3. /16 MARTIE 2023 - RELIGIE ORTODOXĂ; ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI
Sf Mc Sabin Egipteanul;
Sf Cuv Hristodul din Patmos
Sf Mc Sabin Egipteanul
Fiind dus la păgâneasca judecată și mult silit la idoleasca jertfă, nu s-a lepădat de Hristos. Pentru aceea l-au muncit cumplit, l-au zgâriat cu unghii de fier, l-au ars cu foc, iar mai pe urmă, l-au înecat într-un râu, și astfel și-a sfârșit nevoința muceniciei și s-a dus să-și ia cununa biruinței de la Hristos, dătătorul de nevoință.
Țara Egiptului și cetatea Ermopolis a fost patria Sfântului Mucenic Sabin, care a fost bărbat slăvit în partea aceea și boier în cetatea sa. Pe vremea împărăției lui Dioclețian (284-305), pentru prigonirea cea cumplită ce era asupra creștinilor, tulburându-se tot Egiptul și mulți din cei credincioși prinzându-se și muncindu-se, fiind uciși, Sfântul Mucenic Sabin și-a lăsat casa sa, boieria, bogăția și prietenii și ieșind pe ascuns din cetatea Ermopolis, se ascundea într-un sat depărtat cu ceilalți creștini, care fugeau de prigoană și închizându-se într-o casă mică și proastă, se nevoia în post și rugăciuni ziua și noaptea. Iar slujitorii de idoli au căutat mult pe Sabin, boierul din Ermopolis, ca să-l prindă spre muncire, dar negăsindu-l, s-au mâhnit multă vreme.
Iar un sărac oarecare, ce venea la fericitul Sabin și lua hrană și toate cele trebuincioase din mâinile lui, urmând lui Iuda vânzătorul, s-a dus la slujitorii de idoli și a zis: „Ce-mi dați, ca să vă arăt unde este Sabin pe care-l căutați?”. Iar ei i-au dat doi galbeni. Apoi, mergând după dânsul în satul acela și văzând casa, au înconjurat-o și au bătut în ușă. Erau cu Sfântul Sabin în casa aceea, șase creștini și, crezând că a venit la dânșii cineva din credincioșii frați pentru vreo trebuință, au deschis ușa. Iar slujitorii de idoli, sărind înăuntru cu mare ură, i-au prins și i-au legat pe toți; însă pe Sfântul Sabin l-au legat deosebit, cu două lanțuri grele, și l-au adus la judecătorul locului aceluia, care se numea Arian.
Fiind dus la păgâneasca judecată și mult silit la idoleasca jertfă, nu s-a lepădat de Hristos. Pentru aceea l-au muncit cumplit, l-au zgâriat cu unghii de fier, l-au ars cu foc, iar mai pe urmă, l-au înecat într-un râu, și astfel și-a sfârșit nevoința muceniciei și s-a dus să-și ia cununa biruinței de la Hristos, dătătorul de nevoință. Asemenea și cei șase creștini prinși împreună cu dânsul, fiind munciți, au câștigat de la Domnul aceeași slavă în Cer.
Sf Cuv Hristodul din Patmos
Sfântul Hristodul (1020-1093), care era de loc din regiunea Neceea, în Bitinia, a fost copilul unor creștini binecredincioși, Teodor și Ana și a primit la botez numele de Ioan. Încă din fragedă pruncie, primi în inima sa semințele evlaviei și ale iubirii de cele sfinte, ce aveau să rodească mai târziu îmbelșugat.
Sfântul Hristodul (1020-1093), care era de loc din regiunea Neceea, în Bitinia, a fost copilul unor creștini binecredincioși, Teodor și Ana și a primit la botez numele de Ioan. Încă din fragedă pruncie, primi în inima sa semințele evlaviei și ale iubirii de cele sfinte, ce aveau să rodească mai târziu îmbelșugat. A luat schima monahală de tânăr, primind numele de Hristodul („robul lui Hristos” în grecește).
A dus mai întâi viață călugărească în mai multe locuri, pentru ca mai apoi să primească acordul și ajutorul material al împăratului Alexie I Comneanul (care a domnit în 1081-1118) și așa a zidit în insula Patmos o biserică și o mănăstire în cinstea sfântului Ioan Evanghelistul, aproape de locul unde se află și peștera în care a petrecut Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan și a scris Apocalipsa.
Zidurile mănăstirii s-au păstrat până astăzi așa precum au fost ridicate în veacul al XI-lea. Când însă arabii musulmani au atacat Patmosul, sfântul a trebuit să se refugieze, împreună cu ucenicii săi, în Evia (Epir), unde a și murit, către sfârșitul secolului al XII-lea (+1093), într-o zi de 16 martie.
Mai târziu, ucenicii săi au aflat moaștele sale întregi și le-au adus în mănăstirea ctitorită de el în Patmos, unde se găsesc până astăzi și sunt izvor de multe vindecări și minuni pentru cei care cer mijlocirea sfântului cu credință.
ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI
A.
PLĂCINTE
Plăcintă cu morcov
· foi
de plăcintă;
· 2
pachete margarină;
· 500
g zahăr;
· 500
g morcov ras pe răzătoarea mică;
· 7
linguri ulei;
· 1
vanilie;
· ½
linguriţă bicarbonat stins în oţet sau lămâie
Se amestecă bine toate ingredientele
şi se toarnă în tavă.
Se poate garnisi cu un strat obţinut
din 100 g nuci măcinate şi 3 linguri gem.
Se dă la cuptor 20 – 25 minute.
B.
SALATE
Salată de fasole boabe
* 400 g fasole
fiartă,
* 2-3 ridichi,
* 2 cepe verzi,
* 1 lingură de oţet pentru salate,
* 1 lingură de ulei de măsline,
* sare după gust.
Se pune fasolea într-un castron, se toacă ceapa şi ridichile şi se amestecă cu
fasolea, oţetul, uleiul şi sarea.
Se poate pune şi un căţel de usturoi şi salata este gata.
C.
SOSURI
Sos piperat
· 3
cepe potrivite fin tocate;
· 1 kg
ardei roşii şi verzi;
· 500
g roşii bine coapte;
· 5
linguri ulei;
· Sare;
· Piper;
· ¼
litru apă;
· 1
lingură oţet;
· 4
căţei usturoi pisaţi
Se căleşte ceapa în ulei 5 minute.
Se adaugă şi se lasă să se călească
ardeii tăiaţi în solzi lungi.
Se adaugă roşiile decojite şi tăiate
mărunt, sarea, piperul, oţetul, apa şi usturoiul.
Se lasă sosul să fiarbă 20 minute.
D.
BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Supă de zarzavaturi
· 2
cartofi;
· 2
morcovi;
· 1
ţelină mică;
· 1
praz;
· 2
roşii (sau suc de roşii);
· 2
cepe;
· 1
legătură pătrunjel;
· ½
ceaşcă ulei;
· Sare;
· Piper
Se curăţă, se spală şi se taie
zarzavaturile mărunt.
Se fierb în apă cu ulei până se
sfarmă.
Se pasează astfel încât să se obţină
o cremă.
Dacă este prea consistentă crema se
poate subţia cu puţină apă.
Dacă este prea subţire se poate
îngroşa cu 2 linguri fulgi de porumb care se dizolvă în puţină apă rece.
E.
MÂNCĂRURI
Musaca de cartofi cu soia
* 1 kg de
cartofi,
* 250 g de soia granule,
- 1 ceapă,
- condimente,
- pastă
de roşii.
Cartofii fierţi în coajă se curăţă şi se feliază.
Soia se
înmoaie în apă cu condimente.
Când se umflă, granulele se
scurg, se călesc cu puţină ceapă şi se adaugă verdeaţă.
Compoziţia se pune în cratiţa unsă, tapetată cu pesmet: un rând de cartofi, un
rând de soia şi pastă de roşii.
Se dă la
cuptor până se rumeneşte.
F.
DULCIURI
Chec cu mere
· 6
mere curăţate şi tăiate felii subţiri;
· 1 ½
ceaşcă zahăr;
· 1
ceaşcă ulei;
· 3
ceşti făină;
· 1
linguriţă praf de copt;
· 1
linguriţă bicarbonat;
· 1
linguriţă sare;
· 1
linguriţă scorţişoară;
· ½
ceaşcă nucă pisată;
· ½
ceaşcă stafide;
· 1
vanilie;
· Zahăr
pentru pudrat
Se pun merele cu zahărul într-o
cratiţă mare la foc mic până ce zahărul se topeşte. Merele nu trebuie să se
coacă, doar să se înmoaie.
Se ia cratiţa de pe foc şi se adaugă
pe rând o parte din făină, mirodeniile, sarea, nuca şi stafidele.
Se amestecă cu grijă şi se adaugă
uleiul şi restul de făină. Compoziţia trebuie să fie groasă.
Se toarnă în tava tapetată cu ulei şi
făină şi se coace la foc potrivit 45 – 50 minute.
Când se răceşte bine se pudrează cu
mult zahăr.


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu