3. /2 MAI 2023 - RELIGIE ORTODOXĂ
Aducerea moaștelor Sf Ier Atanasie cel Mare;
+) Sf Ier Atanasie al III - lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului;
Sf Matrona de la Moscova
Aducerea moaștelor Sf Ier Atanasie cel Mare
Sfântul Ierarh Atanasie s-a născut la sfârşitul secolului al XVI-lea în insula Creta. După moartea tatălui său s-a călugărit la metocul sinaitic din Iraclion, primind numele Atanasie. Prin 1626 a venit în Ţara Românească, ca dascăl, unde va traduce Psaltirea în limba greacă populară. În 1631 este ales Mitropolit al Tesalonicului, iar în 1634 este aşezat, pentru puţină vreme, în scaunul de Patriarh al Constantinopolului, în locul Patriarhului Chiril Lucaris. Necredincioşii îl vor sili să plece din scaun, aşa că Sfântul Atanasie Patelarie a mers în Moldova, unde a fost ajutat de domnitorul Vasile Lupu, care l-a trimis la Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nicolae” din Galaţi. Ajungând bătrân şi bolnav în Rusia, a primit multe daruri de la Patriarhul Nicon (1652- 1666). Apoi, s-a aşezat la Mănăstirea „Schimbarea la Faţă” din Magarsk, Ucraina, unde a şi trecut la Domnul, la 5 aprilie 1654 (a treia zi de Paşti). La începutul secolului XX, sfintele sale moaşte au fost duse la Harkov. În 2004, la 350 de ani de la moartea Sfântului Atanasie, a fost adusă de la Harkov, la Galaţi, o părticică din cinstitele sale moaşte.
+) Sf Ier Atanasie al III - lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului
Sfântul Ierarh Atanasie al III-lea Patelarie, patriarhul Constantinopolului, Turcia (2 mai)
(Sursă: https://vatopaidi.files.wordpress.com/)
Sfântul ierarh Atanasie Patelarie a fost unul dintre ierarhii altor popoare care au poposit pe meleagurile noastre românești pe care le sfinți cu rugăciunile sale curate și cu nevoințele osârdnice vreme de 12 ani.
Acesta se născu în anul 1580 în insula Creta, într-o familie creştină şi cu bun nume. Tatăl său, Gheorghe Patelarie, era secretar al episcopului locului, iar mama sa – o evlavioasă creştină. Primind din pruncie o educaţie aleasă, viitorul ierarh, ce primise la botez numele de Alexie, se îndreptă încă din tinereţe spre studiul dumnezeieştilor scripturi şi spre viaţa duhovnicească profundă.
După moartea tatălui său, Alexie renunţă la lume şi intră în viaţa călugărească, mai întâi la Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai, unde fu călugărit cu numele Atanasie, apoi la Mănăstirea Sfântul Atanasie din Tesalonic, unde fu hirotonit ieromonah, iar mai apoi în Muntele Athos, la Mănăstirile Esfigmenu şi Xeropotam. Pentru o vreme se află ca dascăl şi în Ţara Românească, unde traduse „Psaltirea“ în greaca populară.
Aflând de alesele sale calităţi teologice şi duhovniceşti, sfântul patriarh Chiril Lucaris îl cheamă pe sfântul Atanasie în Constantinopol la apărarea credinţei ortodoxe mult încercate, la acea vreme, de atacurile ereticilor şi ale necredincioşilor.
Sfântul Sfințit Mucenic Chiril Lucaris, patriarhul Constantinopolului (pomenit la 27 iunie). Portret ale sfântului ierarh săvârșit în anul 1632, cu 6 ani înaintea de primirea cununii mucenciei. Icoana și o părticică din cinstitele sale moaște se află și la Mănăstirea Radu-Vodă din București
(Sursă: http://upload.wikimedia.org/)
În anul 1631, fu ales mitropolit al Tesalonicului, iar 3 ani mai târziu, pentru scurtă vreme, sfântul Atanasie ocupă şi scaunul patriarhal al Constantinopolului.
Silit fiind să-şi părăsească păstoriţii săi şi să ia calea pribegiei, sfântul primi sprijin şi găzduire la domnitorul Vasile Lupu al Moldovei, care îi îngădui să se aşeze la Mănăstirea Sfântul Nicolae din oraşul Galaţi.
Vreme de 12 ani, între 1642 şi 1654, cu o scurtă pauză în anul 1652, când fu ales din nou patriarh ecumenic, sfântul Atanasie îmbogăţi spiritual ținutul Dunării de Jos, însă nu-şi uită nici scaunul său mitropolitan, pentru care ceru neîncetat ajutor material. Tocmai pentru acest scop, întreprinse o lungă călătorie la Moscova, unde obţinu de la ţarul Rusiei sprijin pentru eparhia sa, în grea suferinţă.
Un călător contemporan cu sfântul Atanasie, diaconul Paul de Alep, ne relatează că sfântul patriarh Atanasie avea în grija sa şi păstorirea credincioşilor din Brăila, oraş aflat sub stăpânire otomană şi unde se găsea sediul Mitropoliei Proilaviei.
Deşi era înaintat în vârstă, având 74 de ani, multele trebuinţe ale mănăstirii îl determină pe fostul patriarh să plece în Rusia, sperând în ajutorul ţarului.
Pe drumul de întoarcere spre Galaţi, în anul 1654, obosit de greutatea drumului, sfântul Atanasie îşi dădu sufletul în mâinile Domnului Mănăstirea Schimbarea la Faţă din Lubensk, în Rusia Mică (Ucraina de astăzi), la 5 aprilie 1654, în a treia zi a Sfintelor Paşti.
După 8 ani de la mutarea sa la veşnicele lăcaşuri, prin descoperire dumnezeiască, trupul fericitului patriarh Atanasie se află necurins de stricăciune.
Astăzi, sfintele sale moaşte, care săvârşesc multe minuni, se păstrează în Catedrala Buna Vestire din Harkov, Ucraina, într-o raclă aşezată lângă altarul din partea dreaptă a sfântului lăcaş, fiind de secole izvor de binecuvântare şi tămăduire pentru credincioşi.
+ * + * +
Asemenea stelei izvorâtoare din Dumnezeu ai venit, Sfinte Părinte Atanasie, din Constantinopol la Muntele Athos, în grădina Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și acolo ai zidit o chilie singuratică, unde te-ai ostenit cu munca în tăcere, în post și în rugăciune, cântând ziua și noaptea cântare de laudă Sfintei Treimi: Aliluia.
Mântuire veșnică ai moștenit, neuitate Sfinte Ierarhe! Căci nouă, celor cuprinși de valurile acestei vieți, ne ești cârmaci credincios și apărător până în ziua de astăzi. Pe cei ce te cheamă în ajutor îi miluiești, pe alții îi îndreptezi spre limanul cel lin, ca împreună cu tine să cântăm cu toții lui Dumnezeu Celui minunat întru sfinți: Aliluia. (Din Acatistul Sfântului)
+ * + * +
Acatistul Sfântului Ierarh Atanasie Patelarie
Din roadele evlaviei și ostenelii vrednice de laudă pentru sfinții de pe pământul nostru românesc, iară nouă prețioase surse:
http://www.sfintiromani.ro/ro/pagina/480/mai_atanasie.html (clic aici)
+ * + * +
Cinstitele moaște ale Sfântului Ierarh Atanasie Patelarie
(Sursă: http://2.bp.blogspot.com/)
(Sursă: https://vatopaidi.files.wordpress.com/)
Sf Matrona de la Moscova
Pe când intră în Catedrala Sfântului Andrei unde slujea Sfântul Ioan de Kronstadt, sfântul părinte porunci ca poporul să se dea la o parte şi să îi facă loc tinerei Matrona, pe atunci de numai 14 ani, numind-o „al optulea stâlp al Rusiei”.
Sfânta Matrona s-a născut în familia unor țărani săraci din satul Sebino, guberia Tula. Încă de la început Dumnezeu dori să descopere pe vasul Său cel ales, căci în vremea afundării în apa Botezului, se văzu stâlp de tămâie cu bună mireasmă ridicându-se din cristelniță. Văzând minunea, evlaviosul preot Vasile spuse tuturor celor prezenți de sfințenia acestui copil. Mai mult, pe pieptul pruncei se putea vedea o ridicătură în semnul crucii.
Întrucât din naștere fu lipsită de vedere, copiii adesea o batjocoreau, iar fetele mai mari o băteau cu urzică, pricină pentru care încă din copilărie se ferea de oameni, încetând să mai iasă din casă și dăruindu-se rugăciunii și cugetării la cele dumnezeiești. Locuind în apropierea bisericii satului, mergea la toate slujbele, stând neclintită și învățând cu timpul toate cântările.
Chiar de îi lipsea vederea cea din afară, vederea cea duhovnicească o făcu să iubească nespus de mult icoanele, astfel că în odaia sa întregul perete de sus până jos era plin de icoane în fața cărora ardeau neîncetat candele și dinaintea cărora petrecea îndelungate ceasuri în rugăciune, cuprinzând în inima sa de copil întreaga lume.
Pe când avea 6-7 ani, se arătară darurile bogate pe care Dumnezeu le vărsase într-însa, căci putea vedea limpede gândurile și păcatele oamenilor.
Datorită purtării de grijă a boierului satului, sfânta Matrona se învrednici să facă pelerinaje la Kiev, Moscova și Sankt Petersburg. Pe când intră în Catedrala Sfântului Andrei unde slujea sfântul Ioan de Kronstadt (pomenit la 20 decembrie, ziua adormirii sale din anul 1908, si 8 iunie, ziua proslavirii sale, 1990), sfântul părinte porunci ca poporul să se dea la o parte și să îi facă loc tinerei Matrona, pe atunci de numai 14 ani, numind-o „al optulea stâlp al Rusiei”.
Pe când avea 17 ani, Dumnezeu o lipsi pe sfânta Matrona de mângâierea pelerinajelor, luându-i pe neașteptate puterea de a merge. Din acea clipă petrecu tot restul vieții mai mult întinsă pe pat, dăruindu-se cu mai multă osârdie rugăciunii, postirii și mângâierii celor ce veneau la dânsa.
Curând sosiră vremuri grele și tulburi peste Rusia: revoluția, împărțirea pământurilor și foametea.
În anul 1925, pe când avea 40 de ani, sfânta maică veni să locuiască în Moscova, petrecând în răstimpuri scurte în case ale creștinilor, unde venea mulțime mare de popor pentru a primi mângâiere și izbăvire de mâhniri și necazuri. Iar dânsa îi liniștea, îi mângâia pe cap, îi însemna cu sfânta cruce și le spunea cuvinte de încurajare. Uneori glumea, alteori era aspră. Câteodată spunea numai un cuvânt și sufletul se tămăduia de tulburare și tristețe.
Nu cu multă vreme înaintea adormirii sale, le spunea celor apropiați:
- Toți, toți să veniți la mine și să-mi povestiți necazurile voastre, de parcă aș fi vie, căci eu vă voi vedea, vă voi auzi și vă voi ajuta!
și
- Agățați-vă cu toții de călcâiul meu și vă veți mântui, nu vă desprindeți de mine, țineți-vă cât mai strâns!
La 2 mai 1952, se mută în lăcașurile cele de sus, iar la 8 martie 1998, se aflară moaștele sale necuprinse de stricăciune răspândind bună mireasmă și izvorând fără oprire minuni, care se așezară cu multă evlavie în mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Moscova. Peste un an, la 2 mai 1999, sfânta Matrona fu trecută în rândul sfinților, cinstirea sa răspândindu-se apoi în lumea întreagă pentru marea mulțime de minuni săvârșite prin mijlocirea sfintei noastre maici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu