luni, 1 mai 2023

  4. /2 MAI 2023 - TEATRU/FILM


BOGDAN DUMITRACHE

Imagini pentru bogdan dumitrache


Biografie

Bogdan Dumitrache (n. 2 mai 1977București) este un actor român de teatru, voce, film și televiziune, fiind însă cunoscut publicului larg în special pentru rolurile sale de pe marele ecran.
Dumitrache a terminat facultatea de teatru în anul 1999 la clasa profesorului Mircea Albulescu, debutând la teatrul „Constantin Nottara” în anul 2000 cu piesa Trilogie Belgrădeană. În 2002 înființează împreună cu actorul Dragoș Bucur agenția de casting ExitFilms.
Filmografie:

Back Stories: Bogdan Dumitrache





MARIA DINULESCU
Imagini pentru maria dinulescu
Imagini pentru maria dinulescu
Imagini pentru maria dinulescu






Maria Dinulescu
Date personale
Născută (40 de ani)
PloieștiRomânia
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță Modificați la Wikidata
Prezență online





Maria Dinulescu (n. 2 mai 1981Ploiești) este o actriță din România. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale din București, Facultatea de Teatru, Secția Actorie, clasa profesorilor Sanda Manu și Ion Cojar. A jucat în filme de mare succes, precum „California Dreamin’“ și „Poveste de la scara C“ ale regretatului regizor Cristian Nemescu, „Trafic“ al lui Cătălin Mitulescu și în „Pescuit sportiv“ al lui Adrian Sitaru, rol ce i-a adus premiul de Cea mai bună actriță la Festivalul de la Buenos Aires. La finele anilor 2004 interpretează vocea personajului Jubilee din serialul de animație X Men, difuzat de Fox Kids și ulterior de Jetix.[necesită citare]

FILMOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

LEGĂTURI EXTERNE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Interviuri



Maria Dinulescu, de la scenă la afaceri în Dubai





ALFRED DE MUSSET
Imagini pentru alfred de musset


Biografie
Alfred de Musset (n. , ParisPrimul Imperiu Francez – d. ,ParisFranța) a fost un scriitor și dramaturg francez recunoscut ca unul dintre reprezentanții marcanți ai romantismului în această țară.
Scrierile sale au ca temă predilectă meditația asupra condiției creației artistice și aversiunea față de mediocritatea burgheziei. În special în poezie, a ilustrat predispoziții sufletești contradictorii, capriciile sentimentului erotic în aspirația spre fericire, înclinația romantică a răului veacului (mal du siècle) și dialogul dintre poet și muze.
A rămas cunoscut și pentru relațiile sale afective cu scriitoarele George Sand și Louise Colet. Romanului său autobiografic „Confesiunea unui copil al secolului” („La Confession d'un enfant du siècle”), George Sand îi replică prin romanului epistolar „Ea și el” („Elle et Lui”). O jumătate de an mai târziu, Paul de Musset simte nevoia să îi ia apărarea fratelui vizat nu altfel decât prin romanul „El și ea” („Lui et Elle”). Ecourile acestor relații de famile ajunse publice vor fi sintetizate de Louise Colet prin romanul „Ei” („Lui”).

Poezie[modificare | modificare sursă]

  • 1831Cântec ("Chanson")
  • 1833Rolla
  • 1835 - 1837Nopțile ("Les nuits")
  • 1839Niciodată ("Jamais")
  • 1840Poezii complete ("Poésies complètes")
  • 1840Tristețe ("Tristesse")
  • 1850Poezii noi ("Poésies nouvelles")

Teatru[modificare | modificare sursă]

  • 1833Un spectacol în fotoliu ("Un spectacle dans un fauteuil")
  • 1833Capriciile Mariannei ("Les Caprices de Marianne")
  • 1834Cu dragostea nu-i de glumit ("On ne badine pas avec l'amour")
  • 1834Lorenzaccio
  • 1834Fantasio
  • 1836Să nu spui vorbe mari ("Il ne faut jurer de rien")

Roman și nuvele[modificare | modificare sursă]

  • 1836Confesiunea unui copil al secolului ("La Confession d'un enfant du siècle")
  • 1845Mimi Pinson

Eseistică[modificare | modificare sursă]

  • 1836/1837Scrisorile lui Dupuis și Cotonet ("Lettres de Dupuis et Cotonet").

Alfred de Musset - Lorenzaccio (1996)





ILINCA TOMOROVEANU

Ilinca Tomoroveanu

Biografie
Ilinca Tomoroveanu (n. 21 august 1941București d. 2 mai 2019, Bucuresti) este o actriță română de teatru și film. Din anul 2005 este director adjunct artistic al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale”, unde își continuă și cariera de actor. În 1990 a devenit membră a UNITER, iar din 1999 este membră în senatul UNITER. A fost distinsă, în anul 2004, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor. Este nepoata poetului Octavian Goga. A incetat din viata in data de 2 Mai 2019, in urma unei indelungate suferinte.
Ilinca Tomoroveanu a studiat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, promoția 1964 (clasa profesor Costache Antoniu, asistent Ion Cojar).
A debutat pe scena cinematografică în filmul "Darclee" (figuratie), apoi in 1960, în filmul „Mândrie” (regia Marius Teodorescu), iar pe scena teatrală a debutat în anul 1964, la Teatrul Național București în rolul Cristinei din piesa „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu (regia Horea Popescu).
După debut are o bogată carieră actoricească, jucând atât pe scena Teatrului Național din București, cât și în piese de teatru la Televiziunea Română sau în filme.
În stagiunea 2008–2009, Ilinca Tomoroveanu a interpretat la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” personajul Ilina Romescu din piesa Jocul ielelor, de Camil Petrescu. Piesa a avut premiera în 12 mai 2007.
Ilinca Tomoroveanu a fost distinsă pentru activitatea sa cu Medalia Comemorativă Mihai Eminescu (2000) și cu Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor (2004).
Ilinca Tomoroveanu devine membră a Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) în anul 1980, iar a Uniunii Teatrale din România (UNITER) din anul 1990. Din 1998 face parte și din senatul UNITER.
Din 1999 este președinte de onoare al Fundației Culturale „Zilele Octavian Goga”.
Din anul 2005 îndeplinește și funcția de director adjunct artistic al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București.

ROLURI

Pe scena Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București

AnRolPiesă
1964Cristina„Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu, regia Horea Popescu
1964Rosette„Să nu te joci cu dragostea”, de Alfred de Musset, regia Moni Ghelerter
1965Ruja„Doamna lui Ieremia”, de Nicolae Iorga, regia Nicolae Massim
1965Anca„Vlaicu Vodă”, de Alexandru Davila, regia Sică Alexandrescu
1965Crina„Patima roșie”, de Mihail Sorbul, regia Cornel Todea
1966Dona Ana„Castiliana”, de Lope de Vega, regia Horea Popescu
1966Nuntașa„Nuntă însângerată”, de Federico Garcia Lorca, regia Miron Nicolescu
1967Oana„Apus de soare”, de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regia Sică Alexandrescu și Marietta Sadova
1968Kathie„Heidelbergul de altădată”, de Wilhelm Meyer Forster, regia Victor Moldovan
1969Iulia„Al patrulea anotimp”, de Horia Lovinescu, regia Mihai Berechet
1971Silvia Domnișor„Să nu-ți faci prăvălie cu scară”, de Eugen Barbu, regia Sanda Manu
1972Viorella Vidrighin„Un fluture pe lampă”, de Paul Everac, regia Horea Popescu
1972Ina„Iadul și pasărea”, de Ion Omescu, regia Alexandru Finți
1972Celesta Finley„Dulcea pasăre a tinereții”, de Tennessee Williams, regia Mihai Berechet
1974Lucille Desmoulins„Danton”, de Camil Petrescu, regia Horea Popescu
1977Roxana„Cyrano de Bergerac”, de Edmond Rostand, regia N. Al. Toscani
1978Berta„Generoasa fundație”, de Antonio Buero Vallejo, regia Horea Popescu
1979Naștenka„Însemnările unui necunoscut”, după Fiodor Mihailovici Dostoievski, regia Ion Cojar
1980Florence„Cavoul de familie”, de Pierre Chesnot, regia Sanda Manu
1983Natașa Golubeva„Între patru ochi”, de Alexandr Ghelman, regia Dan Necșulea
1986Maria Sinești„Jocul ielelor”, de Camil Petrescu, regia Sanda Manu
1984Gizi„Papa Dolar”, de Andor Gabor, regia Mihai Berechet
1989Mara de Cylli, Tomlmay„Moștenirea”, de Titus Popovici, regia Mihai Manolescu și Horea Popescu
1990Clitemnestra„Trilogia antică”, după Euripide și Sofocle, regia Andrei Șerban
1993Uma„Ghetou”, de Josua Sobol, regia Victor Ioan Frunză
1998Doamna Alving„Strigoii”, de Henrik Ibsen, regia Nicolae Scarlat
2001Ana Dmitrievna Karenina„Cadavrul viu”, de Lev N. Tolstoi, regia Gelu Colceag
2002Salomia„Crimă pentru pământ”, după Dinu Săraru, regia și dramatizarea Grigore Gonța
2003Mașa„Mașinăria Cehov”, de Matei Vișniec, regia Cristian Ioan
2007Irena Romescu„Jocul ielelor”, de Camil Petrescu, regia Claudiu Goga

În teatru la televiziune

  • Smaranda - „Ochii care nu se văd”, regia Dan Necșulea
  • Dona Sol - „Hernani”, de Victor Hugo, regia Cornel Popa
  • Vanda - „Gaițele”, de Alexandru Kirițescu, regia Matei Alexandru
  • Gena - „Titanic vals”, de Tudor Mușatescu, regia Horea Popescu
  • Tița - „Bălcescu”, de Camil Petrescu, regia Horea Popescu

Cinematografie

  • „Mândrie", regia Marius Teodorescu, 1960 (debut)
  • „Dragoste lungă de-o seară", regia Horea Popescu, 1963
  • „La porțile pământului", regia Geo Saizescu, 1965
  • „Runda 6", regia Vladimir Popescu-Doreanu, 1965
  • „Castelanii", regia Gheorghe Turcu, 1966
  • „Frumoasele vacanțe", regia Karoly Makk, 1967
  • „Războiul Domnițelor", regia Virgil Calotescu, 1969
  • „Pentru că se iubesc", regia Mihai Iacob, 1971
  • „Dincolo de orizont", regia Ștefan Traian Roman, 1978
  • De-aș fi Peter Pan, regia Gheorghe Naghi, 1991
Viața personală:
Căsătorită din 1977 cu actorul Traian Stănescu, au împreună un fiu, Mihai Stănescu. Este fiica lui Alexandru Tomoroveanu, economist cu studii la Paris, fost director general al CEC (1941-1948)

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Ilinca Tomoroveanu la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.


Poesis: Ilinca Tomoroveanu – Am fost de Octavian Goga (@Arhiva TVR)


Ilinca Tomoroveanu și Traian Stănescu recită ”Focuri de primăvară” de Lucian Blaga


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...