului.

Tatăl poetului, Panait Stanciof, venise din Bulgaria și era învățător la școala primară. Era un om cult, harnic și provenea dintr-o familie înstărită cu numeroase figuri de ofițeri, pictori, profesori. Printre școlari se afla și Maria Tașcu, o elevă bună la învățătură. Când fata a împlinit 14 ani, învățătorul a cerut-o, de la părinți, în căsătorie. S-au mutat în casa pe care și-o cumpărase (actuala casă memorială) dar, după 3 luni, acesta a decedat. Maria Stanciof, rămasă văduvă și gravidă, se întoarce în casa părintească iar după câteva luni se recăsătorește cu Naum Costea, agricultor și cojocar. ^[5]

La naștere, băiatul primește numele Panait, în memoria tatălui său. Copilăria și-o petrece în sat, bucurându-se de dragostea părinților și a fraților. Totuși familia creștea iar traiul era dificil. Frecventează școala primară din sat, fiind un elev harnic și silitor. Mama și tatăl vitreg, oameni fără cultură dar inimoși, trec peste problemele materiale și îl duc la Liceul ”Nicolae Bălcescu” din Brăila, pe care îl frecventează din 1893 sub numele Panait Stanciof. Colegii își aduc aminte că avea o comportare civilizată, citea mult, pasionându-l literatura germană și franceză. Era muncitor, ambițios, inteligent, învăța foarte bine. Pentru că era foarte sărac își câștiga de timpuriu existența prin muncă.^[6]

OPERA LUI PANAIT CERNA[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Poezii, 1910, București, Editura Minerva, ediția I
Poezii, 1914, București, Institutul de Arte Grafice și Editură C. Sfetea, ediția a II-a
Poezii, 1921, București, Cartea Românească, ediția a IV-a
Poezii, 1926, București, Cartea Românească, ediția a V-a
Poezii, 1930, București, Cartea Românească, ediția a VI-a
Poezii, 1942, București, Cartea Românească, ediția a VIII-a
Poezii, 1942, București, Cartea Românească, ediția a IX-a
Poezii, 1963, București, Editura pentru Literatură
De-aș avea eu coiful din poveste, 1964, București, Editura Tineretului
Lirica de idei, 1981, București, Editura Univers
Poezii, 1976, București, Editura Minerva
Poezii, 1981, București, Editura Minerva
Eminescu, Faust. (studiu). Ediție îngrijită și note de Dumitru Cerna, prefață de Petru Poantă. Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2001

PREZENȚĂ ÎN ANTOLOGII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Locusteanu P. Antologie eroică. București, Tipografia profesională, 1915, p. 160-161
Roseti Radu și Cerbu Eman. Cartea dragostei. Antologie 1740-1922. București, Ancora, f.a., p. 178-179
Antologia Dobrogei. Prozatori și poeți. București, Casa Scoalelor, 1928, p. 152-154
Basarabescu I.A. și Hanes P.V. Antologia scriitorilor români. Vol. 2. București, Editura Națională Ciornei, f.a., p. 342-343
Floare și genune. Ediție îngrijită de Valeriu Râpeanu, 1968
Deac Augustin și Pinteanu Teodor. Poezii muncitorești revoluționare din România (1872-1944). București, Minerva, 1970, p. 320-322, 369
Glasurile patriei. Antologie de poezie patriotică românească. București, Minerva, 1972, p. 211-214
Documente literare. Vol. 2. București, Minerva, 1973, p. 51-75
Poezia română clasică de la Dosoftei la Octavian Goga. Vol. 3. București, Minerva, 1976, p. 452-462
Poeți de la Sămănătorul. București, Minerva, 1978, p. 92-93
Floare și genune. Tabel cronologic și referințe istorico-literare de C. Mahanu. București, Editura Litera Internațional și Chișinău, Grupul Editorial Litera, 2003.
Cerna Dumitru. Poeții 2, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2010.
Steaua Dobrogei. Tulcea, Nr. 1-4, decembrie 2011

PREZENȚĂ ÎN PERIODICE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Foaie pentru toți, 2, nr. 46, 25 octombrie 1898
Floare albastră, 1, nr. 29, 25 aprilie 1899
Convorbiri literare, 35, nr. 3, 1 martie 1901.p.213
Revista modernă, 1, nr. 14, 21 mai 1901, p.5
Revista modernă, 1, nr. 13, 31 mai 1901, p.4
Revista modernă, 1, nr. 18, 18 iunie 1901, p.7
Sămănătorul, 3, nr. 28, 11 iulie 1904, p.436-437
Sămănătorul, 3, nr. 51, 19 decembrie 1904, p. 804-806
Sămănătorul, 4, 12 iunie 1905, p. 411
Sămănătorul, 4, nr. 39, 25 septembrie 1905, p.703-705
Sămănătorul, 5, nr. 10, 5 martie 1906, p.191
Convorbiri literare, 41, nr. 2, 15 ianuarie 1907
Convorbiri literare, 41, nr. 3, aprilie 1907. p.366
Convorbiri literare, 41, nr. 11, noiembrie 1907. p.1059
Convorbiri literare, 42, nr. 1, ianuarie 1908. p.9
Convorbiri literare, 42, nr. 10, octombrie 1908. p.392-332
Convorbiri literare, 42, nr. 11, noiembrie 1908. p.459
Convorbiri literare, 43, nr. 2, februarie 1909. p.142
Convorbiri literare, 43, nr. 3, martie 1909. p.285-297
Convorbiri literare, 43, nr. 6, iunie 1909. p.588-598
Convorbiri literare, 43, nr. 9, septembrie 1909. p.918-919
Convorbiri literare, 43, nr. 10, octombrie 1909. p.1063-1074
Convorbiri literare, 44, nr. 4, aprilie 1912. p.361-362
Convorbiri literare, 46, nr. 5, mai 1912. p.481-484
Românul, 3, nr. 73, 31 martie 1913, p.1
Convorbiri literare, 48, nr. 1, ianuarie 1914. p.18
Flacăra, 4, nr. 9-10, 20 decembrie 1914, p.60
Convorbiri literare, 49, nr. 1, ianuarie 1915, p.1-4
Convorbiri literare, 53, nr. 1, ianuarie 1921. p.22
Adevărul literar și artistic, 10, nr. 565, 4 octombrie 1921, p.6
România viitoare, 3, nr.15, 30 ianuarie 1922, p.8
Convorbiri literare, 54, nr. 5, mai 1922. p.394
Dobrogea jună, 17, nr. 80, 8 aprilie 1923, p.1
Convorbiri literare, 55, nr. 5-6, mai-iunie 1923. p.439
Adevărul literar și artistic, 5, nr. 177, 27 aprilie 1924, p.2
Adevărul literar și artistic, 10, nr. 549, 14 iunie 1931, p.5
Adevărul literar și artistic, 10, nr. 565, 4 octombrie 1931, p.1
Adevărul literar și artistic, 11, nr. 594, 24 aprilie 1932, p.8
Cuget literar, nr. 524, 29 martie 1947, p.2

DESPRE PANAIT CERNA[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Licea Ioan: Poetul P. Cerna: cercetare critică, Cernăuți, 1926
Camilucci Marcello: La vita e l᾽opera de Panait Cerna, Roma, 1935
Dumitrescu George: Poezia lui Cerna, București, 1939
Munteanu Aurel: Panait Cerna: viața și opera, Tulcea, Comitetul Județean de Cultură și Educație Socialistă, 1974
Panait Cerna. 120 de ani de la naștere (1881-2001). Ediție îngrijită de Olimpiu Vladimirov. Constanța, Ex Ponto, 2001
Panait Cerna. 125 de ani de la naștere (1881-2006). Ediție îngrijită de Olimpiu Vladimirov. Constanța, Ex Ponto, 2006
Cerna Dumitru: Panait Cerna: viața și opera, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2009
Cerna Dumitru: Panait Cerna, scepticul luminos, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2009
Cerna Dumitru: Panait Cerna: viața și opera, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2010, ediția a II-a
Milian Mihai: Panait Cerna în documente, Tulcea, Karograf, 2010
Milian Mihai: Panait Cerna. Pagini alese, Tulcea, Karograf, 2013
Milian Mihai: Panait Cerna. Scrieri: poezii, Tulcea, Karograf, 2014
Milian Mihai: Panait Cerna. Scrieri: studii de artă poetică, Tulcea, Karograf, 2014

Placheta de pe frontispiciul casei memoriale

Casa memorială ”Panait Cerna” din localitatea Cerna, județul Tulcea

Bustul poetului din curtea casei de la Cerna, opera sculptorului Ion Duman

GALERIE FOTO[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Portretul lui Panait Cerna aflat la Biblioteca Județeană ”Panait Cerna” Tulcea
Bustul poetului aflat în foaierul Bibliotecii Județene Tulcea
Casa Memorială - curtea interioară

POEZII:

Tristetea Lenorei (sonet dublu)

Pe sub portale-ti stau în paza
Cavasi cu barbile-argentine -
Rasar batrânii sa te vaza
Trecând ca visul pe ruine...

Supusi sau suflete haine
Sub ochii tai îngenuncheaza -
Ah, ochii tai ce smulg suspine
Si ard ca soarele-n amiaza!...

Tu ai palate ce sfideaza
Splendoarea calma-a lunei pline -
O, cea mai alba din regine,
Ce jale grea le populeaza?

"În noptile de mai senine
E-atât de blânda-a lunei raza,
Si totusi firea plânge-n sine
Si trandafirii lacrameaza...

Cu mine-a fost destinul darnic:
Un cer de-a pururea senin -
Hebe, scânteietor paharnic,

Mi-a-ntins o cupa de rubin;
Dar cupa spumega zadarnic
Când n-am în cinstea cui sa-nchin!"

*

Cu lacrami sufletu-mi sa-adapa,
Privindu-i lespedea-n bujor...
Vezi tu o cruce lânga apa?

Acolo zace Leonor,
Si florile-au venit la groapa
Sa plânga pe o sora-a lor...

Farmec de luna

În ritmul lin al adierii
Doi meri s-alatura-nfloriti,
Soptind duios în faptul serii
Ca doi amanti înlantuiti.

Se mira floarea si suspina...
În loc de inimi arzatoare
Îndragostitii din gradina
Au câte o privighetoare.

Un cântec chemator vibreaza:
E una din privighetori -
Cealalta tace si vibreaza
Cutremurata de fiori.

Dar cum apare luna noua
Sclipind în frunza tremurata,
Privighetorile-amândoua
Încep sa cânte - deodata.

Sonet

De cum ma simt sub ochii tai, maretii,
Si patimi, si dureri adorm deodata;
Ca cel dintîi surîs al diminetii,
Asa îmi simt fiinta de curata...,

Si-aud ca-n vis, ca-n leaganul vietii
O muzica ce umple lumea toata:
E cîntecul ce-l auzeau odata
Pitagora seninul si poetii.
Deodata-mi spui ceva în stinse soapte
Se umplu ochii mei si-ai tai de noapte.
Cu noi alearga, vîjîie pamîntul.

Si-as vrea sa ma destrame-atunci furtuna,
Sa ne cufunde-n tot - sa fim totuna
Cu flacara, cu sunetul, cu vîntul...

Moment aniversar dedicat poetului tulcean Panait Cerna

MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU ASTĂZI

vineri, 23 septembrie 2022

CUPRINS