marți, 3 octombrie 2023

  4. /4 OCTOMBRIE 2023 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT


MARIAN NISTOR

Marian Nistor si sotia lui, Dorina
Marian Nistor
Date personale
Nume la naștereNistor Marin
NăscutRomânia  (77 de ani)
Fâlfani, comuna Stolnici, județul Argeș, România[1]
Fâlfani, Stolnici, Argeș, România Modificați la Wikidata
OcupațieMuzician: interpret, compozitor, orchestrator[2]
Activitate
Gen muzicalMuzică ușoară, pop, populară (inclusiv etno) [2]
Instrument(e)Solist vocal, chitară solo, muzicuță, nai, percuție[2]
Ani de activitate1963 - prezent
Case de discuriElectrecord
Interpretare cuSavoy: Stelele, Stele 23, Portativ; Ansamblul „Armata”
Prezență online
Myspace
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Marian Nistor (n.  Fâlfani[3]) este un cântăreț și compozitor de muzică ușoară românească și în același timp fondatorul, solistul și conducătorul trupei Savoy[4].

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Marian Nistor s-a născut în București are originile în satul Fâlfani Fâlfani, comuna Stolnici, Argeș.[1] A urmat școala generală în București. După cursurile elementare la Școala Specială de Muzică nr. 1 - unde a fost coleg cu Benone Sinulescu - a studiat la Liceul de artă Dinu Lipatti din capitală, unde a fost coleg cu megastarul Gheorghe Zamfir la clasa profesorului Fănică Luca. În timpul satisfacerii stagiului militar la Timișoara ca transmisionist, a cântat atât ca solist instrumentist, cât și cu formația de chitare[5].

A urmat înființarea propiei formații alături de: Ionel Samoilă (chitară bas, mandolină, vocal), Ionel Orban (clape, vocal), Nichi Rotărescu (percuție, vocal) și George Mitrea (solist vocal), inițial numită "Stelele 23" (pentru că fusese formată la Uzina 23 August) și ulterior Portativ. Formația, descoperită de Margareta Pîslaru, a mers la Teatrul de revistă Constantin Tănase de unde a luat denumirea de Savoy după numele sălii Savoy [4] la sugestia compozitorului Aurel Giroveanu, Ne Stroe și directorul teatrului Dinescu. A fost căsătorit de 3 ori[6], prima dată la vârsta de 25 ani cu Rodica Berceanu (18 ani), cea cu care a avut singurul său copil - Radu Nistor și de care a divorțat aproape 8 ani mai târziu[7].

Este într-o o relație de 16 ani cu Dorina Paraschiv Nistor - "Tudorița", relație începută la o emisiune a lui Aristide Buhoiu[8] s-a căsătorit cu aceasta în 1999.[9].

Actual se află, în situația de a se descurca cu o pensie mică și cu ceea ce-i mai revine din drepturile de autor ale compozițiilor care l-au făcut cunoscut în deceniul 8[10].

În anul 2010, compozitorul a intrat în conflict cu o serie de maneliști, pe care îi acuză că i-au preluat melodia „Fă-mă Doamne, o lacrimă!“ fară a-i cere acordul[10]. Un episod similar s-a petrecut în 2012 cu solistul trupei Generic - Dan Ciotoi, în legătură cu melodia "Domnișoară, domnișoară..."[11].

În 2011 muzicianul a primit titlul de cetățean de onoare al localității natale, comuna Stolnici[4].

CARIERA MUZICALĂ ȘI EVOLUȚIA ARTISTICĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Odată începută epoca de la "Constantin Tănase", formația Savoy a colaborat cu Ansamblul UTC. Formația s-a lansat cu, compozitii si prelucrări de folclor.[12]

În peste 40 de ani de când Marian Nistor este pe scenă, a avut peste 10.000 de spectacole. Adesea se afla în prim-plan prin voce, chitară, improvizații și iscusite ritornele la nai.

Creativ, acesta s-a sprijinit permanent pe două elemente: cântecul popular (prelucrat prin manieră și sound specific) și, versurile pieselor - alese din marea poezie națională clasică și contemporană transpusă muzical cu har și respect, în șlagăre nemuritoare. A compus pe versuri de Eminescu (Vino în amurg; Lasă lumea ta), Octavian Goga (Cântecele mele; Crăiasa apelor), Eugen Frunză, Zaharia Stancu, Vasile Alecsandri, Panait Cerna (Cântecul voinicului), Mircea Dinescu (Grâu păzit de maci), Victor Eftimiu, George Țărnea, Șt. O. Iosif, Ana Blandiana, Macedonski (Noapte de mai), Ion Minulescu, Demostene Botez, Ioan Alexandru, Marin Sorescu[4], George Bacovia (Adio, pică frunza), Ion Lotreanu (Domnișoară, domnișoară; Eu sunt ca viața – lacrimă și cânt), Corneliu Vadim Tudor (Mulțumesc, iubită mamă; Într-un sat de pescari; Vorbește-mi de dragoste; Fidelitate), Adrian Păunescu (Iertările; Floare la rever). Cu Grigore Vieru (Până la lacrimi) a avut o colaborare îndelungată. A avut și are multe prelucrări folclorice, conform stilului anilor respectivi.[4].

A cântat alături de muzicieni de prim rang ai muzicii ușoare românești, în șlagăre nemuritoare: Mirabela Dauer (Frunza mea albastră, pe versuri de Radu Stanca; Adio, pică frunza(; Mulțumesc, iubită mamă), Angela Similea - Prințesa Savoylor - (solista cu care a colaborat cel mai mult - 15 ani - și căreia i-a scris și cele mai multe melodii)[13], Margareta Pâslaru, Marina Voica, Dan Spătaru, Cornel Constantiniu, Corina Chiriac și alți artiști din generația mai tânără.

Formația Savoy a terminat colaborarea în anul 1992, conducătorul acesteia compune și interpretează și astăzi sub titulatura de Savoy, împreună cu actuala soție, Dorina Paraschiv Nistor. Amândoi au scos mai multe compilații ce păstrează sound-ul original[4], având împreună 15 albume[8].

Până în vara anului 2011 artistul colaborase la 44 albume.[4]

Discografie[modificare | modificare sursă]

Savoy LP-uri:

  • Savoy Single (1971, Ciobănașul Mândrulița mea,Dorule,Cântec de nuntă din oas, Electrecord)
  • Savoy Single(1974,Povestea lui Păcală,Salcie fată de baltă,Electrecord)
  • Savoy LP Iscălitura de lumină(1976,Electrecord)
  • Savoy LP Lied cu fluturi(1977,Electrecord)
  • Savoy LP Balada iubirilor deschise(1979,Electrecord)
  • Savoy LP Anotimpuri(1980,Electrecord)
  • Savoy LP Haiducul(1982, Electrecord LP/ST-EDE 01966)
  • Savoy LP Apa trece, pietrele rămîn(1983, Electrecord LP/ST-EDE 02284, STC 00222)
  • Savoy LP Eu sînt ca viața(1985, Electrecord LP/ST-EDE 02779)
  • Savoy LP Floarea Dorului(1987, Electrecord LP/ST-EDE 03002)
  • Savoy LP. Ultimul Romantic(1988, Electrecord MC/STC 00)
  • Savoy LP Ultimul Romantic 1(1988, Electrecord LP/ST-EDE 3301)
  • Savoy LP Ultimul Romantic 2(1988, Electrecord LP/ST-EDE 3331)
  • Savoy LP Garoafa Albă(1989, Electrecord LP/ST-EDE 3555)
  • Savoy LP Fă-mă, Doamne, o lacrimă(1991, Electrecord LP/ST-EDE 4007)
  • Savoy LP Biblia și Pușca(1992, Eurostar LP/CDS 016)
  • Savoy LP Visul(Cristinei)(1993, Eurostar LP/CDS-CS 118)
  • Savoy LP Domnișoară(1994, Eurostar LP/CDS-CS 128)
  • Savoy LP Scrisoare pe o frunză de tutun(1995, Eurostar LP/CDS-CS 145)
  • Savoy CD-uri:
  • Savoy CD Daruri pentru Andreea(1997,Metropol)
  • Savoy CD Evanghelina(1997,Metropol)
  • Savoy CD Best(1998,Metropol)
  • Savoy CD Best 2(1988,Metropol)
  • Savoy CD Biblia și pușca(1999,Metropol)
  • Savoy CD Un om și-un câine(1999,Metropol)
  • Savoy CD Best 3 Dor de tine(2000,Metropol)
  • Savoy CD Cântec românesc 1(2001,Metropol)
  • Savoy CD Cântec românesc 2(2001,Metropol)
  • Savoy CD Nostalgie(2001,Metropol)
  • Savoy CD Colinde originale de dragoste(2002,Metropol)
  • Savoy CD Best 4 Ce frumos e omul(2002,Metropol)
  • Savoy CD Nostalgie(2003,RBA)
  • Savoy CD Zorile de dimineață(2004,Metropol)
  • Savoy CD Țigăncușă(2005,Metropol)
  • Savoy CD Best 5 Frumoasa parcăriță (2005,Metropol)
  • Savoy CD Septembrie(2005,RBA)
  • Savoy CD Zorile de dimineață(2005,RBA)
  • Savoy CD Best 6 O viață și încă o zi(2007,Electro Star)
  • Savoy CD Povestea lui Păcală(2007,Electro Star)
  • Savoy CD Decembrie(2007,RBA)
  • Savoy CD Remember(2008,Revista Taifasuri)
  • Savoy CD Nostalgie(2008,Revista Taifasuri)
  • Savoy CD Best of(2008,Intercont)
  • Savoy CD Zorile de dimineață(2008,Intercont)
  • Savoy CD Balada șoferului(2008,Intercont)
  • Savoy CD Country(2008,Intercont)
  • Savoy CD Best of(2009,Intercont)
  • Savoy CD Evanghelina(2009,Intercont)
  • Savoy CD Colindători pe caii de zăpadă(2011,Spiros Galați)
  • Savoy CD Best of Domnișoară(2015,Roton)
  • Savoy CD Best of Frunza mea albastră(2015,Roton)
  • Savoy CD Colinde de dor și neuitare(2015)
  • Savoy CD Best 7 Mulțumesc iubită mamă(2018,Eurostar)
  • Savoy CD Best 8 Pe lumea asta tu ești un inel(2018,Eurostar)
  • Savoy CD Best 9 Nimeni nu ne desparte(2019,Eurostar)
  • Savoy CD Doi colindători romantici(2019,Eurostar)
  • Savoy Compilații LP-URI:
  • Savoy Invitație la discotecă vol. 4 - 1 melodie Marian Nistor
  • Savoy Invitație la discotecă vol. 5 - 1 melodie Marian Nistor
  • Savoy Fetivalul melodii 83 - 2 melodii Marian Nistor
  • Savoy Festivalul rock - 1 melodie Marian Nistor
  • Savoy Festival pop - 1 melodie Marian Nistor
  • Savoy Un albastru infinit(Angela Similea) - 2 melodii Marian Nistor
  • Savoy De dragul tău(Angela Similea) - 3 melodii Marian Nistor
  • Savoy (Angela Similea) - 3 melodii Marian Nistor
  • Savoy Noapte bună pe mâine(Corina Chiriac)- 1 melodie Marian Nistor
  • Savoy În zori(Mirabela Dauer) - 3 melodii Marian Nistor
  • Savoy (Mirabela Dauer) - 3 melodii Marian Nistor
  • Savoy Ești visul meu(Mirabela Dauer) - 2 melodii Marian Nistor
  • Savoy Best of(Mirabela Dauer) - 3 melodii Marian Nistor

"OMUL BENTIȚĂ"[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Marian Nistor a devenit cunoscut nu numai prin muzica sa ci prin bentița pe care o poartă permanent[13], aceasta devenind nu numai un accesoriu de modă ci și un adevărat simbol reprezentativ. Actual artistul deține o impresionantă colecție de bentițe acasă, în care are peste 300[14].

Mare admirator al lui Ilie Năstase și al tenisului, Marian Nistor era încântat de aparițiile spectaculoase ale tenismanului. "Îmi plăcea că Ilie juca tenis de plăcere. Făcea spectacol. Eram o dată la mine acasă cu prietenii. Era și Mirabela (n.red. - Dauer), care mi-a pus bentița pe cap și m-a întrebat. "Ai curaj să mergi cu ea?" "Cu voi, da!", am răspuns. La început îmi era teamă să merg cu bentița dacă nu eram însoțit. De atunci... au trecut peste 30 de ani de când o port. Iar dacă nu o port, dacă n-o am, mă oprește lumea și mă întreabă: «Unde e banderola». Mi se spune «Omul bentiță»"[15]

REALIZĂRI[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

În timpul stagiului militar, a luat două premii pe țară cântând cu naiul la Festivalul national de muzică populară al Armatelor.

Melodia "Ciobănașul" a devenit imnul UNICEF.

A obținut alături de Savoy premii internaționale: la Berlin în 1973 (laureați ai Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților) și la Moscova în anul 1985. Tot la Moscova a luat premiu și la Festivalul „Garoafa roșie” și tot în Germania, dar la Rostock a luat un alt premiu în 1986.

Piesa „Domnișoară” a ajuns în topul realizat de BBC și acolo a stat, pe primul loc, patru săptămâni la rând. Tot o lună a fost numărul unu în Suedia la Stockholm[4].

Melodia «Frunza mea albastră», pe versuri de Radu Stanca, cântată cu Mirabela Dauer, a figurat în clasamentul final "80 de ani de muzică în 80 de ani de radio" al postului de radio România Actualități[12].

Presedintele Romaniei Ion Iliescu i-a coferit lui Marian Nistor in data 10 decembrie 2014 medalia nationala pentru merit clasa III - a.[necesită citare]

AMINTIRI ...[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

ȘLAGĂRE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

  • Domnisoara(Lacrima si cant)
  • Frunza mea albastra
  • Adio pica frunza
  • Privighetoarea(Noapte de mai)
  • Multumesc iubita mama
  • Intr-un sat de pescari
  • Luntrea
  • Ultimul romantic
  • Fascinatorul
  • Nostalgie
  • Fa-ma doamne o lacrima
  • Iscalitura de lumina
  • Balada izvorului


Marian Nistor - Savoy Medalion muzical (arhiva personala)






FLORIAN PITTIȘ

Florian Pittiș
Florian Pittis.jpg
Date personale
Născut4 octombrie 1943
București
Decedat (63 de ani)
București
ÎnmormântatCimitirul Bellu Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (cancer de prostată) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuNiculina Anda (1999-2007)
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Modificați la Wikidata
Ocupațieactor
actor de film
cântăreț Modificați la Wikidata
Alma materColegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București
Roluri importante1967-2007
Alte premii
Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor[*] (2004)[1] Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Florian Pittiș (n. 4 octombrie 1943, București – d. 5 august 2007, București) a fost un actor de teatru, voce, radio și televiziune român, regizor, traducător, interpret și textier de muzică folk, realizator de emisiuni radio. A scris texte pentru cântece ale Andei Călugăreanu, ale lui Mircea Vintilă, Sorin Chifiriuc și ale altora. A fost de asemenea, francmason (având gradul 33 și ultim), purtător de cuvânt al Marii Loje Naționale din România.[2]

ACTIVITATE ARTISTICĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

A lucrat la Teatrul Municipal „Lucia Sturza-Bulandra”, colaborând cu regizori de renume precum Liviu Ciulei, Andrei Șerban, Alexandru Tocilescu, Sanda Manu, Dan Micu. A tradus și a regizat piese de teatru.

În domeniul muzical s-a făcut cunoscut într-un trio alături de Anda Călugăreanu și Dan Tufaru, în regia TV a lui Alexandru Bocăneț, iar mai târziu a activat cu același succes în Cenaclul Flacăra. În anul 1992 întemeiază, alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă și Vladi Cnejevici, formația Pasărea Colibri, cu care concertează până în 2001 și împreună cu care înregistrează patru albume.

Semnează cronică muzicală în diverse publicații, iar în 1998 devine directorul Canalului Tineret al Radiodifuziunii Române, urmând ca apoi să devină redactor-șef al postului de radio Radio 3net, ce emite exclusiv pe Internet. A adus o contribuție notabilă în popularizarea muzicii pop-rock prin realizarea unor emisiuni radiofonice în cadrul seriei Pittiș Show.

Florian Pittiș a tradus în limba română cântecele lui Bob Dylan: A Hard Rain's A-Gonna Fall (Va veni iar o ploaie grea) [1], Death is Not the End (Sfârșitul nu-i aici) [2], Don't Think Twice, It's All Right (Nu-i nimic, asta e! ) [3], Mr. Tambourine Man [4], Rainy Day Women#12 & 35 (Toți suntem puțin luați...) [5], She Belongs to Me (Alo! Ea-i a mea) [6], Silvio (Oameni buni) [7].

Mormântul lui Florian Pittiș din cimitirul Bellu

În afara activității artistice, Pittiș a fost membru și președinte al Senatului Clubului Aristocratic al Rapidului, fiind un susținător declarat al acestei populare echipe de fotbal.

S-a căsătorit la 12 martie 1999 cu Niculina Anda, educatoare.

La 30 iulie 2007, Pittiș a fost internat la Institutul Oncologic Fundeni. Artistul a impus medicilor să nu dezvăluie amănunte despre starea sănătății sale. Boala care l-a doborât, cancerul de prostată, era diagnosticată de mai bine de un an, timp în care Pittiș a urmat cu regularitate tratamentele prescrise.[3] Florian Pittiș se stinge din viață la 5 august 2007 (ora 15.15) și este înmormântat cu onoruri masonice.

Muzică[modificare | modificare sursă]

TV[modificare | modificare sursă]

A fost una dintre vocile consacrate ale îndrăgitei emisiuni Teleenciclopedia, producție TVR.

Roluri în teatru[modificare | modificare sursă]

Ca regizor

Cinema[modificare | modificare sursă]

PREMII ȘI DISTINCȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistului Florian Pittiș la 7 februarie 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.[5]

VARIA[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Conform propriei declarații, Florian Pittiș a fost din 1998 membru al masoneriei române. La un moment dat a devenit purtător de cuvânt al Marii Loje Naționale din România.[6]

A fost un cunoscut suporter al echipei de fotbal FC Rapid București

A fost un fumător prea pătimaș de Carpați fără filtru, producție exclusivă Sfântu Gheorghe.[7]

APRECIERI CRITICE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Cronica spectacolului A 12-a noapte de William Shakespeare (Teatrul Bulandra):

În acest spectacol, de mare clasă actoricească, se disting două interpretări ieșite din comun: Virgil Ogășanu – Malvolio…

Și, cel fără de care a 12-a noapte nu poate exista și nici nu poate fi imaginată, Feste, cel mai înțelept și mai trist bufon din comediile shakespeariene, cu o surprinzătoare viață prin creația lui Florian Pittiș. Un joc de profunzime, interiorizat, cu straturi de semnificații, elaborat cu precizie în gest, privire si cântec, ne-au relevat un Feste-vagabond, un Charlot „avant la lettre”, cu straiele lui Rică-Fante de Obor, un Feste care fumează cu disperare și înțelepciune, fiindcă știe tot ce se poate ști despre viață și despre moarte, despre dragoste și trădare, despre prietenie și nestatornicie, despre noroc și soartă. Un Feste care deschide și închide pagina spectacolului, îmbarcându-ne cu el pe o „Corabie a nebunilor”. Mira Iosif – revista Teatrul nr. 5 (anul XVIII), mai 1973


Remix: Florian Pittiş - cântec despre sine însuşi






OZANA BARABANCEA

Ozana Barabancea
Date personale
Nume la naștereOzana Barabancea
Născută (51 de ani)
România București, România
București, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
OcupațieCântăreață, profesoară de canto, personalitate TV
Activitate
Gen muzicalPop, jazz
Ani de activitate1990–prezent
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ozana Barabancea (n. 4 octombrie 1969, București[1]) este o profesoară de canto și solistă română de jazz, personalitate TV și membră a juriului show-urilor de televiziune Splash! Vedete la Apă⁠(en)[2] și Te cunosc de undeva!, difuzate pe Antena 1. Este o artistă ce abordează genuri diverse, având însă un punct comun: muzica. Deși inițial a fost cântăreață de operă, este cunoscută și pentru show-urile de jazz susținute. A făcut parte din distribuția musicalului Chicago, precum și a filmului Supraviețuitorul (în regia lui Sergiu Nicolaescu)[3] și a jucat în diverse seriale.[4]

STUDII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

  • Școala Populară de Artă, secția Jazz (2000)
  • Universitatea de Artă „Luceafărul” (2000)
  • Conservatorul de Muzică din București, secția Pedagogie muzicală

ACTIVITATE PROFESIONALĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

PREMII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

  • Laureată la Festivalul de Jazz „Napocensis” (1997)

Concert Ozana Barabancea - Muzică fără anotimp, 2018


Ozana Barabancea si Orchestra Lumini Sonore














ANCA ELENA PETCU

Anca Elena Petcu
Date personale
Nume la naștereAnca Elena Petcu
Născută (38 de ani)
România Galați
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiemuzician, compozitor
Activitate
Gen muzicalpop, dance
Instrument(e)voce[*]  Modificați la Wikidata
Interpretare cuWassabi, Cat love Dogs, Mihai Ogășanu, Marius Moga, Narcotic Sound & Christian D
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Anca Elena Petcu (n. 4 octombrie 1982) este o cântăreață de muzică pop-dance din România, cunoscută sub numele de Yanka Lena. Anca s-a născut în Galați, România și a făcut parte din "Școala Vedetelor" ediția a 2-a. Anca a devenit cunoscută în România o data cu formația Cat Love Dogs, sub îndrumarea lui Mihai Ogășanu după care a intrat în trupa ZUM și colaboratoare a emisiunii Cronicii Cârcotașilor. Sub numele Mamasita a realizat un proiect produs în colaborare cu Narcotic Sound & Christian D.

ALBUME[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

  • Zupper (Cat Love Dogs)

VIDEOCLIPURI[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

  • Zupper
  • Zbor
  • Knocking at your heart
  • Făt-Frumos
  • Jungle
  • My heart is gone


Elena Petcu - My kind of love


Yanka - Jungle (Live la Radio ZU)




ALINA CHINIE

  • Alina Chinie
  • Alina Chinie
  • Alina Chinie
  • Alina Chinie

BIOGRAFIE

Alina Chinie s-a nascut pe 4 octombrie in 1989 în Bucuresti si este o cântăreață româncă. A debutat în muzică la vârsta de 15 ani, fiind prezentatoarea celei de-a doua ediții a emisiunii Școala Vedetelor difuzată pe TVR2, în anul 2004.

Din anul 2007 până în prezent face parte din trupa emisiunii Happy Hour difuzată pe canul PRO TV. De asemenea a participat la dublarea în limba română a unor desene animate: Bolt – a cântat melodia "Casa mea" din film , în original melodia se numește"Barking at the Moon" și este cântată de Jenny Lewis; O poveste încâlcită (Tangled) – în rolul lui Rapunzel, Neînfricată (Brave)- în rolul Meridei.






LUIGI IONESCU

Luigi Ionescu
Luigi Ionescu.jpg
Luigi Ionescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (67 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiemuzician Modificați la Wikidata
Activitate
Tipul de voceBariton  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Luigi Ionescu (n. 3 aprilie 1927, Pâncești, județul Bacău - d. 4 octombrie 1994, București) a fost un cântăreț român de muzică ușoară. Începe să cânte de la o vârstă tânără (chiar din timpul liceului) la Bacău. Numele lui rămâne legat de o serie apreciabilă de șlagăre românești sau internaționale interpretate în limba română, cum ar fi "Marina, Marina". Piesa de referință a carierei lui rămâne "Lalele" compusă de Temistocle Popa. În anul 2001, grupul Suprem pune în circulație o inedită versiune a hitului (aranjament, remix DJ Phantom), în care se pot auzi și fragmente din înregistrarea originală, cu vocea lui Luigi Ionescu.

ACTIVITATEA PROFESIONALĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Din 1946 participă la concursurile pentru tineret. Este remarcat de marii compozitori ai vremii: Ion Vasilescu, Elly Roman, Henry Mălineanu care scriu pentru el. Gelu Solomonescu, redutabil pianist și șef de formație, îl îndrumă către Teatrul de Revistă "Constantin Tănase". În urma audiției susținute în 1951 este angajat, desfășurându-și apoi întreaga carieră- de o uimitoare longevitate- în cadrul teatrului, până în 1987 când se retrage din viața artistică.

PIESE DIN REPERTORIU[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

  • „Lalele”
  • „Zorile”
  • „Turturele” (Temistocle Popa)
  • „E primăvară în ianuarie” (Gelu Solomonescu)
  • „Viața e prietena mea” (Florentin Delmar)
  • „Femeia” (Henry Mălineanu).

SURSE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

  • Daniela Caraman Fotea, Titus Andrei - "Alternative Pop-Dance", editura Humanitas Educațional, 2003, București
  • Daniela Caraman Fotea - "Meridianele Cântecului", editura Muzicală, 1989, București

Luigi Ionescu - Femeia











la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...

  • (niciun titlu)
      7. /14 IULIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT MARIA TRIPON Maria Tripon Date personale Născută 14 iulie 1962  (58 de ani)  orașul  Negreș...
  • (niciun titlu)
    INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ ȘI BALET 15 Iulie Dorin Teodorescu Dedic acest material drei Dr Andreea Teodorescu! Câteva cuvinte de...
  • (niciun titlu)
    MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU MIERCURI 15 IULIE 2020   PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR...