vineri, 28 aprilie 2023

  4. /29 APRILIE 2023 - INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ, BALET


JEAN GEORGES NOVERRE


Sari la navigareSari la căutare

Jean-Georges Noverre
Jean-Georges Noverre.jpg
Jean-Georges Noverre
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Paris, Regatul Franței Modificați la Wikidata
Decedat (83 de ani)[1][2][3][5] Modificați la Wikidata
Montagne-du-Bon-Air⁠(d), Île-de-France, Franța Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of France (1794–1815, 1830–1958).svg Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiedansator[*]
coregraf[*]
maestru de balet[*]
balerin
actor de teatru[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Organizațiethéâtre national de l'Opéra-Comique[*]  Modificați la Wikidata
Profesor pentruJean-Baptiste Hus[*]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Jean Georges Noverre (n. 29 aprilie 1727 – d. 19 octombrie 1810) a fost un dansator și maestru de balet francez. A adus o nouă concepție în arta baletului, l-a reformat și a pus bazele coregrafiei moderne. Ziua lui de naștere a devenit Ziua internațională a dansului.

Noverre s-a născut la Paris, la 29 aprilie 1727, într-o familie de protestanți. Tatăl său era originar din Lausanne și, după prăbușirea lui Carol XII, în armata căruia servise ca adjutant, se stabilise în capitala Franței, probabil ca angajat în garda de elvețieni a palatului. Mama sa era franțuzoaică, originară din Picardia.

Noverre fusese destinat de către părinții săi carierei militare, dar el a dorit să devină dansator. Profesor de coregrafie i-a fost Louis Dupre, dansator talentat și un reputat creator de balete; ca elev și ulterior ca profesionist, o vizita deseori pe Marie Salle, cu care avea îndelungi discuții asupra problemelor dansului. Dupre i-a înlesnit în primăvara anului 1743 angajarea la Opera comică, deschisă de Jean Monnet, cu ocazia bâlciului anual de la St.Laurent.

În toamna aceluiași an, Noverre a dansat un menuet împreună cu colega sa Puvigne de Fontainebleau în fața lui Ludovic al XV-lea. Probabil spre finele anului 1743 sau la începutul anului următor a plecat la Berlin, în trupa lui F.M.Lany, dansator și coregraf strălucit, care fusese chemat de Frederic cel Mare să organizeze spectacolele de balete ale curții. În capitala Prusiei a cunoscut-o pe Barbara Campanini (La Barberina), dansatoare deosebit de apreciată, care, după ce a studiat în Italia, fusese și eleva lui John Rich la Londra și practica, de asemenea, pantomima.

Noverre dansează apoi la Dresda și Strasbourg. În 1750 lucrează ca maestru de balet la Lyon și Marsilia, iar în 1754 e angajat la Opera comică din Paris. În acești ani, s-a manifestat ca un apreciat autor de balete, primul dintr-o lungă serie fiind Sărbători chinezești. În 1755, Noverre a plecat la Londra chemat de celebrul actor englez, David Garrick, ca să prezinte baletul Sărbători chinezești la Teatrul Drury Lane. Întors în Franța cu supranumele de Shakespeare al dansului, pe care i-l dăduse Garrick, Noverre reprezintă în 1757, la Lyon, baletele Capriciile Galateii, Toaleta lui Venus, Sărbătorile și Geloziile din serai.

La întrebarea ce este baletul? pe care și-o puneau mulți teoreticieni, Noverre căutase un răspuns în doctrina lui Aristotel și afirma că baletul, de orice tip ar fi, trebuie, ca și poezia, să aibă două părți: una calitativă iar cealaltă cantitativă. Baletul este însă și un tablou sau o suită de tablouri reunite printr-un subiect; scena este pânza pe care autorul își așterne ideile; muzica, decorurile și costumele alcătuiesc culorile; coregraful baletului este pictorul acestui tablou. Când este bine compus, baletul este o pictură vie a moravurilor, obiceiurilor, costumelor și pasiunilor, în care există un grad de tensiune pe care cuvintele nu-l ating sau, mai degrabă, pentru care nu există cuvinte. Atunci intervine dansul în acțiune.

OPERE PRINCIPALE

Lettres sur la danse et les ballets, Lyon 1760


Jean Georges Noverre




KARL MILLOCKER


Carl Millöcker
Karl Millöcker 1883.jpg
Carl Millöcker, 1865
Date personale
Nume la naștereCarl Joseph Millöcker Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Viena, Imperiul Austriac[5][6] Modificați la Wikidata
Decedat (57 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Baden, Austria Inferioară, Austro-Ungaria[7][6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Central din Viena Modificați la Wikidata
Căsătorit cuKaroline Millöcker[*][8] Modificați la Wikidata
CetățenieAustria Austria
Ocupațiecompozitor
Limbi vorbitelimba germană[9] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea de Muzică și Artă Dramatică din Viena  Modificați la Wikidata
Gen muzicaloperetă
Instrument(e)flaut  Modificați la Wikidata
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Carl Joseph Millöcker (de asemenea Karl Millöcker, n. ,[1][2][3][4] Viena, Imperiul Austriac[5][6] – d. ,[1][2][3][4] Baden, Austria Inferioară, Austro-Ungaria[7][6]) a fost un compozitor de operetă austriac. Și-a înscris numele, prin lucrările sale, în echipa operetei vieneze, alături de Franz von Suppé și Johann Strauss. Studiile muzicale le-a făcut la Viena după care s-a ocupat de orchestrație. La vârsta de 22 de ani a fost dirijor la Teatrul din Graz (1864), apoi la Harmonie Theater (1866) după care a urmat să fie dirijor și compozitor la „Theater an der Wien” (1869).[10]

Cea mai cunoscută piesă muzicală a sa este opereta Studentul cerșetor (Der Bettelstudent).

Biografie[modificare | modificare sursă]

Carl Millöcker, fiul lucrătorului de aur Carl Franz Millöcker și al soției sale Maria, a început să cânte la flaut de la o vârstă fragedă. A fost elev la Conservatorul „Gesellschaft der Musikfreunde” din Viena (acum Universitatea de Muzică și Arte Performante din Viena) și la vârsta de 16 ani a devenit deja flautist în Theater in der Josefstadt sub conducerea lui Franz von Suppé. La recomandarea sa, a fost angajat ca dirijor la Teatrul Thalia din Graz în 1864, unde s-au jucat primele sale operete (cu un singur act) Der tote Gast și Die lustigen Binder. În aceeași calitate a venit la Harmonietheater din Viena în 1866, unde a făcut cunoștință cu Ludwig Anzengruber.

La Viena a adus pe scenă piesa într-un act Diana (1867 în Harmonietheater), dar o lucrare comună finalizată cu Anzengruber nu a fost realizată din cauza situației economice a teatrului. După aceea a lucrat o scurtă perioadă la teatrul german din Pesta. Acolo, printre altele, a avut loc premiera operetei sale în trei acte Die Fraueninsel.

În 1869 a fost numit al doilea dirijor la Theater an der Wien. A deținut această funcție până când în 1883 succesul operetei Studentul cerșetor i-a permis să trăiască ca un compozitor independent. În această perioadă, pe lângă un număr mare de farse, a scris un mare număr de operete. La acestea se adaugă un mare număr de vodeviluri și o colecție de piese pentru pian.

La 29 decembrie 1899, la Baden, Millöcker a suferit un accident vascular cerebral semi-paralizant,[11] din care cauză s-a stins din viață pe 31 decembrie 1899.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

TitluGenCicluLivretPremieraLocul premierei
Der tote Gast (Invitatul mort)operetă1 actLudwig Harisch, după romanul lui Heinrich Zschokke11 februarie 1865Graz, Thalia-Theater
Die beiden Binderoperetă1 actGustav Stoltze21 decembrie 1865Graz, Thalia-Theater
Diana (Casta Diana)operetă1 actJosef Braun2 ianuarie 1867Viena, Harmonietheater
Der Dieb (Hoțul)operetă1 actAlois Berla1868/1869Pesta (oraș), Deutsches Theater Pesta
Die Fraueninseloperetă3 acteCogniard după Le royaume des femmes de Théodore und Hippolyte Cogniard1868/1869Pesta, Deutsches Theater
Der Regiments-Tambouroperetă2 acteHeinrich Börnstein23 octombrie 1869Viena, Theater in der Josefstadt
Abenteuer in Wiencomedie muzicală3 acteAlois Berla20 ianuarie 1873Viena, Theater an der Wien
Das verwunschene Schloßoperetă5 acteAlois Berla30 martie 1878Viena, Theater an der Wien
Gräfin Dubarry
(1931 în Berlin redenumită în Die Dubarry)		operetă3 acteRichard Genée și F. Zell31 octombrie 1879Viena, Theater an der Wien
Apajune, der Wassermannoperetă3 acteRichard Genée și F. Zell18 decembrie 1880Viena, Theater an der Wien
Die Jungfrau von Bellevilleoperetă3 acteRichard Genée și F. Zell, după La pucelle de Belleville de Paul de Kock29 octombrie 1881Viena, Theater an der Wien
Studentul cerșetor (Der Bettelstudent)operetă3 acteRichard Genée și F. Zell, după Fernande de Victorien Sardou, și Le Guitarréro de Halévy / Eugène Scribe6 decembrie 1882Viena, Theater an der Wien
Gasparoneoperetă3 acteRichard Genée și F. Zell26 ianuarie 1884Viena, Theater an der Wien
Der Feldpredigeroperetă3 acteHugo Wittmann și Alois Wohlmuth, după Das seltsame Brautgemach von Gustav Schilling31 octombrie 1884Viena, Theater an der Wien
Der Vice-Admiraloperetă1 prolog și 3 acteRichard Genée și F. Zell9 octombrie 1886Viena, Theater an der Wien
Die sieben Schwabenoperă populară3 acteHugo Wittmann și Julius Bauer29 octombrie 1887Viena, Theater an der Wien
Der arme Jonathanoperetă3 acteHugo Wittmann și Julius Bauer4 ianuarie 1890Viena, Theater an der Wien
Das Sonntagskindoperetă3 acteRichard Genée și F. Zell16 ianuarie 1892Viena, Theater an der Wien
Der Probekussoperetă3 acteRichard Genée și F. Zell22 decembrie 1894Viena, Theater an der Wien
Das Nordlichtoperetă3 acteHugo Wittmann2 decembrie 1896Viena, Theater an der Wien
Cousin Bobby
Pasticcio aranjament de Ernst Reiterer		operetă3 acteBenno Jacobsohn și Franz Wagner, prelucrată de Bertram Sänger1906Viena

Karl Millöcker - Der Bettelstudent



la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...

  • (niciun titlu)
      7. /14 IULIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT MARIA TRIPON Maria Tripon Date personale Născută 14 iulie 1962  (58 de ani)  orașul  Negreș...
  • (niciun titlu)
    INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ ȘI BALET 15 Iulie Dorin Teodorescu Dedic acest material drei Dr Andreea Teodorescu! Câteva cuvinte de...
  • (niciun titlu)
    MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU MIERCURI 15 IULIE 2020   PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR...