4. /25 OCTOMBRIE 2022 - TEATRU/FILM

SILVIA GHELAN (“Serata”, “Întunericul alb”).

Poza Silvia Ghelan

Biografie

Silvia Ghelan s-a născut în data de 25 octombrie 1924 la Cluj şi este absolventa Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj, cel înfiinţat în 1919, după Marea Unire. A devenit angajata Teatrului Naţional din Cluj la 1 ctombrie 1948 şi este pensionată din oficiu la 1 februarie 1985. Debutul său a avut loc în 1949, într-o piesă pentr copii, „Scufiţa roşie” de Evghenii Şvarţ. Prima sa apariţie într-un rol consistent a fost Wanda din „Gaiţele” de Al. Kiriţescu. Următorul rol de referinţă a fost Vidra din „Răzvan şi Vidra” de B.P.Haşdeum, în 1956. Actriţa a fost şi director al Teatrului Naţional din Cluj, funcţie pe care a împărţit-o cu regizorul Victor Tudor Popa şi cu actorul Valentino Dain, de la 1 septembrie 1971 la 14 iunie 1972. O perioadă culminantă pentru actriţa Silvia Ghelan poate fi situată între anii 1966-1970, nu numai prin numărul mare de roluri interpretate, ci şi prin varietatea şi „greutatea” acestora: Doamna Clara din „Vlaicu Vodă” de Al. Davila, Veta din „O noapte furtunoasă” de I.L Caragiale, Leonie din „Părinţii teribili” de Jean Cocteau, Anna Petrovna din „Nefericitul Platonov” de A. P. Cehov, Olga din „Trei surori” de A.P. Cehov etc. Printre regizorii cu care a lucrat actriţa se numără: Otto Rappaport, Vlad Mugur, Aureliu Manea, Dorel Vişan, Mona Chirilă. În existenţa ei de zi cu zi, evenimentele nu au fost multe, însă şi care au fost, au fost dureroase, ceea ce ea numeşte „restriştile de care viaţa nu m-a iertat” şi care i-au „sculptat chipul şi sufletul în cutele dramaticei suferinţe”.

Silvia Ghelan
Date personale
Născută	25 octombrie 1924  Cluj, România
Decedată	17 martie 2019 (94 de ani)
Cetățenie	România
Ocupație	actriță
Alte premii
Ordinul Meritul Cultural Ordinul național „Steaua României”
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Silvia Ghelan (n. 25 octombrie 1924, Cluj, România – d. 17 martie 2019)^[1][2] a fost o actriță română.^[3]

CUPRINS

• 1Biografie
• 2Filmografie
• 3Distincții
• 4Note
• 5Bibliografie
• 6Legături externe

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

În perioada 1948-1996 a jucat pe scena Teatrului Național din Cluj, îndeplinind în anii 1971-1972 funcția de codirector. A jucat roluri tragice și de comedie, inclusiv Solange în Mașina de scris și Léonie în Părinții teribili de Jean Cocteau, Cesonia în Caligula de Albert Camus, Clitemnestra în Ifigenia în Aulis de Euripide, Anisia în Puterea întunericului de Lev Tolstoi, Silvia în Visul de D.R. Popescu, Veta în O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale sau Olga în Trei surori de A.P. Cehov. A jucat în plus în filme, printre care Serata (1971) și Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu (1980) ale Malvinei Urșianu și Întunericul alb (1983) al lui Andrei Blaier.^[4]

FILMOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

• Serata (1971)
• Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu (1980) – jupâneasa Elisafta
• Întunericul alb (1983)

DISTINCȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

• Ordinul „Meritul Cultural” clasa a II-a (28 noiembrie 1969) „pentru activitate îndelungată și merite deosebite în domeniul artei dramatice, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înființarea Teatrului Național din Cluj”^[5]
• Ordinul național „Steaua României” în grad de Ofițer (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”^[6]

Silvia Ghelan în „Visul” de D. R. Popescu, regia: Vlad Mugur, 1968, fragment

LIVIU CIULEI, regizor, scenograf, actor

Liviu Ciulei
Liviu Ciulei în 1963
Date personale
Născut	7 iulie 1923[2][3][4][5]  București, România
Decedat	25 octombrie 2011 (88 de ani)[6][7][8][9]  München, Germania
Înmormântat	Cimitirul Bellu
Cauza decesului	multiple organ dysfunction syndrome[*]
Căsătorit cu	Clody Berthola, Ioana Gărdescu, Helga Reiter
Naționalitate	Română
Cetățenie	România
Religie	Biserica Ortodoxă Română
Ocupație	regizor, actor, scenograf
Activitate
Domiciliu	București
Alma mater	Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București
Premii	Premiul Cannes pentru cel mai bun regizor (1965) Ordinul național „Steaua României” Premiul de Stat al Republicii Populare Române (1962)[1]
Membru corespondent al Academiei Române
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Liviu Ciulei (Ioan Liviu,^[10] n. 7 iulie 1923, București, România – d. 25 octombrie 2011, München, Germania) a fost regizor, actor, scenograf, arhitect și profesor universitar român.

CUPRINS

• 1Biografie
• 2Premii, ordine și distincții
• 3Regie de teatru
  • 3.1La Teatrul Bulandra
  • 3.2La Guthrie Theatre
• 4Filmografie
  • 4.1Actor
  • 4.2Regizor
  • 4.3Scenarist
  • 4.4Scenograf
• 5Cărți
• 6Note
• 7Bibliografie
• 8Legături externe

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

A studiat teatrul la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din București (1946), apoi arhitectura (1949).^[11] A debutat ca actor în 1945, la Teatrul Mic în piesa Încătușarea, după piesa Animal Kingdom scrisă de Philip Barry; ulterior s-a alăturat echipei Teatrului Municipal din București, (mai târziu numit Teatrul Bulandra), unde a debutat ca regizor în 1957, punând în scenă Omul care aduce ploaia de Richard Nash. În 1961 a devenit celebru pentru o punere în scenă total originală a piesei Cum vă place a lui Shakespeare. A mai montat printre altele Opera de trei parale (Bertolt Brecht), O scrisoare pierdută (Ion Luca Caragiale), Azilul de noapte (Maxim Gorki), Leonce și Lena (Georg Büchner), Elisabeta I (Paul Foster).

A fost peste 10 ani director artistic al Teatrului Bulandra, între anii 1963 și 1974, de unde a fost îndepărtat de cenzura comunistă în urma scandalului cu premiera Revizorul, montată de Lucian Pintilie, care a fost interzisă de a mai fi reprezentată după doar câteva spectacole. Sub conducerea sa, Teatrul Bulandra devenise cea mai importantă instituție teatrală a vremii, nu doar în România, acolo lucrând practic în același timp, marii regizori de tearu David Esrig, Lucian Pintilie și Radu Penciulescu.

Lica Gheorghiu și Liviu Ciulei în Soldați fără uniformă (1963)

În perioada regimului comunist, Liviu Ciulei a fost urmărit și denunțat la Securitate de către Ion Besoiu^[12] și a avut reclamații făcute de către Radu Beligan la aceeași instituție.^[13][14] Liviu Ciulei a debutat în SUA în 1974, La Arena Stage din Washington.^[15]

A părăsit România în anul 1980 și a lucrat în multe țări din Europa, precum și în Statele Unite ale Americii, Canada și Australia. A fost director artistic al teatrului Tyrone Guthrie din Minneapolis, Minnesota (Statele Unite), iar din 1986, profesor de teatru la Columbia University și New York University în New York City. S-a întors în țară după 1989, regizând o serie de piese celebre. A fost numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra.^[11]

A realizat scenografia a 125 de spectacole.

Ca arhitect, în afara scenografiilor majorității pieselor regizate de el, Liviu Ciulei a contribuit la reconstrucția auditoriului Teatrului Bulandra, precum și a altor teatre, ca sălile Studio ale teatrelor din Târgu Mureș și Pitești.

A fost căsătorit cu marea actriță Clody Berthola^[16], cu scenografa Ioana Gǎrdescu și cu jurnalista Helga Reiter. Fiul celei de-a treia soții (al unui scriitor din fosta RDG), regizorul Thomas Ciulei, a devenit fiul lui adoptiv. Trupul său a fost incinerat.^[17]

PREMII, ORDINE ȘI DISTINCȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

• Ordinul Muncii clasa a II-a (1964)^[18]
• Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”^[19]
• Ordinul Meritul Cultural clasa I (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”^[20]
• Premiul pentru regie, la Festivalul de la Cannes, 1965, pentru filmul Pădurea spânzuraților
• Globul de Cristal, Karlovy Vary, 1969, pentru filmul Valurile Dunării
• Premiul UNITER, 1996
• Premiul de Excelență UNITER, 2001 ^[21]
• Premiul de Excelență în cinematografia română, 2002
• Membru de onoare al Ordinului Arhitecților, 2006
• Premiul Tony ^[22][23]

REGIE DE TEATRU[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

• Clipe de viată de William Saroyan, regia artistică

La Teatrul Bulandra[modificare | modificare sursă]

• Omul care aduce ploaia de Richard Nash, (1957)
• Azilul de noapte de Maxim Gorki, (1958)
• Sfânta Ioana de George Bernard Shaw, (1958)
• Cum vă place de William Shakespeare, (1961)
• Intriga si iubire de Friedrich Schiller (1965)
• Opera de trei parale de Bertolt Brecht, (1969)
• Leonce si Lena de Georg Büchner, (1970)
• Play Strindberg de Friedrich Dürenmatt (1971)
• O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale
• Macbeth de William Shakespeare
• Furtuna de William Shakespeare
• Moartea lui Danton de Georg Büchner
• Visul unei nopți de vară de William Shakespeare, (1991)
• Deșteptarea primăverii, (1991)
• Hamlet de William Shakespeare, (2000)
• Șase personaje în căutarea unui autor de Luigi Pirandello, (2005)
• Henric IV de Luigi Pirandello, (2005)

La Guthrie Theatre[modificare | modificare sursă]

• As You Like It de William Shakespeare, (1981)
• Eve of Retirement de Thomas Bernhard, (1981)
• The Tempest de William Shakespeare, (1981)
• Peer Gynt de Henrik Ibsen, (1982)
• Requiem for a Nun de William Faulkner, (1982)
• Threepenny Opera de Bertolt Brecht și Kurt Weill, (1983)
• Twelfth Night de William Shakespeare, (1984)
• Three Sisters de Anton Cehov, (1984)
• A Midsummer Night's Dream de William Shakespeare, (1985)
• The Bacchae de Euripide, (1987)
• The Broken Jug de Heinrich von Kleist (1994)

FILMOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Actor[modificare | modificare sursă]

• În sat la noi, (1951)
• Nepoții gornistului, (1953)
• Răsare soarele, (1954)
• Alarmă în munți, (1955)
• Valurile Dunării, (1959)
• Soldați fără uniformă, (1960)
• Cerul n-are gratii, (1962)
• Pădurea spânzuraților, (1964), ecranizare după romanul Pădurea spânzuraților al scriitorului Liviu Rebreanu.
• Facerea lumii (1971)
• Decolarea, (1971)
• Dragostea începe vineri, (1972)
• Dimitrie Cantemir, (1973)
• Ceața, (1973)
• Mastodontul, (1975)
• Mușchetarul român, (1975)
• Falansterul (1979)

Regizor[modificare | modificare sursă]

• Erupția, (1957)
• Valurile Dunării, (1959)
• Pădurea spânzuraților, (1964)
• O scrisoare pierdută (spectacol TV, 1982)

Scenarist[modificare | modificare sursă]

• Mitrea Cocor, (1952) (în colaborare cu Mircea Bodianu și Paul Bortnovschi, regizori Victor Iliu și Marietta Sadova)
• Nepoții gornistului, (1953) (în colaborare cu Mircea Bodianu și Paul Bortnovschi, regia Dinu Negreanu)
• Răsare soarele, (1954) (în colaborare cu Mircea Bodianu și Paul Bortnovschi, regia Dinu Negreanu)
• Pasărea furtunii, (1957) (regia Dinu Negreanu)

Scenograf[modificare | modificare sursă]

• Facerea lumii (1971) (regia Gheorghe Vitanidis)

CĂRȚI[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

• Cu gânduri și cu imagini, 2009 ^[24]

Liviu Ciulei - cea mai complexă personalitate a teatrul românesc | EU aleg România (2015)

"O scrisoare pierdută" in viziunea lui Liviu Ciulei - repetiții

Inapoi la argument - Invitat Liviu Ciulei