REVISTA

IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE

NR 162 DIN 3 MARTIE 2018

La Mulți Ani, Adrian Nicolae Dicu la cei 37 ani pe care îi împlinești astăzi!!! E timpul realizării proiectelor tale de viață! Îți dorim deplin succes în viață! Părinții!

RELIGIE ORTODOXĂ 3 Martie

Sf Mc Eutropie, Cleonic și Vasilisc; Pomenirea morților

Sfintii Mucenici Eutropiu si Cleonic au fost frati si prieteni cu Vasilisc, nepotul Sfantului Teodor Tiron. Cei trei ajung in inchisoare pentru ca nu au renuntat la credinta in Hristos. Se aveau unul pe altul ca niste frati. Devenisera rude in Hristos.

Asclepiodot, conducatorul orasului Amasea, va incerca sa-l ademeneasca pe Eutropie mai intai prin invitatia la o receptie bogata, pe care Sfantul o va refuza prin cuvintele Psalmistului: "Fericit barbatul care n-a umblat in sfatul necredinciosilor” (Ps. 1:1), iar mai tarziu prin oferirea unei sume de bani, pe care Eutropie a refuzat-o amintindu-i guvernatorului ca din cauza argintilor, Iuda si-a pierdut sufletul. Ighemonul vazand ca nu reuseste sa-l faca pe Eutropiu sa aduca jertfa zeilor, le va cere lui Cleonic si Vasilisc acest lucru. Insa, acestia au raspuns: "Precum crede fratele nostru Eutropiu, cel intarit pe piatra credintei in Iisus Hristos, astfel si noi credem si ne intarim in Tatal si in Fiul si in Sfantul Duh. Si, precum Eutropiu patimeste pentru Hristos, asa si noi impreuna cu dansul, voim a patimi. Ca nu va putea diavolul sa ne desparta pe noi, pe care ne-a insotit Hristos cu sfanta credinta si cu dragostea Sa. Caci precum o sfoara, fiind impletita in trei, nu se rupe, astfel si noi, acesti trei, vom ramane tari. Si, precum Preasfanta Treime este nedespartita, asemenea si noi suntem nedespartiti cu credinta si nedeosebiti cu dragostea.” Pentru acesta marturisire vor fi supusi la multe chinuri.

In timpul suferintelor, Sfantul Eutropiu se ruga: “Ajuta-ne, Doamne sa putem indura aceste rani pentru cununa muceniciei, asa cum L-ai ajutat pe slujitorul Tau, Teodor.” Ca raspuns, Insusi Hristos li s-a infatisat mucenicilor impreuna cu ingerii Sai si cu Sfantul Teodor Tiron, spunandu-le: “Priviti, a venit Mantuitorul sa va ajute, ca sa aveti viata vesnica.” Soldatii impreuna cu alti martori ai viziunii au fost invredniciti sa vada si ei pe Mantuitorul si au cerut ighemonului sa inceteze torturile.

Dupa mai multe tentative de corupere, cei trei nu au renuntat la credinta in Hristos, fapt pentru care Sfintii Eutropiu si Cleonic au fost crucificati in orasul Pontine Amasea (Asia Mica) pe 3 martie 308. Trupul Sfantului Eutropiu a fost luat de Velonic, uns cu mir si dus intr-un sat, departe ca la optsprezece stadii de la cetate, iar trupul Sfantului Cleonic a fost luat de Conit si dus in satul Chima. Sfantul Vasilisc a fost executat mai tarziu, pe 22 mai in orasul Komana.

Din Sinaxar:

Sfinţii Mucenici Eutropiu, Cleonic şi Vasilisc au fost martirizaţi în oraşul Pontine Amasea (Asia Mică) în anul 308.

Fraţii după sânge Eutropiu şi Cleonic, erau camarazi cu Vasilisc, nepotul Marelui Mucenic Teodor Tiron (prăznuit în 17 februarie). După moartea martirică a Sf. Teodor, ei au ajuns în închisoare, unde, prin predicile lor au întors mulţi prizonieri păgâni la credinţa creştină.

Când l-a torturat pe Sf. Teodor, Publius a pierit ruşinos, lovit de mânia divină. Asclepiodot a fost ales ca următorul conducător al oraşului Amaseea şi s-a dovedit a fi mai crud decât predecesorul său. Ştiind că prietenii Sf. Teodor Tiron se aflau în închisoare, a cerut să fie aduşi în faţa lui. Sfinţii Eutropiu, Cleonic şi Vasilisc şi-au mărturisit cu tărie credinţa în faţa noului ighemon. Pentru aceasta au fost crunt bătuţi, până li s-a învineţit tot corpul.

În timpul suferinţelor, Sf. Eutropiu se ruga cu glas tare la Dumnezeu, „Ajută-ne, Doamne să putem îndura aceste răni pentru cununa muceniciei, aşa cum L-ai ajutat pe slujitorul Tău, Teodor.” Ca răspuns, Însuşi Domnul li s-a înfăţişat mucenicilor împreună cu îngerii Săi şi cu Sf. Teodor Tiron, spunându-le: „Priviţi, a venit Mântuitorul să vă ajute, ca să aveţi viaţă veşnică.”

Soldaţii împreună cu alţi martori ai viziunii au fost învredniciţi să vadă şi ei pe Mântuitorul. Aceştia l-au sfătuit pe Asclepiodot să oprească torturile. Văzând că oamenii sunt gata să se întoarcă la adevăratul Dumnezeu, ighemonul a ordonat ca mucenicii să fie duşi în închisoare, după care l-a invitat pe Sf. Eutropiu la cină, cerându-i să se închine idolilor dar să rămână creştin în suflet, lucru pe care sfântul l-a refuzat.

În ziua următoare, mucenicii au fost duşi la un templu păgân şi puşi să se închine idolilor. Eutropiu s-a rugat lui Dumnezeu: „Doamne, fii cu noi şi alungă mânia păgânilor. Primeşte în acest loc sacrificiul nesângeros al creştinilor, în numele Tău, adevăratul Dumnezeu.” Nu bine a terminat rugăciunea şi s-a pornit un cutremur care a năruit pereţii templului şi statuia zeiţei Artemis a fost făcută bucăţi. Toţi au fugit din templu de frică să nu fie prinşi sub dărâmături. În rumoarea cutremurului s-a auzit o voce de sus: „Rugăciunea ta a fost ascultată şi în acest loc se va înălţa un lăcaş de rugăciune al creştinilor.” După cutremur, ighemonul Asclepiodot şi-a revenit greu din şoc şi a dat ordin să se bată stâlpi în pământ, mucenicii să fie legaţi şi să li se toarne pe corp smoală fierbinte. Sfinţii au început să se roage lui Dumnezeu şi Eutropiu striga către păgâni: „Fie ca Domnul să întoarcă faptele voastre împotriva voastră!”

Smoala a început să curgă pe lângă corpul sfinţilor ca apa, arzând corpurile torţionarilor. Martorii văzând acestea, au fugit îngroziţi dar ighemonul în răutatea sa a poruncit să rănească corpurile sfinţilor cu gheare de fier şi să presare rănile cu un amestec de muştar, sare şi oţet, chinuri pe care sfinţii le-au îndurat cu deosebită tărie.

În noaptea dinaintea execuţiei lor, sfinţii au petrecut în rugăciune iar Domnul le-a apărut din nou şi i-a îmbărbătat. În dimineaţa de 3 martie, Sf. Eutropiu şi Cleonic au fost crucificaţi dar Vasilisc a fost lăsat în închisoare.

Sf. Vasilisc a fost executat în 22 mai în oraşul Komana. Mucenicului i s-a tăiat capul şi i-au aruncat corpul în râu dar creştinii au găsit moaştele şi le-au îngropat într-un câmp arat. Mai târziu s-a construit la Komana o biserică cu hramul Sf. Vasilisc.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

PSALMII 61 – 65

Psalmul 61

1.	Oare nu lui Dumnezeu se va supune sufletul meu? Că de la El este mântuirea mea;
2.	Pentru că El este Dumnezeul meu, Mântuitorul meu şi Sprijinitorul meu; nu mă voi clătina mai mult.
3.	Până când vă ridicaţi asupra omului? Căutaţi toţi a-l doborî, socotindu-l ca un zid povârnit şi ca un gard surpat!
4.	S-au sfătuit să doboare cinstea mea, alergat-au cu minciună; cu gura lor mă binecuvântau şi cu inima lor mă blestemau.
5.	Dar lui Dumnezeu supune-te, suflete al meu, că de la El vine răbdarea mea;
6.	Că El este Dumnezeul meu şi Mântuitorul meu, Sprijinitorul meu; nu mă voi strămuta.
7.	În Dumnezeu este mântuirea mea şi slava mea; Dumnezeu este ajutorul meu şi nădejdea mea este în Dumnezeu.
8.	Nădăjduiţi în El toată adunarea poporului; revărsaţi înaintea Lui inimile voastre, că El este ajutorul nostru.
9.	Dar deşertăciune sunt fiii oamenilor, mincinoşi sunt fiii oamenilor; în balanţă, toţi împreună sunt deşertăciune.
10.	Nu nădăjduiţi spre nedreptate şi spre jefuire nu poftiţi; bogăţia de ar curge nu vă lipiţi inima de ea.
11.	O dată a grăit Dumnezeu, aceste două lucruri am auzit: că puterea este a lui Dumnezeu şi a Ta, Doamne, este mila; că Tu vei răsplăti fiecăruia după faptele lui.

Psalmul 62

1.	Dumnezeule, Dumnezeul meu, pe Tine Te caut dis-de-dimineaţă.
2.	Însetat-a de Tine sufletul meu, suspinat-a după Tine trupul meu,
3.	În pământ pustiu şi neumblat şi fără de apă. Aşa în locul cel sfânt m-am arătat Ţie, ca să văd puterea Ta şi slava Ta.
4.	Că mai bună este mila Ta decât viaţa; buzele mele Te vor lăuda.
5.	Aşa Te voi binecuvânta în viaţa mea şi în numele Tău voi ridica mâinile mele.
6.	Ca de seu şi de grăsime să se sature sufletul meu şi cu buze de bucurie Te va lăuda gura mea.
7.	De mi-am adus aminte de Tine în aşternutul meu, în dimineţi am cugetat la Tine, că ai fost ajutorul meu
8.	Şi întru acoperământul aripilor Tale mă voi bucura. Lipitu-s-a sufletul meu de Tine şi pe mine m-a sprijinit dreapta Ta.
9.	Iar ei în deşert au căutat sufletul meu, intra-vor în cele mai de jos ale pământului; da-se-vor în mâinile sabiei, părţi vulpilor vor fi.
10.	Iar împăratul se va veseli de Dumnezeu; lăuda-se-va tot cel ce se jură întru El, că s-a astupat gura celor ce grăiesc nedreptăţi.

Psalmul 63

1.	Auzi, Dumnezeule, glasul meu, când mă rog Ţie; de la frica vrăjmaşului scoate sufletul meu.
2.	Acoperă-mă de adunarea celor ce viclenesc, de mulţimea celor ce lucrează fărădelege,
3.	Care şi-au ascuţit ca sabia limbile lor şi ca nişte săgeţi aruncă vorbele lor veninoase ca să săgeteze din ascunzişuri pe cel nevinovat.
4.	Fără de veste îl vor săgeta pe el şi nu se vor teme. Întăritu-s-au în gânduri rele.
5.	Grăit-au ca să ascundă curse; spus-au: "Cine ne va vedea pe noi?"
6.	Iscodit-au fărădelegi şi au pierit când le iscodeau,
7.	Ca să pătrundă înlăuntrul omului şi în adâncimea inimii lui.
8.	Dar Dumnezeu îi va lovi cu săgeata şi fără de veste îi va răni, că ei singuri se vor răni cu limbile lor.
9.	Tulburatu-s-au toţi cei ce i-au văzut pe ei; şi s-a temut tot omul.
10.	Şi au vestit lucrurile lui Dumnezeu şi faptele Lui le-au înţeles.
11.	Veseli-se-va cel drept de Domnul şi va nădăjdui în El şi se vor lăuda toţi cei drepţi la inimă.

Psalmul 64

1.	Ţie Ţi se cuvine cântare, Dumnezeule, în Sion şi Ţie ţi se va împlini făgăduinţa în Ierusalim.
2.	Auzi rugăciunea mea, către Tine tot trupul va veni.
3.	Cuvintele celor fără de lege ne-au biruit pe noi şi nelegiuirile noastre Tu le vei curăţi.
4.	Fericit este cel pe care l-ai ales şi l-ai primit; locui-va în curţile Tale.
5.	Umplea-ne-vom de bunătăţile casei Tale; sfânt este locaşul Tău, minunat în dreptate.
6.	Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului şi a celor de pe mare departe;
7.	Cel ce găteşti munţii cu tăria Ta, încins fiind cu putere; Cel ce tulburi adâncul mării şi vuietul valurilor ei.
8.	Tulbura-se-vor neamurile şi se vor spăimânta cei ce locuiesc marginile, de semnele Lui; ieşirile dimineţii şi ale serii le vei veseli.
9.	Cercetat-ai pământul şi l-ai adăpat pe el, bogăţiile lui le-ai înmulţit;
10.	Râul lui Dumnezeu s-a umplut de apă; gătit-ai hrana lor, că aşa este gătirea Ta.
11.	Adapă brazdele lui, înmulţeşte roadele lui şi se vor bucura de picături de ploaie, răsărind.
12.	Vei binecuvânta cununa anului bunătăţii Tale şi câmpiile Tale se vor umple de roade grase.
13.	Îngrăşa-se-vor păşunile pustiei şi cu bucurie dealurile se vor încinge.
14.	Îmbrăcatu-s-au păşunile cu oi şi văile vor înmulţi grâul; vor striga şi vor cânta.

Psalmul 65

1.	Strigaţi lui Dumnezeu tot pământul. Cântaţi numele Lui; daţi slavă laudei Lui.
2.	Ziceţi lui Dumnezeu: Cât sunt de înfricoşătoare lucrurile Tale! Pentru mulţimea puterii Tale, Te vor linguşi vrăjmaşii Tăi.
3.	Tot pământul să se închine Ţie şi să cânte ţie, să cânte numelui Tău.
4.	Veniţi şi vedeţi lucrurile lui Dumnezeu, înfricoşător în sfaturi mai mult decât fiii oamenilor.
5.	Cel ce preface marea în uscat, prin râu vor trece cu piciorul. Acolo ne vom veseli de El,
6.	De Cel ce stăpâneşte cu puterea Sa veacul. Ochii Lui spre neamuri privesc; cei ce se răzvrătesc, să nu se înalţe întru sine.
7.	Binecuvântaţi neamuri pe Dumnezeul nostru şi faceţi să se audă glasul laudei Lui,
8.	Care a dat sufletului meu viaţă şi n-a lăsat să se clatine picioarele mele.
9.	Că ne-ai cercetat pe noi, Dumnezeule, cu foc ne-ai lămurit pe noi, precum se lămureşte argintul.
10.	Prinsu-ne-ai pe noi în cursă; pus-ai necazuri pe umărul nostru;
11.	Ridicat-ai oameni pe capetele noastre, trecut-am prin foc şi prin apă şi ne-ai scos la odihnă.
12.	Intra-voi în casa Ta cu arderi de tot, împlini-voi ţie făgăduinţele mele,
13.	Pe care le-au rostit buzele mele şi le-a grăit gura mea, întru necazul meu.
14.	Arderi de tot grase voi aduce ţie, cu tămâie şi berbeci; Îţi voi jertfi boi şi ţapi.
15.	Veniţi de auziţi toţi cei ce vă temeţi de Dumnezeu şi vă voi povesti câte a făcut El sufletului meu.
16.	Către Dânsul cu gura mea am strigat şi L-am lăudat cu gura mea.
17.	Nedreptate de am avut în inima mea să nu mă audă Domnul.
18.	Pentru aceasta m-a auzit Dumnezeu; luat-a aminte glasul rugăciunii mele.
19.	Binecuvântat este Dumnezeu, Care n-a depărtat rugăciunea mea şi mila Lui de la mine.

Pomenirea morților

In aceasta sambata, preotii oficiaza dimineata Utrenia, urmata de Sfanta Liturghie a Sfantului Ioan Gura de Aur. Apoi se face pomenirea mortilor. Credinciosii vin cu parastase (cu pomene) in numele celor decedati. In special in localitatile din Maramuresul Istoric se ofera colaci de post sau gogosi framantate din faina, apa si sare. De asemenea, se aprind lumanari in memoria celor disparuti. Seara se oficiaza Vecernia Mare cu Litie.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI – ZIUA 13 - 3 Martie

A. PLĂCINTE

Plăcintă cu mere

· 1 kg mere de plăcintă

· 200 g zahăr

· 2 linguriţe scorţişoară

· 1 lămâie (coaja rasă)

· 1 plic zahăr vanilat

· ½ plic praf de copt

· 1 lingură oţet

· 4 linguri ulei

· Sare

· 4 linguri apă minerală gazoasă

· 4 pahare făină

· 100 g zahăr pudră

Se spală, se curăţă, se rad şi se călesc merele împreună cu zahărul.

Se adaugă scorţişoara şi zahărul vanilat şi se lasă la răcit.

Se face o foaie astfel: se pune făina într-un castron mare, se face o gaură în făină în care se toarnă praful de copt stins cu oţet; se toarnă uleiul câte puţin, alternativ cu apa minerală şi se amestecă, se pune sarea şi coaja de lămâie rasă, se amestecă până se obţine o cocă bună de întins. Se bate bine între palme cam 10 minute şi apoi se lasă să se odihnească ½ ore la rece. Se împarte foaia în 2 părţi: se întinde şi se pune într-o tavă unsă şi tapetată cu făină. Se pune compoziţia de mere şi apoi foaia a doua.

Se dă la cuptor la foc potrivit până se rumeneşte.

Se scoate din cuptor şi se taie când este rece.

Se presară cu zahăr pudră şi se pune pe platou.

B. SALATE

Salata Carmen

· 1 ţelină mare

· 3 mere potrivite

· 3 andive

· 1 lămâie

· 2 roşii tari

· 300 g maioneză de post (reţete prezentate anterior)

Se taie ţelina în fileuri subţiri, se opăreşte 4 – 5 minute în apă cu sare, se scurge, se aşază pe salatieră şi după ce s-a răcit se adaugă merele tăiate în feliuţe şi stropite cu zeamă de lămâie, andive tăiate fileuri şi maioneză de post.

Se amestecă.

Se netezeşte suprafaţa salatei cu lama unui cuţit şi se acoperă cu un strat de maioneză de post.

Se decorează cu o coroană de felii rotunde subţiri de mere stropite cu zeamă de lămâie, apoi roşii curăţate de pieliţă şi tăiate felii rotunde.

În mijlocul salatierei se pune o măslină mare.

C. SOSURI

Nici azi nu este necesar să pregătim un sos separat.

D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Ciorba de linte

* 300g boabe de linte,

* 1 ceapa,

* 3-4 morcovi,

* 1 telina,

* 1 ardei,

* 5-6 rosii,

* ulei,

* sare,

* 1 legatura leustean.

Boabele de linte se spala, si se pun la inmuiat timp de 7-8 ore. Se pun apoi la fiert in apa, atat cat sa le acopere, si cand apa incepe sa clocoteasca se scot cu o lingura de spuma si se pun intr-un alt vas cu 3 kg de apa fierbinte. Cand lintea a inceput sa se inmoaie se adauga ceapa, morcovul, telina si putina sare. Cand zarzavatul si lintea sunt fierte se adauga ardeiul tocat marunt si rosii tocate. Dupa cateva minute se potriveste de sare si se pune verdeata tocata marunt

E. MÂNCĂRURI

Budinca de legume

* 4 cepe taiate marunt,

* 2 morcovi rasi,

* varza dulce taiata marunt,

* gulie data pe razatoarea mare,

* 1 – 2 linguri orez,

* suc de roşii,

* mărar,

* pătrunjel,

* foi de dafin

Se fierb in putina apa si sare. Se pune orez ( 1-2 linguri ), se fierb impreuna, apoi cand este aproape gata, se adauga putin suc de rosii, marar, foi de dafin, patrunjel. Se unge cratita, se pune compozitia in cratita si se da la cuptor.

F. DULCIURI

Chec simplu

· 3 ½ ceşti făină

· 1 linguriţă praf de copt

· 1 linguriţă bicarbonat

· 1 ¼ ceaşcă zahăr

· ¾ ceaşcă ulei

· Esenţă rom

· Esenţă vanilie

· 1 ½ ceaşcă suc de portocale

· ½ ceaşcă stafide

· ½ ceaşcă nucă pisată

· 1 linguriţă scorţişoară

· 1 lingură coajă de portocală rasă

Se bate bine uleiul cu zahărul şi se adaugă pe rând toate ingredientele.

Se toarnă aluatul obţinut în tava unsă şi tapetată cu făină.

Se coace la foc potrivit cam 50 minute.

ISTORIE PE ZILE 3 Martie

Evenimente

· 473: Glycerius (n.cca. 420 – d. după 480) devine imparat al Imperiului Roman de Apus. A fost inlaturat de la putere fara lupta in iulie 474 de catre conducatorul Dalmatiei, Iulius Nepos, si a ajuns episcop de Salona în Dalmația.

· 1075 – Este conceput “Dictatus papae” prin care se proclamă autoritatea universală a papei. Papa Grigorie al VII- lea sublinia in aceasta culegere de texte cunoscuta sub numele de Dictatus Papae (1075), locul papei ca cea mai mare autoritate în Biserică. Textul este format din 27 scurte declarații care laudă primatul papal și include afirmația radicală că papa avea dreptul de a destitui împărați. Oamenii de știință sunt de acord că Grigorie a fost autorul acestor idei si ca acesta a urmarit o mai mare centralizare a Bisericii catolice reflectand convingerea că Papa, ca succesor al Sfântului Petru, este urmasul lui Iisus Cristos pe pamant. Papae Dictatus este păstrat în arhivele Vaticanului printre documentele referitoare la pontificatul lui Grigore al VII- lea si se află în două scrisori semnate de acest papă, in martie 1075. Propunerile Dictatus papae seamănă cu decretele legale, insa cu toate acestea, acest text nu a fost niciodată o promulgat oficial.

· 1431: Eugeniu al IV-lea devine papă. Eugeniu al IV-lea (Gabriele Condulmer născut în Veneţia în anul 1383 – a murit pe 23 februarie 1447), înainte de a deveni papă a fost un calugar benedictin italian . Nepotul de mama lui Grigore al XII-a fost ales Papă Gabriele Condulmer 03 martie 1431, devenind 207th papa al Bisericii Catolice, sub numele de Eugeniu al IV-lea. Pe 24 ianuarie 1439, papa Eugeniu al IV-lea s-a întâlnit cu patriarhul Constantinopolului Iosif al Bisericii Ortodoxe. A incercat să realizeze unirea intre biserica catolica de la Roma şi Bisericile Ortodoxe Răsăritene. Intrerupte de o epidemie de ciumă, discutiile din Conciliului de la Ferrara intiate in acest scop s-au împotmolit timp de şaisprezece luni, dar în 1440 inaintarea turcilor şi moartea Patriarhului Iosif al Constantinopolelui au condus la proclamarea rapidă a Uniunii între cele două Biserici, unire care nu a intrat în vigoare, in 1453 Imperiul Bizantin si capitala acestuia fiind ocupate de turcii otomani. Nici lumea ortodoxă greacă, nici cea slavonă a acceptat această unire sacră. În afară de câteva sute de soldați venețieni și genovezi trimisi in apărarea Constantinopolului asediat de turci în 1453, Imperiul Bizantin a fost abandonat de către Occident si odata cu acesta si soarta Bisericii Crestine Rasaritene.

· 1585: Este inaugurat Teatrul Olimpic din Vicenza, realizat după planurile arhitectului Andrea Palladio. Andrea di Pietro della Gondola, numit Palladio (n. 30 noiembrie 1508, Padova – d. 19 august 1580, Vicenza) a fost unul din cei mai însemnați arhitecți ai renașterii în Italia de Nord, în secolul al XVI-lea. De o importanță ieșită din comun sunt vilele proiectate și realizate de el în regiunea Veneto, înscrise în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

· 1669: A început domnia lui Antonie-Vodă din Popeşti al Munteniei (a domnit de la 3 martie 1669 – februarie 1672). A fost fiul lui Mihai Grecul, comerciant ridicat la rang boieresc de Mihai Viteazul. A fost pus pe tron de către familia boierească a Cantacuzinilor iar rolul său era redus la acela de simplă marionetă a acestora. De la Antonie Vodă ne-a rămas biserica mănăstirii Turnu din Targsor (azi Rezervația Arheologică Târgșoru Vechi, jud. Prahova), pe care el a reconstruit-o pe ruinele unei mai vechi biserici, ctitorie a lui Vlad Tepes. Antonie Vodă a fost dat jos de pe tron din ordinul turcilor, convinsi cu bani să îl întoarcă pe tron pe Grigore I Ghica, rivalul Cantacuzinilor. Fata sa, Maria (Marica), a fost soția lui Constantin Brancoveanu. De la Antonie Vodă ne-a rămas biserica mănăstirii Turnu din Târgșor (azi Rezervația Arheologică Târgșoru Vechi, jud. Prahova), pe care el a reconstruit-o pe ruinele unei mai vechi biserici, ctitorie a lui Vlad Țepeș.

· 1821 - Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, adresează o proclamaţie către locuitorii Ţării Româneşti, prin care le garantează ordinea publică şi-i cheamă pe români să i se alăture în lupta antiotomană.

· 1845: Florida devine al 27-lea stat al S.U.A.

· 1847 – Apar primele marci poştale în Statele Unite.

· 1857: S-a constituit la Bucureşti un Comitet Central al Unirii, care milita pentru unirea Moldovei cu Muntenia.

· 1875: La Opéra Comique din Paris, a avut loc premiera operei Carmen de Georges Bizet.

· 1878 – Este încheiat Tratatul de pace de la San Stefano, Turcia, care a pus capăt Războiului ruso-româno-turc. Potrivit clauzelor sale, se recunoștea independența României, alături de cea a Serbiei și Muntenegrului, autonomia Bulgariei Mari (un stat de la Marea Neagră la Marea Egee), autonomia Bosniei și Herțegovinei și se prevedea un drept al Rusiei de intervenție în trebuirile popoarelor creștine din Imperiul Otman. Totodată, Turcia urma să plătească Rusiei despăgubiri de război în valoare de 1 410 mln. ruble și se cedau patru regiuni din Caucaz. Rusia a revendicat județele Cahul, Reni și Ismail din cadrul României iar Delta Dunării și Dobrogea, cedate Rusiei de la Turci îi reveneau României drept compensație. În ciuda contribuției remarcabile a armatei române la victoria finală, alături de trupele ruse, a eroismului ostașilor și ofițerilor români, recunoscut oficial inclusiv de autoritățile militare ruse, poziția conferită României în cadrul tratatelor de pace încheiate la San Stefano a fost extrem de precară, cu mult sub așteptări. Delegatul român venit la San Stefano, colonelul Arion, nu a fost admis la tratative. Maniera Rusiei de a încheia pacea și condițiile impuse de aceasta României a adus relațiile bilaterale în pragul rupturii. Prințul Carol al României și Cabinetul său i-au acuzat pe oficialii ruși că își încălcaseră angajamentul de a respecta integritatea României. Rușii au replicat că districtele sudice ale Basarabiei fuseseră cedate Moldovei și nu României în 1856. Prin urmare nu va fi o surpriză că România s-a alăturat celorlalte puteri europene și a cerut revizuirea tratatului de pace de la San Stefano, fapt care a avut loc la Berlin în 1/13 iunie 1878.

· 1885: Este fondata compania americana de telefon si telegraf (AT&T),care avea sa devina una dintre cele mai mari companii ale lumii.

· 1904: Wilhelm al II-lea al Germaniei a fost primul om politic care a inregistrat un discurs pe suport audio, folosind fonograful inventat de Thomas Edison. Wilhelm al II-lea (Friedrich Wilhelm Albert Victor von Preußen; n. 27 ianuarie 1859, Berlin – d. 4 iunie 1941, Olanda) a fost ultimul împărat al Germaniei și rege al Prusiei de la 1888 la 1918. Wilhelm al II-lea provine din familia Hohenzollern. Tatăl lui a fost Friedrich al III-lea iar mama a fost împărăteasa Victoria Adelaide Mary Louisa.

· 1907: In timpul rascoalelor taranesti din 1907, a avut loc, la Pascani, prima mare ciocnire dintre rasculati si armata.Țăranii arestați au fost eliberați de către muncitorii ceferiști de la depoul local.

· 1911 - Criticul de film francez Ricciotto Canndo a publicat “Le Manifeste des sept arts”, eseu care defineşte locul cinematografului în cadrul unui sistem general al artelor ca “a şaptea artă”.

· 1915 - In SUA, a fost infiintata NACA, organizatie care ulterior a devenit NASA. Comitetul National Consultativ pentru aeronautică (NACA) a fost o agenție federală destinata să întreprindă si sa promoveze cercetari in domeniul aeronautic. La data de 1 octombrie 1958, agenția a fost dizolvata, iar activele și personalul său au fost transferate la nou creata National Aeronautic and Space Administration (NASA).

· 1916: A avut loc premiera piesei „Patima roșie”, de Mihail Sorbul, la Teatrul Național din București. Mihail Sorbul (Pseudonimul lui Mihail Smolski, n. 16 octombrie 1885, Botoșani – d. 20 decembrie 1966, București), a fost un autor dramatic și romancier interbelic. A fost elev la clasa prof.C.Nottara. A lucrat ca secretar de redactie la Convorbiri critice. Inspector la Inspectoratul Propagandei Teatrale In Banat 1924.

· 1918: Germania, Austria si Rusia au semnat Tratatul de la Brest-Litovsk, in urma caruia Polonia, Finlanda, Estonia, Lituania si Letonia si-au dobandit independenta.
Ameninţat de războiul civil, guvernul revolutionar rus decide să facă pace cu Germania indiferent de costuri. Moscova a recunoscut independenţa Finlandei, Ţărilor Baltice, Poloniei şi Ucrainei. Dupa două luni de discuţii a fost semnat tratatul pe care Lenin umilit de pierderea atator teritorii ale Imperiului Rus, l-a numit “Tratatul ruşinii”.

· 1920: Consiliul Suprem al Conferinţei de pace de la Paris a recunoscut legitimitatea Unirii fostei Basarabii ţariste cu România.

· 1921: Se semneaza la Bucureşti, in România, Convenţia de alianţă defensivă româno-polonă şi a Convenţiei militare care va intra în vigoare la 25 iulie 1921. Cele doua tari se angajau „sa-si acorde ajutor reciproc in cazul cand una din ele ar fi atacata, fara sa fie provocata, peste frontierele orientale actuale”. Conventia militara anexata la tratatul politic prevedea la articolul 1 ca ,,Indata ce unul dintre statele contractante va fi atacat in conditiile constituind un casus foederis in conformitate cu stipularile conventiei politice stabilite intre cele doua state, statul neatacat va avea obligatia de a decreta imediat mobilizarea, in aceeasi masura ca statul atacat”. La 16 septembrie 1922 intre Romania si Polonia s-a semnat la Sinaia un aranjament tehnic, redactat in aceiasi termeni neagresivi, precizandu-se ca alianta devenea operanta numai in ipoteza unei agresiuni neprovocate dinspre rasarit, impotriva unei parti contractante, caz in care cealalta se angaja sa intre imediat in razboi. Se avea in vedere ca fiecare armata sa actioneze sub comandament propriu, fiind prevazuta crearea unor organisme care sa usureze contactul si luarea deciziilor in comun.

· 1923: A aparut primul numar al publicatiei americane Time. Time, al cărui nume se scrie de fapt cu majuscule TIME, este o revistă săptămânală americană, similară în subiectele abordate și stil cu Newsweek și U.S. News & World Report. Time este publicată simultan în Canada, având o secțiune de reclamă total diferită de cea din Statele Unite ale Americii. Revista a fost publicată prima oară la data de 3 martie 1923 și este deținută de gigantul media Time Warner, prin subsidiara Time Inc. Tirajul revistei în anul 2007 a fost de 3.374.505 de exemplare tipărite săptămânal, față de 4.038.508 exemplare în anul 2005

· 1931 – Statele Unite adoptă ca imn national The Star Spangled Banner. The Star-Spangled Banner, imnul național al Statelor Unite ale Americii are versurile scrise în 1814 de Francis Scott Key, un poet amator sub forma unei poezii numite “Defense of Fort McHenry” acestea fiind puse pe melodia unui cântec foarte popular britanic numit “The Anacreontic Song”. A fost adoptat oficial de Marina Americană în 1889, de Președintele SUA în (1916), și printr-un act oficial de către Congresul american, la 3 martie 1931. Versiunea românească aparține poetului american de origine română Cristian Petru Bălan, membru al Uniunii Scriitorilor din România, care a tradus toate imnurile de stat din lume în limba română.

· 1932 - Alfieri Maserati, fondatorul mărcii italiene omonime moare la vârsta de 44 de ani, în urma unor complicaţii rezultate dintr-un accident la curse. Aflieri Maserati era al treilea copil al familiei Maserati şi la fel ca şi fraţii săi a nutrit de mic pasiuni pentru inginerie şi automobilism. Iniţial Alfieri şi fratele său Bindo au lucrat pentru constructorul italian Isotta Franschini, dar apoi au hotărât să îşi facă propria afacere. Ceilalţi fraţi au hotărât şi ei să intre în afacere şi în 1925 compania a creat pentru Diatto, un alt constructor italian, primul model performant. Diatto s-a retras apoi din curse şi fraţii Maserati au înfiinţat Officine Alfieri Maserati S.p.A şi au continuat să producă maşini de curse. Alifieri s-a remarcat participând regulat în cursele auto, dar în 1927 a suferit un tragic accident, care i-a lăsat urme pe viaţă. Pe 3 martie 1932, Alfieri trebuia să treacă printr-o operaţie, dar complicaţiile au făcut ca acesta să moară pe masa de operaţii.

· 1949: In urma Plenarei din 3-5 martie, CC al PCR a hotarat trecerea la cooperativizarea agriculturii, proces care s-a incheiat in 1962. Politica agrara de tip sovietic, introdusa cu forta in Romania, a incalcat flagrant dreptul de proprietate si a lichidat clasa taraneasca. Transformarea socialista a agriculturii dupa modelul lui Lenin s-a produs treptat, in prima etapa (1949-1953) procesul intampinand un val de rezistenta, indeosebi in zona Transilvaniei si Maramuresului. In primii ani, comunistii au purtat munca de lamurire cu taranii, aratand ca va fi in beneficiul lor sa intre in CAP-uri (Colectiv Agricol de Productie), pentru ca apoi sa recurga la represalii impotriva familiilor care se opuneau formarii gospodariilor colective. Ultimele CAP-uri au fost formate in 1962, comunistii raportand ca procesul s-a incheiat cu patru ani inainte de termen.

· 1952 - A avut loc referendumul popular privind Constituţia statului, prin care Porto Rico a devenit teritoriu cu autoguvernare, cu statut de liber asociat, sub administraţia SUA.

· 1952: A apărut primul număr al revistei Time.

· 1955: Vedeta rock’n’roll Elvis Presley si-a facut debutul intr-un show televizat.

· 1972 - Sir William Lyons fondatorul Jaguar Motors s-a retras din funcţie la acea dată. Britanicul a înfiinţat prima companie auto în 1926, împreună cu William Walmsley, denumită Swallow Sidecar. În 1934 compania denumită SS Cars a lansat o gamă de automobile numită Jaguar. Denumirea companiei a fost oficial schimbată în Jaguar după Al Doilea Război Mondial, simbolul SS având conotaţii naziste, britanicii fiind obligaţi să îşi schimbe numele în Jaguar. Cea mai mare realizare a lui William Lyons este construirea modelului E-Type la care s-a implicat activ şi care era în 1961 cea mai rapidă maşină sport, atingând 100 km/h în 6,5 secunde.

· 1991: În urma unor referendumuri concomitente, 74% din populația Letoniei a votat pentru independența față de Uniunea Sovietică si 83% în Estonia.

· 1992 - Bosnia-Herţegovina şi-a proclamat independenţa

· 1995: Are loc accidentul de la Balotești, catastrofă aeriană soldată cu 59 de morți, dupa prăbușirea unui avion Airbus A310 (cursa TAROM 371), care decolase, în jurul orei 9.00, de pe aeroportul București Otopeni cu destinația Bruxelles/Brüssel. Toţi pasagerii şi toţi membrii echipajului şi-au pierdut viaţa. La bordul aeronavei se aflau erau 49 de pasageri şi 10 membri ai echipajului: trei americani, un francez, un olandez, doi spanioli, un thailandez, nouă români şi 32 de belgieni. A fost cel mai mare accident aviatic din România. Un Airbus al Tarom s-a prăbuşit la două minute după decolarea de pe aeroportul Otopeni. Ani de zile nimeni nu a ştiut să spună care sunt cauzele si nici acum nu se ştie tot. Presa vremii vorbea chiar despre un atentat terorist. Anchetatorii infirmă, însă, o astfel de supoziţie.

· 1998: Presedintele Emil Constantinescu a promulgat Legea privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice in perioada comunista, precum si celor deportate in strainatate ori aflate in prizonierat.

· 1999: Partidul National Liberal a devenit membru cu drepturi depline in Internationala Liberala.

· 2000 - A avut loc, la Lisabona, prima reuniune tripartită, la nivelul miniştrilor de externe, între reprezentanţii Uniunii Europene, Statelor Unite şi Rusiei.

· 2002 - Armata americană a utilizat pentru prima dată o nouă armă de mare putere - bomba "termobarică" (ce poate absorbi oxigenul din subteranele unde s-ar mai putea ascunde încă elemente ale reţelei al-Qaida sau talibani) - în Afganistan

· 2002: Elvetienii au votat pentru aderarea tarii lor la ONU.

· 2005: Milionarul american Steve Fossett a fost prima persoana din lume care a efectuat un zbor in jurul Pamantului de unul singur si fara escala pentru realimentarea apartului, calatoria sa avand durata de 67 de ore si 2 minute.

· 2009 - Cea de-a 79 ediţie a Salonului de la Geneva îşi deschide porţile, introducând un nume mare de premiere. Această zi va rămâne în istoria Dacia pentru conceptul Dacia Duster, primul prototip făcut integral de constructorul român . La un an distanţa purtând acelaşii nume a apărut primul crossover Dacia şi unul dintre cele mai ieftine modele de acest gen din lume, având un preţ de pornire de 10.500 de euro. Printre modelele care au debutat în aceeaşi zi în Europa, mai amintim Volkswagen Polo, Skoda Yeti, Renault Clio, Mazda3, Ford Focus RS, Chevrolet Spark, sau Mercedes Benz E Class Coupe.

Nașteri

· 1455: Regele Ioan al II-lea al Portugaliei (d. 1495). João II, Rege al Portugaliei, Prințul Perfect, al patrusprezecelea rege al Portugaliei și Algarves, s-a născut în Lisabona, pe 3 martie 1455, și a murit în Alvor, pe 25 octombrie 1495. A fost fiul regelui Alfonso al V-lea al Portugaliei, și a Elisabetei de Coimbra, prințesa Portugaliei. Ioan al II-lea i-a urmat pentru scurt timp pe tron tatălui său în 1477, când acesta s-a retras la o mânăstire, dar a devenit rege doar în 1481.

· 1589: S-a nascut Gisbertus Voetius, teolog olandez, profesor de teologie și știinte orientale la Universitatea din Utrecht. A fost unul dintre opozantii filosofiei carteziene si a polemizat cu Descartes.

· 1693: S-a nascut astronomul englez James Bradley. A fost succesorul lui Halley ca astronom regal şi director al Observatorului din Greenwich; este celebru datorită descoperirii fenomenului aberaţiei luminii (1727). A murit pe 13 iulie 1762.

· 1778: Frederica de Mecklenburg-Strelitz, regină a Hanovrei (d. 1841)

· 1847 - S-a născut Alexander Graham Bell, medic american, profesor de fizică la Universitatea din Boston, cunoscut ca inventator al telefonului (m.02.08.1922). Alexander Graham Bell (n. 3 martie 1847, Edinburgh, Scoția – d. 22 august 1922, insula Cap Breton, Canada) a fost un om de știință, inventator și, ulterior, industriaș american, care în anul 1876 a brevetat pentru prima dată în istorie un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze cuvintele rostite. În transmițător undele sonore loveau o diafragmă flexibilă de care era atasat un magnet permanent.

· 1851: Alexandros Papadiamantis, scriitor grec (d. 1911)

· 1871: S-a nascut Constantin Argetoianu, om politic si diplomat roman, fost prim ministru al Guvernului Romaniei intre 28 septembrie 1939 – 23 noiembrie 1939 din partea Partidului National Liberal. A fost și un prosper om de afaceri, director și acționar la numeroase companii. Constantin Argetoianu (n. 3/15 martie 1871, Craiova – d. 6 februarie 1955, Sighet) a fost un om politic român, care a deținut funcția de președinte al Consiliului de Miniștri al României (între 28 septembrie 1939 și 23 noiembrie 1939). Unic descendent al unei înstărite familii boierești din Oltenia, Argetoianu a dobândit o licență în drept și un doctorat în medicină la Paris, însă a urmat o carieră în diplomație, unde a activat până în 1913, când a intrat în politica română. S-a alăturat inițial Partidului Conservator, însă a trecut de-a lungul carierei sale politice prin multe partide, deținând portofoliul ministrial în diferite guverne. Argetoianu a fost ales cu puține întreruperi în Parlament, deținând președinția Senatului între 1938 și 1939. A fost și un prosper om de afaceri, director și acționar la numeroase companii. A fost inchis in timpul regimului comunist in lagarul de la Sighet, unde si-a si gasit sfarsitul pe 23 noiembrie 1952.

· 1882 – S-a nascut Ion Mihalache, învățător, om politic, ministru în mai multe guverne si fondator al Partidului Taranesc. Ion Mihalache (n. 3 martie 1882, Topoloveni — d. 6 martie 1963, Râmnicu Sărat, în închisoarea cu regim de exterminare fizică a deținuților politici) învățător, om politic, ministru în mai multe guverne, fondator și președinte al Partidului Țărănesc, vicepreședinte al Partidului Național-Țărănesc.

· 1891 - S-a născut Horia Bottea, poet şi prozator (m.22.06.1948).

· 1895: Ragnar Frisch, economist norvegian, laureat al Premiului Nobel (d. 1973)

· 1899: Yuri Olesha, romancier rus (d. 10 mai 1960)

· 1904: S-a născut Mircea Vulcănescu, economist, filolog, filosof, publicist, sociolog, teolog și profesor de etică român, victimă a represiunii comuniste din România; (d. 28 octombrie 1952, in inchisoarea comunista de la Aiud). Mircea Vulcănescu a deținut funcția de Subsecretar de Stat la Ministerul de Finanțe în guvernul Ion Antonescu, în perioada 27 ianuarie 1941 – 23 august 1944. Unul dintre cei mai tenace negociatori ai României cu cel de-al Treilea Reich, Mircea Vulcănescu a reușit, între 1941 și 1944, să obțină pentru Banca Națională a României 8 vagoane de aur (confiscate de URSS imediat după 23 august 1944) și înzestrarea Armatei a 4-a cu echipament militar german nou etc. (Vezi M. Vulcănescu, „Ultimul Cuvânt”,Humanitas, 1992, pp.15-16 și passim, în special de la p.68). După lovitura de stat din 23 august ’44, condusă de regele Mihai, a revenit pe postul de șef al Datoriei Publice, unde a rămas pînă pe 30 august 1946, cand a fost arestat în lotul al doilea al foștilor membri ai guvernului Antonescu, acuzați de crime de război. La 9 octombrie 1946 a fost condamnat la opt ani temniță grea. Judecarea recursului s-a prelungit pînă în ianuarie 1948, cînd instanța a menținut pedeapsa din ’46. Închis la Aiud, alături de majoritatea elitei românești, Mircea Vulcănescu a ținut o serie de conferințe considerate subversive de torționari, pentru că le menținea oamenilor moralul. A fost izolat, la fel ca alți 12 bărbați din celula sa, în hrubele Secției 1. Acolo au fost dezbrăcați în pielea goală și lăsați într-un frig cumplit, neavînd paturi sau scaune pe care să șadă. Epuizat, unul dintre deținuți a căzut din picioare după cîteva ore. Conform unui martor, Vulcănescu s-ar fi așezat pe ciment ca o saltea pentru cel doborît, salvîndu-i viața. Filosoful a murit însă pe 28 octombrie 1952, bolnav de plămani, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus. Avea 48 de ani și a lăsat un îndemn: „Să nu ne răzbunați!”.

· 1908 - S-a născut Adina-Paula Moscu, desenator şi pictor (m.24.11.1979).

· 1911: S-a nascut actrita americana Jean Harlow, un sex simbol al anilor ’30 ai secolului trecut; (d.1937).

· 1918 – S-a nascut Arthur Kornberg, biochimist american, laureat al premiului Nobel in medicina.

· 1919: Peter Abrahams, scriitor sud-african

· 1922: Alexandru Vona, scriitor româno-francez (d. 2004)

· 1925 - S-a născut Florian Potra, traducător şi critic de film.

· 1926: S-a născut Nicolae Filip, fizician

· 1930: S-a nascut Ion Iliescu, om politic si fost presedinte al Romaniei intre 1990-1996 si 2000-2004, fondator al FSN si PDSR, iar intre 1996-2000 si din 2004 pana in prezent, senator al Romaniei. Nascut in Oltenita, judetul Calarasi, politicianul roman a devenit de tanar activist comunist. A urmat studii de inginerie si s-a specializat la universitatile ruse. S-a casatorit in 1951 cu Nina (Elena Serbanescu), insa cei doi nu au avut copii. Intre 1967-1971, a fost ministru pentru problemele tineretului. Tot in 1971, timp de sase luni, a ocupat functia de secretar al Comitetului Central al PCR, dupa care a fost exclus din conducerea partridului pe motiv de „deviere intelectualista”. Cu toate acestea, Ion Iliescu a fost, pe rand, presedinte al consiliilor populare din Timis si Iasi. A lucrat apoi la Consiliul National al Apelor (1979-1984), dupa care a fost numit director al Editurii Tehnice (pana in 1989). In perioada februarie-mai 1990 a fost presedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala, iar in 20 mai a fost ales presedinte al tarii, functie pe care a mai dobandit-o in alte doua randuri (1992, 2000).

· 1935 - S-a născut Jelio Jelev, scriitor bulgar, preşedinte al Bulgariei în perioada 1990-1996.

· 1938 - S-a născut Willie Chambers, vocalist şi chitarist american (The Chambers Brothers).

· 1942 - S-a născut Mike Pender (Pendergast), chitarist şi vocalist britanic (The Searchers).

· 1944 - S-a născut Jance Garfat, basist şi vocalist american (Sir Douglas Quintet, Dr. Hook).

· 1947 - S-a născut Dave Mount, baterist britanic (Mud).

· 1948: Snowy White, chitarist britanic (Thin Lizzy, Pink Floyd)

· 1954 - S-a născut Christopher Hughes, baterist american (Adam & The Ants).

· 1956: Ioan Stan, politician român

· 1972: William Gabriel Brânză, politician roman

· 1977: S-a nascut popularul cantaret irlandez Ronan Keating.

· 1981: S-a născut Adrian Nicolae Dicu, finanțist

· 1982: Jessica Biel, actriță americană. Jessica Claire (Biel) Timberlake (n. 3 martie 1982 Ely, Minnesota) este o actriță americană. Ea a devenit cunoscută prin rolul jucat în filmul serial 7th Heaven. Jessica este o actriță franco-germană, ea are strămoși de origine irlandeză și indiană care au trăit în regiunea Colorado. Ca și copil ea a primit lecții de muzică, a și apărut ulterior în câteva musical-uri. În 1994 a început să lucreze în Los Angeles ca fotomodel. Jessica a început deja la 14 ani să apară ca actriță într-un serial cu Peter Fonda. Poza ei fără sutien apare în anul 2000 pe prima pagină a revistei „Gear Magazine”. Din cauza acestei fotografii, are probleme serioase cu producătorii serialului „7th Heaven”, fiind exclusă din serial o perioadă de timp. La cererea publicukui va reapare din nou în serial. Abia în 2003 va primi roluri în filme ca: „Texas Chainsaw Massacre”, „Blade: Trinity” și „Stealth”. Jessica primește în anul 2005 distincția Sexiest Woman Alive. În anul 2008 joacă alături de Ben Barnes în filmul „Easy Virtue”. Din 2012 este sotia celebrului cantaret/actor Justin Timberlake.

· 1989: Ioana Raluca Olaru, jucătoare româncă de tennis

Decese

· 1111 – A murit Bohemond I (n. cca 1058 - d.3 martie 1111), Prinț de Taranto și Prinț de Antiohia, unul dintre liderii Primei Cruciade. Cruciada nu a avut un lider militar, ea fiind condusa de un comitet de nobili. Bohemond a fost unul dintre cele mai importanti dintre aceste lideri

· 1703: A încetat din viață Robert Hooke, astronom și fizician englez (n. 1653). Robert Hooke (n. 18 iulie 1635 — d. 3 martie 1703) a fost un savant englez, care a excelat ca astronom și fizician, fiind cel mai bine cunoscut pentru formularea legii de proporționalitate între deformațiile elastice ale unui corp și tensiunile la care este supus, cunoscută ca „Legea lui Hooke” A descoperit rotația planetei Jupiter si forma eliptică a orbitei descrise de centrul de gravitație al Sistemului Pamant – Luna. Robert Hooke a stabilit si structura celulară a țesuturilor și a introdus, în 1665, în lucrarea sa, Micrographia, noțiunea de celulă.

· 1706: Johann Pachelbel, compozitor german (n. 1653)

· 1768: Nicola Porpora, compozitor italian (n. 1686)

· 1863 - A încetat din viaţă Iancu Văcărescu, poet, considerat drept unul dintre primii poeţi ai literaturii române (poezia "Primăvara amorului")(n. 1792). Iancu Văcărescu (n. 1792, București – d. 1863) a fost un poet român, fiul lui Alecu Văcărescu. Atras de ideile înaintate ale epocii, a salutat răscoala lui Tudor Vladimirescu („Buna vestire”, „Glasul poporului subt despotism”) și a participat la mișcarea de redeșteptare culturală și națională, sprijinind începuturile școlii, teatrului, presei și tipografiei românești. A fost sprijinitor al tuturor inițiativelor culturale și literare ale vremii: membru al Societății Literare din 1827, al Societății Filarmonice din 1833, al Asociației Literare din 1845, sprijinind teatrul (a tradus Britannicus de Racine și a scris un prolog la inaugurarea spectacolelor, în 1819) și pe tinerii poeți (a îndreptat primele versuri ale lui Ion Heliade – Rădulescu). Atitudinea politică antirusească și naționalistă îi aduce arestarea și exilarea în anul 1831.

· 1886 - A murit Anastasie Fătu, medic şi naturalist, autorul primului manual de botanică din ţara noastră, fondatorul Grădinii Botanice din Iaşi (n.02.02.1816)

· 1902 - A murit poetul Samson Bodnărescu (n.27.06.1840).

· 1913 - A murit Giovani Ioan Dimitrescu, tenor (n.30.12.1860).

· 1932: Eugen d'Albert, compozitor german (b. 1864)

· 1939 - A murit medicul Dimitrie Gerota, membru corespondent al Academiei Române (n.1867).

· 1943 - A murit Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez, membru de onoare străin al Academiei Române (n.07.09.1881).

· 1946 - A murit compozitorul George Fotino (n.23.02.1858).

· 1961 - A murit pianistul austriac Paul Wittgenstein; în timpul primului război mondial şi-a pierdut braţul drept, dar a continuat să cânte numai cu o mână, devenind un virtuoz al pianului, pentru care au scris concerte speciale pentru mâna stângă Serghei Prokofiev, Maurice Ravel şi Richard Strauss (n.05.11.1887).

· 1976 - A murit actriţa Marioara Voiculescu, directoare de trupă, protagonistă şi coregizoare în filmele produse de Leon Popescu (“Amorurile unei prinţese”) (n.1889).

· 1983: Arthur Koestler, scriitor austriac (n. 1905)

· 1992 - A murit poetul Emil Giurgiuca (n.27.12.1906).

· 1996 - A murit scriitoarea franceză Marguerite Duras (romanul “Amantul”, scenariul pentru filmul “Hiroshima, dragostea mea”) (n.04.04.1914).

· 1999: Gerhard Herzberg, chimist de origine germană, laureat Nobel (n. 1904)

· 2008 - Tenorul italian Giuseppe Di Stefano a decedat (n. 1921). A fost, ani de-a rândul, partenerul principal al Mariei Callas şi a cântat sub conducerea unor dirijori prestigioşi, precum Herbert Von Karajan

· 2013: A murit Dumitru Rucăreanu, actor român (n. 1932). S-a născut la 26 octombrie 1932, in oraşul Ghimbav din judeţul Braşov. A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti in 1956, la clasa profesorului Nicolae Bălţăţeanu si a fost repartizat la Teatrul Naţional din Craiova. Transferat la Teatrul de comedie din capitala a dat viata la zeci de personaje A debutat in cinematografie in 1963, cu pelicula Linişte, in regia lui Alexandru Boiangiu, urmata de Dragoste la zero grade (1964), Camera albă (1965), Asediul (1971), Aventuri la Marea Neagră (1972), Porţile albastre ale oraşului (1973), Agentul straniu (1974), Cercul magic (1975), Mastodontul (1975), Calotescu (1975), Gloria nu cântă (1976), Acţiunea Autobuzul (1977), Am o idee (1981), Miezul fierbinte al pâinii (1983), Scretul lui Bachus (1983), Sosesc păsările călătoare (1984), Cucoana Chiriţa (1986), Secretul lui Nemesis (1990), Harababura (1990). A cantat muzica usoara, romanţe, cântece de petrecere, a inregistrat un CD intitulat Sunt vagabondul vieţii mele, cu melodii scrise de Temistocle Popa. La ediţia din 2010 a Galei Comediei Româneşti, i s-a decernat premiul de Excelenţă pentru întreaga carieră.

Sărbători

În calendarul ortodox: Sf Mc Eutropie; Cleonic și Vasilisc; Pomenirea morților
În calendarul romano-catolic: Sf. Cunegunda, împărăteasă; Sf. Marin, ostaș, martir
În calendarul Greco-catolic: Ss. Eutropiu, Cleonic și Basilisc, martiri († secolul al III-lea)
Ziua Mondială a Scriitorilor
Ziua nationala a Bulgariei. Ziua Libertatii – Eliberarea de sub jugul otoman (1878). In urma războiului ruso-romano-turc din 1877 şi a Tratatului de la San Stefano din 1878, Bulgaria si-a obtinut independenţa formala fata de Imperiul Otoman, devenind principat autonom. Independenta deplină a fost declarata în 1908

ARTE 3 Martie

INVITAŢIE LA OPERĂ 3 Martie

Carmen de Georges Bizet

Nicola Porpora - Semiramide Riconosciuta complete work:

MUZICĂ 3 Martie

Johann Pachelbel

Nicola Porpora, compozitor italian

Nicola Porpora - Salve Regina in fa maggiore:

Willie Chambers, vocalist şi chitarist american (The Chambers Brothers)

Mike Pender (Pendergast), chitarist şi vocalist britanic (The Searchers)

The Searchers

Eugen d'Albert, compozitor german

Jance Garfat, basist şi vocalist american (Sir Douglas Quintet, Dr. Hook)

Sir Douglas Quintet:

Dave Mount, baterist britanic (Mud)

Tribute To Dave Mount-Mud:

Pianistul austriac Paul Wittgenstein, fără o mână

Wittgenstein:

Snowy White, chitarist britanic (Thin Lizzy, Pink Floyd)

Thin Lizzy

Christopher Hughes, baterist american (Adam & The Ants)

Chris Hughes

Tenorul italian Giuseppe Di Stefano

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Nonstop Sentimental Love Songs Collection - Best Love Songs Ever - Romantic Love Songs HD

Paul Weston And His Orchestra ‎– Music For The Fireside GMB

Instrumental Love Songs Piano Cover 2018 – Soothing Piano Music for Relax, Spa, Healing, Meditation

Tchaikovsky - Swan Lake Op. 20

POEZIE 3 Martie

Iancu Văcărescu

Biografie Iancu Văcărescu

Iancu Văcărescu (n. 1792, Bucureşti - d. 1863) a fost un poet român, fiul lui Alecu Văcărescu. Atras de ideile înaintate ale epocii, a salutat răscoala lui Tudor Vladimirescu („Buna vestire”, „Glasul poporului subt despotism”) şi a participat la mişcarea de redeşteptare culturală şi naţională, sprijinind începuturile şcolii, teatrului, presei şi tipografiei româneşti. A fost sprijinitor al tuturor iniţiativelor culturale şi literare ale vremii: membru al Societăţii Literare din 1827, al Societăţii Filarmonice din 1833, al Asociaţiei Literare din 1845, sprijinind teatrul (a tradus Britannicus de Racine şi a scris un prolog la inaugurarea spectacolelor, în 1819) şi pe tinerii poeţi (a îndreptat primele versuri ale lui Ion Heliade – Rădulescu).
Volume: „Poezii alese”, 1830 şi „Colecţie din poeziile d-lui marelui logofăt Iancu Văcărescu”, 1848.

O ZI ŞI O NOAPTE DE PRIMĂVARĂ LA VĂCĂREŞTI
sau
PRIMĂVARA AMORULUI

N-am să scap, în piept port doru
Piste ape, piste munţi;
Văz că piste mări Amoru,
Când o vrea îşi face punţi.

La Carpaţi mi-au adus jalea,
Lor am vrut s-o hărăzesc;
Resunetu, frunza, valea,
Apele mi-o îmmulţesc!

Mii de pedici, mii de curse
Piste firea toat-a-ntins,
Lăcrămi în zădar sunt curse:
Unde-oi merge eu sunt prins.
........................................
Se întinde o câmpie
De subt poale de Carpaţi,
Câmp deschis de vitejie
La românii lăudaţi;

Surpături sunt de o parte,
D-un oraş ce a domnit;
O gârliţă-ncoaci desparte
Un crâng foarte-nveselit.

Acolo am eu căşcioară
Pe un vârf de delişor;
Curge-n vale-i o apşoară
Murmurând încetişor.

În potrivă zmăltuite
Dealuri altele se văd,
Ş-în vălcelile-nflorite
Miei pasc, alerg, se joc, şăd.

Lăsând ale lumei mare
Cinsti, nădejdi şi fumuri seci,
Amăgiri cu-ncredinţare,
Vrăjmaşi calzi, prieteni reci;

Acolo cu sănătatea,
Cu odihna însoţit,
Toat-a vieţii bunătatea
Dobândeam eu îmmulţit.

Când la vie, la grădină,
Când la câmp de multe ori,
Cu o muncă prea puţină
Pildă dam la muncitori.
Când cu mreji amăgitoare
Vii prindeam păsări din zbor;
Când prin ţevi fulgerătoare,
Cu plumb le-asvârleam omor.

Când cu câinii prin pădure
Vulpe, epure fricos,
Lupul nărăvit să fure
Îl răneam mai cu prisos.

Trăgeam mulţi din lăcuinţa
Ce-au adânc l-al apei fund;
Câţi, dând la-nşălări credinţa,
Undiţi lesne îi pătrund.

Muncă, luptă, călărie,
Jocuri, umblete pe jos,
M-întăreau cu veselie,
Şi-mi dau-nvederat folos.

Curăţia şi măsura
Masa mea împodobia,
Mulţumea stomah, ochi, gura;
Dar mă sătura d-abia.

Musele, ce-mi sunt dragi foarte,
Aveau ceasul hotărât,
Când cu cei carii n-au moarte
M-întâlneau numaidecât.

Cu nespusa lor dulceaţă
Minţile mi le-mmulţeau;
Mână, duh, ochi, limbă, viaţă
Toate mi le-nsufleţeau.
Atunci cu încredinţare
Desluşeam un veac mai bun;
Cu a cărui aşteptare
Răul, oamenii suppun.

D-amărunt privind natura,
Planeţi, răsărit, apus,
Stam gândind: Aşa făptura
Cine-ar fi-nvârtind de sus?!

Câtă slavă se cuvine
La unul ca El, i-o dam!
Ş-însumi mulţumit cu mine
Mă duceam şi mă culcam.

Dormind astfel într-o noapte
Somnu-ntâi, ca vre un ceas;
Mă deştept, înţeleg şoapte,
Simţ că de copil e glas.

Strigând întreb: "- Cine este?
Cine-aicea s-a băgat?
Cine-aici fără de veste
A-ndrăsnit de a intrat?"

Mă uit!... Ce să văz? Minune!
Prea ciudat un copilaş
Fricos cere ertăciune,
Se roagă să-i dau lăcaş.

Văz în spate-i arepi zmulte,
Port frumos, dar sfâşiat;
Gata el să-mi spue multe,
Eu de somn îngreuiat,
-"Las' - îi zic - om vorbi mâine,
Acum culcă-te de vrei,
De ţi-e foame, iată pâine,
Apă, vin de-i vrea să bei".

- "Dragul meu! d-acestea toate -
Zice el - îţi mulţumesc;
Ţi-e somn, văz; dar, de se poate,
Oareşce am să-ţi vorbesc.

Cât de mic sunt, vezi prea bine,
Nici beau, nici mănânc, nici dorm,
Şi acei ce sunt cu mine
Prea puţine ori adorm.

Somnul, celor care place,
E vrăjmaş omorâtor,
El îi face-n veci de zace
Ş-a mai multă viaţă mor.

Eu pe tine cu plăcere
Poci să te ţiu tot deştept;
Ş-orice-i vrea-ţi dau făr-a cere,
Să te rogi mult nu aştept.

Vorbind nu ştiu ce vrăji face,
Somnul văz că mi-a perit;
De unde dormeam în pace,
Îmbrăcat m-am pomenit.

Tot spre el, nevrând, mă poartă
Un puternic nu ştiu ce!
Ce-al ticnitei mele soartă
Fir, când el veni, tăie.
Frumos caută, îmi zâmbeşte,
Mi-e drag, îl iubesc mai mult.
C-o blândeţe el vorbeşte
D-aş vrea tot ca să-l ascult.

Zice: -"Aici nu este locu
Unde poci eu ca să-ţi spui
Cine sunt, la ce norocu
Mă făcu să mă suppui".

Binişor mă ia de mână,
Ş-într-o clipă m-aflu eu
În crângşor, unde-o fântână
Curgând face heleşteu.

Pe acelui undă lină
A nopţii făclie stând,
Îndoită dă lumină
Din oglindă-i s-întorcând.

Pe cer mii de mii de stele
Semănate străluceau;
La câmp focuri de surcele
De departe văpăiau.

Briliant vărsa cu fală
Al fântânei viu susur,
O tăcere, o luceală
Preste tot domnea-mprejur.

Firei, glasul cântăreţii.
Blândei, dulci privighitori,
Spunea-ntoarcerea verdeţii,
Ş-a luminei după nori.
Apoi doru-i venea-n minte,
Ea de jale se spărgea,
Nevorbind spunea cuvinte
Ce simţirea atingea.

Înfoca spuindu-şi tângu,
Subt ea un copaci stufos
Ce de nalt stăpânea crângu
Ne-a dat razem şezând jos.

Ast loc, el, şi vreme-alege,
Astfel începând vorbi:
"- Că e cea mai veche lege
Pe pământ ca-n cer, vei şti,

Cu plăceri, sau cu durere,
Câte trăesc, vor, nu vor,
Curând, ori cu-ntârziere
Stăpânite-a fi d-Amor.

Amor care dumnezeii,
Îl slăvesc de Dumnezeu
Ce-nblânzeşte tigrii, leii,
Ş-înalţă pe om, sunt eu".

Câte-a făcut biruinţe,
Câte jocuri, cui, mi-a spus;
Cum ia Joiu-nchipuinţe;
Ercule cum umple fus.

"- Slavă - zice - îndestulă
Nici o slavă nu-mi era,
Al meu braţ viteaz, de hulă,
Pretutindeni m-apăra.
Iar acuma făr-a prinde
Eu de veste nicidecum,
Fără arcu a-mi întinde,
Fugar m-am trezit pe drum.

Mare foarte a fost jocu
Şi de tot ne-aşteptat;
Într-ascuns viclean norocu
A mea stingere-a lucrat.

A puterei săvârşire,
Frumuseţele deplin,
Daruri mari au strâns oştire,
Şi oricâte spui, zic puţin.

La un loc toţi nurii creşte,
Şaisprezece anişori,
Ş-în fetiţă-nchipueşte
Fulger de biruitori!

Tocmai prin această ţară
Ce-o ştiam de tot a mea,
D-astfel d-întâmplare-amară
Eu nu mă puteam temea,

Neferit, fără gătire,
La arme nici mai gândind,
Plin de râsuri, de iubire,
La suppuşii mei venind.

Zăresc, văz aşa copilă,
Abia seama i-am luat,
Când mă aflu fără milă
Tot dodată desarmat.
Norocu gândea să poată,
Ca, prin ea meşteşugind,
Să mă-njuge-n veci subt roată;
D-abia am scăpat fugind.

Prin păduri coprins de frică,
Alerg, stau, mă uit, ascult;
Mă tem când o frunză pică;
Deşii mărăcini m-au zmult.

Când mi se părea d-aproape
Că vrăjmaşul m-a sosit,
Nezburând, adesea-n groape
Sărind, eu cădeam zdrobit.

A ta bună priimire
C-am scăpat m-a-ncredinţat,
Şi d-a lui nelegiuire
C-altu nu e vinovat.

Aş zbura d-aş avea stare,
La maică, la dumnezei;
De ruşine mi se pare
Că n-o să-i mai văz pe ei!

Resplătirea îmi aprinde
Jeratic nestins în pept,
Şi mirare mă coprinde,
Eu atât, cum mai aştept!

Biruirea mea în grabă
A putut a mă slăbi;
Dar din stare cât mai slabă
Mai curând poci m-întări.
Acum voi să se arate
D-am putere eu sau nu,
Ori sunt legile schimbate
După cum norocul vru".

Mişcare puţină face,
Stă, ş-îl văz iar se mişcând;
Filomel-atunci, când tace,
Când iar s-aude cântând.

Ea îi simte-ntâi puterea,
Şi cu glas petrecător
Tuturor apropierea
Spune-a dulcelui amor.

Cu ea mii de păsărele
Se unesc concertuind;
Şi deodată lună, stele,
De tot faţa-şi perd albind.

Saltă-n sus, pe lângă focuri
Călător şi ciobănaş;
Preresună-n multe locuri
Dulce glas de flueraş.

Toate se deştept, simt, cere
Magnetul însufleţit
Ce va prin împărechere
Sufletul a fi-ndoit.

Se deştept cele-nsoţite
Spre-a-nălţa slavă l-Amor;
Ne-nsoţite, despărţite,
Spre-a jăli cel mai trist dor.
Aurora se coboară
Din braţele lui Titon
Veselă şi rumeoară
Fără teamă de vrun zvon.

P-a ei cale semănată
De trandafiri vii la feţi
Vine, porţi deschide-ndată
Zâmbitoarei dimineţi.

Focurile-şi respândeşte
Noaptea lor se suppuind,
Norii toţi îi aureşte
Viaţa firei înnoind.

Băşicuţele de roă
Ce pe iarbă strălucesc
Câmpului dau zmalturi nuoă,
Florile l-înveselesc.

De miroase îmmulţite
Balsam viu din ele dând,
Zefir dulci suflări trimite
Ici şi colo se jucând.

Arătorul ce sileşte
Boii săi cei grei la pas
Cântând spune ce doreşte
Tare răsun-al lui glas.

Plăcute zbierări de turme,
Aerul îl umple tot;
Tauri grei p-ale lor urme
Apăsate mugiri scot.
Căluşaoa d-altă parte,
Lor respunde nichezând;
Ecco prelungind în parte,
Al ei glas tot s-înălţând.

Ochiului s-arăt grămadă
Turnuri, case, vii, grădini,
Munţi verzi, munţi d-o zăpadă
Lucitoare fiind plini.

Ducând apă cânt fetiţe.
Mai încolo lângă oi,
Spun, ca ele ciobăniţe
Că sunt bine câţi sunt doi.

Ecco prea cu îngrijire
Al lor cântec rescântând,
Drag îl duce la simţire
Şi desmiardă orice gând.

Rândurele zbor s-întrece,
C-o aripă răzuesc
Unda, ce-şi torn pe trup rece,
Recorite s-întăresc.

Face fluturi mii să zboare,
Cum va zefiraş uşor;
Albini fac din floare-n floare
Furtişag nestricător.

Se înalţă cu mândrie
Soarele pre răsărit,
Toate lui cu bucurie
Pe loc închinări trimit.
Prin armonie nespusă
De acord unsunător;
Firea e-n mişcare pusă;
Orice ton resun-amor!!

Înlăţită mi-e simţirea
Acum simţ deosebit,
Simţind văz deosebirea
De simţit şi de simţit.

Sângele mi s-înnoeşte,
Minţile mi se desleg,
Orice glas mie-mi vorbeşte,
Orice ton eu înţeleg.

Vinele repede-mi bate,
Firei voi să dau respuns,
La simţirile-nălţate
Al meu glas e neajuns.

Dar mi-e inima deschisă
Ş-în lăuntru ei văzut,
Spune cu o mută zisă
Că ce simţ mi-e prea plăcut!

Ajung ca în aromire,
De plăcere îmbătat,
Când d-Amor cu o zâmbire
Ca din vis sunt deşteptat.

"- Tinere iubite!-mi zice,
Destul, te cunosc acum;
De tine acum ferice,
Acum calci pe al meu drum!
Calcă cu statornicie,
Rabdă tot neostenit,
Ş-orice întâmplare vie
Nu fi desnădejduit!

Ce ai mai scump, mai sfânt, mai mare
Legăminte omeneşti;
Gând, păreri, încredinţare,
Toate să mi le jertfeşti!"

Ceasornicu indreptat

Tu, care vremea ne spui ca trece,
Ne-aduci aminte des, moartea rece,
Vino acuma, ia-nvatatura,
Schimba nedreapta a ta masura !
Stii ticalosul om ce putine
Poate sa aiba ceasuri de bine.

Cind dar asupra-i raul se scoala,
Cind stapineste razboi sau boala,
Vezi saracie, necaz, durere
Cind vezi primejdia in putere ;
Atunci fa anul d-un sfert sa fie,
S-al sfert sa treaca, sa nu mai vie !

Iar cind tu vrajba vezi lepadata,
De sot sotia apropiata,
Parinti, fii, fratii si-arat iubire,
Cum lor povata da sfinta fire,
Cind a oricaruia cuget spune,
Multumiri scumpe de fapte bune,
Cind chiar vrajmasului meu fac bine ;
Cit ziua, sfertul atuncea tine !
Vezi a mindriei la om pieire
Nemilostiva neomenire,
Nelegiuire ca unelteste,
Prietesugu ca se raceste,
Vezi patriotii cu neunire
Siliti, iubitii, spre despartire,
Vezi tu un cuget fara de lege,
Ca sfinte noduri va sa dezlege,
De simtiri inima cind vezi seaca,
Fa ca minutul, anu sa treaca.

Cind vezi dreptatea ca biruieste,
Cind despartitii inger uneste,
Cind toti romanii au cinste mare,
A simpatici cind vezi lucrare,
Cind obstea noastra e fericita,
Cind vezi in brate-mi p-a mea iubita.
Vezi ca sint mintile mele duse
D-ale iubirei placeri nespuse,
Atunci secunda fa s-intirzie.
D-un bun an bisect fa-o sa fie !!!

Asa, placuta, tu, dindu-mi pace,
Si eu prieten al tau m-oi face ;
Iar cum bati ceasuri de vei mai bate
Neamu-ti darapan dupa dreptate !
Caci fara nici o milostivire
Superi auzul s-orice simtire,
Cind fara vreme spui ca e vreme : De rau. de moarte, tot a ne teme.

Pacea

Cresti in san pe
Plutu, pace mult bogata,
Ramura maslinu-ti da veselitoare.
Sarpe la picioare ai nevinovata ;
D-orice maiestrie, zboara, iubitoare !

Cornu-nbielsugarii adu-ne indata !
D-armuri, de pavazi, vino arzatoare,
Grasul, roditorul, albul piept ne-arata,
Puie caduceu-ti iar negotu-n floare.

Scump insarcinata de flori, spicuri, poame,
Daruieste noua faceri mii de bine !
Izgoneste rele, boale, ciuma, foame !

Prea intemeiate fa s-avem cu tine
Sfinte de neamuri pravili econoame !
Fericirea noastra nezmintita tine !

Horia Bottea, poet şi prozator

Biografie Horia Bottea

Horia Bottea (n. 3 martie 1891, d. 22 iunie 1948) a fost un poet şi prozator român. În paginile sale de proză are o atitudine apropiată de avangardă (pentru care a fost inclus în cartea lui Dan Gulea "Evoluţia avangardei româneşti"), dar în versuri este un modernist moderat adeseori tributar lui Arghezi (de altfel, volumul "Game" este dedicat chiar lui Arghezi).

Opere

* Game, 193?
* Game şi pendulări, Colecţia Restituiri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983

Insula

Insula să mă lase guşterilor, când plouă,
Câinelui din bezna grădinei lui Assan,
Botului întins, în ţară nouă,
De malul blând şi dulce dunărean.
Smochinului cu rodul de soare copt şi cald,
Valurilor, în cute şi în fald,
Culcate noaptea 'n vaduri sub lună,
Cum se cuvine, albastră şi lină şi bună.
Vaporulu ivit, fir alb pe ţărm sârbesc,
Cum paşii lui Iisus, tot aici se ivesc,
Sub capacul boltei arse
Sprijinite de pilaştrii.
Să mă lase zărei largi, întoarse,
Orientului trântit printre aştrii,
Arome, filtre, văluri, narghilele şi cânt.
Strecoare-i jalei mele, în jar de rugini roase,
Viul argint al şopârlei mici pe pământ.

...Să o ridice în halucinarea regală a broaştei ţestoase.

Poetul Samson Bodnărescu

Biografie

Samson Bodnarescu, poet, prozator si dramaturg roman, s-a nascut pe 27 iunie 1840 in satul Voitinel, judetul Suceava. Dupa absolvirea liceului si obtinerea diplomei de bacalaureat in 1865, Samson Bodnarescu ocupa postul de profesor si pedagog la Institutele Unite din Iasi. In aceasta perioada devine si membru al societatii culturale Junimea, condusa de Titu Maiorescu.

Din 1986 urmeaza la Viena, apoi la Berlin si Giessen, studii universitare de filozofie. Dupa patru ani petrecuti la studii in strainatate, revine la Iasi in 1870 cu diploma de doctor in filosofie, urmand sa ocupe postul de bibliotecar la Biblioteca Universitatii si, ulterior, la directia Scolii Normale Vasile Lupu.

Samson Bodnarescu a inceput sa scrie versuri de la varsta de douazeci si unu de ani, compunand poezii patriotice, de dragoste si pasteluri. A debutat in 1867 cu o povestire, in paginile revistei Convorbiri literare. A mai scris poeme cu caracter filosofic idealist, epigrame, elegii si piese de teatru.

Sub influenta romantismului german a scris nuvelele “Suferinte” si “Mici escursiuni”. Bodnarescu a aratat si o pasiune constanta pentru teatru, considerand ca aceasta este adevarata sa vocatie. Inca din timpul liceului a inceput sa scrie o piesa de teatru in cinci acte, „Roman si Viorica sau Vointa e puterea vietii”, pe care a abandonat-o in favoarea piesei “Rienzi”, la care a inceput sa lucreze in aceeasi vreme si pe care a publicat-o in „Convorbiri literare" in 1868.

O alta scriere importanta din opera lui Bodnarescu este drama “Lapusneanu-Voda”, aparuta tot in Convorbiri Literare (1878-1879). Activitatea literara a scriitorului s-a sfarsit cu drama istorica “Ilie Voda”, aparuta in 1897. In anul 1879 Samson Bodnarescu este numit director al Institutului Anastasie Basota din Pomarla, judetul Botosani unde a activat pana la sfarsitul vietii. Scriitorul s-a stins din viata pe 3 martie 1902, la Botosani.

Soarele mire

I

Vin, trimise de la soare,
Mandre raze calatoare
Si aduc campia plina
De caldura si lumina.
Si-aduc veste peste fire
Ca se-ntoarce al ei mire
Cu nespuse desfatari
Din cumplite departari.
La asa placuta stire
Ea incepe pregatire,
Si aduna toate cele
Cate sunt pentru gatele:
Prinde vanturile moi
Si le pune la razboi
Si le-nvata, ca sa-i tese
Nimitezele alese,
Ale caror gingasi fire
Sunt din ceata cea subtire.
Cu acestea dimineata isi acopera ea fata.
Pune vantul cald apoi,
De-i gateste soi de soi
De covoara impletite
Tot din flori nepomenite,
Sa-i slujasca de primire
Pentru dragalasul mire
Si sa guste-n dulce tihna
A iubirii lor odihna.
Pune floare langa floare
Cu miresme-mbatatoare
Si-apoi umple a lui potire
Cu suflare de zefire
Si suspine de iubire
Si de dragoste aleasa
Cum n-a mai facut mireasa
Pat de dulce pregatire

Pentru asteptatul mire in palatele-i zidite
Din vazduhuri poleite
Cu albastru din tarie,
Sa dureze-n vecinicie
Si cu aur rupt din stele,
Sa dureze ca si ele;
Lustruite cu lumina
Stransa, cand e luna plina,
Si cu scari din nori durate
Cum n-ai mai vazut palate.
Iar inintru-mpodobite
Cu icoane zugravite
Din fete de curcubeie
Si cu lacuri si paraie
Si cu toate cate sunt
Nascocite pe pamant.
Zori cu umblete istete
Deschid portile marete
Si amurgul cel de sara
Le inchide apoi iara
Atat sunt de minunate
Si atata-s de-ncantate,
Ca intrat, din ele-n veci
N-ai voi ca sa mai pleci.
Serenade fac prin parcuri
Cantaretii pe sub arcuri,
Cu verdeata poleite
Si din mlazi si foi boltite.
Ei in gingase raspunsuri
Spun a dragostei neajunsuri,
Singuratici uneori
Stand ascunsi pe dupa flori;
Cateodata stransi in cor in fata ferestilor
Spun dulci cantecele lor
S-aline-al miresei dor.

II

Si cum pleaca mirele,
Merg in lume stirile in radvane trase lin
Prin vazduhul cel senin
De siraguri de cucoara
Sfatuind ca una zboara.
Cocostarci naintea lor
Duc naframe albe-n zbor.
Iazuri trec, campii si stuhuri
Jucand hora prin vazduhuri;
Decat ei mai sprintinele
Vin in urma randunele,
Tot cotind si-n zbor ratund
Cat vederile patrund;
Si tot spun cu vesel glas
De tari ce-n urm-a ramas
Si s-alinta sus sub nori
De ti-i drag de zborul lor.
Vestea merge, vestea vine,
Si de veselii sunt pline
Cerul tot, pamantul tot
Si prin mari cate-s inot.
Tot asa si-n departari
Lumile-s in desfatari
Sus in car de aur sede
Mirele, de lumea-l vede
Mandru, falnic lucitori
Cu nespusele-i comori in priviri de drag si foc,
Ce-aduc lumilor noroc,
De zambiri cum nu mai sunt
Nici in cer, nici pe pamant.
Si-asa raze de lucire
De la dansul iau pornire,
Ca nici unul ce-l urmeaza,
Din atatea mii de cete
Nu-ndrazneste, nu cuteaza
Langa el sa se arate.
Numai cand cu zambet dulce
Se coboara sa se culce,

Mii de hore-ncep nuntasii
Tot in mijloc cu fruntasii
Nalt palatului ceresc,
Unde toti salasluiesc;
Vezi luceferi mai berbanti
Strabatand in gingas dant,
Lungi siraguri de dragi stele,
Ce fac jocuri intre ele,
Tot ferindu-se-ntr-una
Sa nu supere pe luna,
Ce de dor manata zboara
Printr-a cerului popoara
Si e vecinie calatoare
Dupa dragalasul soare
Drag ti-i,
Doamne, sa privesti
Jocul lumilor ceresti!
Cand din cand vezi cum se lasa
Cate una mai aleasa
Din nemaisfarsitul cor
Spre pamant in tainic zbor,
Aducand miresei carte
De la mirele departe,
Aducand si-o sarutare
Numai cerul cum le are.
Si cat stai si cat privesti,
in atata te uimesti,
Ca din sara pana-n zori
Nu sfarsesc sa joace-n hori.
Cand din cand prin jocul lor
Trece tainic cate-un nor
Cu raspuns de la iubita
Ca a fost cartea primita.
El prin stele, ea prin nor
isi preschimba dorul lor;
El prin carti de stralucire,
Ea prin semne de mahnire.

III

Zile trec si zile vin,
Si vazduhul cel senin
E de raze tot mai plin,
Raze dulci, imbatatoare,
Cum vin numai de la soare,
Ce nu are mult acum
Din al nuntii sale drum.
Vesel, plin de fericire
Fiind drumul de iubire.
Intr-o zi, ah! lunga zi!
Nu se stie ce-i veni,
Ca deodata se opri
Si spre mandra sa privi
Cu-asa dragoste duioasa
Cum n-a mai simtit mireasa.
Ea vazandu-l tresari
Si la fata-ngalbeni isi aduse iar aminte
Vremile mai dinainte,
Cum de multe, multe ori
I-a mai fost el petitor,
Dus de-un farmec nenteles inapoi cum a purces,
Si-a lasat-o cum nu lasa

Mirele pe-a sa mireasa.
Sta pe ganduri ratacita,
Sta cu inima zdrobita,
Si cum sta si cum priveste,
El cu dragoste-i sopteste: „Ce sa fac si cum sa fac,
Ca nu am iubirei leac.
Nu stii tu c-a mea menire
Este vecinie sa fiu mire,
Far' de stare intr-un loc,
Far' de draga cu noroc?"
Zice, merge si nu-i pasa
Oricat dorul il apasa
Ea-l priveste cum se duce
Asa drag si-asa de luce!
Uita noaptea, uita-n zori
Sa-ngrijeasca de-a ei flori;
Uita tot si toate cele
Cate sunt penmj gatele
Si s-acopere cu jele.

Poetul Emil Giurgiuca

Biografie Emil Giurgiuca

Emil Valer Giurgiuca (n. 27 decembrie 1906, Diviciorii Mari (lângă Gherla - jud. Cluj) - d. 3 martie 1992, Bucureşti) a fost un poet şi traducător român, unul dintre cei mai activi şi mai importanţi reprezentanţi ai aşa-zisului grup de "tineri poeţi ardeleni" (Mihai Beniuc, George Boldea, Ion Th. Ilea ş.a.) al căror stil se poate descrie drept o încrucişare discretă şi armonioasă dintre modernism şi tradiţionalism.
A scos împreună cu George Boldea (un poet a cărui singură plachetă de poezii a fost prefaţată de Giurgiuca) revista "Abecedar" la Brad.
A realizat antologiile "Poeţii tineri ardeleni" (1940) şi "Transilvania în poesia românească" (1943).
În timpul perioadei de tăcere editorială începând cu anii '40 târzii, a tradus din literatura maghiară şi a fost profesor secundar de română şi limbi clasice la două licee din Bucureşti. Volumele sale începând cu Poemele verii au fost superficial criticate de unii critici drept "poezie conjucturală", în fapt poetul având o reală vocaţie pentru poezia patriotică (deşi nu în mod exclusiv). Oricum, poetul a refuzat să semneze vreun omagiu ceauşist şi a preferat să stea deoparte de centrul vieţii literare, chiar dacă, atunci când era premiat, nu refuza ostentativ premiul.
A fost căsătorit cu Mara Giurgiuca, care a fost şi ea traducătoare, mai precis din literatura germană.
Liviu Grăsoiu a publicat la Editura Vestala o monografie intitulată "Emil Giurgiuca, sub povara vremurilor".

Opere

* Anotimpuri, Colecţia Abecedar, 1938
* Dincolo de pădure, Fundaţia pentru literatură şi artă "Regele Carol I", Bucureşti, 1943
* Poemele verii, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1964
* Cântece de ţară, Editura Tineretului, Bucureşti, 1967
* Poezii, Colecţia Cele mai frumoase poezii, Editura Tineretului, Bucureşti, 1968 (cuvânt înainte de Dragoş Vrânceanu şi desene de Catul Bogdan)
* Semne pe scut, Editura Eminescu, Bucureşti, 1972
* Poeme, Colecţia Poeţi români contemporani, Editura Eminescu, Bucureşti, 1989 (ediţie definitivă; cuvânt înainte de Ion Dodu Bălan şi coperta de Constantin Guluţă)
* Antologie centenară. 1906-2006, Editura Corvin, Deva/Brad, 2006 (ediţie îngrijită de Tudor Giurgiuca)

Cuvintele

Cuvintele sunt grunjii de culori,
Reflexe din jăratecul latent,
Esenţe vii, nescuturate flori
Şi semne unui sens incandescent.

Ce-i risipit, cu ele mi-l adun,
Ca într-o stemă, şesuri, râuri, munţi.
Câmpul real pe care-l recompun,
Spre piscuri virtuale-ntinde punţi.

Şi se-ncheagă-un tânăr univers
Şi singular în fiece cuvânt.
Miracolul acesta e: un vers,
Cristal şi undă în care mă cuprind.

Sau mă aleg cu aburul suflat
În dimineţile de martie
Pe iezere - oglinzi în care bat
Munţii cu stelele şi codrii patriei.

Despărțire

Rămas bună ţarină a belşugului
Şi-a copilăriei mele cuib de cuc!
N-o să mai cresc, n-o să mai cânt pe drumul plugului
Şi smuls de lângă boii blânzi, mă duc, mă duc...

Dacă mi-ar creşte umbra-n câmp altoii,
Precum tot câmpul îmi va creşte-n gând.
Prin tină şi pe trup cu biciul ploii
Pe drumul toamnei aş porni cântând.

Ştiu: plugu-n şură mi s-a rugini,
La poartă doi părinţi bătrâni vor plânge,
Sub cer strein şi mohorât voi rătăci
Fără de ţintă, fără soare, fără sânge...

Pe-aici va arde vara înăbuşită-n buruiană,
Un loc în strana dreaptă va fi mereu pustiu.
Mama va duce flori şi-a plânge la icoană
Şi satul va fi trist că nu mai viu...

La o cicoare

Pentru cine te-ai gătit cu atâtea petale?
Cui îi surâzi din zori
Până-n seară? Vântul şi-a pus sandale
De raze de soare.
Dar ochii tăi nu se miră, sunt flori.

Braţele din mâneci scăpate
Le-nalţi către creştet şi ard.
Te prăfuie carul amiezii, din roate,
Şi fumul de ierburi şi nard.

Ci tu, ca un vis de iubire
Al pajiştii verzi,
Te legeni, surâzi în neştire
Şi în tinereţea ta crudă te pierzi.

TEATRU/FILM 3 Martie

Cu Dumitru Rucăreanu

Biografie

Actorul Dumitru Rucăreanu s-a născut la 26 octombrie 1932, in orașul Ghimbav din județul Brașov.

A invațat la liceul Principesa Elena din Brasov si dorea sa urmeze Conservatorul din București. Studiase la Școala Populară de Arte din Brașov pianul si acordeonul dar s-a hotărât sa dea admitere la teatru. A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica in 1956, la clasa profesorului Nicolae Bălțățeanu si a fost repartizat la Teatrul Național din Craiova. A jucat încă din timpul facultății pe scena Studioului Cassandra din capitala in spectacole ca Bălcescu de Camil Petrescu, Bărbierul din Sevilla de Beaumarchais, Tragedia optimistă de Vsevolod Visnevski, Don Gil de Ciorap Verde de Tirso de Molina. La Craiova a rămas pâna in 1959 si a jucat in rolul lui Figaro din Bărbierul din Sevilla de Beaumarchais, Pavlik - O chestiune personală de Alexandr Stein, Ionescu - Arcul de Triumf de Aurel Baranga, Efim Lukici - Zări de necuprins de Nikolai Virta, etc.

S-a mutat la Teatrul de Comedie din capitala si a dat viata la zeci de personaje. A jucat in Burghezul gentilom de Moliere, Nuntă la castel de Suto Andras, Svejk în cel de-al doilea Război Mondial de Bertolt Brecht, Un Hamlet de provincie de Cehov, Mutter Courage de Bertolt Brecht, Noapte la Madrid de Calderon de la Barca, Mofturi de I.L. Caragiale, Arma secretă a lui Arhimede de Dumitru Solomon, D’ale protocolului de Paul Everac, Scandal în culise de Michel Frayn, Galy Gay de Bertolt Brecht, etc.
A colaborat si cu Teatrul de Revista, cu Teatrul Meu.

A debutat in cinematografie in 1963, cu pelicula "Liniște", in regia lui Alexandru Boiangiu, urmata de "Dragoste la zero grade" (1964), "Camera albă" (1965), "Asediul" (1971), "Aventuri la Marea Neagră" (1972), "Porțile albastre ale orașului" (1973), "Agentul straniu" (1974), "Cercul magic" (1975), "Mastodontul" (1975), "Calotescu" (1975), "Gloria nu cântă" (1976), "Acțiunea Autobuzul" (1977), "Am o idee" (1981), "Miezul fierbinte al pâinii" (1983), "Secretul lui Bachus" (1984), "Sosesc păsările călătoare" (1984), "Coana Chirița" (1986), "Secretul lui Nemesis" (1990), "Harababura" (1990).

La ediția din 2010 a Galei Comediei Romanesti i s-a decernat premiul de Excelență pentru întreaga carieră.

A decedat la 3 martie 2013 în București și a fost incinerat.

Filme cu Dumitru Rucareanu

· Cuscrele (2005)

· Dulcea saună a morții (2003) - Doctorul

· Cucoana Chirița (1986) Trailer

· Căsătorie cu repetiție (1985)

· Secretul lui Nemesis (1985) Trailer

· Secretul lui Bachus (1984) - ofiţer de miliţie Trailer

· Sosesc păsările călătoare (1984)

· Amurgul fantanilor (1983)

· Am o idee (1981) - Tipurdea

· Grăbește-te încet (1981)

· Reteaua "S" (1980) - ofiter de Securitate

· Drumuri în cumpănă (1979)

· Falansterul (1979)

· Acțiunea Autobuzul (1978) - Matei

· Toate pânzele sus! (1977)

· Cercul magic (1975)

· Mastodontul (1975) - Tobosarul

· Porțile albastre ale orașului (1975) - Tunarul Mazilu

· Aventuri la Marea Neagră (1972) - Nuny

· Dragostea începe vineri (1972) - Medicul veterinar Gruiescu

· Războiul domnițelor (1969)

· Ziaristii / (1969)

· Camera alba (1964)

· Dragoste la zero grade (1964)

Casatorie cu repetitie (1985),HD: https://youtu.be/o43KelatERo.

Dumitru Rucareanu: http://youtu.be/VcvPRe3Hh4g.

Mihail Sorbul - A doua tinerete 1991

Fantoma turmelor - Vasile Rebreanu

Bel-Ami - Guy de Maupassant

SFATURI UTILE 3 Martie

ASPIRINA ȘI CURĂȚENIA

Indiferent de cat de mult te straduiesti sa speli hainele albe, uneori comiti o greseala. Drept urmare, acestea capata un aspect murdar. Si odata cu el, la fiecare spalare, hainele tale isi pierd tot mai mult din stralucire.

Oricum ar fi, exista o solutie pentru aceasta problema, iar ea se gaseste chiar in dulapul tau cu medicamente.

Este vorba de aspirina!

Vei avea nevoie de aproximativ 5-6 pastile la o masina de spalat. Poti accelera procesul daca faramitezi pastilele inainte sa le adaugi.

Daca ai pete mai "serioase", poti dizolva cateva pastile de aspirina intr-un lighean plin cu apa calduta., apoi poti lasa la inmuiat in acea apa circa 30 de minute. La final, ia hainele deja inmuiate si baga-le la masina de spalat.

Programeaz-o la un program normal de spalare, la o temperatura de maxim 40 de grade si te asigur ca vei scapa de cele mai dificile pete.

Aceasta practica "scoate" cu succes petele de sange, vin rosu, cafea sau orice alta pata dificila!

Nu mai sta pe ganduri, incearca de maine aceste trucuri si viata ta se va usura, fara sa mai cheltui bani in plus pe produse scumpe de curatare a hainelor.

GÂNDURI PESTE TIMP 3 Martie

De la Iancu Văcărescu: