4. /1 IANUARIE 2023 - TEATRU/FILM
Cu Gheorghe Dinică (filme: "Felix şi Otilia", "Ilustrate cu flori de cîmp", "Patul conjugal")
Biografie Gheorghe Dinică
Gheorghe Dinica a fost un actor de teatru si film, cu o bogata cariera si un numar impresionant de premii.
Nascut pe 1 ianuarie 1934, in Bucuresti, Dinica a fost casatorit din 1996 cu Gabriela Georgeta.
Considerat unul dintre cei mai mari actori romani, Dinica a debutat ca actor in filmul "Strainul" in anul 1963 si a jucat in peste 60 de filme, printre care "Dupa-amiaza unui tortionar", "Filantropica", "Comoara din Vadul Vechi", "Procesul alb", "Prea mic pentru un razboi atat de mare", "Nu filmam sa ne amuzam", seria aventurilor comisarului Moldovan, dar si in piese de teatru precum "Tache, Ianke si Cadar", sau "In numele trandafirului".
Multi l-au asemuit cu actorul american Robert de Niro, comparatie de care Gheorghe Dinica nu era incantat: „Ce legatura are Robert de Niro cu mine? Eu am studiat si jucat in Romania”.
Dinica a murit, pe 10 noiembrie 2009, la varsta de 75 de ani.
In 1961 a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti la clasa profesoarei Dina Cocea.
"Primul meu rol a fost cu o trupa de amatori de la Posta, iar eu interpretam rolul locotenentului Stamatescu din piesa Titanic-Vals de Tudor Musatescu. Eram pe scena si parca visam. Nici nu stiam ce se intampla cu mine. La un moment dat, m-au trezit niste aplauze din sala. Acelea au fost primele aplauze din viata mea. M-am suit pe scena si parca eram acolo de cand lumea", povestea Dinica pe site-ul propriu.
A avut o bogata cariera in teatru, jucand pe toate marile scene bucurestene.
Teatrul National: 1972-1990, 1992-1997, 1998-2009
Teatrul Lucia Sturdza Bulandra: 1968 - 1971, 1991-1992
Teatrul Odeon 1997
Teatrul de Comedie: 1961 - 1967
Din 1996, Gheorghe Dinica este casatorit cu Gabriela Georgeta. "Pot spune ca sunt un tanar casatorit, doar ca ani de casnicie. Un rol foarte important il are intelegerea pe care o avem unul pentru celalalt in afara de simpatiile reciproce fara de care nu ne-am fi adunat... E o femeie care are o relatie clara cu viata si care a facut ordine in dezordinea existentei mele", asa isi Dinica relatia cu sotia sa, pe site-ul propriu.
Dinica a murit, pe 10 noiembrie 2009, la varsta de 75 de ani. Dinica a incetat din viata, in urma unui stop cardiac sub ventilatie, desi timp de 30 de minute au fost efectuate manevre de resuscitare.
Medicii de la Spitalul de Urgenta Floreasca anuntasera in cursul diminetii respective ca starea de sanatate a actorului Gheorghe Dinica este critica.
Actorul a fost supus cu o seara inainte la o operatie de colecist, starea post-operatorie necesitand masuri de terapie intensiva in vederea corectarii parametrilor functiilor vitale. Medicii au precizat ca, in ciuda "eforturilor depuse starea pacientului se mentine extrem de critica".
Actorul a fost internat la 22 octombrie la Spitalul de Urgenta Floreasca, la terapie intensiva, cu stare generala alterata. Pacientul a necesitat suport hemodinamic - intretinerea functiei cordului, a circulatiei sangelui - si a fost intubat, fiind pe respiratie mecanica si dializat. Actorul suferea de o bronhopneumonie cu punct de plecare plamanul stang, sepsis sever si determinari multiorganice.
Ticalosii - Serban Marinescu (2007)
Comisarul Moldovan (2006)
Vanatoarea (2005)
White Palms (2005) - regia Szabolcs Hajdu
Orient Express (2004) - Costache
Bani de dus, bani de intors (2004) - Film TVR
Magnatul (2004) - Gheorghe Manasia
Omul grabit (2004) - regia Sebastien Grall
Examen (2003) - Dumitrascu
Dulcea sauna a mortii (2003) - Lama
Turnul din Pisa (2002) - Gigi
Dupa-amiaza unui tortionar (2001) - Frant Tandara
Patul lui Procust (2001) - Nae Gheorghidiu
Filantropica (2001) - Pepe
Razboi in bucatarie (2001)
Manipularea (2000)
Faimosul Paparazzo (1999)
Aceasta lehamite (1994)
Priveste inainte cu manie (1993)
Soapte de amor (1993)
Oglinda (1993)
Balkans, Balkans (1993)
Crucea de Piatra, ultimul bordel (1993)
Cel mai iubit dintre pamanteni (1992)
Patul conjugal (1992)
Casa din vis (1991)
Momentul adevarului (1989)
Figurantii (1987)
Cuibul de viespi (1987) - Georges
Secretul lui Nemesis (1986)
Secretul lui Bachus (1984)
Acordati circumstante atenuante? (1984)
O lumina la etajul zece (1984)
Pe malul stang al Dunarii albastre (1983)
Intalnirea (1982)
Concurs (1982)
De ce trag clopotele, Mitica? (1982) - Nae
Reteaua "S" (1980)
Bietul Ioanide (1979)
Ultima noapte de dragoste (1979)
Totul pentru fotbal (1978)
Revansa (1978)
Drumuri in cumpana (1978)
Actiunea "Autobuzul" (1978)
Doctorul Poenaru (1977)
Marele singuratic (1976)
Cuibul salamandrelor (1976)
Osanda (1976)
Prin cenusa imperiului (1976)
Evadarea (1975)
Mastodontul (1975)
Ilustrate cu flori de camp (1975)
Tatal risipitor (1974)
Nu filmam sa ne amuzam (1974)
Zidul (1974)
Filip cel bun (1974)
Stefan cel Mare - Vaslui 1475 (1974)
Dincolo de nisipuri (1973)
Un comisar acuza (1973) - Paraipan
Cu mainile curate (1972) - Lascarica
Explozia (1972) - Salamander
Atunci i-am condamnat pe toti la moarte (1971)
Felix si Otilia (1971) - Stanica Ratiu
Sentinta (1970)
Prea mic pentru un razboi atat de mare (1969)
Columna (1968) - Bastus
Maiorul si moartea (1967) - Maiorul Tache
Golgota (1966)
Procesul alb (1965)
Comoara din Vadul Vechi (1964)
Strainul (1963)
2008-2009 - Inima de tigan si Regina (seriale)
2000 - Razboi in bucatarie, regia Marius Barna
1999 - Sarpele dupa Mircea Eliade, regia Viorel Sergovici
1984 - Eroii n-au varsta (serial)
1982 - Lumini si umbre (serial), regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu
1971 - Alcesta de Euripide
1970 - Woyzeck de Georg Buchner, Un nasture sau absolutul de Radu Cosasu, Furtul elefantului alb dupa Mark Twain, Prometeu de Eschil, Diavolul si bunul Dumnezeu de Jean Paul Sartre, Neinfricatii (serial), Trei surori de A.P. Cehov
1969 - Richard al III-lea de W. Shakespeare, Ziaristii de Alexandru Mirodan
1968 - ...Escu de Tudor Musatescu, Seara, tarziu, in tipografie de Alexandru Mirodan, Coruptie la Palatul de Justitie de Ugo Betti
1965 - Directorul de teatru de I. Dongorozzi, Medeea de Euripide, Neintelegerea de Albert Camus, Regele gol de Evgheni Svart
1964 - Popas intre drumuri de Eva Dragomir si Cornel Popa, O seara la Gambrinus de Eva Dragomir si Radu Miron
1963 - Pasarile de Aristofan, Obiecte gasite de Stefan Tita, Un joc neobisnuit de Friedrich Durrenmatt
1962 - Colierul de Guard Peach, Teatrul de marionete al Majesatii Sale de I. Garneatasi si Radu Nichita
In 2008 si 2009, Gheorghe Dinica a jucat si in doua telenovele romanesti, "Inima de tigan" si "Regina", ambele difuzate la AcasaTV.
Despre acest tip de divertisment, actorul spune ca "nu e nici un gen minor, nici neserios. Nu face parte din categoria marilor filme, dar telenovela are rostul ei, are de spus ceva. De pilda, Inima de tigan si Regina, in care am jucat, au prezentat viata de satra, asa cum nu multa lume o cunoaste. Oamenii au, in general, prejudecati, nu stiu cum e, de fapt, stilul satrei, mintea celor de acolo.
Daca ai un scenariu bun si lucrezi cu actori pe masura, lumea se uita cu placere. S-a vazut lucrul acesta, am facut ratinguri foarte bune. Telenovela nu e deloc un rau necesar, nu banii conteaza. Distributia ii da valoare, iar eu n-am facut niciun fel de compromis, mi-am facut doar meseria, la fel ca in oricare alt proiect in care m-am implicat”.
Pe langa actorie, Gheorghe Dinica mai si canta. El a lansat mai multe albume muzicale, precum "Cantece de petrecere" si "Cantece de petrecere 2", in colaborare cu Stefan Iordache si Nelu Ploiesteanu.
A mai lansat pe piata o colectie de Romante in 2004 si albumul Parol ca te iubesc in 2006.
Teatrale:
• Marele premiu la Paris pentru „Troilus si Cresida" de William Shakespeare
• Premiul de excelenta - UNITER, 1999
Cinematografice:
• Premiul pentru intreaga activitate la Festivalul T.I.F., 2006
• Diploma de interpretare acordata de Uniunea Autorilor si Realizatorilor de Film din Romania, pentru „Orient Expres", 2004
• Premiul Special UCIN, pentru rolul Print - „Filantropica", 2002
• Actor de onoare al filmului romanesc
• Actorul anului 2002 - Revista V.I.P.
• Premiul UCIN; Premiul Troia (Portugalia) pentru „Patul conjugal"
• Premiul UCIN pentru „Casa din vis"
• Premiul ACIN pentru „Figurantii", „Cuibul de viespi", „Secretul lui Herodot"
• Premiul ACIN pentru „Ilustrate cu flori de camp", 1975
• Premiul de interpretare la Karlovy Vary pentru rolul Diplomatul - „Prin cenusa imperiului"
• Premiul ACIN pentru „Explozia", „Felix si Otilia", „Bariera", „Atunci i-am condamnat pe toti la moarte", 1972
• Ordinul „Serviciul Credincios" in grad de Mare Ofiter
MUZICA DE PETRECERE ALEASA CU GHEORGHE DINICA:
Cu Ovidiu Iuliu Moldovan, actor la Teatrele Naţionale din Timişoara şi Bucureşti (filme: "Semnul şarpelui", "Masca de argint", "Craii de Curtea Veche")
Biografie
Marele Ovidiu Iuliu Moldovan s-a nascut pe data de intai ianuarie 1942 , in satul Visinelu , comuna Sarmasu , in judetul Cluj (acum in judetul Mures) si a murit , regretabil , pe 12 martie 2008 , din cauza unui stop cardio-respirator . Acesta a fost unul dintre cei mai straluciti si iubiti actori pe care Romania i-a avut . A ramas in memoria noastra , a romanilor , a tuturor prin rolurile sale din filme , piese de teatru si teatru radiofonic si televiziune .
Viata marelui actor a fost marcata de pierderea prematura a tatalui , care a fost luat prizonier in razboi si omorat de luptatorii (as indrazni sa spun "teroristi")ai lui Miklos Horthy . Ovidiu Moldovan a incercat toata viata sa afle cat de putin despre ceea ce s-a intamplat cu parintele sau , dar nu a reusit . Din respect si iubire fata de tatal sau , acesta si-a luat numele "Iuliu" (primul sot al mamei actorului a fost Iuliu Moldovan) .
Moartea mamei sale, survenită în 1995, a sfâşiat inima actorului Ovidiu Iuliu Moldovan. Era foarte atasat de mama sa . Dupa acest eveniment tragic , marele artist s-a inchis in el , s-a retras din viata publica . Ovidiu Moldovan a refuzat sa mai joace roluri in filme . Actorul a jucat numai in piese de teatru si recitaluri de poezie . Era atât de închis în el încat nici macar fratele sau(vitreg-dupa mama) , Mircea Moldovan , nu a stiut ca are ciroza , stia doar ca sufera de diabet . Ultima data fratele sau a vorbit cu actorul duminica , luni a fost internat , iar miercuri marele artist Ovidiu Iuliu Moldovan a murit .
Relatia dintre frati era foarte stransa . Se vizitau reciproc . Actorul era foarte interesat de tot ce se intampla in satul natal , vorbeau despre casa părintească, despre oamenii din satul lui natal, Visinelu, dar niciodată de teatru. Chiar avea un proiect să amenajeze casa părintească, dar, bietul om , nu a mai apucat .
Ovidiu Iuliu Moldovan era foarte mândru că este roman , mai ales din zona Ardealului şi şi-a păstrat accentul până în ultima zi a vieţii. Fratele sau Mircea Moldovan povesteste : "Era o aniversare când mergeam la el, în Bucureşti. Avea un cerc de prieteni, printre care erau Dinică, Dan Piţa, Caramitru... Îi suna şi le zicea: O vinit frăţioru' meu din Cluj cu palincă cu slănină. Haideţi repede!" . Şi ei veneau şi petrecea
Mircea Moldovan : "Lui Ovidiu Iuliu Moldovan îi plăcea la nebunie să urce pe scenă în spectacolele de teatru şi de poezie. Era ahtiat după Eminescu. Pelicula n-a iubit-o atât de mult !"
Ovidiu Iuliu Moldovan absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti , in promotia din 1964 , avandu-i ca profesori pe regretatii Martian Pop si Octavian Cotescu . A debutat în teatru în anul 1965 , cu rolul lui Mio , din piesa "Pogoară iarna" de Maxwell Anderson , pe scena Teatrului Naţional din Timişoara. Acesteia i-au urmat roluri de neuitat ca Ion (John-ny) Brad , Andrei (din "Intalnirea"(1982)-r.Sergiu Nicolaescu) sau Horea .
Ovidiu Iuliu Moldovan a jucat de-a lungul vremii in peste 40 de filme . Pentru intreaga activitate , marele actor a fost distins cu Premiul Uniter , in 2004 .
Traian Basescu i-a oferit post-mortem marelui actor Ovidiu Iuliu Moldovan Ordinul "Steaua Romaniei" , in grad de cavaler , pe 15 marte 2008 .
Dupa cum scrie mai sus , actorul a murit pe data de 12 martie 2008 , in urma unui stop cardio-respirator .
Trupul sau a fost depus in foaierul salii mari a Teatrului National din Bucuresti , de unde a fost condus pe ultimul drum , cu regrete , de intreaga suflare a Romaniei . A fost inmormantat pe Aleea Actorilor , din Cimitirul Bellu .
Ovidiu Iuliu Moldovan ramane un reper , UN FAR CALAUZITOR al Cinematografiei Romanesti , care nu va putea fi vreodata egalat .
Viata marelui actor a fost marcata de pierderea prematura a tatalui , care a fost luat prizonier in razboi si omorat de luptatorii (as indrazni sa spun "teroristi")ai lui Miklos Horthy . Ovidiu Moldovan a incercat toata viata sa afle cat de putin despre ceea ce s-a intamplat cu parintele sau , dar nu a reusit . Din respect si iubire fata de tatal sau , acesta si-a luat numele "Iuliu" (primul sot al mamei actorului a fost Iuliu Moldovan) .
Moartea mamei sale, survenită în 1995, a sfâşiat inima actorului Ovidiu Iuliu Moldovan. Era foarte atasat de mama sa . Dupa acest eveniment tragic , marele artist s-a inchis in el , s-a retras din viata publica . Ovidiu Moldovan a refuzat sa mai joace roluri in filme . Actorul a jucat numai in piese de teatru si recitaluri de poezie . Era atât de închis în el încat nici macar fratele sau(vitreg-dupa mama) , Mircea Moldovan , nu a stiut ca are ciroza , stia doar ca sufera de diabet . Ultima data fratele sau a vorbit cu actorul duminica , luni a fost internat , iar miercuri marele artist Ovidiu Iuliu Moldovan a murit .
Relatia dintre frati era foarte stransa . Se vizitau reciproc . Actorul era foarte interesat de tot ce se intampla in satul natal , vorbeau despre casa părintească, despre oamenii din satul lui natal, Visinelu, dar niciodată de teatru. Chiar avea un proiect să amenajeze casa părintească, dar, bietul om , nu a mai apucat .
Ovidiu Iuliu Moldovan era foarte mândru că este roman , mai ales din zona Ardealului şi şi-a păstrat accentul până în ultima zi a vieţii. Fratele sau Mircea Moldovan povesteste : "Era o aniversare când mergeam la el, în Bucureşti. Avea un cerc de prieteni, printre care erau Dinică, Dan Piţa, Caramitru... Îi suna şi le zicea: O vinit frăţioru' meu din Cluj cu palincă cu slănină. Haideţi repede!" . Şi ei veneau şi petrecea
Mircea Moldovan : "Lui Ovidiu Iuliu Moldovan îi plăcea la nebunie să urce pe scenă în spectacolele de teatru şi de poezie. Era ahtiat după Eminescu. Pelicula n-a iubit-o atât de mult !"
Ovidiu Iuliu Moldovan absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti , in promotia din 1964 , avandu-i ca profesori pe regretatii Martian Pop si Octavian Cotescu . A debutat în teatru în anul 1965 , cu rolul lui Mio , din piesa "Pogoară iarna" de Maxwell Anderson , pe scena Teatrului Naţional din Timişoara. Acesteia i-au urmat roluri de neuitat ca Ion (John-ny) Brad , Andrei (din "Intalnirea"(1982)-r.Sergiu Nicolaescu) sau Horea .
Ovidiu Iuliu Moldovan a jucat de-a lungul vremii in peste 40 de filme . Pentru intreaga activitate , marele actor a fost distins cu Premiul Uniter , in 2004 .
Traian Basescu i-a oferit post-mortem marelui actor Ovidiu Iuliu Moldovan Ordinul "Steaua Romaniei" , in grad de cavaler , pe 15 marte 2008 .
Dupa cum scrie mai sus , actorul a murit pe data de 12 martie 2008 , in urma unui stop cardio-respirator .
Trupul sau a fost depus in foaierul salii mari a Teatrului National din Bucuresti , de unde a fost condus pe ultimul drum , cu regrete , de intreaga suflare a Romaniei . A fost inmormantat pe Aleea Actorilor , din Cimitirul Bellu .
Ovidiu Iuliu Moldovan ramane un reper , UN FAR CALAUZITOR al Cinematografiei Romanesti , care nu va putea fi vreodata egalat .
Patricia Grigoriu, actriță română de teatru și film (n. 1962).
| Patricia Grigoriu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Argeșelu, Mărăcineni, Argeș, România |
| Decedată | (57 de ani) București, România |
| Înmormântată | Biserica Olari din București |
| Părinți | George Grigoriu Simona Cassian |
| Ocupație | actriță |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Patricia Grigoriu (n. , Argeșelu, Mărăcineni, Argeș, România – d. , București, România) a fost o actriță română de teatru și film. De asemenea a fost fiica renumitului compozitor George Grigoriu.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Patricia Grigoriu s-a născut în data de 25 aprilie 1962, în satul Argeșelu, comuna Mărăcineni, județul Argeș, Republica Populară Română. A absolvit în anul 1984 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București, la clasa prof. Olga Tudorache, fiind colegă de promoție cu: Carmen Tănase, Bogdan Gheorghiu, Oana Pellea, Carmen Ciorcilă, Carmen Trocan, Marina Procopie, Mihai Verbițchi, Adrian Păduraru, viitorul principe Radu și Dan Bădărău.
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Trandafirul galben (1982)
- Concurs (1982)
- Faleze de nisip (1983)
- Dreptate în lanțuri (1984)
- Fapt divers (1985)
- Duminică în familie (1988)
Decesul[modificare | modificare sursă]
Patricia Grigoriu a murit în prima zi a anului 2020, în urma unei lupte grea cu o boală incurabilă. Avea 57 de ani.[1]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu