15 FEBRUARIE 2018
RELIGIE ORTODOXĂ 15 Februarie
Sf
Ap Onisim; Sf Mc Maior
În această lună, ziua a cincisprezecea, pomenirea sfântului
apostol Onisim, ucenicul sfântului apostol Pavel.
Sfântul Apostol Onisim († 109) – Sfântul Onisim a fost sluga romanului Filimon
din oraşul Colosse din Frigia, Asia Mică. Filimon era prieten cu Sfântul
Apostol Pavel, a devenit ulterior unul din cei 70 de apostoli, iar casa lui era
folosită ca Biserică. Sfântul Onisim a dispărut de la Filimon cu câteva lucruri
şi ajunge la Roma unde îl întâlneşte pe Sfântul Apostol Pavel. Aici, se
pocăieşte, primeşte Sfântul Botez şi devine ucenicul Sfântului Apostol Pavel,
doar cu învoirea lui Filimon care îl iartă. Sfântul Onisim a fost hirotonit
episcop de către Sfântul Apostol Pavel. După sfârşitul acestuia prin sabie în
timpul împăratului Nero îl aflăm pe Sfântul Onisim predicând în Spania,
Portugalia, Patras şi apoi păstorind după Sfântul Ioan Evanghelistul ca episcop
în Efes. În anul 109, în vremea împăratului Traian (98-117), bătrânul episcop
Onisim a fost prins spre a fi judecat pentru credinţa în Iisus Hristos şi dus
la Roma înaintea eparhului Tertul, care l-a trimis la Puteoli. În pofida
chinurilor la care a fost supus, Sfântul Onisim nu a renunţat la credinţa în
Hristos şi a fost ucis în acelaşi an din porunca lui Tertul.
Sfântul Onisim, unul
din cei 70 de apostoli, a fost în tinereţea lui sluga lui Filimon, un creştin
de neam bun, din orasul Colose, în Frigia. Vinovat de greşeală faţă de stăpânul
său şi temându-se de pedeapsă, Sf. Onisim a fugit la Roma, dar cum era rob
fugit de la stăpân, a ajuns în temniţă. Acolo l-a întâlnit pe Sf. Apostol
Pavel, de la care a luat cuvinte de învăţătură luminându-se şi primind botezul.
În temniţă Sf. Onisim
i-a slujit Apostolului Pavel ca un fiu. Acesta îl cunoştea personal pe Filimon
şi i-a trimis o carte plină de iubire în care îi cerea să-l ierte pe robul său
şi să-l primească ca pe un frate. Apoi l-a trimis pe Onisim cu scrisoarea aceea
la stăpânul său, lipsindu-se de ajutorul de care avea atâta trebuinţă.
După ce a primit
scrisoarea, Sf. Filimon nu numai că l-a iertat pe Onisim dar l-a şi trimis
înapoi la Roma, la Apostolul Pavel. Mai târziu, el a fost uns episcop în Gaza
(prăznuit în 4 ianuarie, 19 februarie şi 22 noiembrie).
După ce Sf. Apostol
Pavel s-a mutat la Domnul, Sf. Onisim a rămas lângă apostoli până la sfârşit şi
a ajuns să fie sfinţit episcop. După trecerea la Domnul a apostolilor Sf.
Onisim a propovăduit Evanghelia în multe părţi şi oraşe: în Spania, Carpetania,
Colossae şi Patras. La bătrâneţe Sf. Onisim a ocupat scaunul episcopal la Efes,
după Sf. Apostol Timotei. Când Sf. Ignatie Purtătorul de Dumnezeu (prăznuit în
20 decembrie) era dus sa fie executat la Roma, Episcopul Onisim a mers să se
întâlnească cu el şi cu alţi creştini, după mărturia din epistola sa către
Efeseni.
În vremea împărăţiei
lui Traian (89-117), Sf. Onisim a fost arestat şi adus la judecată în faţa
eparhului Tertul. Acesta l-a ţinut pe sfânt în temniţă timp de 18 zile după
care l-a trimis la închisoarea din cetatea Puteoli. După o vreme, când a vorbit
eparhul cu Sf. Onisim, a înţeles că acesta nu s-a lepădat de a sa credinţă
creştină şi a hotărât să fie bătut cu pietre şi apoi să i se taie capul cu
sabia. Trupul său a fost luat de o femeie cu viaţă sfântă care l-a pus într-un
sicriu de argint, acestea petrecându-se în anul 109.
Tot astăzi, Biserica Ortodoxă face pomenirea Sfântului
Mucenic Maior, care, bătut fiind, s-a săvârşit .
Acest
mucenic a trăit pe vremea împăraţilor Maximilian şi Diocleţian şi a fost ostaş
în ceata numită a mavrilor. Dar pe când se afla în cetatea Gazei a fost pârât
la ighemonul de acolo că este creştin. Înfăţişându-se la judecată, şi
mărturisind pe Hristos Dumnezeul său, a fost bătut fără de milă şapte zile atât
de cumplit, încât treizeci şi şase de ostaşi se schimbau bătându-l. Iar sângele
din trupul său curgea ca un pârâu, încât a înroşit pământul de acolo. Deci
vitejeşte pătimind mucenicul lui Hristos nişte chinuri atât de mari, din
ostăşească rânduială de pe pământ, a mers după cuvintele lui David, în
rânduiala ostăşească din cer, dându-şi sufletul în mâinile lui Dumnezeu.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne
mântuieşte pe noi. Amin.
ARTĂ CULINARĂ – REȚETE FĂRĂ CARNE
PENTRU ASTĂZI 15 Februarie
A. GUSTĂRI
Tartine din pastă de ouă
3-4 oua,
100 g branza,
100 g unt,
sare,
piper
100 g branza,
100 g unt,
sare,
piper
Pâine feliată
Se da prin sita branza
impreuna cu galbenusurile fierte, se aadauga untul moale, sarea si piperul. Se
amestecă. Se întinde pe feliile de pâine. Se poate orna cu măsline tăiate.
B. SALATE
Salată de cartofi cu smântână
şi usturoi
500 g cartofi,
1 cana smantana,
5 catei usturoi,
2 cepe medii,
1 legatura marar verde,
1 legatura tarhon verde,
sare
1 cana smantana,
5 catei usturoi,
2 cepe medii,
1 legatura marar verde,
1 legatura tarhon verde,
sare
Cartofii fierti se taie
cubulete. Se amesteca apoi cu ceapa taiata fidea, usturoiul tocat marunt,
mararul tocat si smantana. Se amesteca bine salata si se da la rece pana la
servire.
Se orneaza cu tarhon.
C. SOSURI – În loc de sos vă prezint:
Mămăligă cu brânză şi smântână
300 g malai;
100 g branza telemea;
100 g smantana;
50 g unt;
sare
100 g branza telemea;
100 g smantana;
50 g unt;
sare
Se pune mamaliga la fiert
in apa cu sare. Intre timp, intr-un castron, se zdrobeste branza, se adauga
smantana si untul. Dupa ce s-a fiert mamaliga, se toarna peste ingredientele
din castron si se amesteca bine, pana se omogenizeaza.
Se serveste cu ceapa
verde.
D. BORŞURI, SUPE CREME DE LEGUME
Supă de legume cu ou
1 ceapa
sare
1 lingurita de chimen
3 linguri de ulei
2 linguri de faina
1 lingurita de sare
4 oua
frunze de patrunjel
boia
sare
1 lingurita de chimen
3 linguri de ulei
2 linguri de faina
1 lingurita de sare
4 oua
frunze de patrunjel
boia
Se prepara la fel ca si
supa de chimen, cu diferenta ca ouale nu se bat inainte a le pune in supa, ele
se lasa asa intregi. Se sparg 4 oua una cate una si se adauga incet in supa
fierbinte, in zone diferite ale vasului. Apoi se lasa pe foc inca 10 minute,
pana se fierb ouale. Nu se recomanda amestecarea supei pana cand ouale nu sunt
fierte. Dupa 4-5 minute se poate amesteca supa pentru a nu se prinde rantasul.
E. MÂNCĂRURI
Budincă de macaroane cu brânză
de oaie
·
250 g macaroane,
·
3 linguri brinza de oi,
·
2 linguri unt,
·
3 oua,
·
putin pesmet
Se fierb macaroanele in
apa sarata, se strecoara, se spala cu apa rece si se lasa sa se scurga. Se bat
ouale spuma, se adauga brinza, se amesteca cu macaroanele si cu untul topit. Se
unge o tava cu unt, se presara cu pesmet, se asaza macaroanele si se coace pina
se rumeneste Se rastoarna, se taie patrate si se serveste fierbinte.
F. DULCIURI
Prăjitură
cu sirop de cacao (de la ella ana)
blatul
4 ouă
1 1/2 cană zahăr
1/2 cană ulei
1 cană lapte
2 căni făină
1 linguriţă bicarbonat (stins cu puţina zeamă de lămâie)
-Amesteci toate ingredientele în ordinea în care sunt scrise, torni compoziţia într-o tavă unsă cu margarină şi tapetată cu făină şi o coci la foc potrivit timp de 25-30 de minute. o laşi să se răcească, apoi o tai sub formă de pătrate în tavă.
pt sirop
1/2 pachet unt (margarină)
3 linguri cacao
1 cană zahăr
1 1/2 cană apă
1-2 esenţe de rom
nucă de cocos sau nucă obişnuită
-Pui la fiert apa cu zahărul, untul şi cacaua şi după ce se dă în câteva clocote, iei siropul de pe foc şi adaugi esenţa de rom. Îl laşi să se răcească puţin apoi îl torni peste prăjitura din tavă şi presari nucă de cocos.
O reţetă uşoară şi foarte gustoasă!
4 ouă
1 1/2 cană zahăr
1/2 cană ulei
1 cană lapte
2 căni făină
1 linguriţă bicarbonat (stins cu puţina zeamă de lămâie)
-Amesteci toate ingredientele în ordinea în care sunt scrise, torni compoziţia într-o tavă unsă cu margarină şi tapetată cu făină şi o coci la foc potrivit timp de 25-30 de minute. o laşi să se răcească, apoi o tai sub formă de pătrate în tavă.
pt sirop
1/2 pachet unt (margarină)
3 linguri cacao
1 cană zahăr
1 1/2 cană apă
1-2 esenţe de rom
nucă de cocos sau nucă obişnuită
-Pui la fiert apa cu zahărul, untul şi cacaua şi după ce se dă în câteva clocote, iei siropul de pe foc şi adaugi esenţa de rom. Îl laşi să se răcească puţin apoi îl torni peste prăjitura din tavă şi presari nucă de cocos.
O reţetă uşoară şi foarte gustoasă!
ISTORIE PE ZILE 15 Februarie
Evenimente
·
590: Khosrau al
II-lea este încoronat rege al Persiei. Khosrau al II-lea (Khosrow al II-lea,
Chosroes al II-lea sau Xosrov al II-lea în sursele clasice, uneori numit
Parvez, „Mereu Victorios” – în limba persană) , a fost al douăzeci și doilea
rege persan din dinastia sasanizilor, domnind între anii 590 – 628. El a fost
fiul lui Hormizd al IV-lea (579 – 590) și nepotul lui Khosrau I (531 – 579).
·
1113: Papa
Pascal II emite o Bulă papală prin care ordinul devine independent de orice
autoritate statala cunoscuta, devenind astfel o structura supra nationala.
Ordinul Ospitalierilor, cunoscut și ca Ospitalieri, Cavalerii Ospitalieri,
Cavalerii Sfântului Ioan și Ordinul Sfântului Ioan, a fost unul dintre cele mai
renumite ordine militare creștine occidentale din timpul Evului Mediu. În
secolul al XVI –lea, Ordinul Ospitalierilor a devenit Ordinul Cavalerilor de
Malta. Creat de calugarul benedictin Gerardo de Sasso,s-au ocupat la inceput de
ingrijirea bolnavilor din zona Ierusalimului. Odata cu venirea la conducerea ordinului
in anul 1120 a lui Raymond de Puy (1083-1160), devin un ordin cu caracter
militar ce isi atribuie protejarea pelerinilor sositi in Regatul Latin al
Ierusalimului.Totodata,incep sa fie cunoscuti sub denumirea de „Ordinul
Sfantului Ioan de Ierusalim”. Asemenea Templierilor, Ioanitii au fost alungati
de catre musulmani in 1187 din Ierusalim, refugiindu-se in prima instanta la
Accra. Alungati si de aici in 1291,se retrag provizoriu in Cipru,pentru a
ajunge apoi in insula Rhodos. In 1523 sunt expulzati si din Rhodos de catre
sultanul otoman Suleiman, iar 7 ani mai tarziu,cu aprobarea Papei Clement al
VII lea,imparatul Carol Quintul le acorda spre stapanire Insula Malta. Astfel
incepe o noua etapa in istoria Ordinului Ospitalierilor,cunoscuti dupa aceasta
data ca Ordinul Cavalerilor de Malta
·
1637: Ferdinand al III-lea a
devenit împărat al Sfântului Imperiu Roman. Ferdinand al
III-lea (13 iulie 1608 – 2 aprilie 1657) a fost Împărat al Sfântului Imperiu
Roman 15 februarie 1637 – 1657. Rege al Ungariei, rege al Bohemiei, arhiduce de
Austria.
·
1690: S–a încheiat la Sibiu, tratatul secret dintre
Constantin Cantemir, domnul Moldovei şi Sfântul Imperiu Roman. În tratat se
stipula că Moldova va sprijini acţiunile antiotomane ale imperiului condus de
Casa de Habsburg. La 5/15 februarie 1690 a fost încheiat tratatul secret de la
Sibiu între Constantin Cantemir, domnul Moldovei și împăratul Sfîntului Imperiu
Roman de Națiune Germană Lepold I, dinastia Habsburg. Tratatul cuprindea 5
articole, iar clauzele acestui document prevedeau garantarea domniei ereditare familiei
Cantemir, neimpunerea religiei catolice în Moldova, ajutor reciproc în caz de
invazie polonă. Moldova urma, de asemenea, să sprijine acțiunile antiotomane
ale habsburgilor, după ce forțele imperiale vor ajunge la Brăila sau Siret. În
schimbul celor enumărate anterior, Moldova se obliga să le plătească
imperialilor un tribut de 50 000 de galbeni. Articolul al doilea al tratatului
prevedea: “Domnul va fi întărit pe viaţă, iar fiului său mai mare (Antioh) i se
va conferi titlul de conte”.
·
1864: A apărut revista România militară, devenită la 8 decembrie 1897, prin decretul
regelui Carol I, revista oficială a Marelui Stat Major
·
1876: Apare lunar (până la 15 mai 1876),
la București, "Revista literară și științifică", sub îndrumarea lui Bogdan
Petriceicu Hașdeu și Dimitrie Brândză.
·
1898: Nava de razboi americana USS Maine sare in aer in portul Havana. Cuba la acea perioada era scena unor
puternice revolte indreptate impotriva stapanirii coloniale spaniole. Prima
insurectie cubaneza, dintre anii 1868 si 1878, se incheiase cu un esec in
ciuda sprijinului primit de la americani. A doua insurectie a inceput in aprilie 1895, fiind inabusita in sange de
generalul Valeriano Weyler, supranumit „Macelarul”. Incidente grave au avut loc la Havana
si pentru a proteja cetatenii americani de aici, a fost ancorata in
rada portului nava de razboi USS Maine. Pentru a nu da nastere la incidente,
capitanul Charles Sigsbee a interzis echipajului sa coboare pe tarm. Situatia
parea sa se calmeze cand, in seara zilei de 15 februarie ,o explozie puternica
a zguduit Havana: munitia aflata la bordul lui USS Maine sarise in aer,
distrugand complet prova navei americane, care s-a scufundat apoi in scurt
timp. 266 de marinari au fost ucisi si ancheta derulata de autoritatile de la
Washington a stabilit ca dezastrul fusese provocat de o mina. Presedintele McKinley
a cerut Congresului sa declare razboi Spaniei, razboi din care Statele Unite au
iesit victorioase. Incidentul a
fost generat, se pare, de aprinderea spontana a prafului de carbune din sala
motoarelor. Nu au lipsit nici
vocile care sa sustina ca amerianii isi aruncasera singuri vasul in
aer, pentru a avea motiv de intrare in razboi. Oricare ar fi fost adevarul, este cert ca
distrugerea vasului USS Maine a insemnat pentru Statele Unite un cassus belli
perfect.
·
1942: Capitularea armatei britanice din Singapore in fata japonezilor. Marea Britanie a suferit una dintre cele mai
grave înfrângeri militare din istoria sa. Japonezii au cucerit Singapore după
un asediu de o săptămână. Mai
mult de 60.000 de soldaţi britanici, australieni şi indieni, au cazut
prizonieri. Pentru Marea
Britanie, aliata SUA si a URSS , este momentul cel mai critic al luptei sale
împotriva puterilor Axei.
·
1944: Este bombardata si distrusa de aviatia aliata
manastirea Monte Cassino din Italia. Mănăstirea a fost întemeiată în
529, pe locul unei foste fortărețe romane “Municipium Casinum”, de San
Benedetto di Norcia (480-547). La 15 februarie 1944, Comandamentul Aliat pentru
a ordonat bombardarea mănăstirii Monte Cassino. 224 bombardiere aliate au
aruncat asupra manastirii 420 de tone de bombe si au distrus
manastirea. Atacul terestru a fost dat a doua zi, pe 16 februarie.
Luptele au continuat in luna martie.
·
1945: A treia zi de bombardamente aliate nimicitoare asupra
orasului german Dresda.
·
1946:
Demascarea unei retele de spioni rusi in Canada.Prim-ministrul canadian
Mackenzie King a anunţat existenţa unei retele de spioni rusi în
Canada.
Informaţiile le-a furnizat un functionar de la Ambasada sovietică din Ottawa, Igor Gouzenko.
Informaţiile le-a furnizat un functionar de la Ambasada sovietică din Ottawa, Igor Gouzenko.
·
1949: Pentru prima oară, problema
lichidării marii proprietăți agricole a apărut pe ordinea de zi a
ședințelor Secretariatului Biroului Politic al C.C. al P.M.R.
·
1969: A fost inaugurată linia ferată electrificată București – Brașov, prima de
acest fel din România.
·
1989: Ultimii militari sovietici au părăsit Afganistanul după
aproape zece ani de la intervenția lor, în decembrie 1979, în sprijinul
guvernului promarxist de la Kabul – Ziua
națională a salvării
·
1990: A fost înființată Uniunea Teatrelor din România - UNITER ,
avându-l ca președinte pe actorul Ion Caramitru
·
1991: A luat fiinţă “Grupul
de la Vişegrad”, organizaţie de cooperare regională reunind
Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia.
·
1995: România depune la secretariatul general al ONU instrumentele
de ratificare a Convenției privind interzicerea dezvoltării,
producerii, stocării și folosirii armelor chimice, precum și distrugerea acestora,
semnată la Paris, la 13 ianuarie 1993
·
1999: Curtea Supremă de Justiţie l-a condamnat pe liderul
minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, la 18 ani închisoare, pentru
instigarea minerilor care au venit în Bucureşti în septembrie 1991 la
subminarea puterii de stat. Cozma a fost condamnat la 15 ani inchisoare pentru
„instigare in conditiile participatiunii improprii la infractiunea de subminare
a puterii de stat”, plus un spor de trei ani de inchisoare pentru gravitatea
faptelor comise, precum si sapte ani interzicerea unor drepturi
civile. Mineriada din septembrie 1991 a dus la caderea guvernului Petre
Roman. Curtea l-a condamnat pe Miron Cozma pentru toate infractiunile pentru
care a fost trimis initial in judecata. Hotararea CSJ a fost una
definitiva, deoarece Miron Cozma a fost condamnat pentru o infractiune contra
statului, impotriva careia nu mai poate fi formulata nicio contestatie. In
perioada 16-18 februarie 1999, minerii au incercat sa ajunga la Bucuresti,
pentru a protesta impotriva deciziei Curtii Supreme de Justitie de condamnare a
lui Miron Cozma la 18 ani de inchisoare pentru mineriada din 1991, fiind
opriti, dupa confruntari violente cu fortele de ordine , la Stoenesti, in
judetul Valcea.
·
2000: Președintele Germaniei, Johannes Rau, aflat în vizită în Israel, și-a cerut
în mod solemn iertare poporului evreu pentruHolocaust
·
2001: De la această dată, Suedia a
renunțat la obligativitatea vizelor pentru cetățenii români posesori de
pașapoarte diplomatice
·
2002 – O echipă de cercetători americani a clonat prima pisică
domestică. Oamenii de ştiinţă americani de la Departamentul de Medicină
Veterinară, Universitatea A & M, Texas, au obtinut prima clonă a unui
animal de companie. Pisica, poreclita Copycat, a fost obţinuta dintr-o
celulă a mamei sale. Aceasta pisica s-a adaugt lungii liste de animale
care au fost clonate în ultimii ani.
·
2003: Protest global împotriva declanșării ofensivei americane din Irak în peste
600 de orașe din întreaga lume
·
2013: Un meteorit a explodat deasupra Rusiei;
1.500 de oameni au fost răniți de cioburile de geamuri sparte sau de obiecte
deplasate de unda se șoc. Acest lucru s-a întâmplat în mod neașteptat, cu doar
câteva ore înainte de trecerea așteptată a asteroidului 2012 DA14, asteroidul
care urma să teacă cel mai aproape de Terra.
Nașteri
·
1564: S-a nascut astronomul renascentist Galileo Galilei; (d.
8 ianuarie 1642). Savantul englez Stephen Hawking a spus că „Galileo, poate mai mult decât
orice altă persoană, a fost responsabil pentru nașterea științei moderne.”
Mișcarea obiectelor uniform accelerate, predată în aproape toate cursurile de
fizică la nivel de liceu și început de facultate, a fost studiată de Galileo ca
subiect al cinematicii. Contribuțiile sale la astronomia observațională includ confirmarea prin
telescop a fazelor planetei Venus, descoperirea celor mai mari patru sateliți
ai lui Jupiter(denumite în cinstea sa lunile galileene), și observarea și
analiza petelor solare. Galileo a lucrat și în știința aplicată și în
tehnologie, îmbunătățind tehnica de construcție a busolelor. Susținerea de către Galileo a
copernicanismului a dus la controverse în epocă, o mare majoritate a
filosofilor și astronomilor încă susținând (cel puțin declarativ) viziunea
geocentrică cum ca Pământul ar fi centrul universului. După 1610, când a început să susțină public
heliocentrismul, a întâmpinat o puternică opoziție din partea a numeroși
filosofi și clerici, doi dintre aceștia din urmă denunțându-l inchiziției
romane la începutul lui 1615. Deși
la acea vreme a fost achitat de orice acuzație, Biserica catolică a condamnat
heliocentrismul ca fiind „fals și contrar Scripturii” în februarie 1616,iar
Galileo a fost avertizat să abandoneze susținerea sa—ceea ce a promis să facă.
După ce, mai târziu, și-a apărat din
nou părerile în celebra sa lucrare, Dialog despre cele două sisteme
principale ale lumii, publicată în 1632, a fost judecat de Inchiziție,
găsit „vehement suspect de erezie”, forțat să retracteze și și-a petrecut
restul vieții în arest la domiciliu.
·
1612: Paul de Chomedey, Sieur de Maisonneuve, soldat francez, întemeietorul
orașului canadian Montreal (d. 1676)
·
1710: Regele Ludovic al
XV-lea al Franței (d. 1774). A urcat pe tronul Franţei, la vârsta de
5 ani sub numele de Louis XV. Regenţa a fost asigurată până în 1723
de către Philippe d’Orleans.
·
1823: Melchisedec
Ștefănescu, episcop și istoric român, membru al Academiei Române (d. 1892). Melchisedec
Ștefănescu (Mihail, pe nume
de mirean, n. 15februarie 1823, Gârcina, județul
Neamț — d. 16 mai1892, Roman, Neamț) a fost un episcop și
istoric român, politician, membru titular (1870) al Academiei Române. Cel ce va rămâne cunoscut cu numele de cleric Melchisedec
Ștefănescu se naște la 15 februarie 1823, în familia lui Petru și Ana
Ștefănescu, purtând numele de botez Mihail Ștefănescu. Tatăl și bunicul au fost
preoți în satul Gârcina, iar mama era fiica preotului Ion Focșa din Negrești.
La 7 ani merge la școala din sat, iar la 9 ani este dus în târgul Piatra Neamț
și dat la școala de la Biserica Sf. Ion. ,,Părinții văzând în Mihail
deșteptăciune și dor de învățătură...și laude aduse de învățătorii lui de până
atunci, s-au decis a-l da la o școală mai înaltă"[1]. Studiază, astfel, la
Seminarul de la Socola (1834 - 1841 și 1842/43), apoi la Academia duhovnicească
din Kiev (1848 - 1851), unde a obținut titlul de "magistru în teologie și
litere". Învățător în Șerbești - Neamț (1841-1842), profesor suplinitor la
Seminarul de la Socola (1843-1848) din nou profesor la același Seminar (1851 -
1856). Profesor și director la Seminarul din Huși (1856- 1861); călugărit cu
numele Melchisedec (1843), hirotonit ierodiacon (1844) la Socola, apoi
ieronionah în Lavra Pecerska din Kiev (1851), protosinghel (1952) și
arhimandrit (1853). Locțiitor de episcop la Huși (1861 - 1864), fiind hirotonit
arhiereu cu titlul "Tripoleos" în 1862, locțiitor (1864), apoi
episcop eparhiot - numit prin decret semnat de Al.I. Cuza - al
noii eparhii a Dunării de Jos, cu reședința în Ismail (1865 -
1879); la 22 febr. 1879 ales episcop al Romanului, unde a păstorit până la
moarte. Însuflețit patriot, a luptat pentru
unirea Principatelor, fiind ales membru în Divanul Ad-Hoc (1857), a sprijinit
reformele lui Al.I. Cuza și Războiul de Independență, a fost ministru al
Cultelor (1860), membru de drept în Senatul României și i se încredințează o
misiune politică în Rusia (1868). Precursor al ecumenismului, a fost delegat de
Sf. Sinod la Conferința vechilor catolici de la Bonn (1875). Ca membru al Sf.
Sinod, a prezentat o serie de memorii pentru prosperarea vieții bisericești,
ameliorarea stării materiale a clerului, dar mai ales în legătură cu
recunoașterea autocefaliei. A trimis tineri la studii în Rusia (Gavriil
Musicescu, Silvestru Bălănești, Constantin Nazarie ș.a.). Prin testament,
creează o fundație din care să se acorde burse de studii la Academia
duhovnicească din Kiev; biblioteca și colecția sa numismatică le-a dăruit
Academiei Române.
·
1834: S-a nascut Vasile Alexandrescu-Urechia, istoric,
prozator şi dramaturg român; (d. 1901).
·
1840: S-a nascut Titu Maiorescu, întemeietor al criticii
româneşti moderne, fondatorul societatii literare Junimea, membru fondator al
Societăţii Academice Române, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri al
Romaniei. Titu Liviu Maiorescu (n. 15 februarie 1840, Craiova – d. 18 iunie
1917, București) a fost un academician, avocat, critic literar, eseist,
estetician, filosof, pedagog, politician și scriitor român mason, prim-ministru
al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei
Române, personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea
și începutului secolului XX. Maiorescu este autorul celebrei teorii sociologice
a formelor fără fond, baza junimismului politic și „piatra de fundament” pe
care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale
și Ioan Slavici.
·
1841 - S-a născut Mihail Şuţu, istoric şi membru al
Academiei Române, unul dintre primii numismaţi din sud-estul Europei. A fost
preşedinte al Societăţii Române de Numismatică şi a donat întreaga sa colecţie
de monede şi antichităţi Academiei Române (m.03.07.1933).
·
1850: S-a nascut Ion Andreescu, pictor român ales membru al
Academiei Române post-mortem; (d. 1882).
·
1851: Spiru C. Haret (n. 15 februarie 1851, Iași - d. 17
decembrie 1912, București) a fost
un matematician, astronom și pedagog român de origine
armenească, renumit pentru organizarea învățământului modern românesc din
funcția de ministru al educației, pe care a deținut-o de trei ori. A
fost membru titular al Academiei Române. A învățat la Dorohoi, Iași,
apoi, în septembrie 1862 a intrat ca bursier la Colegiul Sfântul
Sava din București, unde a petrecut cinci ani din șapte ca intern. Ca profesor, Spiru Haret a predat la Universitatea
din București, la Facultatea de științe, secția fizico-matematici, mecanica
rațională , din 1878 până în 1910. La Școala de poduri și șosele
Haret a fost numit profesor la anul preparator,predând trigonometria, geometriaanalitică, geometria elementară plană și
în spațiu și geometria descriptivă, până în 1885.
Din 1885 și până în 1910 Haret nu a mai predat la Școala de
poduri și șosele decâtgeometria analitică. Haret a predat, de
asemenea, mecanica rațională la Școala de ofițeri de artilerie și
geniu, din 1881 (data înființării secției de artilerie și geniu) până
în 1890. Profesează până în 1910, când se pensionează, ba chiar și după aceea,
până la moarte, ținând prelegeri de popularizare la Universitatea populară. În
1910 publică Mecanica socială, la Paris și București, utilizând
pentru prima oară, matematica în explicarea și înțelegerea fenomenelor sociale.
Din 1879 se face cunoscut drept „om al școlii”, urmând o viață de inspector și
de om politic, lucrând în favoarea școlii și a educației. El a fost poate cel
mai mare reformator al școlii românești din secolul al XIX-lea.
·
1861: S-a nascut Charles Edouard Guillaume, fizician
elveţian, laureat al Premiului Nobel; (d. 1938). Charles Édouard Guillaume (n.
15 februarie 1861, Fleurier – d. 13 mai 1938, Sèvres) a fost un fizician
elvețian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1920, pentru descoperirea
unor anomalii în aliajele de nichel-oțel. De asemenea, Guillaume a descoperit
două aliaje de oțel-nichel, numite de el invar și elinvar.
·
1896: S-a nascut Ştefan S. Nicolau, medic român, membru al
Academiei Române; (d. 1967). Ștefan S.
Nicolau (n. 15 februarie 1896, București), a fost un medic virolog, directorul
Institutului de Inframicrobiologie din București. Membru al Academiei de
Științe Medicale din România, al Academiei de Științe din Moscova, al
Societății Franceze de Hematologie, al Societății Franceze de Chimioterapie și
Serologie, membru titular al Academiei Române (1948), președinte al Secției de
Științe Medicale a Academiei Române (1948-1966). Principalele sale cercetări se referă la originea tisulară a imunității
în viroze, septinevrita în viroze neurotrope, neuroinfecții, rikettsioze și
pararikettsioze; a fost unul din promotorii concepției despre originea virală a
cancerului. A publicat numeroase lucrări originale în domeniul herpesului,
turbării, febrei aftoase, febrei galbene, hepatitelor virale.
·
1905 - S-a născut Harold Arlen, compozitor şi
cântăreţ american (m.23.04.1986).
·
1918 - S-a născut Hank Locklin, cântăreţ, chitarist
şi compozitor country american.
·
1920 - S-a născut scriitorul Lucian Emandi.
·
1921 - S-a născut scriitorul V. Em. Galan
(m.02.01.1995).
·
1930 - S-a născut, la Chişinău, prozatorul Romulus
Zaharia. Din 1988, s-a stabilit în SUA.
·
1931 - S-a născut actriţa britanică Claire Bloom
("Priveşte înapoi cu mînie", "Fraţii Karamazov").
·
1931 - S-a născut poetul Petre Stoica
("Copleşit de glorie", "Prognoza meteorologică").
·
1933 - S-a născut Iosif Sava, om de
cultură, muzicolog, important realizator de emisiuni culturale de radio şi de
televiziune, creatorul "Seratelor muzicale" la TVR, autor a numeroase
volume de istorie a muzicii (scrieri: "Seismograf muzical",
"Majestatea sa muzica", "Muzica şi zgomotul lumii") (m. 19
august 1998).
·
1933 - S-a născut Octavian Lazăr Cosma, muzicolog,
membru al American Musicological Society.
·
1938 - S-a născut scriitoarea Corina Cristea.
·
1939 - S-a născut Constantin Stoiciu, prozator şi
scenarist. Din 1981, s-a stabilit în Canada, unde a înfiinţat Editura
"Humanitas".
·
1941 - S-a născut Brian Holland, compozitor
american.
·
1944: S-a nascut Alexandru Bocăneţ, regizor şi realizator
român de televiziune (decedat in timpul marelui cutremur din 4 martie 1977).
·
1944 - S-a născut solista de operă Eugenia
Moldoveanu.
·
1944 - S-a născut Denny Zager, vocalist şi
compozitor american (Zager & Evans).
·
1944 - S-a născut Mick Avory, baterist britanic
(The Kinks).
·
1944 - S-a născut scriitoarea Florica Mitroi.
·
1945 - S-a născut scriitorul Cornel Cotuţiu.
·
1945 - S-a născut John Helliwell, saxofonist şi
compozitor britanic (Alan Bown set, Supertramp).
·
1947 - S-a născut David Brown, basist american
(Santana).
·
1947 - S-a născut Roxana Eminescu, cercetător
literar şi traducător din literatura lusitană. Din 1981 s-a stabilit în
Portugalia.
·
1951 - S-a născut Melissa Manchester, cântăreaţă,
pianistă şi compozitoare americană.
·
1959 - S-a născut Ali Campbell, vocalist şi
chitarist ritmic britanic (UB 40).
·
1960 - S-a născut Michael Craig, basist britanic
(Culture Club).
·
1962 - S-au născut Mike & Dave Milliner,
cântăreţi şi compozitori britanici (Pasadenas).
·
1971: Renee O'Connor, actriță, regizoare și producătoare americană
·
1972: Jaromír Jágr, hocheist ceh
·
1974: Alexander Wurz, pilot austriac de Formula 1
Decese
·
706: A decedat imparatul bizantin Tiberius al III-lea. Tiberius II Apismaros (d. 705), cunoscut și sub
numele de Tiberius al III- lea, a fost împărat bizantin între anii 698 și 705.
Apismaros era un ofițer de neam germanic din armata bizantină. După ce bizantinii s-au retras din Cartagina (697), Apismaros s-a revoltat, pornind spre Constantinopol. Gărzile au deschis porțile orașului și l-au proclamat împărat sub numele de Tiberius II. Împăratului Leontios II i s-a tăiat nasul și a fost închis într-o mănăstire.
Ca împărat a obținut mici victorii în Siria (701). În 704, Iustinian al II- lea a evadat din Cherson și s-a aliat cu Tervel, țarul bulgarilor, pentru a-și recăpăta tronul. Neîntâmpinând o mare opoziție, Iustinian a intrat în Constantinopol, redevenind împărat. Tiberiu, împreună cu Leontios au fost executați.
Apismaros era un ofițer de neam germanic din armata bizantină. După ce bizantinii s-au retras din Cartagina (697), Apismaros s-a revoltat, pornind spre Constantinopol. Gărzile au deschis porțile orașului și l-au proclamat împărat sub numele de Tiberius II. Împăratului Leontios II i s-a tăiat nasul și a fost închis într-o mănăstire.
Ca împărat a obținut mici victorii în Siria (701). În 704, Iustinian al II- lea a evadat din Cherson și s-a aliat cu Tervel, țarul bulgarilor, pentru a-și recăpăta tronul. Neîntâmpinând o mare opoziție, Iustinian a intrat în Constantinopol, redevenind împărat. Tiberiu, împreună cu Leontios au fost executați.
·
1152: A decedat Conrad al
III-lea, rege al Germaniei (n. 1093). Conrad al III-lea al Germaniei
a fost primul rege aparținând dinastiei de Hohenstaufen. El a fost fiul
lui Frederic I, duce de Suabia si al soției sale Agnes,una dintre
fiicele împăratului Henric al IV-lea. Conrad nu a fost niciodată încoronat ca
împărat și a continuat să se numească doar rege al Germaniei până la moarte. Pe
patul de moarte, el l-ar fi proclamat pe nepotul sau Frederic Barbarossa ca
succesor, în defavoarea fiului său (pe atunci, în vârstă de 6 ani),Frederic de
Suabia. Frederic Barbarossa, care îl însoțise pe unchiul său în Cruciada a
doua, a fost ales rege la Koln câteva săptămâni mai tarziu, tânărului fiu
al lui Conrad rămânându-i doar titlul de duce de Suabia.
·
1637: A murit Ferdinand al II-lea, impărat al Sfântului Imperiu
Romano- German; (n. 1578). Ferdinand al
II-lea (n. 9 iulie 1578, Graz – d. 15 februarie 1637), din Casa de Habsburg, a
fost împărat al Imperiului romano-german între 1620-1637. A fost și
arhiduce de Stiria din 1617-1619 și a doua oară in 1620-1637 și rege al
Ungariei din 1618-1625, totodată rege al Boemiei. A participat la Războiul de
30 de ani între 1618 și 1648.
·
1781 - A murit Gotthold Ephraim Lessing, scriitor
şi filosof. A formulat principiile dramei realiste germane, conform cărora
teatrul trebuie să ţină seama de dezvoltarea morală şi estetică a epocii
("Nathan Înţeleptul", "Laokoon sau despre graniţele picturii şi
ale poeziei") (n.22.01.1729).
·
1857: A murit compozitorul rus Mihail Ivanovici Glinka; (n.
1804). Mihail Ivanovici Glinka (n. 1 iunie 1804 – d. 15 februarie 1857) a fost
un compozitor rus. Compozitor genial rus,numit parintele muzicii clasice
ruse.El a pus baza operei nationale ruse si a muzicii simfonice.A scris prima
Opera rusa,,Ivan Susanin” si ,,Viata pentru Tara” avind un succes
desosebit.Compune ,,Romanta”,Cintaretul sarac”,,Albumul de piese pentru
pian”este opera fantastica,Ruslan si Ludmila”.Face cunostinta cu
Berlioz.Compune si creeaza creatii
simfonice.Uvertura,Camarinskaia,Valsul-fantezie. Muzica secolului XIX trebuia
sa fie una cu caracter predominant național. Acest lucru l-a înțeles și Mihail
Ivanovici Glinka, care a fost adeptul operei cu influențe folclorice, folosind
melodii cu caracter modal, orchestrația fiind inspirată din sonoritățile
timbrale populare, iar subiectele alese, din legendele, miturile și istoria
poporului rus. De asemenea, textul utiliza limba rusa.
·
1897: A murit prințul Dimitrie Ghica, fiul
domnului Țării Românești, Grigore
Dimitrie Ghica, om politic (n. 1816). Dimitrie
Ghica (n. 31 mai 1816) a fost prim-ministru al României din partea Partidului
Conservator între anii 1868 și 1870.
·
1959: A murit Owen Willans Richardson, fizician britanic,
laureat al Premiului Nobel; (n. 1879).
·
1965: A murit Nat King Cole, pianist, interpret de jazz şi
cantautor american; (n. 1919)
Nat King Cole a murit la varsta de 47 de ani in urma unui cancer pulmonar. În 1990 i-a fost decernat post-mortem un premiu Grammy, pentru intreaga sa cariera şi a fost admis la Hall of Fame Rock and Roll în anul 2000.
Nat King Cole a murit la varsta de 47 de ani in urma unui cancer pulmonar. În 1990 i-a fost decernat post-mortem un premiu Grammy, pentru intreaga sa cariera şi a fost admis la Hall of Fame Rock and Roll în anul 2000.
·
1999: A decedat Henry Way Kendall, fizician american, laureat
al Premiului Nobel; (n. 1926).
·
2004: Jens Evensen, ministru norvegian și judecător la Curtea Internațională
de Justiție (n. 1917)
Sărbători
·
Sf Ap Onisim; Sf Mc
Maior – Calendar creștin ortodox
·
Sf. Claudiu de
la Colombiere, preot – Calendarul romano-catolic
·
Sf. Onisim,
apostol († secolul I) – Calendarul Greco-catolic
·
Ziua internațională a
copilului bolnav de cancer este marcată în
fiecare an la 15 februarie. Lansată în anul 2002, această zi internațională
promovează o campanie de colaborare la nivel mondial pentru sensibilizarea în
ceea ce privește cancerul la copii și pentru exprimarea sprijinului pentru
copiii și adolescenții cu cancer și pentru familiile acestora. Această zi
atrage atenția asupra nevoii de acces mai echitabil și îmbunătățit la tratament
și îngrijire pentru copiii cu cancer de pretutindeni. Această zi a fost
inițiată de Childhood Cancer International (numită anterior Confederația
Internațională a Organizațiilor Părinților cu Copii Bolnavi de Cancer —
ICCCPO), o rețea de 178 de organizații la nivel local și național ale
părinților din 90 de țări de pe cinci continente. Ziua internațională a
copilului cu cancer are la bază credința că fiecare copil cu cancer merită cea
mai bună îngrijire medicală și psihosocială posibilă, indiferent de țara de
origine, rasă, statut financiar sau clasă socială. De asemenea, pornește de la
premisa că decesele în cazul copiilor cu cancer pot fi evitate dacă se pune un
diagnostic exact și în timp util, dacă există acces la un tratament și o
îngrijire adecvate și accesibile, la medicamente esențiale de bună calitate.
Există 12 tipuri de cancer care se dezvoltă în perioada copilăriei, leucemia și
cancerul în zona creierului fiind considerate cele mai frecvente la copii.
Marcarea anuală a acestei zile a antrenat alăturarea unor rețele globale și a
unor instituții de seamă, între care SIOP (International Society of Pediatric
Oncology), SIOP Europe (European Society of Pediatric Oncologists), UICC (Union
for International Cancer Control), IARC (International Agency for Research on
Cancer). Anul acesta, instituțiilor enumerate li se alătură și organizații
precum ICPCN (International Childrens Palliative Care Network) și CLAN (Caring
and Living Among Neighbours).
ARTE 15 Februarie
INVITAȚIE LA OPERĂ 15 Februarie
Mihail Ivanovici Glinka –
Ruslan și Ludmila
Cu Eugenia Moldoveanu
Eugenia Moldoveanu – Verdi - La Traviata – Complete opera:
MUZICĂ
15 Februarie
Michael Praetorius
Harold Arlen, compozitor şi cântăreţ american
Hank Locklin, cântăreţ,
chitarist şi compozitor country american
Brian Holland, compozitor
american
Eugenia Moldoveanu
Eugenia Moldoveanu - A life for Art (video
selections):
Denny Zager, vocalist şi
compozitor american (Zager & Evans)
Zager And Evans
Mick Avory, baterist britanic (The Kinks)
(The Kinks):
John Helliwell, saxofonist şi compozitor britanic
(Alan Bown set, Supertramp)
john helliwell
David Brown, basist american (Santana)
Santana - [Full album]:
Melissa Manchester, cântăreaţă, pianistă şi
compozitoare americană
Melissa Manchester:
Ali Campbell, vocalist şi chitarist ritmic
britanic (UB 40)
Michael Craig, basist britanic (Culture Club)
Culture Club - The Best Of (Full Album COLLECTION) HD:
Mike & Dave Milliner, cântăreţi şi
compozitori britanici (Pasadenas)
Yiruma
Mihail Glinka
Traian Grozăvescu
Traian Grozavescu - Vesti la giubba:
Emil Monţia
Nat King Cole
Nat King Cole Greatest Hits
Kurt Atterberg, compozitor suedez
Mike Bloomfield, muzician american
Karl Richter
Ethel Merman, cântăreață și actriță americană
Big L (Lamont Coleman), cântăreț american de muzică rap
Alexandru
Bocăneţ
Iosif Sava
ÎNREGISTRĂRI NOI:
Haydn - Piano Concerto No.11 in D / Video 720p (reference recording : Homero Francesch/Marriner)
Best Love Songs Of All Time - Best Love Songs For Valentine's Day - Happy Valentine's Day 2018
Albinoni Oboe Concerto in D minor op 9 no 2 (1st Movement)
M. Reger - Serenade Op. 141a
W. A. Mozart - Sinfonia n. 11 K. 84
T. Albinoni - Climène
POEZIE
15 Februarie
Andrei Lupan, poet, dramaturg și publicist român
Andrei
LUPAN
A activat timp indelungat (n?scut la 12 februarie 1912 in satul Mihuleni, jude?ul Orhei, decedat la 27 august 1992 la Chi?in?u) in diverse domenii literare: poezie, eseistic?, dramaturgie, traducere. A pl?tit din plin tribut ideologiei comuniste ?i nivelului sc?zut al literaturii noastre na?ionale in perioada imediat postbelic?. Dar sunt demne de apreciere o seam? de opere poetice ?i eseistice, incluse in c?r?ile Poezii (1947), Intrare in balad? (1954), Me?ter faur (1958), Frate al p?mantului (1962), C?r?ile ?i r?bojul anilor (1969), Legea g?zduirii (1965), Gro-movnic (1973) ?. a.
Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1967). A fost membru titular al Academiei de ?tiin?e din Republica Moldova. Scriitorul ?i-a inceput activitatea pan? la 1940, debutand ir revista "Adev?rul literar ?i artistic" cu poezia Biografie (1932) publicand apoi cateva alte poezii (Tat?, ?ar?, Satul ciudat, No ?i p?rc?nenii, ultima inso?it? de un motto din Ion Barbu; uni cercet?tori numesc ?i poezia Arestarea) ?i aproximativ tot atate; articole publicistice (Realit??i studen?e?ti, Facultatea de agrono mie ?i studen?ii ei, Eroism ?i la?itate, O manevr?). Sublinien acest adev?r, deoarece Andrei Lupan dup? r?zboi a publicat ur ?ir de poezii ?i articole publicistice scrise, chipurile, pan? la 1940 Or, nefiind publicate ?i, mai mult, l?sand loc mistific?rilor, dintre care una recunoscut? de scriitor in revista "Basarabia" nr. 11 din 1992 (poezia Olimp dispre?uit, ni se dest?inuie Lupan, a fost seri s? in 1947, ins? datat? cu anul 1937, ca s? nu fie luat? drep critic? a realit??ii sovietice!), stihurile prezentate de autor ca fiinc ale anilor '30 nu pot fi considerate ca atare.
Poeziile incredin?ate tiparului pan? la 1940 - Biografie ?i cele lalte - ni-1 prezint? pe Andrei Lupan ca pe un alt "poet al ??r?nimii" Chiar poezia de debut, Biografie, este un crampei din via?a satulu de odinioar?, evocat prin destinul crud al unui dezmo?tenit dii B?cioi. Poezia e un portret fizic ?i, mai ales, moral al personajulu lipsit pan? ?i de nume. intr-un stil telegrafic, pur constatativ, in care ins? rolul principal revine am?nuntului concret ?i concludent, au torul reconstituie o via?? de om: "S-a n?scut intr-o diminea??... " "El a crescut... ", "Asta fu in '27... ", "Acum suntem in '32... ". Mize ria vie?ii, tragedia femeii cu care s-a insurat ?i starea de impas; personajului - "i-au pus lan?uri la maini ?i picioare. / Acum scoab sare" - puncteaz? o via?? inchis? intre hotarele dezn?dejdii.
Este demn? de apreciat arta de portretist a scriitorului in poe zia Noi ?i p?rc?nenii. Andrei Lupan portretizeaz? intens: pe nara tor ("... fricosul, / ?tefan Grosul, / ca p?staia de chircit, / cu sucit ochi la sl?nin?/ ?i f?in?... "), pe copiii din satul Parcan ("... bulbuca?i ?i cl?p?ugi, / cu ciomege-n laba groas?, / spumegai pojar cu gura... "), in fine - pe Nane B?d?r?u ("Din?i b?lai ca di
?igan/ fulgerau in ro?ii gingini, / iar in capul cel b?lan/ dou? boabe de funingini"). Pe parcurs autorul apeleaz? la jocuri copil?re?ti, faptul adeverind descenden?a sa din folclorul autohton ("P?r-c?neni-neni, / fuga de prin buruieni, / cu broscoaic?/ la ursoaic?, / ochi de stecl?, / din?i de grebl?... "). Pan? la urm? poezia este o imagine memorabil? a unei ciocniri nevinovate la prima vedere, dar serioas? in esen??, cauza ei fiind foametea ?i tenacitatea celor infometa?i, intru ob?inerea dreptului de a se infrupta cu p?ducelele din p?dure.
Poezia are un subtext social grav, sugerat de autor prin mijloace relativ simple. Dar starea complicat? a ??ranului (?i a copiilor s?i) nu putea ?ine la nesfar?it. incol?esc samburii revoltei, moment exprimat in poezia Satul ciudat. Ini?ial nep?rtinitor, ca ?i cum n-ar in?elege ce se intampl? ("Satul acesta din v?g?un?/ nu ?tiu ce-a p??it... ", "Oamenii pare/ c? aduc din camp un sfar?it... "), poetul se include curand in fierberea satului, constatand trezirea con?tiin?ei ??ranilor oprima?i de mo?ieri: "Unde/ a r?zb?tut porunca, / a incetat/ rupt? in dou? munca; / p?r?sit pe brazd? in parloag?/ zace plugul de lemn, / c? de la un semn/ nu mai vor n?dejdile s? trag?". i?i fac apari?ia reprezentan?ii impilatorilor ("De acuma prin negura serii, / fiecare la randul lui, / inspre miaz?-noap-tea gandului/ se trag cate unul str?jerii"). Se sugereaz? un inceput de revolt?, care, de?i lichidat pe loc, nu inceteaz? "afar?", acolo unde "drap?n?-n zid/ durerea amar?" ?i "s-aude trudit lang? vatr?/ o hoard? fl?mand?, / ce geme/ cu fa?a in pumnii de piatr?".
Andrei Lupan se ata?eaz? cu sufletul de mul?imea oprimat?, in final el se adreseaz? direct cititorului: "Tu, zi! - / ce-ai s? faci, / cand vei merge in satul ciudat, / l?trat de dul?i, / la ei, / la ai t?i; / tu, bland cititor, / cand vei trage/ z?voru-n rugin?, / la u?a de brad, / cu mana str?in?, / cu ochii pe trepte de iad?... / Tu ce-ai s? mai faci?... ". Interoga?iile acestea grave adeveresc compasiunea autorul...
A activat timp indelungat (n?scut la 12 februarie 1912 in satul Mihuleni, jude?ul Orhei, decedat la 27 august 1992 la Chi?in?u) in diverse domenii literare: poezie, eseistic?, dramaturgie, traducere. A pl?tit din plin tribut ideologiei comuniste ?i nivelului sc?zut al literaturii noastre na?ionale in perioada imediat postbelic?. Dar sunt demne de apreciere o seam? de opere poetice ?i eseistice, incluse in c?r?ile Poezii (1947), Intrare in balad? (1954), Me?ter faur (1958), Frate al p?mantului (1962), C?r?ile ?i r?bojul anilor (1969), Legea g?zduirii (1965), Gro-movnic (1973) ?. a.
Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1967). A fost membru titular al Academiei de ?tiin?e din Republica Moldova. Scriitorul ?i-a inceput activitatea pan? la 1940, debutand ir revista "Adev?rul literar ?i artistic" cu poezia Biografie (1932) publicand apoi cateva alte poezii (Tat?, ?ar?, Satul ciudat, No ?i p?rc?nenii, ultima inso?it? de un motto din Ion Barbu; uni cercet?tori numesc ?i poezia Arestarea) ?i aproximativ tot atate; articole publicistice (Realit??i studen?e?ti, Facultatea de agrono mie ?i studen?ii ei, Eroism ?i la?itate, O manevr?). Sublinien acest adev?r, deoarece Andrei Lupan dup? r?zboi a publicat ur ?ir de poezii ?i articole publicistice scrise, chipurile, pan? la 1940 Or, nefiind publicate ?i, mai mult, l?sand loc mistific?rilor, dintre care una recunoscut? de scriitor in revista "Basarabia" nr. 11 din 1992 (poezia Olimp dispre?uit, ni se dest?inuie Lupan, a fost seri s? in 1947, ins? datat? cu anul 1937, ca s? nu fie luat? drep critic? a realit??ii sovietice!), stihurile prezentate de autor ca fiinc ale anilor '30 nu pot fi considerate ca atare.
Poeziile incredin?ate tiparului pan? la 1940 - Biografie ?i cele lalte - ni-1 prezint? pe Andrei Lupan ca pe un alt "poet al ??r?nimii" Chiar poezia de debut, Biografie, este un crampei din via?a satulu de odinioar?, evocat prin destinul crud al unui dezmo?tenit dii B?cioi. Poezia e un portret fizic ?i, mai ales, moral al personajulu lipsit pan? ?i de nume. intr-un stil telegrafic, pur constatativ, in care ins? rolul principal revine am?nuntului concret ?i concludent, au torul reconstituie o via?? de om: "S-a n?scut intr-o diminea??... " "El a crescut... ", "Asta fu in '27... ", "Acum suntem in '32... ". Mize ria vie?ii, tragedia femeii cu care s-a insurat ?i starea de impas; personajului - "i-au pus lan?uri la maini ?i picioare. / Acum scoab sare" - puncteaz? o via?? inchis? intre hotarele dezn?dejdii.
Este demn? de apreciat arta de portretist a scriitorului in poe zia Noi ?i p?rc?nenii. Andrei Lupan portretizeaz? intens: pe nara tor ("... fricosul, / ?tefan Grosul, / ca p?staia de chircit, / cu sucit ochi la sl?nin?/ ?i f?in?... "), pe copiii din satul Parcan ("... bulbuca?i ?i cl?p?ugi, / cu ciomege-n laba groas?, / spumegai pojar cu gura... "), in fine - pe Nane B?d?r?u ("Din?i b?lai ca di
?igan/ fulgerau in ro?ii gingini, / iar in capul cel b?lan/ dou? boabe de funingini"). Pe parcurs autorul apeleaz? la jocuri copil?re?ti, faptul adeverind descenden?a sa din folclorul autohton ("P?r-c?neni-neni, / fuga de prin buruieni, / cu broscoaic?/ la ursoaic?, / ochi de stecl?, / din?i de grebl?... "). Pan? la urm? poezia este o imagine memorabil? a unei ciocniri nevinovate la prima vedere, dar serioas? in esen??, cauza ei fiind foametea ?i tenacitatea celor infometa?i, intru ob?inerea dreptului de a se infrupta cu p?ducelele din p?dure.
Poezia are un subtext social grav, sugerat de autor prin mijloace relativ simple. Dar starea complicat? a ??ranului (?i a copiilor s?i) nu putea ?ine la nesfar?it. incol?esc samburii revoltei, moment exprimat in poezia Satul ciudat. Ini?ial nep?rtinitor, ca ?i cum n-ar in?elege ce se intampl? ("Satul acesta din v?g?un?/ nu ?tiu ce-a p??it... ", "Oamenii pare/ c? aduc din camp un sfar?it... "), poetul se include curand in fierberea satului, constatand trezirea con?tiin?ei ??ranilor oprima?i de mo?ieri: "Unde/ a r?zb?tut porunca, / a incetat/ rupt? in dou? munca; / p?r?sit pe brazd? in parloag?/ zace plugul de lemn, / c? de la un semn/ nu mai vor n?dejdile s? trag?". i?i fac apari?ia reprezentan?ii impilatorilor ("De acuma prin negura serii, / fiecare la randul lui, / inspre miaz?-noap-tea gandului/ se trag cate unul str?jerii"). Se sugereaz? un inceput de revolt?, care, de?i lichidat pe loc, nu inceteaz? "afar?", acolo unde "drap?n?-n zid/ durerea amar?" ?i "s-aude trudit lang? vatr?/ o hoard? fl?mand?, / ce geme/ cu fa?a in pumnii de piatr?".
Andrei Lupan se ata?eaz? cu sufletul de mul?imea oprimat?, in final el se adreseaz? direct cititorului: "Tu, zi! - / ce-ai s? faci, / cand vei merge in satul ciudat, / l?trat de dul?i, / la ei, / la ai t?i; / tu, bland cititor, / cand vei trage/ z?voru-n rugin?, / la u?a de brad, / cu mana str?in?, / cu ochii pe trepte de iad?... / Tu ce-ai s? mai faci?... ". Interoga?iile acestea grave adeveresc compasiunea autorul...
Aurelian
Titu Dumitrescu
Poet, eseist, jurnalist român, cel mai apreciat discipol al lui
Nichita Stănescu. Aurelian Titu Dumitrescu (n.15 februarie 1956, Caracal,
județul Olt) a scris și publicat peste 40 de volume de poezie, eseuri despre
literatură și artă plastică, precum și de publicistică.
În prefața ediției a doua (cea din 1998) a
volumului “Antimetafizica” scriitorul, diplomatul si
omul politicAlexandru Paleologu (1919-2005) a scris:
„Aurelian Titu Dumitrescu a luat asupra sa îndrăzneala de a provoca la un continuu turnir poetic pe omul care era atunci stăpînitorul gloriei. L-a sfidat. L-a asediat la domiciliu. Trecând peste uzanțe, peste prudențe, peste cuviință, l-a constrîns să-l primească înăuntru, i-a violat într-un fel domiciliul și sindrofia cu alți amici. L-a așteptat pe palier, a coborît în stradă, s-a plimbat, a așteptat din nou, pînă l-a provocat să intre în arenă. Adică să deschidă ușa și să-l poftească înăuntru. Refuzase destul de ferm această injoncțiune Nichita. Dar A. T. Dumitrescu a cîștigat prima rundă, penetrînd în citadelă. <>”.
„Aurelian Titu Dumitrescu a luat asupra sa îndrăzneala de a provoca la un continuu turnir poetic pe omul care era atunci stăpînitorul gloriei. L-a sfidat. L-a asediat la domiciliu. Trecând peste uzanțe, peste prudențe, peste cuviință, l-a constrîns să-l primească înăuntru, i-a violat într-un fel domiciliul și sindrofia cu alți amici. L-a așteptat pe palier, a coborît în stradă, s-a plimbat, a așteptat din nou, pînă l-a provocat să intre în arenă. Adică să deschidă ușa și să-l poftească înăuntru. Refuzase destul de ferm această injoncțiune Nichita. Dar A. T. Dumitrescu a cîștigat prima rundă, penetrînd în citadelă. <>”.
PIATRÀ (I)
Si nu ierta
tristetile càzînd
ca arborii
tàiati pe umbra lor,
singuràtatea
sunà-ncet, a apà
cu teamà
atingînd pàmînt de mal.
Si cum stràluce
tot ce s-a uitat
în zorii zilei
pàsuind trecutul
sà mai ràmîi si
o durere fii
unind un om
stràin cu pleoapa zilei.
Petre
Stoica ("Copleşit de glorie",
"Prognoza meteorologică")
Aproape o elegie
Vultur cu aripi deschise ţi-am fost
cârlionţ de miel şi văl de lapte ţi-am fost
coapsă de chitară moale ţi-am fost
chitară şi smirnă şi smochină ţi-am fost
amnar pentru iască acerbă ţi-am fost
ploaie de mărgean pe brazdă ţi-am fost
floare de oleandru pe sân ţi-am fost
corabie lină şi neîncăpătoare ţi-am fost
ancoră în profunzimea mierii ţi-am fost
odgon din fir de mătase ţi-am fost
cătuşă eliberatoare ţi-am fost
etcetera etcetera ţi-am fost
un scorpion fantastic ţi-am fost
un coş cu roiuri de viespi ţi-am fost
gheară de liliac în păr ţi-am fost
cactus pe gură ţi-am fost
arici pe sâni ţi-am fost
osuar de crabi în aşternut ţi-am fost
hidoasă umbră de sepie în somn ţi-am fost
zgură şi smoală topită pe unghii ţi-am fost
o carte ruptă şi pătată cu vinuri ţi-am fost
suc de mătrăgună ţi-am fost
etcetera etcetera ţi-am fost
cârlionţ de miel şi văl de lapte ţi-am fost
coapsă de chitară moale ţi-am fost
chitară şi smirnă şi smochină ţi-am fost
amnar pentru iască acerbă ţi-am fost
ploaie de mărgean pe brazdă ţi-am fost
floare de oleandru pe sân ţi-am fost
corabie lină şi neîncăpătoare ţi-am fost
ancoră în profunzimea mierii ţi-am fost
odgon din fir de mătase ţi-am fost
cătuşă eliberatoare ţi-am fost
etcetera etcetera ţi-am fost
un scorpion fantastic ţi-am fost
un coş cu roiuri de viespi ţi-am fost
gheară de liliac în păr ţi-am fost
cactus pe gură ţi-am fost
arici pe sâni ţi-am fost
osuar de crabi în aşternut ţi-am fost
hidoasă umbră de sepie în somn ţi-am fost
zgură şi smoală topită pe unghii ţi-am fost
o carte ruptă şi pătată cu vinuri ţi-am fost
suc de mătrăgună ţi-am fost
etcetera etcetera ţi-am fost
Registre
Nasterea
mea e trecuta-n registru
botezul meu e caligrafiat si el în registru
diagrama sârguintei si lenei mele -
urmarita în munti de registre scolare
furând cândva un trandafir pentru tine
am fost pedepsit si trecut în registru
între file cu rubrici grosolane
sta parafata cuminte
eterna mea dragoste pentru tine
fiul nostru: trecut si el în registru
mereu si mereu Petre Stoica prezent în registre:
pentru boli pentru gânduri pentru atâtea si-atâtea
datorii neachitate la timp
pâna-n ziua când capacul de sicriu al registrului gros
va cadea în sfârsit pentru ultima data
peste numele meu de om plecat dintre vii
botezul meu e caligrafiat si el în registru
diagrama sârguintei si lenei mele -
urmarita în munti de registre scolare
furând cândva un trandafir pentru tine
am fost pedepsit si trecut în registru
între file cu rubrici grosolane
sta parafata cuminte
eterna mea dragoste pentru tine
fiul nostru: trecut si el în registru
mereu si mereu Petre Stoica prezent în registre:
pentru boli pentru gânduri pentru atâtea si-atâtea
datorii neachitate la timp
pâna-n ziua când capacul de sicriu al registrului gros
va cadea în sfârsit pentru ultima data
peste numele meu de om plecat dintre vii
Sambelan la curtea coniacului
lui Mircea Scarlat
Doamne cât de trist am fost aseară
literele mele au luat-o razna prin ploaie
m-a salvat în cele din urmă credeti-mă
amintirea unei vieţi trăite de mult
eram şambelan la curtea coniacului
scriam partituri de dragoste şi iarna
mă duceam la french cancan pe atunci
stăpâneam şi aerostate cu heliu parcă mă văd
suflând în trâmbiţă deasupra oraşului
în prezent sunt un biet poet premiat
cu frunze de urzici Doamne cât de trist
am fost aseară pe când alergam prin ploaie
dupa ultima literă
Biografie Petre Stoica
Petre Stoica (n. 15 februarie 1931, Peciu Nou, judeţul Timiş - d. 21 martie 2009, Jimbolia, judeţul Timiş) este un poet, traducător, publicist, colecţionar de presă şi bibliofil român, considerat scriitorul cu cea mai mare longevitate literară.
A fost unul dintre întemeietorii spirituali ai "generaţiei 60" alături de Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Mircea Ivănescu, Cezar Baltag, Modest Morariu, Vasile Gordu.
A tradus în limba româna operele unor importanţi scriitori germani, fiind autorul antologiilor Poezia germana modernă (1967) si Poezia austriaca moderna (în colaborare cu Maria Banuş - 1968).
A participat la numeroase colocvii, congrese pe teme literare şi la festivaluri internaţionale de poezie ce au avut loc la: Frankfurt pe Main, Sonnerberg, Berlinul de Vest, Leipzig, Dusseldorf, Lindau, Manheim, Marburg, Viena, Graz, Lindabrum, Zagreb, Bled, Budapesta, Rotterdam, Moscova, Sofia etc... şi e tradus în sârbă, germană, maghiară, slovacă.
Poezii
Poeme" (1957),
"Pietre kilometrice" (1963),
"Miracole" (1966),
"Alte poeme" (1968),
"Arheologie blânda" (1968),
"Melancolii inocente" (1969),
"O casetă cu şerpi" (1970),
"Orologiu" (1970),
"Bunica se aşeaza în fotoliu" (1971),
"Sufletul obiectelor" (1972),
"Trecatorul de demult" (1975),
"Iepuri şi anotimpuri" (1976),
"O nuntă de cenuşa" (1977),
"Un potop de simpatii" (1978),
"Copleşit de glorie" (1980),
"Prognoza meteorologică" (1981),
"Amintirile unui fost corector" (1982),
"Întrebare retorică" (1983),
"Caligrafii şi culori" (1984),
"Numai dulceaţa porumbelor" (1985),
"Suvenir" (1986),
"Viaţa mea la ţară" (1988),
"Tango şi alte poeme" (1989),
"Piaţa Tien An Men II" (1990),
"Visul vine pe scara de serviciu" (1991),
"Fabule şi epigrame" (1995),
"Manevre de toamna" (1996),
"Marea pururi marea" (1996),
"Zicale şi reflecţii actuale" (1996),
"Uitat printre lucruri uitate" (1997),
"Insem-nările cultivatorului de mărar" (1998),
"Şambelan la curtea coniacului" (1999),
"La scufundarea vasului Titanic ,I-II" (1999-2000),
"Manevrele de toamna" (1996),
"Insomniile bătrânului" (2000),
"Vizita maestrului de vânatoare" (2002),
"Veşnic absentă veşnic prezentă" (2002),
"Carnavalul prenocturn" (2004),
"Pipa lui Magritte" (2005),
"Ultimul spectacol 101 poeme" (2007),
"O nuntă de cenuşă" (2008), şi altele.
A primit numeroase dinstincţii si premii literare, printre care:
Premiul Festivalului George Bacovia, Bacău (1971);
Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (1971, 1974),
Premiul Asociatiei Scriitorilor din Sibiu (1985);
Premiul Uniunii Scriitorilor (1976, 1980, 1991),
Premiul Serile de poezie Vânători", Piatra Neamţ (1992);
Premiul National de Poezie Mihai Eminescu, Botoşani (1994),
Marele Premiu Ion Vinea" pentru poezie (1996);
Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Timişoara (1996);
Premiul de excelenţă culturală acordat de Austrian Airlines (1999);
Premiul Festivalului de poezie Bucureşti (2000),
Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (2001),
Marele premiu al Traducătorilor acordat de APLER, Bucureşti (2005),
Ordinul National Pentru Merit în grad de Cavaler.
A fost numit Cetăţean de onoare al oraşului Jimbolia şi al municipiului Botoşani şi membru onorific al "The Paradoxist Literary Movement Association" - Phoenix, AZ, SUA. A fost decorat cu Ordinul naţional "Pentru Merit" in grad de Cavaler , şi a primit Diploma specială a comunităţii foştilor germani din Banat.
Petre Stoica (n. 15 februarie 1931, Peciu Nou, judeţul Timiş - d. 21 martie 2009, Jimbolia, judeţul Timiş) este un poet, traducător, publicist, colecţionar de presă şi bibliofil român, considerat scriitorul cu cea mai mare longevitate literară.
A fost unul dintre întemeietorii spirituali ai "generaţiei 60" alături de Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Mircea Ivănescu, Cezar Baltag, Modest Morariu, Vasile Gordu.
A tradus în limba româna operele unor importanţi scriitori germani, fiind autorul antologiilor Poezia germana modernă (1967) si Poezia austriaca moderna (în colaborare cu Maria Banuş - 1968).
A participat la numeroase colocvii, congrese pe teme literare şi la festivaluri internaţionale de poezie ce au avut loc la: Frankfurt pe Main, Sonnerberg, Berlinul de Vest, Leipzig, Dusseldorf, Lindau, Manheim, Marburg, Viena, Graz, Lindabrum, Zagreb, Bled, Budapesta, Rotterdam, Moscova, Sofia etc... şi e tradus în sârbă, germană, maghiară, slovacă.
Poezii
Poeme" (1957),
"Pietre kilometrice" (1963),
"Miracole" (1966),
"Alte poeme" (1968),
"Arheologie blânda" (1968),
"Melancolii inocente" (1969),
"O casetă cu şerpi" (1970),
"Orologiu" (1970),
"Bunica se aşeaza în fotoliu" (1971),
"Sufletul obiectelor" (1972),
"Trecatorul de demult" (1975),
"Iepuri şi anotimpuri" (1976),
"O nuntă de cenuşa" (1977),
"Un potop de simpatii" (1978),
"Copleşit de glorie" (1980),
"Prognoza meteorologică" (1981),
"Amintirile unui fost corector" (1982),
"Întrebare retorică" (1983),
"Caligrafii şi culori" (1984),
"Numai dulceaţa porumbelor" (1985),
"Suvenir" (1986),
"Viaţa mea la ţară" (1988),
"Tango şi alte poeme" (1989),
"Piaţa Tien An Men II" (1990),
"Visul vine pe scara de serviciu" (1991),
"Fabule şi epigrame" (1995),
"Manevre de toamna" (1996),
"Marea pururi marea" (1996),
"Zicale şi reflecţii actuale" (1996),
"Uitat printre lucruri uitate" (1997),
"Insem-nările cultivatorului de mărar" (1998),
"Şambelan la curtea coniacului" (1999),
"La scufundarea vasului Titanic ,I-II" (1999-2000),
"Manevrele de toamna" (1996),
"Insomniile bătrânului" (2000),
"Vizita maestrului de vânatoare" (2002),
"Veşnic absentă veşnic prezentă" (2002),
"Carnavalul prenocturn" (2004),
"Pipa lui Magritte" (2005),
"Ultimul spectacol 101 poeme" (2007),
"O nuntă de cenuşă" (2008), şi altele.
A primit numeroase dinstincţii si premii literare, printre care:
Premiul Festivalului George Bacovia, Bacău (1971);
Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (1971, 1974),
Premiul Asociatiei Scriitorilor din Sibiu (1985);
Premiul Uniunii Scriitorilor (1976, 1980, 1991),
Premiul Serile de poezie Vânători", Piatra Neamţ (1992);
Premiul National de Poezie Mihai Eminescu, Botoşani (1994),
Marele Premiu Ion Vinea" pentru poezie (1996);
Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Timişoara (1996);
Premiul de excelenţă culturală acordat de Austrian Airlines (1999);
Premiul Festivalului de poezie Bucureşti (2000),
Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (2001),
Marele premiu al Traducătorilor acordat de APLER, Bucureşti (2005),
Ordinul National Pentru Merit în grad de Cavaler.
A fost numit Cetăţean de onoare al oraşului Jimbolia şi al municipiului Botoşani şi membru onorific al "The Paradoxist Literary Movement Association" - Phoenix, AZ, SUA. A fost decorat cu Ordinul naţional "Pentru Merit" in grad de Cavaler , şi a primit Diploma specială a comunităţii foştilor germani din Banat.
Vasile
Demetrius
Şarpele
şi ea
Un muschi intr-o camasa de cortel
Pestrita, lucitoare, ca de moar,
E taratorul sarpe.
Limba doar
E mladioasa, agera ca el.
Dar sarpele-i de gheata, ca un brat intepenit de moarte.
S-ar parea
Ca nici la sanul tau nu ar putea
Sa-si incalzeasca recele lui lat.
Femeie cu picioarele fierbinti,
Cu pantecul: camin dogoritor,
Ca sarpele de incolacitor
Te impletesti pe sufietu-mi si-l minti!
Iti fura date numai pentru mers
Picioarele, doi boa matasosi
Care sugruma lung, nesatiosi, -Cand mi se darma-ntregul univers?
Ce-asemanare-adanca e-ntre voi,
Reptila si femeie, de-ai stiut
Limbagiul veninos de la-nceput;
Pe cand mergeam alaturi calmi si goi?
Asemeni lui de mladioasa si
De-acatatoare, dulce, printre legi
Cu tine aspre, pe artisti, pe regi
Ii stapanesti cu voluptati de-o zi.
Si rece ca jivina, doar atunci
Cand vreai sa-l umilesti sau sa-l aprinzi,
iti tii departe omul, i te vinzi!
Ca vlaguit din brate sa-l arunci!
Pestrita, lucitoare, ca de moar,
E taratorul sarpe.
Limba doar
E mladioasa, agera ca el.
Dar sarpele-i de gheata, ca un brat intepenit de moarte.
S-ar parea
Ca nici la sanul tau nu ar putea
Sa-si incalzeasca recele lui lat.
Femeie cu picioarele fierbinti,
Cu pantecul: camin dogoritor,
Ca sarpele de incolacitor
Te impletesti pe sufietu-mi si-l minti!
Iti fura date numai pentru mers
Picioarele, doi boa matasosi
Care sugruma lung, nesatiosi, -Cand mi se darma-ntregul univers?
Ce-asemanare-adanca e-ntre voi,
Reptila si femeie, de-ai stiut
Limbagiul veninos de la-nceput;
Pe cand mergeam alaturi calmi si goi?
Asemeni lui de mladioasa si
De-acatatoare, dulce, printre legi
Cu tine aspre, pe artisti, pe regi
Ii stapanesti cu voluptati de-o zi.
Si rece ca jivina, doar atunci
Cand vreai sa-l umilesti sau sa-l aprinzi,
iti tii departe omul, i te vinzi!
Ca vlaguit din brate sa-l arunci!
Biografie
DEMETRIUS Vasile (pseudonimul lui Vasile Dumitrescu), se naste la I oct. 1878, Scheii Brasovului - moare in 15 mart. 1942, Bucuresti.
Prozator, poet si traducator.
Fiul lui Dumitru Ogea, sobar, si al Elisabetei (n. Bratu-Stinghe).
Tatal Luciei Demetrius. Numele i se schimba la scoala in Dumitrescu, iar ca scriitor, in 1899, va fi botezat Demetrius de catre Gala Galaction.
Scoala primara si trei luni de gimnaziu la Bucuresti; autodidact. Muncitorintr-o fabrica de tricotaje, ajutor de macelar, librar la C. Sfetea, corector la ziarul Nationalul, chimist la o fabrica din Chiti la, invatator suplinitor in satul Vintila Voda, linga Buzau, administrator al mosiei contelui Robert de Roma in Ialomita, functionar la Domenii, initiator al col. „Caminul" (1916) si director al „Bibliotecii pentru toti" (1923 (.Debuteaza ca poet in Adevarul lui C. Miile. in 1904 scoate impreuna cu T. Arghezi revista Linia dreapta. O mare prietenie il leaga de Arghezi, N. Vasile Demetrius Cocea si Galaction.
Colaboreaza la Viata sociala. Viitorul, Dimineata, Facla, Flacara, Scena, Luceafarul, Sburatorul, Rampa ctc; este autorul a numeroase traduce din Maupassant, Balzac, Merejkovski, Blasco Iba-fiez, Stendhal s.a. Lipsita de originalitate este poezia din volum Versuri (1901), Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) si Cocorii (1942). in schimb proza, cu deosebire romanele (Tineretea Casandrei, 1913; Orasul bucuriei, 1920; Domnul colonel, 1920; Domnul deputat, 1921), anticipeaza pe unele laturi ale lor realismul interbelic.
A publicat si citeva volum de nuvele (Puterea farmecelor si alte nuvele, 1914; Ctntareata, 1916; Nuvele alese, 1925 etc). Premiul Acad. (1916); Premiul Soc. Scriitorilor Romani (1928).
Dintr-o activitate literara bogata (sase plachete de poezii, peste cincisprezece volume de nuvele si romane si un numar foarte mare de traduceri), poezia este partea cea mai putin realizata.
Versuri (1901), Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) sau Cocorii (1942) nu depasesc o anumita faza de compuneri stingace si devitalizate expresiv, in umbra marilor scriitori ai vremii. Lirica simpla, cu o simbolistica saraca, bazata in special pe muzicalitate si notatie realista.
Umorul sentimental al inceputurilor e inlocuit cu un fel de album naturalist in Canarul mizantropului si Fecioarele, unde poetul surprinde diferite siluete din lumea orasului: tocilarul, sacagiul, orbul, golanul, femeia de strada, groparul etc, intr-un fel de inventar urban transpus in registru caricatural sau compasiv, uneori cu autentica sensibilitate si delicatete. Viziunea asupra vietii este, in genere, sumbra, asemanatoare celei pe care Vasile Demetrius o instituie si in proza. in acest sector, scriitorul isi muta curajos cimpul de observatie in mijlocul orasului, fata in fata cu o fauna interesanta si bogat diversificata, plina de pitoresc si cu o marcata apetenta a vietii.
Viziunea restrictiv-samanatorista e inlocuita cu una noua, comprehensiva, care nu vede in oras un mediu in exclusivitate al perditiei si imoralitatii, ci un spatiu al confruntarilor morale deschise, un depozitar de suflete delicate si alese, jinduind spre lumina si implinire, intr-o dramatica inclestare cu fortele mizeriei si rapacitatii sociale. Interesul pentru lumea periferica, de vagabonzi si lumpen-proletari, punerea in lumina a bogatelor ei resurse de umanitate il indica drept cap de serie al unei intregi directii din scrisul romanesc interbelic: Carol Ardeleanu", I. Peltz, Ion Calugaru", G. M. Zamfirescu, Ury Benador s.a. Volumele Puterea farmecelor si alte nuvele (1914), Ctntareata (1916), Dragoste neimpartasita (1919), Vagabondul (1922) vadesc preocuparea pentru radiografierea atenta a acestor medii, din diverse unghiuri. Vagabondul Marcu Stiubei, ajuns sa-si realizeze visul de a deveni bacan, e lichidat din cauza concurentei (Viata felurita a lui Marcu Stiu-bei); cintareata Didina, ajunsa celebra pe scene internationale, se comporta neomeneste cu propria-i mama bolnava, pentru a nu ramine o prizoniera (Cintareata); pinzarul Iordan isi instraineaza fiul spre a deveni domn, dar acesta ajunge doar un biet trepadus (Trufie); cosarul Petre Dobrila isi schimba profesiunea pentru capriciul unei fete de nimic (Dragoste neimpartasita); sacagiul Moise Hanina, simtin-du-se inutil, se spinzura in indiferenta tuturor (Caratorul de apa); ocnasul Stoian, desi vrea sa ajunga om de treaba, infunda din nou puscaria (La urma lui) etc. O lunga galerie de tipuri din toate categoriile sociale, pe care ulterior scriitorul o adincesle in romane. Tineretea Ca-sandrei (1913), primul dintre ele, insista asupra vietii mahalalei bucurestene, a mediului mic-burghez si a celui industrial prin care trece tinara Casandra Casimcea in dorinta ei de-a iesi la lumina, ca in final sa fie silita sa se intoarca in lumea din care a plecat.
Asemenea incercari inutile ale eroilor de a-si depasi conditia ni se prezinta si in Orasul bucuriei (1920), Domnul colonel (1920) si Domnul deputat (1921), alcatuind in intentia lui Vasile Demetrius un singur ciclu, dedicat vietii social-politice de la inceputul veacului, marcat de lupta pentru putere a partidelor politice, de rascoalele taranesti si de primul razboi mondial. In primul caz, personajul propriu-ziseBucurestiul, „orasul bucuriei". al mizeriei si contrastelor sociale, iar exponentul sau tipic - politicianul demagog si venal Matei Dumbarau; in cel de al doilea, actiunea se muta la tara, in mijlocul unei zguduitoare exploatari sociale patronate cu salbaticie de deputatul Marin Voiculescu; ultimul are in centru figura odioasa a colonelului Ilie Chiria-nescu, tradator de patrie in timpul razboiului, cele trei ipostaze alcatuind de fapt fatetele unui singur personaj, ale omului politic burghez de la inceputul veacului. Intentia e de fresca, dezbaterea politico-sociala are suficienta patrundere, facind din Vasile Demetrius unul dintre interesantii romancieri ai vremii si un virtual precursor al lui Cezar Petrescu.
OPERA:
Versuri. Buzau, 1901 (ed. II, Bucuresti, 1929): Trepte rupte, versuri. Bucuresti, 1906: Tineretea Casandrei, roman, Bucuresti, 1913 (ed II. 1924); Puterea farmecelor si alte nuvele. Bucuresti. 1914 (ed. II, Puterea vrajitor si alte nuvele. 1929); Sonete, Bucuresti, 1914; Cintarea[a, nuvele. Bucuresti, 1916 (ed. II. 1928); Canarul mizantropului, versuri, Bucuresti, 1916; Scoala profesionala „Arhiereul Gherasim", Bucuresti, 1916 (ed. II, 1923); Motanul ucigas. Bucuresti, 1918; Dragoste ne'un-partasita, nuvele. Bucuresti, 1919 (ed. II, 1930); Pacatul rabinului. Bucuresti. 1920: Strigoiul, Bucuresti. 1920 (ed. II, 1929); Orasul bucuriei. roman. Bucuresti, 1920; Matei Dumbarau. Urmarea si srirsitul romanului Orasul bucuriei. Bucuresti, 1920; Paradisul rusinos (Orasul bucuriei. Matei Dumbarau), Bucuresti. 1920; Domnul colonel. Din epoca neutralitatii romane, 1914-l916, roman. Bucuresti, 1920; Domnul deputat, roman. Bucuresti, 1921 (ed. noua, 1957); Pentru parerea lumii, Bucuresti, 1921: Vagabondul, nuvele, Bucuresti. 1922 (ed. II, 1936): Unchiul Nastase si nepotul sau Petre Nlcodim, Bucuresti, 1923; Fecioarele, versuri. Bucuresti, 1925; Nuvele alese. Bucuresti, 1925: Norocul cucoanei Frosa. Bucuresti. 1926; Vieti zdrobite, Bucuresti, 1926; Monahul Damian, Bucuresti, 1928 (ed. II, 1933); Cocorii, versuri, Bucuresti, 1942; Versuri alese. Bucuresti, 1943; Nuvele, pref. de I. Manole, Bucuresti, 1952: Scrieri alese. l-II, ed. ingrijita, pref. si note de Margareta Feraru, Bucuresti, 1967; Poezii, ed. si pref. de E. Manu, Bucuresti, . Traduceri: G. de Maupassant, Horla, Bucuresti, 1914; H. de Balzac, Neamul Marana, Bucuresti, 1916; D. Merejkovski, Moartea teilor, Bucuresti, 1916; B. Ibafiez, Floare de mai. Bucuresti, 1919 (ed. II, 1937); idem, Coliba fermecata. Bucuresti, 1919; D. Merejkovski, Leo-nardo da Vinci, Bucuresti, 1920; idem, invierea zeilor. Bucuresti, 1921 (ed. II, 1924); Stendhal, Schitul din Parma, Bucuresti. 1922; D. Merejkovski, Petru cel Mare, Bucuresti, 1923; idem, Giocon-da. Braila, 1924; B. lbanez, Flaminzll La Horla, Bucuresti, 1923; Ch. Dickens, David Copperfwld. I-III, Bucuresti, 1929; Blasco lbanez, O tragedie de pomina. Bucuresti, 1929 (ed. II, 1931); J. H. Fabre, Minunile instinctului la ginganii. Paianjenul. Lacusta verde. Bucuresti, 1931; W. A. Hoffman. O mireasa la loterie, Bucuresti, f. a.; Blasco Ibahez, In padurea de portocali. Bucuresti, 1932; idem, Don Rafael, Bucuresti, 1937; W. Shakespeare, Macbeth, Bucuresti, f.a.; idem, Hamlet, Bucuresti, f.a.; H. Taine. Despre Balzac si despre Stendhal. Bucuresti, f.a.; Povestiri si povesti pentru copiii destepti, Bucuresti, 1940; II. de Balzac, Jupin Cor-nelius. Bucuresti, 1941; L. Bromfield, Vin ploile, MI, Bucuresti, 1947. |
REFERINTE CRITICE:
I. Trivale, Cronici literare, 1915; N. Davidescu, Aspecte. II: E. Lovinescu, Istoria, IV; Perpessicius, Mentiuni, I; G. Cali-nescu, Istoria; G. Galaction, Oameni si ginduri din veacul meu, 1955; M. Sadoveanu, Marturisiri, 1960; G. Galaction, Opere alese, II, 1961; D. Micu, inceput; V. Eftimiu, Portrete si amintiri, 1965; Perpessicius, Opere, II, 1967; C. Ciopraga, Literatura; I. Peltz, Amintiri din viata literara, 1974; F. Aderca, Contributii, I; R. Boureanu, Vazuti in oglinda timpului. 1987; I. Chendi, Scrieri, II. 1989. |
TEATRU/FILM
15 Februarie
Biografie George Ivașcu, actor
Biografie
Actor roman de teatru, televiziune si film, s-a nascut pe 15
februarie 1968 in Bucuresti. In anul 2006 infiinteaza Teatrul Metropolis din
Bucuresti, devenind directorul si managerul acestuia si contribuind la
stralucirea si maretia realizarilor acestuia in oferta de spectacole din
Bucuresti, de la piese de teatru, concerte, workshop-uri si muzicaluri.
Casatorit cu colega sa de promotie, binecunoscuta regizoare Alice Barb, de care se indragostise in 1989, joaca in piesele montate de aceasta, infiinteaza impreuna si cu fratele Alicei ( Nagy Robert – prim solist al Operei Romane din Bucuresti ) compania teatrala Of-Of, sunt premiati separat si impreuna, iubesc aceleasi filme, aceiasi actori, jocurile pe calculator, pasiuni comune (ezoterismul, povestile Sf si excursiile), dar divorteaza in termeni mai mult decat amiabili in septembrie 2007, (motivul: lipsa copiilor din familie), prezentandu-se la tribunal de mana.
Dupa ce si-a luat doctoratul in Artele Spectacolului, cu tema “ Logica absurdului in arta spectacolului din secolul XX “, a incercat si regie si in prezent, pe langa toate aceste activitati este conferentiar universitar doctor la Universitatile nationale de arta teatrala si cinematografica din Bucuresti si Sibiu, unde impartaseste din experienta sa studentilor.
Casatorit cu colega sa de promotie, binecunoscuta regizoare Alice Barb, de care se indragostise in 1989, joaca in piesele montate de aceasta, infiinteaza impreuna si cu fratele Alicei ( Nagy Robert – prim solist al Operei Romane din Bucuresti ) compania teatrala Of-Of, sunt premiati separat si impreuna, iubesc aceleasi filme, aceiasi actori, jocurile pe calculator, pasiuni comune (ezoterismul, povestile Sf si excursiile), dar divorteaza in termeni mai mult decat amiabili in septembrie 2007, (motivul: lipsa copiilor din familie), prezentandu-se la tribunal de mana.
Dupa ce si-a luat doctoratul in Artele Spectacolului, cu tema “ Logica absurdului in arta spectacolului din secolul XX “, a incercat si regie si in prezent, pe langa toate aceste activitati este conferentiar universitar doctor la Universitatile nationale de arta teatrala si cinematografica din Bucuresti si Sibiu, unde impartaseste din experienta sa studentilor.
Mark Twain - Un Yankeu La Curtea Regelui Arthur (Teatru Radiofonic):
Zi ca-ti place! - un film in regia lui Cornel Mihalache:
Fauritorii de imperii - Vian Boris 1983
Sora saracilor - Emile Zola
Morcoveata - Jules Renard
Hotul- si batrana belea - VIOREL SAVIN 1987.
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 15 Februarie
Sunt liber - Cezara Dafinescu, Virgil Ogasanu
DEM RADULESCU si DAN CONDURACHE - "S-a intamplat de revelion" (1995)
Draga Olteanu Matei si Nicu Constantin
O inspectie pe apa!!! - G. BRAIESCU 1973
SFATURI
UTILE 15 Februarie
TREBUIE
SĂ ȘTII
Desi pare putin probabil, oricare dintre noi se poate confrunta uneori cu
situatii in care singurele mijloace de salvare sunt telefonul mobil, masina
personala sau un bancomat. Informatiile pe care ti le prezentam in continuare
iti pot salva viata literalmente! Desi aceste amanunte sunt efectiv cruciale,
prea putini dintre voi le cunoasteti.
Iata o serie de trucuri care te pot scoate din incurcatura la nevoie:
Introdu codul PIN in ordine inversa.
Asadar, daca PIN-ul cardului este 1254, tasteaza 4521. Bancomatul iti va da
banii ceruti, dar va interpreta semnalul tau ca pe un strigat dupa ajutor si va
alerta imediat politia. Aceasta optiune exista la toate bancomatele, dar prea
putini oameni cunosc acest lucru.
2. Cum sa folosesti telefonul mobil pentru urgente:
Desi poate parea greu de crezut, telefonul mobil iti poate salva viata in
unele situatii. Iata cum poti alerta politia si serviciul de ambulanta din
orice colt al lumii: Numarul unic pentru situatii de urgenta apelabil din orice
colt al lumii este 112. Daca ai o urgenta si te afli in afara ariei de
acoperire a retelei tale de telefonie, formeaza 112 si telefonul va cauta in
mod automat cea mai apropiata conexiune de retea existenta in zona.
Ecranul telefonului va afisa apoi numerele de urgenta valabile pentru zona
in care te afli. Ce este interesant este ca poti apela 112 chiar si atunci cand
tastatura telefonului este blocata! Incearca sa te convingi!
3. Daca se intampla sa iti incui cheile in masina:
Exista un truc simplu care rezolva si aceasta problema comuna. Daca
se-ntampla sa incui masina cu cheile de contact inauntru si ai o cheie de rezerva
acasa, dar te afli la distanta de domiciliu, iata ce pasi trebuie sa urmezi:
Tine telefonul mobil la o distanta cat mai mica de masina si, daca acasa
este cineva care are o cheie de rezerva, apeleaz-o ca sa iesi din incurcatura.
Persoana respectiva trebuie sa apropie cheia de telefonul mobil si sa apese
butonul de deblocare, iar masina se va deschide. Distanta nu are importanta!
4. Daca telefonul mobil ramane fara baterie:
Telefoanele Nokia sunt prevazute cu o baterie de rezerva pe care o pot
accesa in situatii de urgenta. Pentru a o activa, tasteaza * 3 3 7 0 # si
telefonul va avea un plus de baterie de 50 la suta. Telefonul va recupera
deficitul la urmatoarea incarcare a bateriei.
5. Daca ti se fura telefonul mobil:
In primul rand, trebuie sa stii numarul de serie al telefonului mobil.
Pentru a-l afla, introdu codul * # 0 6 # si ecranul va afisa un numar de 15
cifre. Acest numar este unic pentru telefonul tau mobil. Noteaza numarul si
tine-l la indemana intr-un loc sigur.
Daca cineva iti fura telefonul, apeleaza un operator si dicteaza-i numarul
de serie pentru ca acesta sa poata bloca telefonul furat. Telefonul va deveni
complet inutil pentru hot, chiar si daca acesta schimba cartela SIM. Desi nu
este neaparat o cale de a-ti recupera telefonul, cel putin vei sti ca hotul nu
se va putea folosi nicicum de dispozitivul furat. Daca am pune in aplicare cu
totii acest lucru, am descuraja simtitor furtul de telefoane mobile.
GÂNDURI
PESTE TIMP 15 Februarie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu