12 IANUARIE 2018

RELIGIE ORTODOXĂ 12 Ianuarie

Sf Mc Tatiana, diaconița și Eutasia

Sfânta Muceniţă Tatiana era din vechea Romă şi a trăit în vremea împăratului Alexandru Sever (222-235). 

S-a născut din părinţi credincioşi; tatăl ei a avut dregătoria de consul, în trei rânduri, şi se bucura de multă cinste în senatul roman, fără a se şti că este creştin. Fericita Tatiana a crescut în casa părinţilor ei cu bunăcuviinţă şi cu frică de Dumnezeu, învăţând cu bucurie tainele dreptei credinţe. Ajungând la vârsta căsătoriei, Tatiana n-a voit să se căsătorească, ci vieţuia în curăţie, cu dragoste creştinească. Dorea din tot sufletul să fie mireasă lui Hristos, Căruia Îi slujea ziua şi noaptea, jertfindu-se pe sine şi împodobindu-se cu fapte bune. Era fericită că părinţii ei binecuvântau această hotărâre şi slujea Domnului cu mai mare râvnă, încât s-a învrednicit de cinstea de a fi diaconiţă a Bisericii din Roma, ajutând la catehizarea şi botezarea femeilor.

În vremea aceea, deşi împăratul nu prigonea pe creștini el însuşi, totuşi, îi lăsa pe dregătorii mai mici să se poarte după voia lor cu aceștia. Astfel, pornindu-se prigoană din partea necredincioşilor, Sfânta Tatiana a mărturisit că este creştină, a fost prinsă şi dusă în templul zeului Apolo. Sfânta s-a rugat lui Dumnezeu şi idolul a căzut la pământ, sfărâmându-se, precum şi o parte din templu. Atunci, din porunca mai marilor cetăţii a fost supusă la chinuri cumplite: bătăi, scoaterea ochilor, goliciunea trupului, scrijelirea pe trup cu brice, aruncarea în temniţă, tăierea sânilor, aruncarea spre a fi mâncată de către fiare, spânzurarea şi strujirea trupului, aruncarea în foc. Dar toate le-a îndurat cu putere de sus, de parcă nu simţea nici o durere, şi, cu toate că era schingiuită de prigonitori, propovăduia neîncetat celor de faţă despre puterea şi chemarea Mântuitorului, încât mulţi păgâni veneau la credinţa în Hristos. De aceea, au poruncit să fie decapitaţi sfânta şi tatăl ei.

În secolul al XVI-lea, capul Sfintei Muceniţe Tatiana a fost adus în ţara noastră de Sfântul Voievod Neagoe Basarab (1512-1521) şi se află, în prezent, în Catedrala Mitropoliei Olteniei din Craiova.

Tot astăzi, Biserica Ortodoxă sărbătorește pe Sfânta Muceniță Eutasia  care de sabie s-a savârsit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 12 Ianuarie

A.  PLĂCINTE, GUSTĂRI

Fasole bătută în roşii

·       300 g fasole boabe uscată

·       1 ½ l apă

·       ½ ceapă

·       3 – 4 linguri ulei

·       1 vârf cuţit boia

·       Usturoi pisat

·       Sare

·       5 – 6 roşii mari

Se spală şi se taie capacele roşiilor, apoi se scobesc de conţinut.

        Se sărează şi se întorc cu capacele în jos pentru a se scurge.

        Fasolea, aleasă şi spălată din ajun şi lăsată la înmuiat peste noapte, se lasă să dea câteva clocote şi i se înlocuieşte apa; această operaţie fiind repetată de trei ori.

        Se lasă să fiarbă bine până ce bobul poate fi strivit cu uşurinţă între degete, se strecoară şi se trece prin sită.

        Ceapa tăiată peştişori se prăjeşte în ulei, se adaugă boiaua şi se amestecă.

        Fasolea trecută prin sită se pune într-un castron şi se freacă cu uleiul rămas de la prăjitul cepei până se obţine o pastă spumoasă.

        Se sărează după gust, se adaugă usturoiul şi se amestecă.

        Se umplu roşiile cu acest amestec şi se pun pe platou.

        Restul de fasole se pune într-un castron mic şi se presară deasupra ce a mai rămas din ceapa prăjită.

        Roşiile umplute cu fasole se pot servi ca antreu la una din mese, iar fasolea rămasă poate fi servită la cealaltă masă însoţită de murături sau salată de sfeclă, sau salată de varză.

B.  SALATE

Salată de ridichi negre

·       1 ridiche neagră mare

·       Sare

·       Ulei

·       Măsline

Se curăţă ridichea, se spală şi se dă pe răzătoare; se pune într-o salatieră, se amestecă cu sare după gust şi ceva ulei şi se garniseşte cu măsline.

C.  SOSURI

Sos beşamel

·       7 linguri margarină sau ulei

·       10 linguri făină

·       7 ceşti apă

·       Sare

În margarina topită se pune făina, se amestecă continuu până devine aurie.

Se adaugă cu mare grijă apa (câte puţină) şi se amestecă cu telul.

Când este gata se adaugă sarea.

D.  BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Supă de chimen

·       1 ½ l apă

·       1 ceapă mare

·       1 morcov mare

·       1 pătrunjel rădăcină mare

·       1 rădăcină ţelină potrivită

·       2 linguri margarină sau ulei

·       1 linguriţă făină

·       2 linguriţe chimen

·       Sare

·       Crutoane

Zarzavaturile tăiate ca tăieţeii se fierb cu chimenul.

        Când au fiert, se strecoară şi se pune zeama din nou la fiert, adăugând făina foarte uşor prăjită în margarină sau ulei.

        Se sărează.

        Se lasă să mai dea câteva clocote.

        Se serveşte cu crutoane.

E.  MÂNCĂRURI

Musaca de vinete

·       ½ kg vinete

·       5 roşii coapte

·       1 ceapă tăiată mărunt

·       5 căţei usturoi tăiaţi mărunt

·       ½ ceaşcă ulei

·       Sare

·       Piper

·       1 linguriţă zahăr

·       1 legătură pătrunjel

·       ½ kg macaroane groase

·       Sos beşamel conform reţetei date

Se spală şi se taie vinetele în bucăţi lungi şi groase.

        Se sărează şi se lasă 30 minute în strecurătoare pentru a se scurge sucul dăunător.

        Se decojesc şi se taie mărunt roşiile.

        Se călesc ceapa cu usturoiul şi pătrunjelul în ulei şi se adaugă roşiile.

Se spală din nou vinetele şi se lasă să se scurgă bine, după care se prăjesc uşor în ulei încins.

        Se fierb macaroanele în apă sărată şi se strecoară bine.

Se pun jumătate din macaroane într-o formă tapetată cu ulei, peste ele o parte din sosul sosul beşamel, vinetele prăjite, restul de macaroane şi se acoperă cu restul de sos beşamel.

Se dă la cuptor potrivit 30 – 40 minute.

F.  DULCIURI

Mere umplute cu orez

·       4 mere mari frumoase

·       ½ pahar orez

·       4 linguri zahăr

·       Coajă de lămâie

·       Zahăr vanilat

·       Puţină sare

Se fierbe orezul pe jumătate, în apă clocotită cu puţină sare.

        Se scurge bine, apoi se fierbe mai departe într-un sirop preparat din 4 linguri zahăr şi 4 linguri apă.

        Se scobesc merele de miez, se amestecă miezul cu orezul însiropat în care se adaugă coaja rasă de lămâie şi zahărul vanilat.

        Cu acest amestec se umplu merele, se rumenesc la cuptor ½ ore, se pudrează cu zahăr vanilat şi se servesc reci.

ISTORIE PE ZILE 12 Ianuarie

 Evenimente

·         1483: Are loc căsătoria Olenei (numita la Moscova Elena Volosanca, adica românca), fiica lui Ştefan cel Mare al Moldovei, cu Ivan cel tînăr, fiul şi moştenitorul marelui cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea cel mare (1482-1505). Domniţa Elena (Olena), fiica lui Ștefan cel Mare şi a Evdochiei de Kiev, s-a născut la Suceava si  nu se cunoaște cu certitudine data nașterii sale (1464/1466). Prin anii 1480-1481 se pomeni voievodul Ştefan al Moldovei cu o delegaţie a ţarului Moscovei Ivan Vasilievici al III-lea, care venea să-i ceară mîna domniţei lui, Olena (Elena), pentru fiul său Ivan cel tânăr, mostenitorul tronului. Mihai Pleştev, trimisul ţarului, a sosit la Suceava cu o numeroasă şi strălucită întovărăşire de boieri moscoviţi şi cu împuternicirea de-a săvârşi logodna, ca procurator al tânărului Ivan. Urmară ospeţe şi serbări şi domniţa Elena porni, prin Polonia, înspre destinul ei. Ştefan vodă îi dădu trei boieri s-o întovărăşească: Lascu, Sînger şi pe Gherasim cu jupînesele lor. Regele Cazimir al Poloniei o primi pe tînăra domniţă moldoveancă şi pe însoţitorii ei asa cum se cuvenea viitoarei ţarine moscovite, dându-i bogate daruri, şi alaiul domnesc porni mai departe, ajungând la Moscova de postul Sfântului Filip. Acolo, tânăra domniţă fu dusă întâi într-o mănăstire, unde prin mijlocirea mamei ţarului, făcu cunoştinţă cu logodnicul ei, iar de bobotează avu loc nunta. Din această căsătorie s-a născut doi ani mai tîrziu  un fiu, Dumitru (Dmitri), devenit la 15 ani  cneaz al Vladimirului, al Moscovei şi al Novgorodului. 

·         1528: A fost incoronat Gustav I (născut Gustav Eriksson), rege al Suediei , din 1523 ( d. 29 septembrie 1560), până la moartea sa. A fost primul monarh al Casei de Vassa, o influentă familie nobilă care va devenit casa regală a Suediei în secolele XVI și XVII. Gustav I a fost ales regent în 1521, după rebeliunea împotriva regelui Christian al II-lea al Danemarcei, liderul Uniunii Kalmar care controla cea mai mare parte din Suedia acelor vremi.

·         1669: A aparut in Franta lucrarea lui Nicolae Milescu  Spatarul,“Ecrit d’un Seigneur moldave” („Scriere a unui senior moldovean”), prima scriere a unui român publicata la Paris.

·         1742: Domnul Constantin Mavrocordat stabilește obligațiile țăranilor moldoveni așezați pe moșiile mănăstirilor; claca acestora este fixată la 12 zile anual. Hotărârea este confirmată la 15 ianuarie 1744. Constantin Mavrocordat (n. 27 februarie 1711, Constantinopol – d. 23 noiembrie 1769, Iași), a fost domn al țărilor române. În Țara Românească a domnit de șase ori: septembrie 1730 – octombrie 1730; 24 octombrie 1731 – 16 aprilie 1733; 27 noiembrie 1735 – septembrie 1741; iulie 1744 – aprilie 1748; c. 20 februarie 1756 – 7 septembrie 1758 și 11 iunie 1761 – martie 1763 și în Moldova de patru ori: 16 aprilie 1733 – 26 noiembrie 1735; septembrie 1741 – 29 iunie 1743; aprilie 1748 – 31 august 1749 și 29 iunie 1769 – 23 noiembrie 1769. În timpul domniilor sale, a căutat să îmbunătățească starea supușilor. A fost domnul care a suprimat iobăgia în țările române: mai întâi rumânia în Țara Românească (1746), apoi vecinia în Moldova (1749).

·         1820: În Anglia este înfiintata Royal Astronomical Society. Societatea Astronomică Regală sau Royal Astronomical Society (RAS) este o societate științifică care susține cercetarea în domeniul astronomiei, fondată la Londra în 1820. Inițial s-a numit Astronomical Society. Numele actual i-a fost acordat de regele William al IV-lea (1830-1837).

·         1840: Eforia Școalelor emite  actul prin care se decide ca țiganii au dreptul de a invața alaturi de toți ceilalți cetațeni. Initiata in anul 1814 printr-un hrisov al lui Ion Voda Caragea, continuata prin actiuni ale lui Grigore Ghica (1828), organizarea scolilor satesti isi capata o concretizare prin ,,Regulamentul  scolar din anul 1833. Acest regulament prevedea si organizarea unor ,,Eforii a scolilor satesti”. Organizate dupa 1834 si in special dupa 1838, aceste scoli erau subventionate de comunitatea locala care asigura localul, lemnele de foc si platea invatatorul. Statul nu asigura gratuitatea invatamantului.

·         1848: Revoluția de la 1848 izbucnește în Italia, la Palermo

·         1861: A apărut Legea pentru înființarea Curții de Casație și Justiție din România (membrii acesteia vor fi numiți de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 11/23.1862).

·         1871: Guvernul român condus de Ion Ghica (liberal-moderat) supune Camerei Deputaților dosarul Strousberg pentru a fi discutat. Afacerea Straussberg a fost un puternic scandal politico-financiar privind concesionarea construcţiei liniei ferate Roman – Bucureşti – Vârciorova consorţiului prusian condus de Heinrich Strausberg, un antreprenor german. Neregulile descoperite ulterior în contract şi condiţiile în care s-a realizat concesionarea au provocat un puternic tumult în societatea vremii, aducând importante prejudicii statului român. Costul pe kilometru al reţelei feroviare urma să fie de 270.000 lei aur, adică un total de 247.000.000 lei pentru lungimea magistralei de 914,8 km., inclusiv întregul inventar fix şi mobil, respectiva linie ferata urmand sa fie concesionata constructorului de catre statul roman pe o perioada de 99 de ani. Valoarea pe kilometru de cale ferata impusa de firma prusaca era de cateva ori mai mare decat cea oferita de firmele spaniola si austriaca, eliminate din competitie in mod abuziv.Toate acestea au transformat o afacere comerciala intr-una politica, ajungandu-se pana acolo incat regelui Carol I sa i se ceara abdicarea, cand s-a dovedit ca Ambronn, comisarul controlor al statului român, propus de Carol I, pentru a supraveghea emisia de obligaţiuni in vederea sustinerii financiare a proiectului, se facuse nevazut, iar banii escrocati Romaniei fusesera impartiti intre nobilii protectori prusaci ai lui Straussberg. Finalul scandalului cu care capatase o tenta internationala a trenat pana cand  Strausberg a fost obligat chiar de cancelarul prusac Bismarck sa plateasca Romaniei 6 milioane de franci. Totul s-a incheiat definitiv in ianuarie 1889, cand statul roman a rascumparat de la concesionari liniile ferate, devenind proprietarul acestora. Din acel moment, reteaua de cai ferate a fost extinsa de CFR, culminand cu realizarea podurilor de peste Dunare de catre Saligny, lucrare considerata la acea vreme cea mai mare si mai moderna din Europa.

·         1878: Trupele române cuceresc localitatea Smîrdan (astăzi în Bulgaria), punct important al sistemului de apărare a Vidinului pe timpul otomanilor. Lupta a avut loc în timpul Războiului de independenţă a României si s-a terminat cu infrangerea rezistentei turcesti si cuparea localitatii (Inovo) de către Armata Română.

·         1880: Olanda recunoaște independența României.

·         1908: Un mesaj radio pe distanță lungă a fost trimis pentru prima oară din Turnul Eiffel.

·         1918: Generalul Prezan, sef al Statului Major al Armatei Române, adreseaza o proclamatie populatiei din Republicii Democratice Moldovenesti, în care explica motivele intrarii trupelor române în Basarabia. Constantin Prezan (n. 27 ianuarie 1861, satul Sterianul de Mijloc, comuna Butimanu, plasa Snagov, județul Ilfov, în prezent în județul Dâmbovița – d. 27 august 1943, satul Schinetea, județul Vaslui) unul dintre mareșalii României, erou al Primului Război Mondial.

·         1919: în România, a fost emis Decretul-lege privind organizarea Direcţiei Generale a Statisticii.

·         1929: In Romania la Radio Bucuresti este lansată prima emisiune „Ora copiilor„

·         1932: Are loc premiera filmului "Chemarea dragostei", care prezintă povestea unei fete de țară sedusă de un boier cinic și aruncată în "vâltoarea metropolei". Zbuciumul fecioarei abandonate era punctat de diverse arii de operă și pagini folclorice asigurate de popularul Zavaidoc. Marin Teodorescu (cunoscut mai bine sub numele de Zavaidoc) (n. 8 martie 1896, Pitești — d. 13 ianuarie 1945) a fost un cântăreț român de muzică populară românească și de romanțe din perioada interbelică.

·         1933: Congresul american recunoaste independenta statului Filipine.

·         1943:  Trupele sovietice fac prima breșă în încercuirea germană a orașului Leningrad

·         1950: URSS reintroduce pedeapsa cu moartea pentru spionaj și sabotaj.

·         1951: Intră în vigoare Convenția cu privire la prevenirea și reprimarea genocidului, adoptată de Adunarea Generală a ONU, la 9 decembrie 1948. România a aderat la Convenție la 3 noiembrie 1950.

·         1957: Crearea Conferinței permanente a puterilor locale și regionale din Europa (azi Congresul puterilor locale și regionale din Europa), reunind în cadrul Consiliului Europei aleșii colectivităților locale și regionale.

·         1970: Se incheie razboiul civil din Nigeria, odata cu semnarea capitularii provinciei separatiste Biafra.

·         1984:  În Egipt a reînceput procesul de restaurare a marilor piramide

·         1990: La București se desfășoară un miting în care se cere reintroducerea pedepsei capitale; cu acea ocazie eșuează încercarea lui Dumitru Mazilu de a prelua conducerea Consiliului FSN și a-l înlătura pe Ion Iliescu de la putere. Zi de doliu naţional în memoria victimelor Revoluţiei din decembrie1989. Participanţii îşi amintesc că ucigaşii victimelor sînt încă în libertate şi încet, încet trec de la regrete la revendicări şi proteste îndreptate împotriva guvernului şi a membrilor CFSN.

Sub presiunea mulţimii ajunse la sediul guvernului, se semnează trei decrete:
1) declararea PCR în afara legii;
2) organizarea la 28.01.1990 a unui referendum privind reintroducerea pedepsei cu moartea (abolită la 7.01.1990, prin Decretul-lege nr.6);
3) instituirea unei comisii naţionale pentru rezolvarea sesizărilor şi doleanţelor tuturor cetăţenilor.
La 17.01.1990, decretele 1 si 2 vor fi anulate de către CFSN.

·         1990: Se reînfiinţează oficial Partidul Social-Democrat Român; primul preşedinte: Sergiu Cunescu (1990-1999).

·         1991:  Congresul american a răspuns pozitiv demersului propus de președintele George W. Bush, de a lua parte la confruntările militare din Golful Persic

·         1995: La Trenton, New Jersey, are loc prima audiție a lucrării compozitorului de origine română, Sabin Păutza, scrisă cu ocazia sărbătoririi zilei de naștere a luiMartin Luther King jr.

·         1998: Un numar de 19 țări europene, între care și România, semnează, la Paris, Protocolul privind interzicerea clonării umane – primul text de drept internațional constrângător elaborat în acest domeniu

·         1999: Greva minerilor din Valea Jiului. Liderii minerilor cer venirea președintelui Emil Constantinescu în Valea Jiului.

·         2000: Deschiderea oficială a “Anului Internaţional Mihai Eminescu”, sărbătorit în cadrul UNESCO, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naşterea marelui poet.

·         2001: Intră în vigoare Acordul bilateral între Polonia și Kazahstan privind obligativitatea vizelor.

·         2002: Uniunea Europeană a invitat zece ţări candidate la aderare – Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru şi Malta – să i se alăture începând cu data de 1.05.2004. Numărul membrilor UE creşte astfel de la 15 la 25, iar pentru România şi Bulgaria a fost fixat ca termen al aderării anul 2007.

·         2010:  In Haiti se produce un cutremur devastator. La ora locală 16:53, un grav cutremur de pământ cu magnitudinea de 7,0 grade pe scara Richter, cu epicentrul în imediata apropiere a capitalei Port-au-Prince. Cele mai mari pagube s-au înregistrat chiar în centrul capitalei, unde imediat au fost date dispărute mii de persoane. La 28 ianuarie  2010 numărul de victime găsite sub dărâmături ajunsese la circa 170.000 morți. La 4 februarie numărul total de victime a fost apreciat la 230.000 morți, 300.000 răniți și 1.000.000 de oameni rămași fără adăpost. O consecința a  cutremurului din Haiti a  fost si izbucnirea  unei  epidemii de holeră in luna  în octombrie 2010,  din cauza înrăutățirii aprovizionării cu apă potabilă . Încă din primele zile au fost numărați sute de morți. La 19 noiembrie 2010 numărul morților ajunsese la circa 1.100.

Nașteri

·         1562: Carol Emanuel I, Duce de Savoia (d. 1630)

·         1579: S-a nascut medicul, fiziologul, chimistul si fizicianul olandez Jan Baptist van Helmont (30 decembrie 1644), descoperitorul “gazului carbonic” CO2. Pe lângă valoroase contribuții în domeniile sus menționate, i se atribuie introducerea cuvântului gaz, ca denumire pentru una din stările de agregare.

·         1591: José Ribera, pictor spaniol (d. 1652)

·         1628: S-a nascut Charles Perrault, scriitor francez (“Povestile maicii mele Gâsca, sau Istorisiri si povesti din trecut”). Aceasta culegere scrisa de Perrault în anul 1697, cuprinde minunatele basme iubite de generatii intregi de copii: Scufita rosie”, “Motanul încaltat”, “Cenusareasa”, “Frumoasa adormita” ,“Barba-albastra” s.a. (d. 16.05.1703). Charles Perrault (n. 1628, Paris — d. 1703) a fost un poet francez, scriitor de proză și povestitor, membru de frunte al Academiei Franceze, care a avut un rol de frunte preponderent în disputa literară, cunoscută sub numele de „Cearta dintre antici și moderni”.

·         1729: S-a nascut Edmund Burke, filosof și om politic britanic; (d. 1797). Edmunde Burke (12 ianuarie 1729, Dublin, Irlanda — 9 iulie 1797, Beaconsfield, Anglia) — reprezentant de seamă al conservatorismului. A scris: „Reflecții pe marginea revoluției din Franța” – respectarea tradiției: monarhie, biserică, aristocrație. Citat: „Pentru ca raul sa triumfe, este suficient ca cei buni sa nu faca nimic.”

·         1746: S-a nascut Johann Heinrich Pestalozzi, pedagog și didactician elvețian, care a înnoit viziunea asupra metodelor de predare în învăţămîntul primar; (d.17.02.1827). Johann Heinrich Pestalozzi (n. 12 ianuarie 1746 – d. 17 februarie 1827) a fost un pedagog elvețian și reformator al educației. A îmbogățit și reînnoit conținutul și metodele învățământului primar, fiind considerat întemeietorul școlii populare Pestalozzi a fost influențat atât de iluminism, cât și de romantism. Astfel, a considerat că îmbunătățirea situației maselor populare se poate realiza în primul rând prin educație și instrucție, care ar trebui să se desfășoare, atât în școală cât și în mediul familial, conform naturii, adică să descopere și să stimuleze abilitățile înnăscute al copilului. Considerând că tineretul trebuie să fie înzestrat nu numai cu cunoștințe, ci și cu deprinderi practice, a preconizat îmbinarea instrucțiunii cu munca productivă. Principiile școlii pestalozziene au fost preluate, cu unele îmbunătățiri, de întreaga pedagogie științifică: intuiția, stimularea activității proprii a copilului, respectarea individualității lui, asigurarea dezvoltării armonioase și echilibrate a omului și încadrarea în comunitatea educativă (de la familie până la umanitate).

·         1751: Regele Ferdinand I al celor Două Sicilii (d. 1825)

·         1792: S-a născut Alexandru Ipsilanti, conducătorul mişcării eteriste de la 1821; (m.01.08.1828).

·         1808: S-a născut la Brașov, in Transivania, generalul şi omul politic român  Christian Tell; (d. 12 februarie 1884). Și-a făcut studile la Colegiul Sfântul Sava din București, unde i-a avut ca profesori pe Gheorghe Lazăr și Ion Heliade Rădulescu. Christian Tell s-a înrolat în forțele militare ale Imperiului Otoman, luptând în Războiul ruso-turc din 1828-1829, unde a primit gradul de căpitan. În 1830, a  intrat  în nou-formata armată a Țării Românești, avansând constant în gradele militare. În 1843, împreună cu Ion Ghica și Nicolae Bălcescu, a pus bazele societății secrete bucureștene Frăția – care a fost motorul revoluției de la 1848. La izbucnirea revoluției de la 1848, Christian Tell a mobilizat trupele pe care le comanda în sprijinul revoluționarilor din Țara Românească, ajungând să fie cunoscut sub numele de „sabia revoluției”. A fost prezent la adunarea de la 9 iunie 1848, care a emis Proclamația de la Islaz, fiind numit printre cei cinci membri ai guvernului provizoriu înființat în acel moment. Christian Tell a făcut de asemenea parte și din noul guvern provizoriu stabilit la București, iar după 19 iulie 1848 a fost membru al locotenenței domnești (împreună cu Ion Heliade Rădulescu și Nicolae Golescu). A militat pentru înființarea și înzestrarea Gărzii Naționale, fiind înaintat la gradul de general. După înfrângerea revoluției de la 1848, pentru Tell a urmat o perioadă grea a exilului în Franța și apoi în insula Chios și Smirna, o bună bucată de timp fiind despărțit de familie și confruntat, ca de altfel majoritatea românilor aflați în pribegie, cu dificultăți financiare. Împreună cu ceilalți doi membri ai locotenenței domnești, Ion Heliade Rădulescu și Nicolae Golescu, a încercat să reorganizeze emigrația românească (aripa moderată), intrând uneori în conflict cu aripa radicală (Brătienii, C. A. Rosetti, Ion Ghica). Christian Tell s-a întors din exil în 1857,sustinand alegerea deputaților  pentru Divanul ad-hoc. A fost participant activ (deputat, coordonator al Comisiei Centrale de la Focșani) în mișcarea unionistă, care a dus la dubla alegere ca domnitor în 1859 a lui Alexandru Ioan Cuza și la înființarea a statului unitar român.

·         1810: Ferdinand al II-lea, regele  Celor Două Sicilii (d. 1859)

·         1845: S-a născut la Falticeni, filologul şi folcloristul roman Alexandru Lambrior, membru al societăţii Junimea si membru corespondent al Academiei Romane; (m.20 septembrie 1883 la Iasi).

·         1849: Jean Béraud, pictor francez (d. 1935)

·         1852: S-a născut mareşalul Joseph Joffre, comandantul şef al armatelor franceze (1914-1916) pe frontul de Vest, în timpul Primului Război Mondial; renumit în urma victoriei de la Marna;( d.3 ianuarie 1931). Joseph Jacques Césaire Joffre (n.12 ianuarie 1852 – d. 3 ianuarie 1931). mareșal francez în timpul Primului Război Mondial. Este cel mai cunoscut prin faptul că a retras și a regrupat armatele aliate în Prima bătălie de pe Marna, fiind artizanul victoriei strategice a aliaților în 1914, la debutul Primului Război Mondial. Popularitatea i-a adus porecla de „Papa Joffre”.

·         1857: S-a născut Sabba Ştefănescu, om de stiinta  român, profesor de paleontologie la Universitatea din București, membru corespondent al Academiei Române; (d.16 iulie 1931, Sinaia).  A studiat la Paris, unde a obținut licența în științe naturale (1879). Din 1881 a fost profesor de științe naturale la Școala Comercială și la liceul Sf. Sava din București, al cărui director a devenit în 1893. În același timp a lucrat la prima hartă geologică a României, întocmită în acea perioadă de Biroul Geologic condus de Grigoriu Ștefănescu. În 1897 a obținut doctoratul în geologie și paleontologie la Universitatea din Paris. A devenit membru corespondent al Academiei Române în 1893.

·         1863: Swami Vivekananda, filosof indian (d. 1902)

·         1874: S-a născut juristul Paul Negulescu, membru de onoare al Academiei Române (m. 6 mai 1946)

·         1876: S-a născut scriitorul Jack London (“Colţ Alb”, “Călcâiul de fier”, “Martin Eden”); (m. 22 noiembrie 1916). Jack London este pseudonimul literar al lui John Griffith Chaney (n. 12 ianuarie 1876, San Francisco – d. 22 noiembrie 1916, Glen Ellen, California), scriitor și jurnalist american. Opera sa (care constă în special din romane) are ca subiect existența crudă, sălbatică și spiritul de revoltă și aventură, în care eroii, de o forță fizică și morală supraumană, sunt antrenați într-o luptă brutală pentru supraviețuire. În plan literar, a fost influențat de Robert Louis Stevenson, Rudyard Kipling, Joseph Conrad, iar în cel ideologic de Charles Darwin, Herbert Spencer, Karl Marx și Friedrich Nietzsche.

·         1889: Enrico Bompiani, matematician italian, membru de onoare al Academiei Române (d. 1975)

·         1890 - S-a născut pictorul Fritz Kimm (m.05.05.1979).

·         1891 (12/24):  S-a născut medicul Basil Theodorescu, unul dintre fondatorii cardiologiei româneşti. În 1947 a pus bazele Societăţii de Cardiologie din România. Este membru al Academiei Române.

·         1893: S-a născut Hermann Goering, comandant al forţelor aeriene germane în timpul celui de-Al Doilea Război mondial, al doilea om ca importanţă în Germania Nazistă; (m. 15 oct. 1946). Hermann Wilhelm Göring, adesea doar Hermann Göring sau Hermann Goering, (n. 12 ianuarie 1893, Rosenheim, Bavaria, d. 15 octombrie 1946, Nürnberg), aviator militar german, politician, comandant militar, al doilea în ierarhia partidului național-socialist (nazist) și a celui de-al Treilea Reich, după Adolf Hitler, și comandantul aviației militare, Luftwaffe, a Germaniei naziste. Înființarea primelor lagăre hitleriste germane de concentrare (gen închisoare) și a Gestapo-ului (poliția secretă de stat) sunt strâns legate de numele lui Göring. Divizia de tancuri Hermann Göring Panzerdivision (divizia de blindate și parașutiști), care a luptat în Africa și Sicilia, a purtat numele său.

·         1893: Alfred Rosenberg, influent membru al partidului nazist (d. 1946)

·         1895: Sándor Földes (pseudonim literar: Pál Ács), scriitor, poet, jurnalist și redactor al radiodifuziunii maghiar. Exponent al expresionismului (d. 1968)

·         1899: Paul Hermann Müller, chimist elvețian, laureat Nobel (d. 1965)

·         1900: S-a născut, la Vârşeţ, in Serbia, geologul Alexandru Codarcea; (d. 28mai 1974,București). A elaborat lucrări referitoare la geologia, petrografia şi tectonica Carpaţilor Meridionali. Este membru al Academiei Române. A fost profesor de mineralogie şi petrografie la Institutul de petrol, gaze şi geologie din Bucureşti. Autor al unor importante lucrări cu privire la rocile banatitice, la geologia petrografică şi la tectonica Carpaţilor Meridionali.

·         1903: Igor Kurchatov, fizician rus (d. 1960)

·         1906: Emmanuel Levinas, filosof francez (d. 1995)

·         1907: Serghei Koroliov, inginer rus, proiectant de rachete (d. 1966)

·         1908 - S-a născut regizorul francez Jean Delannoy. A obţinut, în 1946, Marele
Premiu de la Cannes pentru filmul "Simfonia pastorală".

·         1910: Luise Rainer, actriță germană

·         1919 - S–a născut Jacques Mauclair, actor, dramaturg, regizor francez, unul dintre primii care au pus în scenă piesele dramaturgului român Eugen Ionescu (m.20.12.2001).

·         1925: S-a născut Laurenţiu Profeta, compozitor român; (d.2006). Compozitorul Laurenţiu Profeta s-a stins din viaţă la vârsta de 81 de ani. A studiat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi la Conservatorul de la Moscova. De asemenea, a absolvit Facultatea de Filosofie din Capitală. Între anii 1949 şi 1953, Laurenţiu Profeta a îndeplinit funcţia de director adjunct al Societăţii Române de Radiodifuziune, apoi a condus Direcţia de muzică din cadrul Ministerului Culturii, între anii 1953 şi 1955, respectiv între anii 1959 şi 1961. Creaţia sa a cuprins mai multe genuri, în special muzică uşoară.

·         1926 - S-a născut Alexandru Andriescu, filolog şi istoric literar ("Relief contemporan", "Limba presei româneşti în secolul al XIX-lea").

·         1926: Horea Popescu, regizor român (d. 2010)

·         1926 - S-a născut Ray Price, cântăreţ country american.

·         1927 - S-a născut, la Godeni, judeţul Argeş, medicul chirurg Eugeniu Gh. Proca, membru de onoare al Academiei Române (m. 7 martie 2004). Timp de peste 40 de ani şi-a concentrat atenţia asupra problemelor insuficienţei renale. A organizat primul Centru de hemodializă şi a efectuat primele transplanturi renale din România (1980). Este membru de onoare al Academiei Române. A urmat cursurile Facultăţii de Medicină militară din Bucureşti (1945-1949). După excluderea sa din Institutul militar, continuă studiile la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1951-1953). Deşi şef de promoţie, funcţionează ca medic într-o mină de cărbuni de pe Valea Trotuşului. În 1953 intră, prin concurs, la Spitalul Panduri. În 1957 a susținut teza de doctorat Insuficienţa renală acută, iar în 1969 a obţinut titlul de doctor docent. Până în 1965, când devine șeful Clinicii de urologie de la Fundeni, parcurge toate etapele didactice numai prin concurs. Între 1963-1964 efectuează un stagiu la Institutul de urologie din Londra iar în 1967 efectuează cinci luni de stagiu la Boston, la Harvard. În 1989, a reînfiinţat Societatea Romană de Urologie (desfiinţată în 1945), al cărui preşedinte a fost până în aprilie 1999, dovedindu-se un demn urmaş al profesorilor Herescu şi Hortolomei. De asemenea, a reînfiinţat Revista română de urologie. A fost profesor de clinică chirurgicală urologică la Institutul de Medicină și Farmacie din Bucureşti (din 1973); rector al Institutului de Medicină din Bucureşti (1976-1978), ministru al sănătăţii (1978-1985).

·         1930 - S-a născut Glenn Yarborough, cântăreţ american.

·         1936 - S-a născut Charlie Gracie, cântăreţ şi chitarist american.

·         1936: Liliana Cavani, regizoare italiană

·         1939: S-a nascut  la Dorohoi actriţa  româncă Rodica Tapalaga,  (“Tănase Scatiu”, “Dragostea şi revoluţia”); (d.18.12.2010). Rodica Tapalagă a creat roluri memorabile pe scenele Teatrului „Naţional” din Craiova, Teatrului „Nottara”, Teatrului „Mic” şi Teatrului „Bulandra” din Bucureşti. Televiziunea a reprezentat o componentă esenţială a personalităţii sale artistice. Rodica Tapalagă se confundă, pur şi simplu, cu istoria divertismentului de televiziune din România. Nici participările sale la radio nu au fost mai prejos. Actriţa a fost distinsă, la Galele Uniter 2001, cu Premiul pentru întreaga activitate.

·         1941 - S-a născut Long John Baldry, bluesman britanic.

·         1941:  Lazăr Puhalo, arhiepiscop, teolog și editor ortodox din Canada

·         1945 - S-a născut Maggie Bell, vocalistă britanică (Stone The Crows).

·         1946 - S-a născut Cynthia Robinson, trompetistă americană (Sly & The Family Stone).

·         1947 - S-a născut Michael Blakey, baterist britanic (Christie).

·         1949: Haruki Murakami, scriitor japonez

·         1951: Kirstie Alley, actriță americană

·         1953 - S-a născut Michael Barker, baterist britanic (Magnum).

·         1955 - S-a născut actriţa americană Kristie Alley.

·         1958: Marian Sârbu, politician român

·         1959: Per Gessle, muzician suedez (Roxette)

·         1963: Gheorghe Dragomir, politician român

·         1967 - S-a născut Mark Moore, clăpar britanic ('S Express).

·         1967: Aura Christi, poet român

·         1984: Romeo Surdu, fotbalist român

·         1993: Zayn Malik, cantaret englez

Decese

·         690: A decedat  Benedict Biscop (n.cca. 628), cunoscut sub numele de Biscop Baducing, cleric anglo-saxon, fondator al staretiei Jarrow Priory (unde a fondat o  biblioteca celebra). A fost primul lacas de cult crestin  construit din piatră de pe teritoriul actual al Marii Britanii, iar  utilizarea  sticlei  a fost o noutate in Anglia acelei vremi. Cladirea a posedat o bibliotecă mare pentru acele timpuri,care avea  mai multe sute de volume, unde venerabilul Beda, discipolul lui Benedict, a scris operele sale celebre. Manuscrisele acestei biblioteci au devenit renumite  in intreaga  lume, inclusiv Codex Amiatinus, cel mai vechi manuscris complet al Bibliei în latina vulgata.

·         1321: Maria de Brabant, soția regelui Filip al III-lea al Franței (n. 1256)

·         1519: A murit Maximilian I de Habsburg  (n.22 martie 1459), impărat al Sfantului Imperiu Romano-German  din anul 1508,  până la moartea sa. În 1499 a recunoscut independența de facto a Confederatiei Elvetiene.

·         1665:  Pierre de Fermat, matematician și avocat francez (n. 1601). Ca matematician, Fermat a fost un autodidact, dar cu toatea acestea, a adus contribuții deosebite în domeniul teoriei numerelor, geometriei analitice (alături de René Descartes) și a fost creator al calculului probabilităților (alături de Blaise Pascal). A aplicat calculul diferențial pentru aflarea tangentei la o curbă. În 1639 a stabilit o metodă generală pentru rezolvarea problemelor de maxim și de minim, metodă care ulterior a devenit celebră. A descoperit derivata funcției putere. A rezolvat cuadratura parabolei și a hiperbolei. A calculat aria foliului lui Descartes și a buclei lui Agnesi. A stabilit că subtangenta la cisoidă este proporțională între cele trei segmente cunoscute și pe baza acesteia a executat construcția tangentei la cisoidă. A descoperit și a studiat spirala care îi poartă numele (spirala lui Fermat). Între 1636 și 1658 a creat teoria numerelor: s-a ocupat de divizibilitatea numerelor și a stabilit un procedeu pentru aflarea sistematică a tuturor divizorilor unui număr. De numele lui Fermat sunt legate două probleme principale din teoria numerelor: Marea teoremă a lui Fermat, în cazul când n>2, ecuația x^n + y^n = z^n nu poate avea ca rădăcini numere întregi, problemă rezolvată abia în 1994 de către Andrew Wiles. Mica teoremă a lui Fermat: dacă numărul prim p nu divide pe a, atunci a^{p-1} \equiv 1 \pmod{p}, demonstrată mai târziu de Euler.

·         1759: Anne, Prințesă Regală și Prințesă de Orania (n. 1709)

·         1834:  William Grenville, prim-ministru al Regatului Unit (n. 1759)

·         1866 (12/24): A murit (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Aron Pumnul, lingvist, filolog şi profesor  patriot roman. S-a născut la 27 noiembrie 1818, într-o familie de ţărani iobagi din Transilvania. După 4 ani petrecuţi la Odorhei, Aron Pumnul îşi continuă studiile la Blaj şi la Cluj, unde absolvă cursurile de filozofie. În 1843 este numit profesor de filozofie la Blaj şi în acelaşi an este trimis ca bursier la Institutul teologic „Sfanta Barbara” din Viena. La întoarcerea de la Viena în 1846 îşi reia activitatea de profesor de filozofie la Blaj şi devine colaborator al lui Timotei Cipariu alături de care ia parte la întemeierea ziarelor: Organul luminărei (1847, devenit, în 1848 Organul Naţiunale), primul ziar românesc cu litere latine şi Învăţătorul poporului (1848). Ca participant la Revoluţia de la 1848 – 1849 din Transilvania, Aron Pumnul a avut un rol mare ca mobilizator al primei adunări populare din 18-30 aprilie care a precedat adunarea naţională din mai de pe Câmpia Libertăţii. După înfrângerea Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania, la care a participat, se refugiază la Cernăuţi, unde va deveni primul profesor de limba şi literatura română la Liceul german din oraş, la sfârşitul lunii noiembrie 1848, unde îl are elev pe Eminescu, care la moartea lui va scrie elegia „La mormântul lui Aron Pumnul”. La scurt timp îşi reia activitatea publicistică în ziarul „Bucovina”, devenind redactorul ediţiei româneşti. Aron Pumnul a fost adept al etimologismului: Convorbiri între un tată şi fiul lui asupra limbei şi literelor româneşti.  A alcătuit prima antologie de texte literare românești, „Lepturariul românesc” (vol. I-VI, Viena, 1862-1865), lucrare valoroasă din punct de vedere documentar.

·         1884: Barbu Bălcescu, avocat și revoluționar român, fratele mai mic al lui Nicolae Bălcescu (n. 1821)

·         1909: Hermann Minkowski, matematician german (n. 1864)

·         1923: Jan Urban Jarník, filolog ceh, romanist și albanolog (n. 1848)

·         1924 - A murit exploratorul britanic Richard Byrd, prima persoană care a atins Polul Nord (n.25.10.1888).

·         1939: a încetat din viaţă soprana româncă Hariclea Darclée (Hartulari) (n.10 iunie 1860). A debutat într-un recital de canto în 1881 pe scena teatrului din Brăila, orașul său natal. Pleacă la Paris unde este remarcată de Charles Gounod, care îi încredințează rolul Margaretei din opera sa Faust, rol cu care își face debutul pe scena Operei, în anul 1888. Se pare că tot Gounod a fost acela care i-a sugerat luarea numelui Darclée. În scurt timp, Hariclea Darclée cucerește publicul și devine preferata multor compozitori. Astfel, Giacomo Puccini compune pentru vocea ei Tosca, Pietro Mascagni Iris iar Alfredo Catalani La Wally. Hariclea Darclée s-a impus ca primadonna în marile teatre de operă de la Paris, Berlin, Florența, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova și Sankt Petersburg. La Scala din Milano, scena consacrării sale mondiale, Hariclea Darclée a debutat pe 26 decembrie 1890, cu rolul Chimène din Le Cid de Massenet, aplaudată fiind chiar de Giuseppe Verdi, succesul aducându-i imediat contracte la cele mai mari teatre din Italia. Între 1893 și 1910 a cunoscut gloria pe marile scene ale lumii, revenind adeseori la Scala din Milano. A cântat până în 1918 încă în deplinătatea mijloacelor sale vocale.  Unul din cele mai importante momente pentru Hariclea a fost în 1900, când Puccini a văzut în ea soprana care putea să redea cel mai bine rolul Floriei Tosca. Premiera a avut loc la Roma, unde Darclée a cântat alături de tenorul Emilio de Marchi și baritonul Eugenio Giraldoni (marea ei iubire). Regele Carlos al Portugaliei, care-i trimetea adesea scrisori de dragoste, îi scria: “Dacă aș putea, te-aș păstra pentru mine și ți-aș cere mereu, mereu să cânți” sau “Admir artista, iubesc însă femeia”. Hariclea Darclée a susținut crearea Operei Române din București în 1921. Tradiția muzicală a rămas în familie, fiul său, Ion Hartulary-Darclée, devenind dirijor și compozitor. Din păcate nu s-au păstrat înregistrări pe discuri cu vocea Haricleei Darclée, ci doar două cântece românești: „Cântecul fluierașului”de George Stephanescu și „Vai mândruță dragi’ ne-avem de Tiberiu Brediceanu înregistrate cu acompaniament de pian la o vârstă foarte înaintată dar la care păstra intacte calitățile naturale și tehnice ale minunatei sale voci. Artista a înregistrat pentru Casa de Discuri Fonotipia arii și scene din Don Pasquale de Gaetano Donizetti, La Traviata de Giuseppe Verdi, Iris de Pietro Mascagni și Tosca de Giacomo Puccini; matrițele acestor înregistrări au fost distruse de bombardamentele celui de al doilea război mondial la Milano; până în prezent, nu s-au identificat încă discurile primelor tiraje efectuate în anul 1903. La finele vieții, artista care fusese atât de apreciată de Verdi, Leoncavallo, Mascagni, Catalani, Puccini, care cântase cu Enrico Caruso, Titta Ruffo, Francesco Tamagno și care apăruse de nenumărate ori sub bagheta lui Toscanini, a trăit în țară într-un trist anonimat. “Măiastra pasăre de basm”, “privighetoarea adorată” a murit în sărăcie la București datorită faptului că viile sale de la Cotnari (sursa existenței sale după încheierea carierei) au fost distruse de o teribilă grindină iar boala care i-a marcat sfârșitul (sarcom hepatic) nu i-a mai permis restaurarea lor; în 1939, funeraliile au fost finanțate de Ambasada Italiei; a fost înmormântată în Cimitirul Bellu.

·         1974: Prințesa Patricia de Connaught (n. 1886)

·         1976: A decedat Agatha Christie, scriitoare engleză de romane poliţiste, creatoarea unei figuri celebre de detectiv – Hercule Poirot („Crima din Orient-Expres, „Zece negri mititei”, „Asasinarea lui Roger Ackroyd”, „Cursa de soareci”);(n.15.09.1890). Agatha Mary Clarissa, Lady Mallowan, (născută Miller; 15 septembrie 1890 – 12 ianuarie 1976), cunoscută în general ca Agatha Christie, a fost o scriitoare engleză de romane, povestiri scurte și piese de teatru polițiste. A scris și romane de dragoste sub pseudonimul Mary Westmacott, dar acestea sunt mai puțin cunoscute, nebucurandu-se de acelasi succes la public. Operele sale, în principal cele ce au ca personaje principale pe Hercule Poirot sau Miss Jane Marple, au făcut ca Agatha Christie să fie numită „Regina Crimei”, ea fiind considerată ca unul dintre cei mai importanți și inovativi autori ai genului. Agatha Christie a fost numită de către Guinness Book of World Records, printre alții, ca cel mai vândut scriitor al tuturor timpurilor, împreună cu William Shakespeare. UNESCO consideră că ea este actualmente autorul individual tradus în cele mai multe limbi (cel puțin 56), fiind depășită doar de operele colective ale corporației Walt Disney Productions. Până în 2006, cărțile sale s-au vândut în două miliarde de exemplare, în întreaga lume. Agatha Christie a publicat 80 de romane și nuvele și 19 piese de teatru, traduse în peste 70 de limbi.

·         1977 - A încetat din viaţă regizorul şi scenaristul Henri-Georges Clouzot (n. 20 noiembrie1931)

·         1983 - A murit Lucian Predescu, istoriograf. Din 1944 pînă în 1964, a fost oprit de cenzură să scrie, numele i-a fost cenzurat, iar lucrarea sa, "Enciclopedia României", a fost pusă la index, ediţia originală devenind azi o raritate bibliofilă.

·         1991: A murit Jorj Voicu, actor român (filme: „Rămășagul”, „De ce trag clopotele, Mitică?”, „Ediție specială”); (n. 12.07.1938).

·         1992: A murit Tudor George, poet şi traducător român; (n.3 februarie 1926). Înclinaţia pentru literatură se manifestă de timpuriu şi, elev în ultima clasă primară, George începe să publice în „Universul copiilor”, al cărui redactor era în 1936 N. Batzaria. A absolvit liceul „Marele Voievod Mihai” (București) și Facultatea de Științe Juridico-Administrative din București (1949). Poreclit Ahoe, a fost unul din boemii generației sale, împreună cu Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Teodor Pîcă, Florin Pucă, Dumitru Țepeneag etc. George a refuzat orice înregimentare şi subordonare, şi nu numai din motive de boemă artistică sau juvenil spirit de frondă. Opţiunea sa pentru o existenţă liberă reprezintă un act de protest faţă de regimul totalitar, tot aşa cum opera lui poetică – îndeosebi cea din primii 10-15 ani de după război – în bună măsură „autobiografică”, se constituie în replică nonconcesivă la vicisitudinile vremurilor.  Poetul a debutat editorial târziu, în 1957, cu Legenda cerbului. Acest amplu poem nu constituia decât o foarte mică parte din creaţia lui de până atunci. Ultimii ani ai vieții (1980-1992) a locuit într-un bloc de pe str.Polonă nr.115, la scara A, unde se află acum o placă memorială a scriitorului. A fost și un bun jucător de rugby, devenit ulterior antrenor la Locomotiva Grivița Roșie. A fost instituit în cinstea lui Premiul de literatură sportivă Tudor George.

·         1993: A murit Mihail V. Puşcariu, producător român de film. A avut un rol însemnat în organizarea şi conducerea cinematografiei de stat în anii 1930-1940.

·         2001 - A încetat din viaţă, la vârsta de 73 de ani, Adhemar Ferreira da Silva, singurul atlet brazilian care a câştigat două titluri olimpice şi a stabilit şapte recorduri mondiale, în proba de triplusalt.

·         2003: A murit Maurice Gibb, unul dintre membrii formatiei Bee Gees, celebra pentru hituri ca: „Stayn Alive”, „Tragedy”, „Saturday Night Fever”;(n.22.12.1949).

·         2007 - A încetat din viaţă Alice Coltrane, cântăreaţă americană de jazz (n. 1937)

·         2009 - Regizorul şi producătorul francez Claude Berri a decedat. Claude Berri este deţinător al unui premiu Oscar, obţinut în 1966, pentru scurtmetrajul "Le Poulet" ("The Chicken"). De asemenea, Berri a câştigat premiul BAFTA pentru cel mai bun film, cu lungmetrajul "Jean de Florette". Printre filmele regizate de Berri se numără "Ensemble, c'est tout" (2007), "Unul rămâne, altul pleacă" (2005), "Lucie Aubrac" (1997), "Germinal", "Manon, fata izvoarelor" (1986), "Învăţătorul" (1981) şi "Vă iubesc!" (1980). (n. 1935)

·         2009: A murit Filosoful norvegian Arne Naess, inventatorul conceptului de “ecologie profundă”; (n. 1912).

Sărbători

·         †) Sf. Mc. Tatiana diaconita si Eutasia (calendar crestin-ortodox)

·         Sf. Tatiana (calendar romano-catolic)

·         Sf. Tatiana (calendar greco-catolic)

ARTE 12 Ianuarie

MUZICĂ 12 Ianuarie

Haricleea Darclee

Biografie

Hariclea Darclee s-a nascut la Braila, pe 10 iunie 1860, intr-o familie cu radacini elene. Mama Haricleei Darclée, Maria Haricli, nascuta Aslan, nepoata directa a domniei Mavrocordat, pastra in totalitate amprenta originilor ei nobile, iar tatal, Ion Haricli, era mare proprietar in Teleorman.

Debuteaza intr-un recital de canto in 1881 pe scena teatrului din Braila, oraul sau natal. Pleaca la Paris unde este remarcata de Charles Gounod, care ii incredineaza rolul Margaretei din opera sa Faust, rol cu care ii face debutul pe scena Operei, in anul 1888. 

La Scala din Milano, scena consacrarii sale mondiale, Hariclea Darclée a debutat pe 26 decembrie 1890, cu rolul Chimène din Le Cid de Massenet. A cantat pana in 1918 inca in deplinatatea mijloacelor sale vocale. 

Hariclea Darclée a susinut crearea Operei Romane din Bucureti in 1921.

Repertoriu:
 

Daniel Auber La Muette de Portici (Luisa);

Georges Bizet Carmen (Carmen);

Arrigo Boito Mefistofele (Margherita);

Alfredo Catalani La Wally (Wally) – opera compusa pentru vocea sa i interpretata in premiera absoluta la Teatro alla Scala din Milano la 20 ianuarie 1892;

Alexis Catargi Enoch Arden (Ammie Lee) – opera compusa pentru vocea sa i interpretata in premniera absoluta la Teatrul Naional din Bucureti in 1904;

Isidore De Lara Amy Robsard (Amy Robsard) – opera compusa pentru vocea sa i interpretata in premiera absoluta la Opera din Montecarlo in aprilie 1897;

Gaetano Donizetti Don Pasquale (Norina);

Gaetano Donizetti L’elisir d’amore (Adina);

Gaetano Donizetti Linda di Chamounix (Linda);

Gaetano Donizetti Lucrezia Borgia (Lucrezia);

Gaetano Donizetti Maria di Rohan (Maria);

Alberto Franchetti Cristoforo Colombo (Isabella di Aragona, Ikuamota) – opera compusa pentru vocea sa i interpretata in premiera absoluta la Genova, la 6 octombrie 1892;

Michail Glinka Ivan Susanin (Vania) – opera interpretata in premiera pentru Frana, la Nisa, in 1890;

Carlos Gomes Condor (Odalea) – opera compusa pentru vocea sa i interpretata in premiera absoluta la Teatro alla Scala din Milano la 21 februarie 1891;

Carlos Gomes I Guarany (Cecilia);

Charles Gounod Faust (Marguérite);

Charles Gounod Roméo et Juliette (Juliette);

Jacques Halévy La Juive (Rachèle);

Ruggero Leoncavallo I Pagliacci (Nedda) – opera interpretata in premiera pentru Romania, la Bucureti in 1903;

Ruggero Leoncavallo Zaza (Zaza);

Luigi Mancinelli Hero e Lenadro (Hero) – opera compusa pentru vocea sa i interpretata in premiera absoluta la Madrid, in 1897;

Pietro Mascagni Cavalleria rusticana (Santuzza) – opera interpretata in premiera pentru Romania, la Bucureti in 1891;

Pietro Mascagni L’amico Fritz (Suzel) – opera interpretata in premiera pentru Teatro Della Pergola din Florena in 1891 i in premiera la Bucureti in 1910;

Pietro Mascagni Iris (Iris) – opera compusa pentru vocea sa i interpretata in premiera absoluta la Teatro dell’Opera din Roma, la 22 ianuarie 1898, in premiera pentru Teatro alla Scala din Milano la 19 ianuarie 1899 i in premiera la Bucureti in 1908;

Pietro Mascagni I Rantzau (Luisa) – opera compusa pentru vocea sa i interpretata in premiera absoluta la Teatro della Pergola din Florena la 10 noiembrie 1892 i in premiera la Teatro dell’Opera din Roma la 26 noiembrie 1892;

Jules Massenet Le Cide (Chimène) – debutul in Italia i premiera pentru Teatro alla Scala din Milano la 26 decembrie 1890;

Jules Massenet Manon (Manon);

Jules Massenet Thaïs (Thaïs);

Giacomo Meyerbeer L’Africaine (Selika);

Giacomo Meyerbeer Les Huguénots (Regina, Valentine) – in premiera pentru Romania, la Bucureti, in 1897;

Wolfgang Amadeus Mozart Don Giovanni (Zerlina);

Giovanni Pacini Saffo (Saffo) – premiera pentru Teatro dell’Opera din Roma la 28 octombrie 1911;

Ubaldo Pacchierotti Eidelberga mia (Catina) – opera compusa pentru vocea sa i interpretata in premiera absoluta la Teatro Colon din Buenos Aires, in 1909;

Ettore Panizza Aurora (Aurora) – opera compusa pentru vocea sa i interpretata in premiera absoluta la Teatro Colon din Buenos Aires, in 1909;

Giacomo Puccini Manon Lescaut (Manon Lescaut) – opera compusa pentru vocea sa i intepretata in premiera pentru Teatro alla Scala din Milano la 27 martie 1897;

Giacomo Puccini La Bohème (Mimì) – opera interpretata la premiera pentru America la Teatro Colon din Buenos Aires, in 1896 i in premiera pentru Romania la Bucureti, la 15 ianuarie 1903;

Giacomo Puccini Tosca (Floria Tosca) – opera compusa pentru vocea sa i in cadrul careia, aria sopranei, Vissi d’arte, a fost scrisa la sugestia artistei pe baza indicaiilor sale muzicale; a fost interpretata la premiera absoluta de la Teatro dell’Opera din Roma de la 14 ianuarie 1900 i la premiera pentru Teatro Regio din Torino la 20 februarie 1900, Teatro alla Scala din Milano la 17 martie 1900, Lisabona la 19 ianuarie 1901, Bucureti 18 ianuarie 1902 i Montecarlo 28 martie 1903;

Luigi & Federico Ricci Crispino e la Comare (La Comare);

Gioacchino Rossini Guglielmo Tell (Matilde d’Absburgo);

Gioacchino Rossini Stabat Mater (Soprano);

Anton Rubinstein Demonul (Tamara);

Camille Saint-Saëns Proserpina (Proserpina);

Richard Strauss Der Rosenkavalier (Marschalin) – premiera pentru Italia la Teatro dell’Opera di Roma, la 14 noiembrie 1911;

Ambroise Thomas Hamlet (Ofélie);

Ambroise Thomas Mignon (Mignon);

Pietro Vallini Il Voto (Maria) – opera compusa pentru vocea sa i interpretata in premiera absoluta la Teatro dell’Opera di Roma, la 27 noiembrie 1894;

Giuseppe Verdi Aida (Aida);

Giuseppe Verdi Un ballo in maschera (Amelia);

Giuseppe Verdi Otello (Desdemona);

Giuseppe Verdi Rigoletto (Gilda);

Giuseppe Verdi Simon Boccanegra (Amelia-Maria) – premiera pentru Teatro dell’Opera din Roma, la 17 mai 1892;

Giuseppe Verdi La Traviata (Violetta Valery);

Giuseppe Verdi Il Trovatore (Leonora);

Richard Wagner Die Meistersänger (Eva);

Richard Wagner Lohengrin (Elsa);

Richard Wagner Tannhäuser (Elisabeth) – premiera pentru Teatro alla Scala din Milano la 29 decembrie 1891 i pentru Teatro Colon din Buenos Aires in 1897;

HARICLEA DARCLEE 

Laurențiu Profeta

Laurentiu Profeta:

Ray Price, cântăreţ country american

Ray Price 

Glenn Yarborough, cântăreţ american

Glenn Yarbrough

Charlie Gracie, cântăreţ şi chitarist american

Charlie Gracie – 

Long John Baldry, bluesman britanic

Long John Baldry 

Maggie Bell, vocalistă britanică (Stone The Crows)

Cynthia Robinson, trompetistă americană (Sly & The Family Stone)

Michael Blakey, baterist britanic (Christie)

Michael Blakey drums

Michael Barker, baterist britanic (Magnum)

Michael Barker multi percussionist

Per Gessle – Roxette

ROXETTE -

Maurice Gibb – Bee Gees

The Best Of Maurice Gibb: 

Mark Moore, clăpar britanic ('S Express)

Zayn Malik, cantaret englez

Alice Coltrane, cântăreaţă americană de jazz

Alice Coltrane 

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Top 20 Of Romantic Music For Love Songs

LVIS PRESLEY - INSTRUMENTAL TRIBUTE. Seleccion de Cecil González

Schumann: Violin Sonatas

Peaceful music, Relaxing music, Instrumental music "Lighthouse Dream" by Tim Janis

POEZIE 12 Ianuarie

Aura Christi

Biografie

Aura Christi, poet, romancier, eseist. S-a născut la Chişinău, la 12 ianuarie 1967. Poemele sale au fost traduse şi publicate în Germania, Franţa, Belgia, Italia, Suedia, Rusia, S.U.A, Bulgaria, Albania. Este redactor-șef al revistei Contemporanul. În 2003, înfiinţează – împreună cu Andrei Potlog, editorul și fratele Aurei Christi – Fundaţia Culturală Ideea Europeană şi Editura Ideea Europeană; este unul dintre inţiatorii Asociaţiei EuroPress şi al Editurii EuroPress – instituţii de un real prestigiu naţional, care au menţinut în peisajul literar revista Contemporanul. (2003 – 2010)

Este unul dintre fondatorii Asociaţiei Contemporanul. (2010)

Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al PEN-Clubului.

Aura Christi are în actele civile numele de Aurelia Potlog. Este fiica lui Semion Potlog, ofițer în trupele de elită ale aviației, născut la 14 noiembrie 1933 în satul Zgărdești (Telenești). Tatăl vine dintr-o familie de profesori și juriști, originari din teritorii aparținătoare Monarhiei Austro-Ungare; este absolvent al Școlii Înalte de Aviație Militară din orașul Dvinsk. În urma unui dramatic accident, este nevoit să renunțe prematur la cariera de militar, devenind la 28 de ani invalid pe viață și fiind pensionat. În urma unei prelungite suferinţe, Semion se stinge din viaţă la 27 februarie 1997. Mama scriitoarei, Liuba Potlog, născută Karaman (24 mai 1945), provine dintr-o înstărită familie din Nordul Moldovei. În 1970 se naște fratele scriitoarei, Andrei (31 ianuarie), căruia în familie și printre prieteni i se spune Andy. Andrei este absolvent al Colegiului de Coregrafie și Muzică „Șt.Neaga”, fiind dansator profesionist, pentru ca în urma unui accident să-și schimbe meseria. Urmează cursurile Facultăţii de management a Universitaţii „D. Cantemir” din Bucureşti, devenind editor.

Aura Christi este absolventă a Liceului teoretic român-francez „Gh. Asachi” (1984) şi a Facultăţii de Jurnalism a Universităţii de Stat (1990). Din anul 1993 – anul debutului editorial cu volumul de poeme Ecce Homo – se stabileşte la Bucureşti. Iar din vara anului 2009 se mută cu familia la Mogoşoaia, dedicându-se exclusiv scrisului.

 Închide ochii si pleaca

Închide ochii si pleaca
în luminisurile interioare,
supravegheate în absenta ta
de o zeitate devoratoare.
Retrage-te, a venit ceasul
sa iei cu tine lumea
si nelinistile ei de a fi
care în antichitatea ta
se vor trezi,
daruindu-ti puterea si farmecul
celor fideli lor însisi
pâna la degradare,
pâna la întelepciunea oarba
de a înainta tot mai mult înauntru,
tot mai putin în afara. 

Dupa usile negre Adu-ti aminte usile negre ale tacerii peste care falfaie carnea subtire a disperarilor seci, nemarturisite. Complice rasata, mama, te implor: nu Ie deschide, nu le deschide. Lasa-ma dupa usile negre ca pe-o felina exotica, rara, in propriul trup incovrigata. Si viseaza, senina, sumbrele-mi crime comise din exces de singuratate. Nu te-apropria! orice miscare e o degradare! M-am infasurat in mantaua racoroasa a pielii. Cum aerul rece din subsoluri urca in amiaza torida, frigul urca in mine. Nu-mi saruta mainile. Nu ma chema acasa. Adu-ti aminte usile negre, usile negre inchise brutal in lumina stearpa. Fiica si mama, Madona omniprezenta, cu bratele intinse catre pruncul si zeul sau, - nici o lacrima. Nici un cuvant despre singuratate. Pleaca. Iarta-ma.

In orele de varf ale golului Un inceput sec, fara culoare, - dimineata, ancorata in banalitatea permanentelor, zemoasa, asemeni perelor, tarzii in noiembrie. Din rostirea de sine a golului tarandu-se pretutindeni ca un sarpe boa invizibil se naste Dorinta, oprita brusc cum circulatia pe arterele metropolei in orele de varf, ca viata unui muribund prin deconectarea aparatelor de intretinere a respiratiei Si, totusi, instalata comod in tigva cum o capusa sub piele, cum blestemul descoperit cu intarziere in ispita, victorioasa, absurda dorinta de a cunoaste, de a gusta, de a rumega indelung imaginea Fiintei fara sex (ca un pui de inger ghemuit pe cruce in asteptarea Clipei) omniprezente, schimbatoare, care ma priveste de pretutindeni cu o blanda asprime, din gavanele fluctuante ale neantului inaintand cu prudenta spre mine, avand grija sa nu se aproprie prea tare dintr-un tic ancestral, se pare. Exercitii de intuneric Vai, iar am tras obloanele realitatii dupa ce un alt imperiu al lumii docte s-a prabusit ca tezele celebre ale unui expert in demonologie, ca zeii hulpavi - firi lase, etern seducatoare, -rostogolindu-si lenevos, necontenit, existenta catre mit. intunericul se inmulteste ca broscutele in ceasul de rut. Vai, in camera mea au navalit multi, oceane de bezna. Demonii s-au retras sub masa de scris, mici cat gamalia de chibrit. Pline de servitute, ierarhiile de ingeri, divergente teribile au starnit. Mi se tulbura cerneala-n stilou O, ce vacarm eclatant! Gura! strig. Si-mi ascult, detasata, strigatul susurand in vazduhul negru, de o licoare inefabila incarcat, in care, iata! se naste zeul meu albastru - monstru umil, inteleptit, -si fara a sta mult pe ganduri ma duce in pat. De profundis, Domine. de profundis, zeul mic si slab. Dormi: na-ni-na. Eu - stearsa, cuminte - te voi legana -sa cresti mare, puisor Dorul meu, inchide ochii. Doare. Dormi. E atat de-ntuneric, incat pot sa descriu cu exactitate cum mor, cum aburul de viata se impotriveste inca, gangavindu-se usor. Si linistea ca un pustiu convertii dupa o ploaie torentiala Herghelii turbulente de curenti, prinsi intr-un scurtcircuit, isi fac loc sa iasa dintre tamplele mele incinse. E atat de frig, incat imi scot pielea metodic, incetisor, si mi-o pun ca pe-o camasa de forta pe vechile rani, neplanse. Din sfarsitul copios imaginat ramane o lacrima nauca, revansarda, frig. intuneric. Gol si pustiu. Cer sfaramat si minciuni hartanite. Si eu? Unde sunt eu? - Vierme rosiatic, nada pentru pestii alesi -ma fac colacel pe un colt de cearceaf. Toc si tac. Toc si tac in asteptarea sacrificarii promise in adolescenta mea perfect necioplita. Dar nimic decat linistea neagra, bolborosind ca un vulcan la cateva ceasuri inaintea pieirii Simt ca un monstru bland, nedorit, brusc venit din exil. Vad ca un orb lenes, caruia i s-a redat vazul subit. Mi-e dor de umarul unui barbat pe care sa plang Mi-am intins in fata padurea de maini sculptate in alienare ca sa-mi construiesc dupa exercitiile de intuneric o punte de salvare. Mainile verzi ma asteapta. Si eu - impietrita - nu ma decid sa ies din ascunzatoare mea, sa fac un pas numai ca si cum miscarea ar fi un alt cer care trebuie cucerit. Si tac. Si ascult. infig dintii in carnea palida a genunchilor, Privirile-mi pipaie obiectele somnambule, umbrele care, vai, pier Ma prosternez in fata acestui text poetic daruit de cine?! Zeul meu slab, rautacios, neinteles - catelusul meu de plus - ma fixeaza cu ochii de sticla induiosati si, ranjind, imi arata limba-i de fier.

Tudor George

Biografie Tudor George

Tudor George(-Ahoe) (n. 12 februarie 1926, d. 10 ianuarie 1992) a fost un poet şi traducător român.

Poreclit Ahoe, a fost unul din boemii generaţiei sale, împreună cu Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Teodor Pîcă, Florin Pucă, Dumitru Ţepeneag.

Totodată a fost şi un bun jucător de rugby, devenit ulterior antrenor (la Locomotiva Griviţa Roşie).

Ultimii ani ai vieţii (1980-1992) a locuit într-un bloc de pe Str. Polonă nr. 115, la scara A, unde se află o placă memorială a scriitorului.

Premiul de literatură sportivă Tudor George este numit în cinstea lui.

Cărţi
Legenda cerbului (1957)
Balade (1967)
Copacul descătuşat (1968)
Balade (1969)
Ţara migrenelor (1970)
Balade singaporene, Ed. Tritonic
Jurnal singaporean, Ed. Tritonic
Sonetele aeriene (1972)
Armura de sudoare (1972)
Bazarul cu măşti, Ed. Eminescu, 1973
Imnuri olimpice (1972)
Parfumul timpului (1972)
Sport şi liră (1976)
Sub semnul lui Hercule (1976)
Catehismul iubirii (1977)
Imaculatul panegiric (1978)
Cupola Bărăganului (1979)
Ierbarul amorului, Ed. Junimea, 1981
Olympia (cu Virgil Ludu), Ed. Sport-Turism, 1985
Cartea Sonetului 1 , Ed. Cartea Românească, 1987
Cartea Sonetului 2 , Ed. Cartea Românească, 1990

Balada Cavalerului Mărgărit 

O clipă numai, dacă s-ar putea
Cu mâini de forceps care pruncu-l naşte
În palmă, ferm, să prind gândirea mea –
Ca prinsă-n ţest zvâcnirea unei broaşte,

O clipă, numai, dacă-n cer privind
Văd norii fermi – măcar de se destramă –
În ochiul minţii, copleşit de jind,
Râvnesc să prind cugetătoarea flamă !

Un Michelangelo dac-aş fi, şi-atunci
Tot n-aş putea în pumnul meu încape
Ameoba cugetării prinsă-n stânci
Meduza prinsă-n dantelări de ape !

Dar eu, acesta, micul bard hazliu,
Eu, bulevardierul Tudor George, –
Ahoe – chiuitul prea târziu
Al unei triste şi vetuste orge !

Dar eu, acest romantic hătrănit –
Relicvă sumbră într-un veac atomic –
Cum aş putea pe Ghiţă Mărgărit
Să-l cânt, decât în tonul jalnic-comic ?!

Nici unei muze ajutor nu-i cer,
Căci muzele-s vedenii de-ale noastre,
Iar Ghiţă – cuviosul cavaler –
E staroste-al singaporenei castre !

Or, care ochi de Argus sau de zeu
Cu geana mai vulcanic flăcărată,
L-a cunoscut mai viu cât îl ştiu eu
Şi l-a-ndrăgit mai pătimaş vreodată ?

Rămâie-aşa de simplu, de firesc –
Contur neclar ca scrijelat pe-o cretă –
Cum în pupila mea mi-l amintesc –
Efigie-ntr-o antică monetă.

Târziu de tot, vreun meşter numismat
De-o pipăi pupila mea cu mâna
Te-o regăsi, aşa cum te-am păstrat –
Prietenul meu drag din totdeauna !

Rugini vor trece şi cocleli, oxizi,
Ce viaţa noastră, timpul, îl devoră –
Te voi păstra în ochii suferinzi
Nealterat, frumos ca-n prima oră !

Pe lumea asta, o, de-aş fi atât,
Nimicnic preţ, şi toată viaţa-mi fie-i
Medalionu-mbrăţişat la gât,
Bănuţul sterp, podoaba prieteniei !

Căci nu cunosc alt ban şi nici alt preţ –
Pe lumea asta-n care regi sunt banii -
Doar lacrima distinsei frumuseţi
Şi soarele ce-l poartă-n ochi golanii !

Să fie soare, soare mult, ciclop
De aur, de căldură, de lumină !
Eu în haznaua cerului mi-ngrop
Bănuţul sterp şi rânceda rugină !

Curând se face noapte ! Facă-se !
Totală renunţare să se facă !
S-o stinge-atunci cu mine tot ce e
Şi amintirea ta sub promoroacă !

Am ars puţin, măcar cât un chibrit –
Deşi puteam să fiu un cer în flăcări –
Dar l-am cântat pe Ghiţă Mărgărit,
Făr’ să-mi ordone el, ca marii macări !

Căci tot pe lumea asta ce-am făcut,
Dac-ar fi fost şi brambura, prin stele,
Nu m-am purtat în frâu, nici abătut,
Decât la voia nebuniei mele !

Să-ţi fie voia liberă ! Să fii
Cântat de-o strună liberă ca vântul
Şi imnu-nflăcăratei bucurii
Coral să-l cânte stelele de-a rândul !


O, te-aş cânta aşa, de-ar fi să pot –
Căci nu-mi doresc o daurită liră ! –
Cum arborii cu alungitul ciot
Pe lira lunii braţele-şi deşiră !

Dar e ceva ce mi te-a-ngemănat
Cu norii palizi şi cu nimbul lunii !
E, poate, ochiul tău străfulgerat
Privind printre alcooluri, ca nebunii...

E, poate, buza ta ce-mi aminti
Zambila mortuară, poate crinul
Cu miere grea prelinsă prin gingii
Pe unde-a şiroit cândva veninul ?!

E poate-un Quasimodo ce-l văzum
Săltat în cupă, prăbuşit în cupă,
Când clopotele tălăngănau duium
Deasupra noastră, bolţile să rupă !...

E, poate, ceasul liniştii de-atunci
Când dalb erai şi pur la strai, ca mortul,
Cu crinul mâinii fin crispat, s-arunci
De sus, din treapta ta, lui Haron ortul ...

Mai stăruie, mai stăruie, etern
Clorotica prezenţă peste ere,
Prin ningerile dese ce s-aştern
Te-nchiegi mai dens şi stărui cu putere !

Prea mare voce-n pieptul tău de melc
În crusta cea de trup, ne-ncăpătoare,
Prea patos mult în nemilosul cerc
Şi-n fragedul cuptor – cumplit, dogoare !

Prea straşnic vânt olaltă zălogit
În foalele de rumenă hârtie,
Prea multe-albine stupul ceruit
Să nu-l sufoce sau să nu-l sfâşie !

Nu-i boală, deci, tuberculoza, nu-i !
ci-i foc mărturisit şi-aprinsă pară,
Ce nu se-aprinde-n pieptul nimănui
Cât n-are-atâta foc, să dea pe-afară !


Fii memorat, slăvite bard, John Keats,
Cu torţe-n piept, incinerat Jan Huss,
Voi, toţi, ce-aţi ars pe rug, slăviţi să fiţi
Cu Ghiţa Mărgărit cel mai presus !

Cine-ar putea vorbi despre atleţi,
Ce prăbuşiţi îi văd sub prima rază,
Când flacăra firavei tale vieţi
Ca un opaiţ încă luminează ?!

Stă scris acestor fragede făpturi
Să-ngemăneze dragostea şi ura,
Cu zâmbete crispate pe figuri
Privind sarcastic viaţa şi natura !

Stă scris ca o sămânţă rost să dea
Şi bradul rădăcini s-agaţe-n stâncă,
Ci sufletele mari, aşijderea,
Se prind de viaţă cu putere, încă !

Aşa a fost şi bardul Mărgărit –
Pădure-n flăcări, torţă de răşină –
Cenuşa, ca un zbor l-a troienit,
Dar în străfund, tot jar e şi-i lumină !

Ca şerpii traşi înspre bârlogul lor,
Cuvintele se trag şi pielea-şi schimbă,
Dar l-am văzut în slăvi şerpuitor
Cu şerpi de foc şi-nflăcărată limbă !

Eu am văzut supremul lui lasou
Pletind copacul cerului prin bolte
Şi scrâşnete astrale dând ecou
Sub şerpii-nflăcăratelor revolte ...

Eu am văzut cum cerul, clătinat,
Ca un copac se prăbuşea-n furtună,
Cuvântul lui, prin vămi cătându-şi vad,
Se prăbuşea cu boltele-mpreună !

Şi nu-i păsa de zei în nici un fel,
Cu orice liftă măsurându-şi flama –
S-o fi teşit, de-atâta foc şi zel,
S-o fi topit ca lumânarea lama !


Pumnal dac-ar fi fost, or spadă grea –
O spadă de Toledo, princiară –
Şi pân’la urmă încă se topea
De-atâtea bătălii şi-atâta pară !

Dar biata limbă-a unui cavaler ? –
Chiar Ghiţă Mărgărit fiind cavalerul ! –
Măcar că mulţi trimise-n iad şi-n cer,
Până la urmă, s-a teşit ca fierul !

O limbă de-ar fi fost, de clopot, chiar,
Încă şi-atunci, zbătând atâta vreme,
S-ar fi topit, dar glasul princiar
Al lui – deprins cu ode şi blesteme ?!

Un clopot surd, dogit, răsună-acum
Ca un potir ce stăruie-n ecouri
Şi farmecul străvechiului parfum
Noi îl vedem şi-l auzim prin nouri...

Pluteşte-n cer, iubite Cavaler !
plămânii tăi îi văd arzând pe-o criptă
Iar limba ta, ca fulgerul, prin cer
O văd răzbătătoare şi înfiptă !...

Acestea de la tine au rămas
Şi altor generaţii ce-or să vie:
O torţă şi o spadă fără glas
Ce-aşteaptă sub cenuşă să învie !

Nu-i stinsă torţa ! Torţa nu s-a stins !
N-o să se stingă torţa niciodată !
Iar spada ta, – săltată de vreun ins –
O să despice vremea ce s-arată !

Stăpânul vorbelor 

Al vorbelor trufaş sunt suveran
Şi gândul meu e pentru toate lege,
Se-aşază-n jur cu gestul diafan
Al curtezanelor de lângă rege,

Zâmbesc suav, se-apleacă-n preajma mea
Boltind spinări şi umere golaşe:
Ci, doar clipind din pleoapă, aş putea
S-aleg dulci favorite ca un paşe!

Cu pas plutit alunecă prin jur
Ca flori de lotuşi mari pe ape line,
Nemărginit de dragi, fără cusur,
Cu tandre reverenţe, lungi feline,

Flambând din braţe danţă valuri dulci
Şi văluri nevăzute înfioară,
Pe-a căror pânză firavă să-ţi culci
Sufletul proaspăt, inima uşoară,

Pe fire delicate de paingi
Îţi ţes în jur meşteşugită plasă
A cărei boare numai de-o atingi
Că-ţi şi vrăjeşte pleoapa somnoroasă.

De farmec mult, se-nceaţă ochiul greu
Şi de acele danţuri nu mai scapă
Sub bolte de cristal, precum Nereu,
Te prăbuşeşti sub fastuoasa apă.

Al braţelor şi-al pulpelor alint
Şi-a rozelor satenuri şi mătăsuri,
Un farmec de beteală şi argint
Desfăşură-n timpane şi pe văzuri,

Sub volbura acestor nimfe moi
Şi palide meduze răvăşite
Din ranguri, flasc, te-afunzi ca un moroi
Şi dansul lor copleşitor te-nghite...

Curând pe creştet îţi va sta un crab
– Ca o coroană ce se ofilise-
Şi ochiul tău de visător nabab
Se vor topi ca scoicile deschise.

Vei rătăci prin magicul polip
Prin negura de ape şi meduze,
Prin pătimaşe nimburi de nisip
Ca stridia, cu perlele pe buze.

Iar mâna ta
– neptunian trident –
Târziu de sub uitări, tânjind să scape,
va flutura prin tot oceanul lent
ca o eşarfă de mărgean,
sub ape...

Sub scutul lui Hercule 

Orgolii stepe mintea nu-mi devoră,
Nici port blazon de sumbre evocări:
Cu şerpi, grifoni, spaimoase-ntruchipări,
Cu crini funeşti, perversa mandragoră!

Aspir la o heraldică majoră -
Monumental înscrisă peste zări:
Acest portal celest de suple bări,
Sub care îmi petrec sportiva oră!

Fereastra-n cer, menită să m-absoarbă!

Pe stadion se-nalţă uriaş
- Gigantă treaptă-n astre -
suplul Haş
Înscris pe-azur şi mătăsoasa iarbă -
Un Haş suprem, cât scutul lui Hercule!

Mă leagă, de-acest semn,
isprăvi destule!

TEATRU/FILM 12 Ianuarie

În regia Horea Popescu

Biografie

Regizorul Horea Popescu s-a născut la 17 decembrie 1925, in comuna Putineiul din judeţul Ilfov.

A studiat simultan la Facultatea de Drept din Bucureşti si la Institutul de Teatru, pe ambele le-a absolvit in 1953, apoi s-a specializat in regie pentru cinema la Institutul de Inalte Studii Cinematografice din Paris.

A început sa regizeze spectacole de teatrul Giulesti, apoi la Teatrul Naţional. Printre realizări se numara ,,Moştenirea" de Titus Popovici, ,,Moartea unui comis voiajor” de Arthur Miller, ,,Domnisoara Nastasia” de G.M. Zamfirescu, ,,Rivalii" de Richard Sheridan, ,,Taramul celalalt" de Dusan Kovacevic, ,,Moartea lui Tarelkin" de Suhovo Kobilin, ,,Cabala Bigotilor” de A. Bulgakov, ,,Doamna ministru” de Branislav Nuşici, ,,Danton” de Camil Petrescu, ,,Caligula” de Albert Camus, ,,Generoasa Fundatie’’ de A. Buerro Valejo, ,,Zbor deasupra unui cuib de cuci’’ dupa Dale Wasserman, ,,Baia si Plosnita’’ de V. Maiakovski, ,,Richard al III-lea’’ de W. Shakespeare, ,,Becket" de J. Anouilh, ,,Titanic vals’’ de Tudor Musatescu, ,,Coana Chirita’’ dupa V. Alecsandri, ,,Tache, Ianke şi Cadâr" de Victor Ion Popa, ,,Castiliana” de Lope de Vega etc., precum si spectacole de opereta ca ,,Fantana Blanduziei" de C.Trailescu la Teatrul National de Opereta Ion Dacian din Bucuresti.

A regizat filmele 1989- Moartea unui artist, 1987- Cuibul de viespi, 1967- De trei ori Bucuresti, 1963- O dragoste lunga de-o seara, a scris scenariile filmelor De trei ori Bucuresti, Cuibul de viespi, si Moartea unui artist. 

A aparut ca actor in filmele Maiorul si moartea (1967), Rautaciosul adolescent (1968), Realitatea ilustrata - serial tv (1969), Dimitrie Cantemi" (1973), Comedie fantastica (1975), Actorul si salbaticii (1975), Crucea de piatra (1994). Horea Popescu a murit la 24 ianuarie 2010.

Pe scurt despre Horea Popescu:

Nume: Horea Popescu
Ocupatia: Regizor, scenarist
Data nasterii: 17 decembrie 1925
Zodia: Sagetator
Locul nasterii: Putineiul, judeţul Ilfov, România
Naţionalitate: româna
Data si locul decesului: 24 ianuarie 2010, Bucureşti

De ce este faimos Horea Popescu?

A fost director artistic la Teatrul Naţional din capitala, a regizat spectacole de teatru, de opera, filme, a scris scenarii de film.

De ce ne place Horea Popescu?

A regizat cunoscutul film Cuibul de viespi, realizat după piesa de teatru Gaiţele de Alexandru Kiriţescu. 

Cuibul de viespi HQ: 

Moartea unui artist (1991): https://youtu.be/23MGIUEyghA.

Cu Rodica Tapalagă

Biografie

Pe data de 2 Noiembrie 1996, Rodica Tapalagă a fost invitată în cadrul celebrei emisiuni "Profesioniştii" (TVR1), realizată de Eugenia Vodă. Artista a oferit un amplu interviu despre viaţa şi cariera ei

Puteti vizualiza interviul pe siteul doamnei Eugenia Voda.

De asemenea, puteti citi importante interviuri cu Rodica Tapalagă la secţiunea Media a acestui site.

Iată o mică biografie a artistei.

Rodica Tapalagă s-a născut la Dorohoi pe 12 ianuarie 1939. Fratelei ei mai mare a fost cunoscutul actor Ştefan Tapalagă (n. 4 aprilie 1933 – d. 21 mai 1994). În Dorohoi familia actriţei a locuit pe aceeaşi stradă cu celebrul actor Octavian Cotescu. La vârsta de numai 3 luni, Rodica Tapalagă s-a mutat cu familia la Bucureşti, unde tatăl său primise un post de funcţionar la Banca Naţională a României.

Artista a fost profund marcată de cel de-al doilea război mondial. Într-un interviu acordat Eugeniei Vodă în anul 1996, artista a vorbit despre amintirile sale legate de bombardamentului de pe 4 aprilie 1944, precum şi despre peripeţiile sale de la Ţintea, o localitate din Prahova unde se refugiase cu familia. 

De pe la vârsta de 5 ani, Rodica Tapalagă a început să recite versuri într-o echipă sindicală a Bancii Nationale din Bucureşti, unde tatăl ei era angajat. Din această echipă au făcut parte mari artişti lirici precum: Mircea Buciu, Virginia Leu, Zenaida Pally. Cu această echipă sindicală, Rodica Tapalagă  a susţinut numeroase spectacole şi turnee în Bucureşti şi în ţară. Iniţial a recitat poezii de Eminescu apoi, după instaurarea regimului comunist, a recitat poezii de propagandă scrise de Maria Banuş, Dan Deşliu, Veronica Porumbacu sauAlexandru Toma. Cu echipa sindicală de artişti, Rodica Tapalagă, însoţită de mama ei, a efectuat spectacole şi în penitenciare precum Poarta Albă sau la Bicaz. Tot în interviul acordat Eugeniei Vodă, artista a mărturisit că, la vârsta de 11 ani, s-a retras deliberat din această echipă sindicală, deoarece începuse să citească mult şi să-şi dea seama că “propaganda nu stă bine alături de actul artistic”. Acesta a fost şi unul din motivele pentru care, mai târziu, Rodica Tapalagă a refuzat să recite poezie de porpagandă.
Rodica Tapalagă a urmat cursurile primare la şcoala “Romanescu”, aflată în dealul Uranus din Bucureşti, apoi a învăţat la prestigiosul Liceu Gheorghe Lazăr. În timpul liceului a fost fascinată de profesoarele sale (unele dintre ele fiind chiar doctori la Sorbona), pe care le-a luat drept model. A absolvit liceul cu 10 clase (aşa cum se obişnuia în anii’50) în anul 1955.
Iniţial, Rodica Tapalagă a vrut să se facă chimistă dar, la o agapă de bacalaureat, în timp ce a recitat “Scrisoarea III” de Eminescu, a fost remarcată de câteva actriţe aflate în asistenţă (printre care Eugenia Popovici şi Fifi Mihailovici, soţia lui Ion Finteşteanu) care au sfătuit-o să dea la teatru.
În toamna anului 1955, la numai 16 ani, Rodica Tapalagă a fost admisă din prima probă la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti (ATF). Din comisia de profesori au făcut parte Nicolae Băltăţeanu (şeful comisiei) şiAura Buzescu. După admitere, Rodica Tapalagă devine studenta lui Ion Şahighian. Asistentul lui Şahighian era David Esrig. Pe atunci ATF îşi avea sediul deasupra prestigiosului Teatru Bulandra (pe atunci se numea Teatrul Municipal).
În anul 1958, în timp ce era studentă la ATF, Rodica Tapalagă îşi face debutul în cinema. Fiind una dintre studentele cele mai bune, Rodica Tapalagă a fost chemată la probe pentru filmul “Alo, aţi greşit numărul!”, în regia lui Andrei Călăraşu. Fiind imediat acceptată, artista a debutat alături de Iurie Darie, Stela Popescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Ştefan Bănică şi fratele său, Ştefan Tapalagă. Acesta a fost începutul colaborării profesionale a fraţilor Tapalagă. În anii’ 60 şi ’70, Rodica şi Ştefan Tapalagă au jucat, cu mare succes, în numeroase spectacole de varietăţi TV. Multe din aceste spectacole au fost regizate de Alexandru Bocăneţ şiSanda Manu, soţia lui Ştefan Tapalagă.
În 1959, după absolvirea ATF-ului, Rodica Tapalagă a fost repartizată la Teatrul Naţional din Craiova pe scena căruia a jucat timp de doi ani. Primul mare succes pe scena craioveană a fost cel al Elizei Doolitle din“Pygmalion”, în regia apreciatului Vlad Mugur.
La Craiova, Rodica Tapalagă a jucat în piese precum “Celebrul 702”, “Poveste din Irkutsk”, “Passacaglia”sau “Tânara gardă” pentru care a obţinut Premiul II de interpretare la Concursul republican al tinerilor artişti din teatrele dramatice, ediţia a-III-a.
Tot în prima parte a anilor’60, după succesul avut cu filmul  “Alo, aţi greşit numărul!”, Rodica Tapalagă joacă în filmul “Aproape de soare” (regia: Savel Stiopul, 1961).
În 1961, doamna Lucia Sturza Bulandra a văzut-o jucând în “Tânara gardă” şi s-a decis s-o angajeze laprestigiosul Teatrul Bulandra din Bucureşti (pe atunci se numea Teatrul Municipal). Pentru a fi angajată, Rodica Tapalagă a trebuit să dea un concurs în vara anului 1961. Piesa cu care a dat concursul la Bulandra a fost“Pygmalion”. Întrucât partenerul său de scenă din “Pygmalion” nu a putut veni, Ştefan Tapalagă a fost actorul care i-a dat replicile. Doamna Bulandra a fost profund impresionată atât de Rodica cât şi de Ştefan Tapalagă.Rodica Tapalagă a fost ultimul actor angajat personal de doamna Bulandra (acesta s-a stins din viaţă pe 19 septembrie 1961). În interviul Eugeniei Vodă, artista a declarat că doamna Bulandra i-a spus: “cred că eşti ultimul meu angajat şi, draga mea, am să apuc să mor”.
Aşa a început lunga şi frumoasa colaborare a Rodicăi Tapalagă cu Teatrul “Bulandra”, teatru ce o fascinase încă de cînd era eleva liceului “Gheorge Lazăr”.  Clody Berthola, Tanţi Cocea, Fory Etterle sau Ileana Predescusunt doar câţiva din marii actori care jucau la acea vreme pe scena de la Bulandra. “Copii soarelui” este primul spectacol în care a jucat la Bulandra, spectacol ce a avut premiera pe data de 23 decembrie 1961. Artista a jucat rolul Fimei, un rol pe care l-a îndrăgit foarte mult. Cei mai importanţi regizori cu care a lucrat în prima sa perioadă la Bulandra au fost Liviu Ciulei şi Lucian Pintilie.
În 1962 Rodica Tapalagă debutează la Radio. Mihai Zirra a fost cel care a invitat-o la radio. Artista şi-a făcut debutul radiofonic în piesa "Şcoala femeilor" de Moliere. Până în 1985, Rodica Tapalagă a fost o prezenţă frecventă a teatrului naţional radiofonic. Artista a jucat în peste 100 de piese de teatru radiofonic.
În 1963, Rodica Tapalagă joacă în filmul “Cinci oameni la drum” (regia: Gabriel Barta).
În anul 1964 are o apariţie memorabilă în celebrul film de scurt metraj “Politica şi... delicatese”, după schiţa lui I.L. Caragiale şi în regia lui Haralambie Boroş. A jucat alături de Dem Rădulescu şi Ştefan Mihăilescu Brăila. Filmul a obţinut premiul Diploma de Onoare şi Placa de ceramică la al VI-lea Festival Internaţional al Filmului Vesel de la Viena
Tot în anii’60, Rodica Tapalagă îşi face debutul la Televiziunea Română devenind, în timp, una din cele mai populare artiste de divertisment şi teatru tv. Rodica Tapalagă este o apariţie frecventă în spectacolele de varietăţi (în special în cele regizate de Alexandru Bocăneţ). În anii '60, '70 şi '80,  actriţa joacă în peste 30 de filme de teatru TVprecum: Ceasul de aur (1967),   Maior Barbara (1969), Gaiţele (1969), Sfântul (1973) , Rivalii (1976), Surorile Boga (1977), Picnic pe câmpul de luptă (1979), Tren de plăcere (1979), Actorul din Hamlet(1979), Unchiul Vania (1980), O afacere neobişnuită (1981), Steaua fără nume (1983), Fotoliul fermecat (1985), Dimineaţa pierdută (1990), Cui i-e frică de Virginia Woolf? (1995).
Cele mai importante spectacole în care a jucat la Bulandra în anii’60 au fost: “Proştii sub clar de lună” (regiaLucian Pintilie) -  rol pentru care a primit Premiul I pentru interpretare feminină la Concursul republican al tinerilor artişti din teatrele dramatice, ediţia a-IV-a, Bucureşti , “Comedia erorilor”(regia: Lucian Giurchescu, peste 600 de reprezentaţii), “Opera de trei parale” (regia Liviu Ciulei, peste 400 de reprezentaţii), “Nu sunt Turnul Eiffel” (regia Valeriu Moisescu), “D-ale Carnavalului” (regia: Lucian Pintilie) şi “Melodie Varşoviană” (regia Ivan Helmer, rol foarte îndrăgit de artistă). În 1965 regizoarea Sanda Manu îi oferă rolul principal în piesa “Colombe” care s-a jucat la Teatrul Nottara.
În anii'60, odată cu spectacolul “D-ale Carnavalului” (1966), şi mai târziu cu “O scrisoare pierdută” care a avut premiera în (1972),  Rodica Tapalagă începe, alături de întregul colectiv al Teatrului Bulandra, seria turneelor peste hotare.  Alături de colectivul de la Bulandra, Rodica Tapalagă a vizitat Franţa, Germania, Italia, Iugoslavia, Marea Britanie, Olanda, Ungaria, U.R.S.S., etc. Piesa “D-ale Carnavalului” a avut 296 de reprezentaţii.
Anii'70 au reprezentat pentru Rodica Tapalagă mari satisfacţii artistice. Pe 4 iulie 1970, artista devine mamă.
La Teatrul Bulandra, Rodica Tapalgă joacă în două spectacole extraordinare în regia lui Liviu Ciulei: “O scrisoare pierdută” (1972) de Caragiale (unii critici au afirmat că a fost cea mai reuşită Zoe) şi “Azilul de noapte” (1975)de Gorki.
După o absenţă de 12 ani, Rodica Tapalagă revine în film. Artista obţine Premiul ACIN pentru interpretarea rolul lui Aglae din “Tănase Scatiu” (1976). Alte filme importante în care a jucat în această decadă au fost: "Între oglinzi paralele" (1979), “Vis de ianuarie” (1979), “Clipa” (1979) şi “Ora zero” (1979). Criticul de film Eva Sîrbu a afirmat au că Dan Piţa şi Mircea Veroiu au fost regizorii care "au folosit-o aproape de posibilităţile ei".
În 1977, după cenzurarea (de către comisia de vizionare a PCR) rolului din piesa "Interviu" de Ecaterina Oproiu şi aîntreruprerii spectacolului “O scrisoare pierdută” (din cauza tragicei dispariţii a lui Toma Caragiu la cutremurul din 4 martie), Rodica Tapalagă părăseşte Teatrul Bulandra şi se transferă la Teatrul Mic.
Pe scena Teatrului Mic, Rodica Tapalagă joacă în mari spectacole precum: “Unchiul Vania” (1978, un rol foarte îndrăgit de artistă), “Nebuna din Chaillot” (1978) sau “Pluralul Englezesc” (1979, un spectacol cu viaţă lungă), şi “Copii lui Kennedy" (1980, Teatrul Foarte Mic). Cu toate că aceste spectacole au avut un mare succes atât la public, cât şi la critici, Rodica Tapalagă nu a fost pe deplin mulţumită de periplul său de la Teatrul Mic. Artista va declara că perioada petrecută la Teatrul Mic a fost "o rătăcire".
În anii’80 Rodica Tapalgă continuă seria apariţiilor la televiziune, în film şi în radio.
Artista apare in filmele “Artista, dolarii şi ardelenii” (1980), “De dragul tău, Anca” (1983), “Dragostea şi revoluţia” (1983), “Vreau să ştiu de ce am aripi?” (1984).
În toamna  anului 1982, Rodica Tapalagă revine pe scena Teatrului Bulandra în spectacolul “Tartuffe/Cabala bigoţilor” (regia Alexandru Tocilescu).
Revenită definitv la Bulandra, Rodica Tapalagă joacă în spectacolele “Rezervaţia de pelicani” (1983), “Unchiul Vania” (1985, din nou în rolul Elena Andreevna), “Trenurile mele” (1985).
Pe data de 3 decembrie 1986 are loc, la Teatrul Bulandra, premiera piesei “Dimineaţa pierdută” în regiaCătălinei Buzoianu, după romanul cu acelaşi titlu de Gabriela Adameşteanu. În această piesă, Rodica Tapalagă a făcut o creaţie memorabilă în rolul lui Sophie Ioaniu. Iată ce a declarat Cătălina Buzoianu pentru ziarul România Liberă: “La Teatrul Bulandra erau mari, foarte mari actriţe şi fiecare şi-a găsit un rol în acel spectacol. Erau Gina Patrichi, Tamara Buciuceanu, Irina Petrescu şi mai ales Rodica Tapalagă, care juca în acea montare o femeie la trei vârste, de la tinereţe la maturitate, la bătrâneţe şi moarte, iar interpretarea ei nu avea egal. Şi unde mai pui că făcea tot acest rol uriaş aproape fără machiaj. În plus, Rodica era un extraordinar om de echipă. Amintirile mele cele mai vii sunt legate de această trupă nebună de la Bulandra, cu actorii care nu jucau pur şi simplu, ci se dăruiau complet. Era un spectacol greu, care a avut de înfruntat din plin cenzura comunistă. Oriunde ne duceam cu el prin ţară făcea săli arhipline. Şi chiar Rodica mi-a spus după întoarcerea dintr-un turneu: "Cătălina, nu a fost spectacol, a fost revoluţie!..."
În perioada 1986-1990, "Dimineaţa pierdută" a avut 89 de reprezentaţii pe scena sălii "Toma Caragiu" a Teatrului "Bulandra".
În 1988 Rodica Tapalagă este vocea lui Miaulady în desenul animat de mare succes “Uimitoarele aventuri ale muşchetarilor” (regia Victor Antonescu).
După căderea regimului comunist, în februarie 1990, piesa “Dimineaţa pierdută” este difuzată la televiziune. Piesa, difuzată pentru prima dată cu replicile necenzurate, a avut o audienţă record.
În anul 1991, după întruperea piesei “Dimineaţă pierdută”, la doar 52 de ani, Rodica Tapalagă se pensionează la cerere. A urmat o perioadă de cinci-şase ani în care artista s-a retras din lumea artistică.
Pe 21 mai 1994 se stinge din viaţă Ştefan Tapapalgă, fratele artistei.
Rodica Tapalagă revine la actorie în anul 1995. Artista a jucat memorabil, alături de Radu Beligan, în filmul de televiziune “Cui îi e frică de Virginia Woolf?” în regia Olimpiei Arghir. De asemenea, după absenţă de 10 ani, actriţa revine la Teatrul Radiofonic, cu piesa "Calul leşinat" de Francoise Sagan.
Pe 3 noiembrie 1996, Rodica Tapalagă este invitata doamnei Eugenia Vodă în cadrul emisiunii“Profesioniştii”. La scurt timp după acest eveniment, Rodica Tapalagă revine în Teatrul Bulandra. Marea actriţă Ileana Predescu, care intepreta la acel moment rolul Dădacei din piesa “Trei surori” de Cehov, a decedat pe data de 12 noiembrie 1996. La rugămintea regizorului Alexandru Darie, Rodica Tapalagă o înlocuieşte peIleana Predescu în rolul Dădacei. “După o singură zi de repetiţii, a intrat în spectacol şi am avut premiera la Cracovia, Polonia (la cea de-a V-a ediţie a Festivalului UTE). A fost aşa de bună încât Andrzej Wajda, marele regizor polonez, a venit să le sărute mâinile actriţelor după terminarea piesei", a povestit Alexandru Darie.
Pe 1 iunie 1997, Rodica Tapalagă a avut o nouă premieră la Bulandra. Actriţa a interpretat magistral rolul doamnei Toothe din piesa “Totul în grădină” (regia Tudor Mărăscu). Pentru acest rol, Rodica Tapalagă a fostnominalizată la premiile UNITER.
Pe data de 1 decembrie 2000, Rodica Tapalagă este distinsă cu Ordinul Naţional Pentru Merit în Grad de Ofiţer. Distincţia a fost oferită de preşedintele României, Emil Constantinescu.
Pe 2 aprilie 2001, cariera acriţei Rodica Tapalagă a fost încununată cu Premiul UNITER pentru Întreaga Activitate, decernat în cadrul celei de-a IX-a ediţii a premiilor UNITER.
În anul 2003, după o altă pauză de câţiva ani, Rodica Tapalagă revine în viaţa artistică. Artista a jucat în apreciate piese de teatru radiofonic precum: "Domnişoara din Tacna" (2004) de Mario Vargas Llosa, "Dimineaţă pierdută" (2004) de Gabriela Adameşteanu sau "Un duel în ziua nunţii" (2004) de A.P. Cehov (spectacol distins cu Premiul UNITER pentru teatru radiofonic).
Pe 26 iunie 2004, după o perioadă lungă de repetiţii, Rodica Tapalagă are o nouă premieră la Bulandra. Artista joacă, alături de Mircea Albulescu,  în piesa “Nebunia Regelui George” (regia Petre Bokor).
De asemenea, în octombrie 2004, joacă în spectacolul lectură "Girl Power" de la Teatrul Act.
În anul 2005, Rodica Tapalagă şi-a mai împlinit un vis. A jucat un rol principal într-un film de autor. Cel mai mare rol al său în cinematografie a fost cel din filmul "Sistemul Nervos" (2005), în regia lui Mircea Daneliuc. În acest film Rodica Tapalagă a făcut o creaţie remarcabilă în rolul Niculinei Puică, o bătrânică olteancă care ţine o pensiune rurală. Niculina se îndrăgosteşte de un crainic de televiziune (interpretat de Mircea Radu) şi vine la Bucureşti pentru al cunoaşte. Pentru acest rol Rodica Tapalagă a fost distinsă cu Premiul "Cuvântul", în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Anteneul Român, pe 10 ianuarie 2006.
În 2006, la sfârşitul stagiunii teatrale, piesa "Nebunia Regelui George" se întrerupe, din cauza stării de sănătate a Rodicăi Tapalagă.
În decembrie 2009, Rodica Tapalagă este distinsă cu un Premiu în cadrul Galei Premiilor Municipiului Bucureşti pentru Artă şi Cultură - secţiunea Artele Spectacolului.
Pe 18 decembrie 2010, în jurul orei 12:00, Rodica Tapalagă a plecat dintre noi la vârsta de 72 de ani. În ultimii 4 ani de viaţă, Rodica Tapalagă se retrăsese din viaţa publică şi artistică. Artista suferea de colagenoză (boală metabolică caracterizată prin proliferarea colagenului în ţesutul conjunctiv), boală care se agravase brusc în ultimele două luni. Actrita a fost spitalizata timp de trei săptămâni, dar boala i-a afectat iremediabil plămânii şi rinichii, iar tratamentul nu a mai avut efect. Artista a decedat în locuinţa sa din Bucureşti (pe strada Nicolae Filipescu, în zona fostei Ambasade Americane) după ce, cu o săptămână înainte, fusese externată. Artista a fost înmormântată pe 21 decembrie 2010 la cimitirul “Străuleşti” din Bucureşti.
Timp de aproape jumătate de secol, a fost căsătorită cu regretatul scenograf Ioan Popescu Udrişte şi a avut un băiat, Barbu (n. 4 iulie 1970).

Sistemul nervos: http://youtu.be/6LBzhkWHrCo.

Martorii (Teatru radiofonic) comedie: https://youtu.be/AMVEpxByDUI.

Tanase Scatiu HQ: https://youtu.be/YtZAVQD-tAo.

I-a venit numirea (teatru radiofonic) comedie: https://youtu.be/q5EY7CDg_QU.

Cu Jorj Voicu

Biografie

Nume real: Voicu Jorj · Locul naşterii: Cluj-Napoca · Data naşterii:12.07.1938 · Data decesului: 12.01.1991 · Ocupaţie: Actor · Zodia: Rac

Actorul Jorj Voicu s-a născut la 12 iulie 1938, in orașul Cluj. Numele este Jorj, prenumele Voicu.
A absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografie din București in 1961, la clasa profesorului Ion Finteșteanu, a studiat la Paris pantomima cu Jacque Lecqoc.
A jucat la Teatrul Municipal din Turda, la teatrele Barbu Delavrancea, Tandatica si Odeon din capitala. Printre spectacolele in care a fost distribuit: O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale, Visul unei nopți de vară, Poveste...

mai mult

Au contribuit la această pagină: bogdi_07_yo, lilianasnd, DeceoareContribuie la această pagină şi câştigă DVD-uri!

Filme cu Jorj Voicu

·         Maria și Mirabela în Tranzistoria (1989) - Oache

·         Amadeus (1984) - Theodor Danetti - Baron von Swieten

·         Galax, omul păpușă (1984)

·         Rămășagul (1984)

·         Duelistii (1983)

·         Concurs (1982)

·         Melodii la Costinesti (1982)

·         De ce trag clopotele, Mitică? (1981)

·         Întoarcere la dragostea dintâi (1981)

·         Maria Mirabela (1981) - voce

·         Ediție specială (1980)

·         Vis de ianuarie (1979) - curier domnesc

·         Curcanii / (1977) - negustorul Bacalovici

·         Un text cu bucluc (1976)

·         Comedie fantastica / Comedie fantastică (1975) - Tapirul

·         Faust (1975) - Cornelius

·         Păcală (1974)

·         Brigada Diverse în alertă / B.D. în alertă (1971) - Tureaga

·         De trei ori Bucuresti (1968) - cetatean

·         Faust XX (1966) - Mefisto

·         Un film cu o fată fermecătoare (1966)

·         Zodia Fecioarei (1966)

Maria, Mirabela in Tranzistoria HQ: https://youtu.be/O__hUrPcXtM.

Saracia nu e viciu (1955) - Alexander Nicolaevici Ostrovski

GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 12 Ianuarie

Mos Teaca si alte povestiri umoristice

Camera ascunsă

COSTUMUL POPULAR ROMÂNESC – TRADIȚII ȘI MODERNISM 12 Ianuarie

SFATURI UTILE 12 Ianuarie

APLICAREA FOILOR DE VARZĂ

Folosite pentru uz extern, frunzele de varza actioneaza precum un magnet: iti iau durerea cu mana! Varza este un aliment deosebit, dar are si numeroase aplicatii terapeutice:

Umflaturile si edemele datorate traumelor

Daca te lovesti la mana sau la picior si locul lezat incepe sa se umfle, infasoara zona cu foi de varza proaspete si infasoara-te strans cu un bandaj. Acelasi procedeu se recomanda pentru loviturile la glezna sau pentru calmarea umflaturilor picioarelor. Pentru rezultate optime, mentine impachetarile peste noapte.

Glanda tiroida

Hormonii produsi de glanda tiroida sustin si regleaza cresterea celulara, functionarea metabolismului si functionarea organelor de digestie. Pentru restabilirea functiei normale a unei glande tiroide bolnave, se recomanda sa faci impachetari cu foi de varza in jurul gatului. Aplica foile imprejurul gatului si infasoara-le cu un bandaj sau cu o esarfa. Lasa-le sa actioneze peste noapte si indeparteaza-le dimineata la trezire.

Durerile de cap

Daca suferi de dureri de cap insuportabile, nu este exclus ca ele sa se datoreze unor afectiuni oculare. Totusi, de cele mai multe ori durerile de cap sunt o consecinta a stresului si a oboselii, caz in care aplicarea de foi de varza pe tample si pe crestetul capului poate face adevarate minuni. Pune pe cap o sapca sau o caciula pentru a fixa frunzele pe pozitie.

Durerile de la alaptare

Pentru femeile care alapteaza, aplicarea de foi de varza pe sanii durerosi poate calma rapid problemele. Aplicatiile se recomanda atat pe timpul zilei, cat si pe timpul noptii.

GÂNDURI PESTE TIMP 12 Ianuarie