6. /19 SEPTEMBRIE 2023 - MUZICĂ, PE O ARIPĂ DE CÂNT
ANGELA MOLDOVAN
Angela Moldovan a fost o cântăreață de muzică populară de origine basarabeană. Născută la Chișinău pe data de 19 septembrie 1927, Angela Moldovan s-a mutat alături de familie la Târgu-Mureș, apoi la Timișoara și Suceava.
Repertoriul Angelei Moldovan este în mare măsură din culegerile personale ale artistei, cu precădere din zona nordului Moldovei și a Bucovinei.
Despre copilăria sa, Angela Moldovan povestea că a fost una tumultoasă, în timpul căreia a colindat toată țara:
“Cele opt clase de liceu, cum era pe atunci, le-am făcut în cinci orașe. Când aveam un an, în 1928, am stat la Târgu Mureș. Apoi, la Timișoara, Suceava, Orhei. Pentru a-mi continua gimnaziul, am fost trimisă la Iași, unde am stat în internatul Liceului “Doamna Cuza”. Când ai mei s-au refugiat iarăși de la Orhei, în 1944, ne-am stabilit la Alba Iulia, apoi la Dej, unde mi-am terminat liceul. Bacalaureatul l-am dat la Bistrița-Năsăud, căci acolo era centrul de susținere a examenului“.
În anul 1954, după patru ani de activitate pe scena Operei din Cluj, Angela Moldovan debutează ca interpretă populară cu piesa ,,La oglinda’’ urmată de cântecele populare ,,Mărioara de la munte’’ și ,,Nu-i bai’’, pe care le-a înregistrat la Radio Cluj cu Orchestra „Înfrățirea” dirijata de Ilie Tetrade.
După ce se mută la București în 1954, Angela Moldovan a început sa colaboreze cu Ansamblul „Ciocârlia”, iar în anul 1955 devine solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” din București.
Primul turneu internațional al artistei Angela Moldovan a fost în 1956 cu Ansamblul „Ciocârlia”, traseul China, Coreea de Nord, Vietnam și Uniunea Sovietica. După mai mulți ani, în 1962, a urmat turneul din Statele Unite ale Americii, care a durat trei luni, cu 64 de spectacole, în 56 de state.
În lunga și prodigioasa activitate de mesager al sufletului poporului român, prin cântec, Angela Moldovan a colaborat cu cele mai renumite ansambluri din țară: Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” din București (1955-1965), Ansamblul „Ciocârlia” (1954-1983), Orchestra de muzică populară „Înfrățirea” din Cluj Napoca (1950-1954), Orchestra de muzică populară Radio etc.
Angela Moldovan moare la vârsta de 86 de ani, pe 13 octombrie 2013 în București.
Angela Moldovan - Mi-am facut bundita noua
Angela Moldovan - Spune-mi, mamă, ce să fac
Angela Moldovan - La oglindă
IOANA MARIA LUPAȘCU
Nascuta la Braila , incepe studiul pianului la varsta de 4 ani. Absolva Liceul de Muzica " George Enescu" Bucuresti, apoi Conservatorul "Ciprian Porumbescu" Bucuresti, obtinand apoi la sustinerea licentei (Conservatorul " George Enescu" Iasi) nota maxima. La aceesi instittutie din Iasi devine doctorand bursier si in 2020 obtine diploma de doctor in muzica Summa cum laude.
In anul 2000 este admisa la Masterul " Virtuosity Level " la Conservatoire du Lausanne, Elvetia la clasa Prof. JF Antonioli, dar dupa cateva luni se muta in Italia, unde devine studenta marelui pianist Lazar BERMAN, la Accademia Europea di Musica. Dupa incheierea masterului de trei ani de zile in Perfectionare Solistica, a continuat sa lucreze cu Maestrul Berman pana la tragica sa disparitie in 2005 si cei cinci ani de studiu cu marele pianist au ajutat-o sa-si imbogateasca mijloacele de expresie muzicala si sa aprofundeze viziunea asupra interpretarii solistice. Maestrul Berman o definea drept " o solista cu imense posibilitati tehnice si artistice". A mai lucrat si cu Valentina Berman, Lucia Teodorescu, Dag Aschatz. In primavara anului 2005 se reintoarce in Romania.
Castigatoare, finalista sau laureata a numeroase concursuri, dintre care Lira de Aur-Suceava( Premiul I, II, III), Concursul National de Muzica - in anii copilariei (Premiul I), "Mihail Jora" Bucuresti (premiu special), Konzerteum - Grecia (Premiul III), Ferdi&Lili Statzer - Istanbul , Turcia (unde a castigat si Premiul "Vedat Kosal ") nu s-a simtit atrasa de viata competitionala si a inceput cariera solistica, fiind prezenta pe scene din Italia, Romani, Elvetia , Croatia, Slovacia, Belgia, Lituania, Turcia, Spania, Germania.
In Italia debuteaza in decembrie 2005 la Milano pentru Societa dei Concerti la Conservatorio "Giuseppe Verdi" de la Milano si atrage atentia criticilor, ziarele au numit-o o pianista " ricca di virtuosita" ( "plina de virtuozitate ").
Intre 2000-2005, invitata permanenta in stagiunea fribourgheza, participa cu recitaluri solo, concerte sau impreuna cu muzicieni de marca la diferite festivaluri de muzica precum: Pazailis Music Festival- Lituania, Festivalul Mozart ( Opera Brasov), Marile Serate Muzicale ale Bucurestiului, Festivalul Operelor Independente Iasi, Festivalul National de Teatru Bucuresti, Festivalul Gloria Domini, Fesivalul FIE Iasi, Gala Proms of Delight - Editia de Paste 2007, care a avut loc la Ateneul Roman, Festivalul de Teatru de la Sibiu - Capitala Europeana, unde a luat parte la o serata de muzica si dramaturgie alaturi de mari nume ale scenei: Ion Caramitru, Richard McCabe, William Nadylam, Piotr Adamczyk, George Banu .
De la reintoarcerea sa in Romania, a cantat cu cea mai mare parte a orchestrelor filarmonice nationale: Bucuresti (Orchestra Nationala Radio, Orchestra Operei Nationale Bucuresti, Bucharest Symphonic Pops, Orchestra medicilor), Ploiesti, Arad, Cluj, Iasi, Timisoara, Bacau, Botosani, Sibiu, Tg Mures, Constanta, Targoviste, Galati, Craiova, Satu Mare. In anul 2007 in deschiderea stagiunii, este prima pianista care concerteaza ca solista impreuna cu Filarmonica "Muntenia" Targoviste.
A cantat sub baghetele dirijorilor : JF Antonioli (Elvetia), Ramiro Arista, Mihail Agafita, Ovidiu Balan, Cristian Brancusi, Matei Corvin, Gheorghe Costin, Valentin Doni, Mika Eichenholz (Suedia), Iurie Florea, Dorin Frandes, I.Ionescu-Galati, Ladislau-Petru Horvath (Italia), Marius Hristescu, Mihnea Ignat ( Spania), Koichi Inoue ( Japonia), Alexandru Iosub, Koichiro Kanno, Walter Hilgers (Germania), Adrian Morar, Stefan Novak , Shinya Ozaki, Sabin Pautza, Matei Pop, Radu Postavaru, I.I.Prunner, Gottfried Rabl (Austria), Petre Sbarcea, Mihail Secikin, Tiberiu Soare, Florin Totan, Theo Wolters ( Olanda) . Colaboreaza cu violonisti de marca precum Ladislau Petru Horvath, Luminitza Petre, Romel & Victoria Joseph si Florin Paul. Canta cu violoncelistii Rodin Moldovan si Mirel Iancovici, baritonul Stefan Ignat, contratenorul Cezar Ouatu sau cu acordeonistul Fernando Mihalache. Canta cu Bucharest Tango Trio si cu Gaudeamus Quartet.
A concertat in sali importante precum Sala Puccini (Conservatorio "G.Verdi" Milano) , Teatro San Babila, Ateneul Roman, Sala Radio, Sala Thalia, Opera Brasov, Sala Mare a Operei Nationale Bucuresti.
Din 2007 este solista a Filarmonicii " Paul Constantinescu" Ploiesti.
In 2005 dupa ce a sustinut un recital dedicat muzicii lui George Enescu in cadrul Festivalului " Romania - Valori si traditii Artistice Europene " care se tine anual la Milano, devine Membra de Onoare a A.R.I. Milano (Associazione Rumeni in Italia). Este invitata sa faca parte sau sa prezideze diferite jurii ale concursurilor nationale de pian.
In 2007 lanseaza CD-ul " Live Piano Solo "(Ed. Libris ) , urmat de „ Piano Recital” in 2009 ( Ed. Casa Radio – Radiodifuziunea Romana ) iar in 2020 publica CD ul "Piano Promenade" ( Ed. Libris) . In 2011 interpreteaza coloana sonora a documentarului de televiziune " O lacrima de ...celuloid..." (prod. Verdecrud Media) iar in 2015 semneaza muzica documentarului "Povestea unui ciob de lut" transmis de canalul Digi World. In 2017 semneaza coloana sonora a documentarului de lung metraj "Cand Pamantul vorbeste" care este prezent la Festivalul Astra Sibiu si preluat apoi de TVR si Cinemaraton. In 2018 interpreteaza si semneaza coloana sonora a documentarului "Si Dumnezeu a zis sa fie lumina" produs de IGV Film.
In 2008 a fost invitata de catre Societa dei Concerti sa deschida stagiunea de recitaluri din Sala Puccini a Conservatorului „G. Verdi” Milano si in acelasi an lanseaza primul sau roman autobiografic „ Printul Baghetei” la Editura MeteorPress , al carui prim tiraj se epuizeaza in primele trei luni de la aparitie.
Din 2011 incepe colaborarea cu actrita Daniela Nane in spectacolele de muzica si poezie PIANUL CU POEME si in 2018, an dedicat Centenarului intreprind o serie de concerte numite "Cand istoria devine muzica si poezie " alaturi de istoricul Adrian Cioroianu.
In decembrie 2012 este invitata alaturi de violonistii Romel & Victoria JOSEPH sa sustina un recital la sediul Natiunilor Unite din Geneva pentru Ziua Internationala a Drepturilor Omului , urmat a doua zi de o noua performanta la Paris.
De Ziua Romaniei pe 1 decembrie 2016 concerteaza la Filarmonica Sibiu sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin, concert la care asista Familia Regala a Romaniei, Familia Regala a Bulgariei si Familia Regala a Belgiei.
In martie 2017 este invitata sa cante Momentul Muzical de Kirculescu la Balul Operei Cluj sub bagheta lui Andrei Tudor.
In staginea 2016-2017 dezvolta o serie de concerte in colaborare cu Opera Comica pentru Copii: Armonii de toamna, Armonii de iarna, Armonii de primavara si Armonii de vara si de asemenea sustine o serie de mare succes de Concerte-lectie pentru copii.
In 2017 Cvartetul Gaudeamus o invita sa serbeze impreuna 30 de ani de activitate ai cvartetului intr-o serie de concerte.
Avand preocupari in mai multe domenii ale exprimarii, pe timpul cat a locuit in Italia a fost jurnalist-corespondent din strainatate pentru ziarul „Monitorul de Braila” publicand timp de trei ani de zile articole saptamanale si primind in 2004 Diploma de Excelenta pentru contributii publicistice a ziarului „Monitorul". Din 2009 incepe sa publice articole pe teme preponderent culturale pentru diferite publicatii sau site-uri precum: Global Events Business, Liternet, Romania in Contact, Euphonia sau Casa Artelor. In 2011 colaborareaza cu Q Magazine pentru articole pe teme muzicale.
Ioana Maria Lupascu - POVESTE CU PIAN - Concert educativ episod 1
BEETHOVEN FOREVER 27 - IOANA MARIA LUPASCU
BEETHOVEN FOREVER 28 - Ioana Maria Lupascu
IOANA RADU
| Ioana Radu | |
 Ioana Radu în Studioul T3 de înregistrări al Societății Române de Radiodifuziune, în anii '50 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Eugenia Braia |
| Născută |  București, România |
| Decedată | (73 de ani) București, România |
| Înmormântată | Cimitirul Bellu |
| Frați și surori | Mia Braia |
| Cetățenie |  România |
| Religie | Biserica Ortodoxă Română |
| Ocupație | cântăreață artist de înregistrare[*] |
| Activitate | |
| Alte nume | Ioana Radu |
| Gen muzical | muzică populară, lăutărească, romanțe |
| Instrument(e) | voce[*] |
| Ani de activitate | 1936-1969 |
| Case de discuri | Electrecord, Odeon |
Modifică date / text  | |
Ioana Radu (n. , București, România – d. , București, România) a fost o cântăreață română de muzică populară și romanțe. A fost sora cântăreței Mia Braia și a doua femeie motociclist din România.[1]
BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Pe numele adevărat Eugenia (Jana) Braia, copilărește în Craiova, unde era stabilită familia artistei. De la lăutarii cârciumei tatălui său, Constantin Braia („La ieftenirea traiului”) – Ion al lui Țache, Gheorghe al lui Gâgă, Limbă – culege și învață primele cântece populare și lăutărești.
Studiază la Liceul „Elena Cuza” din Craiova, unde profesoara de muzică, Elena Simionescu, îi cultivă dragostea pentru cântecul lăutăresc și mai ales pentru romanță. După un periplu la Calafat și Corabia, în 1936, din cauza situației financiare precare, și-a părăsit soțul – compozitorul și profesorul de muzică Romeo Rădescu – stabilindu-se la București.
Debut[modificare | modificare sursă]
În ianuarie 1936 sosește în București.[2][3][4] Aici, se înscrie, cu ajutorul cântărețului Petre Alexandru (soțul Miei Braia), la un concurs de muzică populară organizat de Societatea Română de Radiodifuziune, care a durat trei luni și la care erau înscriși 800 de candidați.[5] La acest concurs s-a prezentat cu cântecele „În pădure la Stroești” și „Dorule și-o boală grea”.[6] Au fost admise doar Eugenia Braia și Eugenia Nedelea (Rodica Bujor). Comisia, condusă de Theodor Rogalski, era alcătuită din soprana Valentina Crețoiu, tenorul Aurel Alexandrescu (amândoi prim soliști ai Operei), Alfred Pagoni, Grigoraș Dinicu, compozitorii Alfred Alessandrescu și Ion Filionescu (pianistul lui George Enescu), cel care i-a ales pseudonimul artistic – Ioana Radu.[7]
Cântă prima oară la Radio pe 30 aprilie 1939, într-un program de muzică ușoară cu Petre Alexandru și Mia Braia, cu numele Jana Radu și acompaniată de Ansamblul „Serenada” condus de Sandu Marian. Melodiile pe care le-a interpretat au fost „Pădure și iar pădure”, „De cine dorul se leagă” și „Dorule”.[8] Debutul radiofonic real, cu pseudonimul ales de Ion Filionescu, s-a desfășurat în 29 octombrie 1939, în cadrul căruia a prezentat un buchet de melodii populare („Dorule și-o boală grea”, „Când o fi la moartea mea”, „Am iubit și-am să iubesc”, „Mă suii pe dealul Cernei”, „La Ciolpan, la crucea'naltă”, „Foaie verde ca cicoarea”) în acompaniamentul orchestrei Vasile Julea.[9]
Cariera artistică[modificare | modificare sursă]
După succesul de la Radio ajunge în Ploiești unde cântă la restaurantul „Azuga” timp de 6 luni.[10] A avut drept acompaniament orchestra fraților Melak din Lugoj.[11] De trei ori pe săptămână revenea în București pentru a-și susține „micro-recitalurile” la Radio.[12]
După încheierea contractului cu restaurantul „Azuga” se stabilește definitiv în Capitală, cultivând cu mare succes de public valorile muzicii populare în vestite restaurante și grădini de vară ale timpului („Potcoava”,[13] „Princiar”, „Motanul negru”,[14] „Cina”), acompaniată de formațiile instrumentale Vasile Julea, Dumitru Spirescu-Oltenița (cu care a fost și căsătorită), Nicușor Predescu, Victor Predescu, Nicu Stănescu etc. Concomitent, în urma sfatului primit de la Gaby Michailescu (impresarul artiștilor Maria Tănase, Petre Ștefănescu-Goangă),[15] se dedică interpretării romanței românești.
După război, și-a continuat activitatea concertistică la Radiodifuziunea Română, la Teatrul de Estradă „Constantin Tănase” (unde cânta și Maria Tănase), la Circul de Stat și la Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” din București.
În 1947, cântă împreună cu Maria Tănase, Rodica Bujor, Ion Luican, Petre Gusti și Nicu Stoenescu, la sărbătorirea a 40 de ani de carieră a compozitorului Grigoraș Dinicu, la Ateneul Român, având drept acompaniament Orchestra „Barbu Lăutaru” dirijată de Victor Predescu.
A participat la mai multe ediții ale Festivalului național de romanțe „Crizantema de Aur”, de la Târgoviște, și a făcut parte din juriul Festivalului-concurs „Maria Tănase” de la Craiova încă de la prima ediție (1969).
Cântă în filmul „O zi în București” (an 1987, regia și scenariul Ion Popescu-Gopo) piesele Aș vrea iar anii tinereții (Henry Mălineanu – Harry Negrin) și În chioșc fanfara cânta (Florentin Delmar și Aurel Giroveanu – Aurel Felea). În film mai apar cântând Gică Petrescu, Anda Călugăreanu, Angela Similea. În același an (1987) Pompiliu Gâlmeanu realizează filmul „Omagiu romanței — Ioana Radu”, ce are drept personaj principal artista.
Accidentul de mașină[modificare | modificare sursă]
Într-un turneu, în anul 1961,[16] pe șoseaua Orșova-Caransebeș, autobuzul care transporta artiștii a fost implicat într-un accident de circulație, Ioana Radu a fost grav rănită la picioare, rămânând cu sechele pe viață.[17]
Spectacolele de adio, de retragere din viața muzicală, le-a dat în 1967[18] în Timișoara, Arad și Cluj-Napoca, pe stadioane, datorită mulțimii oamenilor care doreau să fie alături de marea artistă.
Spectacol aniversar[modificare | modificare sursă]
Pe 8 februarie 1987, la Sala Radio, a avut loc spectacolul aniversar Omagiu romanței, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de viață ai artistei. Printre invitații care au cântat pe scenă s-au numărat Cleopatra Melidoneanu, Elvira Cârje, Dorin Teodorescu, Petre Gusti, Alla Baianova, Nicolae Nițescu, Angela Similea, Corina Chiriac, Marius Țeicu, Ștefania Rareș, Daniela Condurache ș.a.
Decesul[modificare | modificare sursă]
Se stinge din viață pe 19 septembrie 1990, într-o cumplită singurătate.[19] Este înmormântată în cimitirul Bellu din București.
DISTINCȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
A fost distinsă cu titlurile Artist emerit (1957) și Artist al poporului (1964).[19]
Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, solistei lirice Ioana Radu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”.[20]
În anul 1968 i se acordă medalia Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a, pentru bogata sa activitate de solistă de muzică populară și romanțe.[21]
APRECIERI[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
„Parcă vocea dumitale e tot de pe-aici, de prin Vălenii-de-munte, că e curată precum apa de izvor.”
„Glasul dumitale face minuni, pe care le doresc și viorii mele...”
„Romanța răsună și «La umbra nucului bătrân», și «În fânul de curând cosit».O cântă românul «Pe lângă boi», se cântă și «La oglindă».Și pentru ca Romanța să capete un «un singur nume», cum spune poetul, noi i-am spus: Ioana Radu.”—Elvira Cârje, prim solistă a Operei Române[24]
FESTIVAL
Între 7 și 9 octombrie 1998, la Craiova, s-a desfășurat prima ediție a Festivalului național de romanțe „Ioana Radu”. Festivalul are loc odată la doi ani.
A fost supranumită „regina romanțelor”. Ioana Radu, selecție de romanțe și muzică populară
Ioana Radu - Înregistrări Odeon din 1940
JOHNNY RĂDUCANU
| Johnny Răducanu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Răducan Crețu |
| Născut | Brăila, România |
| Decedat | (79 de ani)[1] București, România |
| Înmormântat | Mănăstirea Cernica |
| Cauza decesului | boală |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | compozitor |
| Activitate | |
| Gen muzical | jazz |
| Instrument(e) | contrabas, pian |
| Ani de activitate | 1950 - 2011 |
| Case de discuri | Electrecord ș.cl. |
| Prezență online | |
| Internet Movie Database | |
| Modifică date / text | |
Johnny Răducanu (n. , Brăila, România – d. ,[1] București, România) a fost un contrabasist, pianist, compozitor, aranjor și conducător de formație român de etnie romă.
BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Pe numele său real Răducan Crețu, s-a născut într-o familie de romi cu tradiții muzicale de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petre Crețul Șolcan.[2] S-a remarcat ca un talentat interpret de jazz la contrabas, încă de la 19 ani. A făcut studii muzicale la Iași și Cluj, apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (clasa contrabas, 1953-1956). Îndrumător activ al tinerei generații, Johnny Răducanu este considerat un veteran al muzicii românești de jazz.
A fost căsătorit cu Geta Costin între 1962 și 1970.[3]
Johnny Răducanu a murit în data de 19 septembrie 2011 în locuința sa din str. Oltarului din București.
DISCOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Jazz în trio – Seria Jazz nr. 4 (Electrecord, 1966)
- Jazz în țara mea (Jazz in my country) (Electrecord, 1967)
- Confesiuni (Electrecord, 1979)
- Confesiuni II – Seria Jazz nr. 19 (Electrecord, 1982)
- Confesiuni 3 – Seria Jazz nr. 21 (Electrecord, 1986)
- Jazz Made in Romania (Electrecord, 1987)
- To His Friends (Alpha Publishing, 1996)
- Jazz Behind the Carpathians (Green Records, 1999)
- Jazz antifanariot (Anastasia, 2002)
- Jazz Made in Romania - Live in San Francisco (cu Teodora Enache) (Mediaround Inc. / Intercont Music, 2002)
- Jazz Bestament (Tescani Productions, 2005)
- Chamber Jazz Music (Soft Productions, 2008)
- Inside Stories - Jazz Poems (Tvr Media, 2009)
AUTOBIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Singurătatea, meseria mea (Regent House Printing & Publishing, 2002)
- Țara lui Johnny (Vivaldi, 2005)
VOLUME COLECTIVE
- Prima mea beție, coord. de Gabriel H. Decuble - Constantin Acosmei, Silviu Dancu, Gabriel H. Decuble, Șerban Foarță, Bogdan Ghiu, Mugur Grosu, Florin Iaru, Augustin Ioan, V. Leac, Mitoș Micleușanu, Matei Pleșu, Johnny Răducanu, Robert Șerban, Iulian Tănase, Mihail Vakulovski, Radu Vancu, Constantin Vică, Daniel Vighi; Ed. Art, 2009;
- Prima mea dezamăgire în dragoste, coord. de Laura Albulescu - Marius Chivu, Silviu Dancu, Raluca Dincă, Șerban Foarță, Bogdan Ghiu, Adela Greceanu, Mugur Grosu, Augustin Ioan, Luminița Marcu, Mitoș Micleușanu, Ada Milea, Matei Pleșu, Antoaneta Ralian, Johnny Răducanu, Cecilia Ștefănescu, Iulian Tănase, Stelian Țurlea, Constantin Vică; Ed. Art, 2009;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu