8. /5 OCTOMBRIE 2022 - SFATURI UTILE
1. Continuăm O MINUNE ÎN 16 ZILE – Tehnici şi exerciţii de gândire pozitivă inspirate de la Sfântul Munte
Ziua a douăsprezecea
Iniţierea în terapia iertării
Exerciţiul iertării se practică la apusul soarelui. Foloseşte energia finalului de zi pentru cel mai important exerciţiu al optimizării tale.
Nu te culca niciodată apăsat de neiertare. Să nu rămână în mintea ta, peste noapte, cel neiertat. Tot ce rămîne neiertat în tine se transformă în program negativ şi produce, în viitor, rău.
Adversitatea este o impuritate, n‑o păstra în tine, dizolv‑o. Aşadar, ierţi pentru tine, nu pentru altul. Ierţi ca să dizolvi un focar patogen.
Boala este o informaţie despre încătuşare. Când ierţi un adversar, te eliberezi de el ‑ tu rupi lanţul (cea mai dură legatură este între victimă şi călău). Ierţi ca să programezi mintea serii cu sănătate.
Mânia îţi sparge aura corpului, iertarea o face strălucitoare.
Eşti în picioare, cu faţa spre fereastră. Deschide braţele, larg. Măcar o dată pe zi deschide braţele. Spune în gînd: „Sunt deschis şi receptiv la bogăţia lumii”.
Concentrează‑te pe ideea că tu protejezi şi hrăneşti, cu energia ta, spaţiul din jur: oraşul tău, apoi România, Europa, planeta…
Expiră lung. La expiraţie expulzezi din mental că „tu eşti tu”. La inspiraţie te umpli de mulţumire şi încredere în tine. Apoi rămâi fără gânduri, cu sentimentul că protejezi.
Cea mai bună iertare este să faci binele. Să trimiţi un gând bun către ei. Tu eşti ei. Repetă fraza: „Sunt uşor, sunt tot mai uşor”. Ca şi cum, iertând, te despovărezi de o greutate. „Mă eliberez iertând, mă dezleg, sunt uşor”.
Să foloseşti bine asfinţitul. Iertând, tu arzi negativitatea din trupul tău actual şi din soartă.
Adevărata iertare este să faci un dar celui iertat. Este o ofrandă.
Braţele şi trupul tău fac simbolul unei cruci, iar crucea e paradigma cosmosului; pentru om este îmbrăţişare, hrănire, protejarea semenilor.
Dăruieşte ca să ierţi. Evocă mental pe cel iertat şi dăruieşte‑i gândul însănătoşirii, al unei bune sorţi. Nu‑i un dar simbolic, e chiar real; gândul construieşte, partricipă la arhitectura vibratoare a semenului tău şi, mai departe, a lumii. Gândul iertării aduce armonie, iar tu vei locui într‑o lume armonioasă.
Gândul e mai puternic decît fapta.
2. BOLI INFLUENŢATE DE VREME
Actiunea complexa a vremii asupra organismului uman poate fi de urmatoarele tipuri: optima, excitanta si acuta.
Vremea optima este considerata aceea care influenteaza favorabil, producand buna dispozitie si are o actiune menajanta asupra organismului. Asemenea tip de vreme se caracterizeaza prin mentinerea relativ uniforma a elementelor meteorologice: umiditate moderata, viteza relativ mica de miscare a aerului, zile senine, cand temperatura medie diurna nu oscileaza cu mai mult de 2 grade C, iar presiunea - cu mai mult de 4 milibari.
Vremea excitanta cuprinde complexul vremii in care unul sau mai multe din elementele meteorologice deviaza de la valorile optime. Aceasta vreme, desi este in fond insorita, are adeseori un cer mohorat, timpul e uscat, umiditatea ridicandu-se pana la 90% umiditate relativa, oscilatia temperaturii medii a zilei poate fi pana la 4 grade C, a presiunii barometrice pana la 8 milibari, iar miscarea aerului pana la 9 m/sec.
Vremea acuta reprezinta complexul vremii cu modificari accentuate ale elementelor meteorologice, cand oscilatiile termice depasesc 4 grade C, ale presiunii atmosferice - 8 milibari, iar viteza de miscare a aerului e mai mare de 9 m/sec.
Fireste, nu valorile absolute ale elementelor meteorologice sunt caracteristicile unui sau altui tip de vreme, ci schimbarea proprietatilor, diferenta care poate determina variatia neperiodica a excitantilor climatici ce actioneaza inoportun asupra organismului. Acest complex de vreme modificat determina actiunea tipului de vreme si clima asupra organismului si reactia acestuia.
Specialistii deosebesc in prezent patru tipuri de meteosensibilitate:
Vremea optima este considerata aceea care influenteaza favorabil, producand buna dispozitie si are o actiune menajanta asupra organismului. Asemenea tip de vreme se caracterizeaza prin mentinerea relativ uniforma a elementelor meteorologice: umiditate moderata, viteza relativ mica de miscare a aerului, zile senine, cand temperatura medie diurna nu oscileaza cu mai mult de 2 grade C, iar presiunea - cu mai mult de 4 milibari.
Vremea excitanta cuprinde complexul vremii in care unul sau mai multe din elementele meteorologice deviaza de la valorile optime. Aceasta vreme, desi este in fond insorita, are adeseori un cer mohorat, timpul e uscat, umiditatea ridicandu-se pana la 90% umiditate relativa, oscilatia temperaturii medii a zilei poate fi pana la 4 grade C, a presiunii barometrice pana la 8 milibari, iar miscarea aerului pana la 9 m/sec.
Vremea acuta reprezinta complexul vremii cu modificari accentuate ale elementelor meteorologice, cand oscilatiile termice depasesc 4 grade C, ale presiunii atmosferice - 8 milibari, iar viteza de miscare a aerului e mai mare de 9 m/sec.
Fireste, nu valorile absolute ale elementelor meteorologice sunt caracteristicile unui sau altui tip de vreme, ci schimbarea proprietatilor, diferenta care poate determina variatia neperiodica a excitantilor climatici ce actioneaza inoportun asupra organismului. Acest complex de vreme modificat determina actiunea tipului de vreme si clima asupra organismului si reactia acestuia.
Specialistii deosebesc in prezent patru tipuri de meteosensibilitate:
- Meteoadaptabilii nu au nici un fel de dificultate cu schimbarile bruste. Ei se acomodeaza usor cu orice fluctuatii.
- La meteodependenti, influentele atmosferice se repercuteaza direct asupra echilibrului psihic si a starii de sanatate. Ei reactioneaza cu irascibilitate, dureri de cap, indispozitii si tendinte depresive.
- Anticipativii presimt modificarea vremii chiar si cu 48 de ore in avans, de pilda sub forma durerilor aparute intr-o cicatrice.
- Meteosensibililor le sunt activate boli deja existente, ca reumatismul sau dereglarile sistemului neurovegetativ.
Temperatura, precipitatiile, umiditatea aerului, dar mai ales presiunea atmosferica influenteaza in mod negativ un mare numar de oameni.
Meteorosensibilitatea reprezinta, de fapt, amplificarea simptomatologiei unor boli la variatiile atmosferice, in sensul amplificarii expresiei clinice a bolii ce poate evolua dupa o prima etapa de adaptare spre situatii de decompensare agravante. Ea doar accentueaza anumite suferinte latente, pe care le avem deja.
Potrivit psihologilor, schimbarile de clima, diferentele bruste de temperatura si deviatiile de presiune atmosferica pot influenta energia care circula prin corpul nostru.
In timp ce vremea calduroasa ii binedispune pe cei mai multi dintre noi, ploaia se rasfrange negativ si ne provoaca indispozitie. Atunci cand afara e foarte frig sau excesiv de cald, dar si in perioadele de tranzitie, bolile latente, de care sufera unii dintre noi, se pot acutiza.
Milioane de oameni reactioneaza la fel la scaderea presiunii, indeosebi primavara, atunci cand fronturile atmosferice se gonesc din urma unele pe altele, intregul organism (in primul rand sistemul circulator) oboseste repede. Nu trebuie sa intelegem ca oscilatiile meteorologice ne imbolnavesc in adevaratul sens al cuvantului. Trecerea de la un front atmosferic la altul poate doar declansa ori accentua anumite suferinte latente. Simptomele tipice sunt durerile de cap, migrenele, sufocarile, ametelile, starea de slabiciune, irascibilitatea sau transpiratiile excesive. creste tensiunea arteriala, palpitatiile si senzatia de greutate din piept. Durerile reumatice si de articulatii - din pricina aerului umed si rece.
Cand barometrul urca, organismul produce mai multa adrenalina, colicile si crampele se manifesta mai frecvent.
Daca va intrerupeti mereu somnul ori transpirati atat de puternic incat cearceafurile vi se lipesc de corp, e posibil ca de vina sa fie vremea. Se prea poate ca tocmai in acel moment sa aiba loc o schimbare de fronturi atmosferice.
Schimbarile de presiune atmosferica produc modificari la nivelul celulelor si-al tesuturilor, creand disconfort in functionarea organismului. Cand valorile acesteia nu sint in limite normale, persoanele cu hipertensiune arteriala au dureri de cap, palpitatii, senzatie de greutate in piept.Presiunea atmosferica scazuta duce la tahicardie si la cresterea tensiunii.
Masele de aer reci cresc tensiunea arteriala, ingreuneaza gandirea si provoaca apatie. Aerul foarte uscat este daunator aparatului respirator, iar cel umed favorizeaza nefritele si bolile infecto-contagioase. Vremea inchisa este un factor de agravare a depresiilor, mai ales din cauza faptului ca oamenii petrec mai mult timp in casa.
Se vorbeste din ce in ce mai mult de factorul meteorologic - vreme inchisa, ploaie, micsorarea intervalului intre zi si noapte. Acestea pot influenta tulburarile psihice. Exista multe persoane care, pe o asemenea vreme, acuza o stare de oboseala acuta, o astenie fizica si psihica, o stare de somnolenta continua si chiar depresie, cu toate ca se odihnesc corespunzator noaptea.
Potrivit psihologilor, schimbarile de clima, diferentele bruste de temperatura si deviatiile de presiune atmosferica pot influenta energia care circula prin corpul nostru.
In timp ce vremea calduroasa ii binedispune pe cei mai multi dintre noi, ploaia se rasfrange negativ si ne provoaca indispozitie. Atunci cand afara e foarte frig sau excesiv de cald, dar si in perioadele de tranzitie, bolile latente, de care sufera unii dintre noi, se pot acutiza.
Milioane de oameni reactioneaza la fel la scaderea presiunii, indeosebi primavara, atunci cand fronturile atmosferice se gonesc din urma unele pe altele, intregul organism (in primul rand sistemul circulator) oboseste repede. Nu trebuie sa intelegem ca oscilatiile meteorologice ne imbolnavesc in adevaratul sens al cuvantului. Trecerea de la un front atmosferic la altul poate doar declansa ori accentua anumite suferinte latente. Simptomele tipice sunt durerile de cap, migrenele, sufocarile, ametelile, starea de slabiciune, irascibilitatea sau transpiratiile excesive. creste tensiunea arteriala, palpitatiile si senzatia de greutate din piept. Durerile reumatice si de articulatii - din pricina aerului umed si rece.
Cand barometrul urca, organismul produce mai multa adrenalina, colicile si crampele se manifesta mai frecvent.
Daca va intrerupeti mereu somnul ori transpirati atat de puternic incat cearceafurile vi se lipesc de corp, e posibil ca de vina sa fie vremea. Se prea poate ca tocmai in acel moment sa aiba loc o schimbare de fronturi atmosferice.
Schimbarile de presiune atmosferica produc modificari la nivelul celulelor si-al tesuturilor, creand disconfort in functionarea organismului. Cand valorile acesteia nu sint in limite normale, persoanele cu hipertensiune arteriala au dureri de cap, palpitatii, senzatie de greutate in piept.Presiunea atmosferica scazuta duce la tahicardie si la cresterea tensiunii.
Masele de aer reci cresc tensiunea arteriala, ingreuneaza gandirea si provoaca apatie. Aerul foarte uscat este daunator aparatului respirator, iar cel umed favorizeaza nefritele si bolile infecto-contagioase. Vremea inchisa este un factor de agravare a depresiilor, mai ales din cauza faptului ca oamenii petrec mai mult timp in casa.
Se vorbeste din ce in ce mai mult de factorul meteorologic - vreme inchisa, ploaie, micsorarea intervalului intre zi si noapte. Acestea pot influenta tulburarile psihice. Exista multe persoane care, pe o asemenea vreme, acuza o stare de oboseala acuta, o astenie fizica si psihica, o stare de somnolenta continua si chiar depresie, cu toate ca se odihnesc corespunzator noaptea.
Toamna se produce un dezechilibru energetic. Organismul se pregateste pentru iarna, luminozitatea descreste, ambientul devine din ce in ce mai putin vesel. Frigul reprezinta un stres si, din aceasta cauza, bolnavii de inima sint foarte afectati, in special in anotimpurile de trecere, adica toamna si primavara. In aceste perioade, manifestarile cardiace cresc. Din cauza temperaturii scazute, se inregistreaza si multe crize de angina pectorala, astm bronsic si chiar infarct miocardic acut. De asemenea, pot aparea disfunctii sexuale, sindromuri endocrine cu manifestari in zona afectivitatii.
Inhalarea aerului rece poate intretine crizele de astm. Nu trebuie sa ne mire daca schimbarile bruste ale vremii ne dau dureri de cap, ameteli sau chiar irascibilitate. Specialistii atentioneaza ca influentele atmosferice se repercuteaza asupra echilibrului psihic al meteodependentilor. Cerul gri, bacovian, si ceata sunt surse de anxietate, deprimare si melancolie.
Caldurile excesive cresc relativ brusc valorile tensiunii arteriale si precipita dureri anginoase.
Aerul cald si umed este un adevarat cosmar pentru persoanele sensibile. Cand un asemenea front atmosferic se abate asupra noastra, foarte multi oameni se plang de migrene, astm, depresii, probleme de circulatie, dereglari de somn sau infectii. Bataturile si dintii incep sa doara, coagularea sangelui are de suferit si apare pericolul trombozelor.
Fronturile de aer umed agraveaza diferitele forme de reumatism cronic degenerativ. Vantul rece declanseaza crize de angina pectorala zilele cu vant persistent de primavara si vara activeaza alergii la polen; se stie inca din vechime ca fazele cu luna plina coincideau, la bolnavii bacilari, cu un numar mai mare de hemoptizii. Migrenele, nevralgiile (sciatic sau trigemen) au si ele mari conditionari meteo.
Eruptiile solare intensifica starile depresive si cresc rata tentativelor de sinucidere.
Climatul marin agraveaza nevrozele iar climatul de mare altitudine determina un travaliu intens de adaptare cardiaca.
Intre retragerea unui front atmosferic si apropierea celuilalt, asupra noastra actioneaza - intr-o perioada scurta de timp, o multime de influente meteorologice. Temperatura, presiunea aerului, umiditatea, incarcatura electrica din aer, lumina si circulatia aerului se modifica si nu toti oamenii suporta la fel de bine aceste modificari.
Inhalarea aerului rece poate intretine crizele de astm. Nu trebuie sa ne mire daca schimbarile bruste ale vremii ne dau dureri de cap, ameteli sau chiar irascibilitate. Specialistii atentioneaza ca influentele atmosferice se repercuteaza asupra echilibrului psihic al meteodependentilor. Cerul gri, bacovian, si ceata sunt surse de anxietate, deprimare si melancolie.
Caldurile excesive cresc relativ brusc valorile tensiunii arteriale si precipita dureri anginoase.
Aerul cald si umed este un adevarat cosmar pentru persoanele sensibile. Cand un asemenea front atmosferic se abate asupra noastra, foarte multi oameni se plang de migrene, astm, depresii, probleme de circulatie, dereglari de somn sau infectii. Bataturile si dintii incep sa doara, coagularea sangelui are de suferit si apare pericolul trombozelor.
Fronturile de aer umed agraveaza diferitele forme de reumatism cronic degenerativ. Vantul rece declanseaza crize de angina pectorala zilele cu vant persistent de primavara si vara activeaza alergii la polen; se stie inca din vechime ca fazele cu luna plina coincideau, la bolnavii bacilari, cu un numar mai mare de hemoptizii. Migrenele, nevralgiile (sciatic sau trigemen) au si ele mari conditionari meteo.
Eruptiile solare intensifica starile depresive si cresc rata tentativelor de sinucidere.
Climatul marin agraveaza nevrozele iar climatul de mare altitudine determina un travaliu intens de adaptare cardiaca.
Intre retragerea unui front atmosferic si apropierea celuilalt, asupra noastra actioneaza - intr-o perioada scurta de timp, o multime de influente meteorologice. Temperatura, presiunea aerului, umiditatea, incarcatura electrica din aer, lumina si circulatia aerului se modifica si nu toti oamenii suporta la fel de bine aceste modificari.
Studii privind impactul vremii asupra sanatatii
O treime din locuitorii Europei nu se sinchisesc de schimbarile de vreme: organismul sanatos se descurca bine cu variatiile climaterice si suporta fara probleme diferentele mari de temperatura.
O alta treime sunt afectati usor, adica se simt putin mai obositi, iar ultima treime au probleme de sanatate importante. Doar in cazul lor se poate vorbi de sensibilitate la schimbarile de vreme. La loc de frunte intre factorii meteo negativi se afla presiunea atmosferica.
Un studiu efectuat in Franta arata ca atunci cand temperatura zilei scadea cu 10grade, numarul infarcturilor crestea cu 13 procente. Iar cand presiunea atmosferica se modifica cu 10 milibari, rata infarctului crestea cu pana la 12%. In mod evident, odata cu vremea se modifica si tensiunea arteriala a pacientilor. Iar acest fapt demonstreaza ca vremea influenteaza starea de sanatate.
Unii cercetatori presupun ca instabilitatea presiunii atmosferice deregleaza cantitatea de lichid si organul de echilibru existent in urechea interna, influentand astfel tensiunea arteriala si coagularea sangelui.
Altii suspecteaza electricitatea atmosferica: s-ar parea ca mai ales pe furtuna, ionii invizibili "rapaie" pe creierul nostru, afectand producerea serotoninei. In acest caz, devenim depresivi, suntem mai sensibili la durere sau avem probleme cu stomacul, intestinul si digestia.
Fulgere, caldura, ploaie, umezeala si soare - vremea, ca este frumoasa sau ca e urata, are un efect profund asupra vietii noastre. Ne influenteaza organismul, vointa si emotiile. In numeroase cazuri, legatura este clara si in mod cert biologica. Alteori, felul in care vremea actioneaza asupra noastra este obscur, dar impresionant.
Atunci cand frigul nordic ataca zonele montane ale Americii Centrale, multi indieni se imbolnavesc de o forma mortala de pneumonie; in zonele temperate ale Americii de Nord, timpul variabil de la venirea primaverii este purtator de gripe si acelasi lucru se intampla si in Europa meridionala.
In Elvetia, cand bate Föhnul din Alpi, infractorii acuzati de acte de violenta (si chiar de crima) beneficiaza de circumstante atenuante se considera ca aerul puternic ionizat al acestui vant poate accentua anumite dezechilibre mentale latente.
O alta treime sunt afectati usor, adica se simt putin mai obositi, iar ultima treime au probleme de sanatate importante. Doar in cazul lor se poate vorbi de sensibilitate la schimbarile de vreme. La loc de frunte intre factorii meteo negativi se afla presiunea atmosferica.
Un studiu efectuat in Franta arata ca atunci cand temperatura zilei scadea cu 10grade, numarul infarcturilor crestea cu 13 procente. Iar cand presiunea atmosferica se modifica cu 10 milibari, rata infarctului crestea cu pana la 12%. In mod evident, odata cu vremea se modifica si tensiunea arteriala a pacientilor. Iar acest fapt demonstreaza ca vremea influenteaza starea de sanatate.
Unii cercetatori presupun ca instabilitatea presiunii atmosferice deregleaza cantitatea de lichid si organul de echilibru existent in urechea interna, influentand astfel tensiunea arteriala si coagularea sangelui.
Altii suspecteaza electricitatea atmosferica: s-ar parea ca mai ales pe furtuna, ionii invizibili "rapaie" pe creierul nostru, afectand producerea serotoninei. In acest caz, devenim depresivi, suntem mai sensibili la durere sau avem probleme cu stomacul, intestinul si digestia.
Fulgere, caldura, ploaie, umezeala si soare - vremea, ca este frumoasa sau ca e urata, are un efect profund asupra vietii noastre. Ne influenteaza organismul, vointa si emotiile. In numeroase cazuri, legatura este clara si in mod cert biologica. Alteori, felul in care vremea actioneaza asupra noastra este obscur, dar impresionant.
Atunci cand frigul nordic ataca zonele montane ale Americii Centrale, multi indieni se imbolnavesc de o forma mortala de pneumonie; in zonele temperate ale Americii de Nord, timpul variabil de la venirea primaverii este purtator de gripe si acelasi lucru se intampla si in Europa meridionala.
In Elvetia, cand bate Föhnul din Alpi, infractorii acuzati de acte de violenta (si chiar de crima) beneficiaza de circumstante atenuante se considera ca aerul puternic ionizat al acestui vant poate accentua anumite dezechilibre mentale latente.
In Franta meridionala, vantul cald si umed numit Il vent du midi este in mod obisnuit facut responsabil de cele mai diverse rele; de la dureri de cap si dureri reumatice, la atacuri de epilepsie si de astm si la felurite manifestari ale unor boli infantile.
Locuitorii din Tanger dau vina pe Leventer, vantul oriental care vine dinspre Mediterana, pentru durerile de cap si chiar pentru sentimentele de oprimare care ii incearca uneori.
Locuitorii din Tanger dau vina pe Leventer, vantul oriental care vine dinspre Mediterana, pentru durerile de cap si chiar pentru sentimentele de oprimare care ii incearca uneori.
In vreme ce nord-africanii cred ca Scirocco, vantul fierbinte si nisipos care sufla din Sahara, ii deprima pe oameni pana la a-i aduce in pragul sinuciderii.
3. Degenerescența maculară
Descriere
Reprezinta deteriorarea maculei (o zona a retinei la nivelul fundului de ochi, care ne permite sa vedem clar detaliile fine si sa indeplinim activitati ca cititul si sofatul).
Cand macula nu functioneaza corect, vederea centrala poate fi afectata de incetosare, pete negre sau distorsiuni.
Degenerescenta maculara afecteaza abilitatea de a vedea la distanta sau aproape. Astfel anumite activitati – cititul, introdusul atei in ac pot deveni dificile sau imposibile.
Cand macula nu functioneaza corect, vederea centrala poate fi afectata de incetosare, pete negre sau distorsiuni.
Degenerescenta maculara afecteaza abilitatea de a vedea la distanta sau aproape. Astfel anumite activitati – cititul, introdusul atei in ac pot deveni dificile sau imposibile.
Cuprins
Factori de risc:
- predispozitie familiala
- varsta peste 55 ani
- hipercolesterolemia
- fumatul
- diabetul zaharat
- expunerea la lumina puternica
- varsta peste 55 ani
- hipercolesterolemia
- fumatul
- diabetul zaharat
- expunerea la lumina puternica
Tipuri de degenerescenta maculara
Imbatranirea normala a retinei : presupune formarea unor mici depozite de „drusen” cauzate de acumularea de material amorf (lipofuscina). Depozitele excesive determina aparitia celor doua forme de degenerescenta maculara.
Forma „uscata” (atrofica)
Majoritatea oamenilor (90% dintre cazuri) prezinta degenerescenta maculara – forma „uscata” . Este produsa de imbatranire si de subtierea tesuturilor maculei. Pierderea vederii are loc de obicei treptat.
Forma „umeda” (exsudativa)
Apare in aproximativ 10 % dintre cazuri . Apare atunci cand se formeaza vase de sange anormale sub retina. Din aceste vase se scurge fluid sau sange si consecutiv este afectata vederea centrala. Pierderea vederii poate fi rapida si severa.
Majoritatea oamenilor (90% dintre cazuri) prezinta degenerescenta maculara – forma „uscata” . Este produsa de imbatranire si de subtierea tesuturilor maculei. Pierderea vederii are loc de obicei treptat.
Forma „umeda” (exsudativa)
Apare in aproximativ 10 % dintre cazuri . Apare atunci cand se formeaza vase de sange anormale sub retina. Din aceste vase se scurge fluid sau sange si consecutiv este afectata vederea centrala. Pierderea vederii poate fi rapida si severa.
Simptome degenerescenta maculara
-scaderea acuitatii vizulale: modificarea vederii in portiunea centrala a retinei (nu afecteaza vederea periferica – de ex. puteti vedea conturul ceasului dar nu puteti spune cat este ceasul.
Desi nu duce rapid la orbire, devine invalidanta in timp. Impactul initial al degenerescentei maculare asupra vederii poate fi minim si de aceea pacientul neglijeaza vizita la un medic specialist, in fazele timpurii ale bolii.
-cuvintele de pe o pagina apar voalate
-in centrul campului vizual apare o zona intunecata sau goala
-metamorfopsii =liniile drepte apar distorsionate
Desi nu duce rapid la orbire, devine invalidanta in timp. Impactul initial al degenerescentei maculare asupra vederii poate fi minim si de aceea pacientul neglijeaza vizita la un medic specialist, in fazele timpurii ale bolii.
-cuvintele de pe o pagina apar voalate
-in centrul campului vizual apare o zona intunecata sau goala
-metamorfopsii =liniile drepte apar distorsionate
Diagnosticare
-testul Amsler- se priveste un careu asemanator cu hartia milimetrica
-examenul fundului de ochi
-angiofluorografie : pentru detectarea vaselor anormale de sange
-OCT tomografie in coerenta optica
-examenul fundului de ochi
-angiofluorografie : pentru detectarea vaselor anormale de sange
-OCT tomografie in coerenta optica
Tratamentul degenerescentei maculare
-suportiv: consiliere, schimbari ale stilului de viata (renuntarea la fumat, suplimente nutritive pe baza de antioxidanti, acizi grasi nesaturati, luteia, vitamine, zinc, cupru, seleniu.
In forma umeda:
- chirurgie laser si terapie fotodinamica
- injectare intravitreana de inhibitori de factori de crestere vasculoendotelial VEGF
In forma umeda:
- chirurgie laser si terapie fotodinamica
- injectare intravitreana de inhibitori de factori de crestere vasculoendotelial VEGF
Evolutie si complicatii
Poate evolua spre scaderea vederii centrale. Aparitia formei „umede” la un ochi creste riscul de aparitie a acestei forme la celalalt ochi.
Complicatii
Ale injectiilor intravitreene:
-endoftalmita 0.1 %
-decolare retiniana
-cataracta
-cresterea tensiunii intraoculare
-hemoragie subconjunctivala
-inflamatie intraoculara
-durere
-scaderea acuitatii vizuale
In cazul PDT terapie fotodinamica
-inflamatie, hipersensibilitate la nivelul locului de injectie
-durere de spate2 %
-tulburari de vedere trecatoare
-scaderea acuitatii vizuale severe 4 %
Ale injectiilor intravitreene:
-endoftalmita 0.1 %
-decolare retiniana
-cataracta
-cresterea tensiunii intraoculare
-hemoragie subconjunctivala
-inflamatie intraoculara
-durere
-scaderea acuitatii vizuale
In cazul PDT terapie fotodinamica
-inflamatie, hipersensibilitate la nivelul locului de injectie
-durere de spate2 %
-tulburari de vedere trecatoare
-scaderea acuitatii vizuale severe 4 %
Contraindicatii – insuficienta hepatica
- porfirie
- alergie la componente
- porfirie
- alergie la componente
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu