19 FEBRUARIE 2018

Bună dimineața! Pentru noi, ortodocșii a început Postul Sfintelor Paști, cel mai aspru post de peste an! Să ne rugăm Domnului pentru a ne întări în decizia de a-l respecta așa cum se cuvine! Doamne ajută!

RELIGIE ORTODOXĂ 19 Februarie

Sf Ap Arhip, Filimon și soția sa, Apfia; Începutul Postului Sfintelor Paști; Zi aliturgică; Canonul cel Mare

Viaţa Sfântului Apostol Filimon și soției sale, Apfia

   Sântul Apostol Arhip, unul din cei 70 de apostoli, a fost episcop după Sfântul Epafras din Colose, în cetatea Frigiei, după mărturia Sfântului Ambrosie. Pentru aceasta Sfântul Apostol Pavel îl numeşte ostaşul său, în scrisoarea sa către Filimon. Sfântul Filimon era cetăţean vestit în Colose, iar despre Sfânta Apfia, zice Sfântul Ioan Gură de Aur, că era soţia lui Filimon. Acest sfânt Filimon, crezând în Hristos, a făcut casa sa biserică, pentru că la dânsul se adunau toţi credincioşii din Colose şi se săvârşeau în casa lui dumnezeieştile slujbe, ca în biserică. După aceasta, Sfântul Filimon a fost episcop, în apostolie; pentru că în vremile Sfinţilor Apostoli, unii erau episcopi cu scaun, iar alţii fără scaun şi mergători prin diferite cetăţi şi ţări, şi unii ca aceştia se numesc episcopi apostoleşti, deoarece se trimiteau la apostolie să propovăduiască.

    Sfântul Filimon, fiind pus într-o episcopie ca aceasta, s-a numărat în ceata sfinţilor 70 de apostoli, că umbla prin cetăţile Frigiei şi prin altele, propovăduind cuvântul lui Dumnezeu. Apoi, se scrie despre dânsul că a fost episcop şi în Gaza. Sfânta Apfia rânduia Biserica cea din Colose, slujind lui Dumnezeu ziua şi noaptea în posturi şi în rugăciuni şi odihnea pe sfinţii cei ce se osteneau întru bună vestirea lui Hristos. Apoi hrănea pe săraci, scăpătaţi şi străini, încât casa ei era nu numai biserică, ci şi primitoare de străini, bolniţă şi adăpostire tuturor celor care nu aveau unde să-şi plece capetele.

    Într-o vreme, fiind în Colose, urâtul de Dumnezeu praznic al necuratei Artemida, Sfântul Apostol Arhip, cu cei ce erau acolo şi cu Sfântul Filimon, adunând pe toţi credincioşii în casă ce se rânduia de Sfânta Apfia, înălţau lui Dumnezeu rugăciunile lor cele obişnuite, săvârşind sfânta slujbă. Iar închinătorii de idoli, care urau pe credincioşi, ştiind că toţi creştinii sunt adunaţi în casa lui Filimon, au năvălit asupra lor fără de veste şi au izgonit turma lui Hristos, pe unii bătându-i şi pe alţii ucigându-i, iar pe Sfinţii Apostoli Arhip şi Filimon şi pe Sfânta Apfia, prinzindu-i, i-au dus la mai-marele cetăţii Efesului, Artoclis, şi, după porunca aceluia, pe toţi i-au torturat.

    Mai întâi au fost întinşi pe pământ şi târâţi, bătându-i cu toiege fără de milă; apoi, îngropându-i pe fiecare deosebit în pământ până la coapse, îi ucideau cu pietre. Drept aceea, pe Sfântul Filimon şi pe Sfânta Apfia, ucigându-i cu pietre, i-au împroşcat, iar pe Sfântul Arhip, bătându-l, l-au lăsat viu, spre batjocorirea copiilor. Adunându-se copiii, cu cuţitele au străpuns pe sfântul. Astfel apostoleasca treime a sfinţilor mucenici s-a dus la ceruri înaintea scaunului Preasfintei, de viaţă făcătoarei şi nedespărţitei Treimi.

Canonul cel Mare

CANONUL CEL MARE AL SFANTULUI ANDREI CRITEANUL:

SFINŢII PĂRINŢI DESPRE TEMEIUL POSTULUI

Biserica Crestina Ortodoxa a rânduit postul pe temeiul practicii Mântuitorului, a Sfintilor Apostoli si a ucenicilor acestora, pentru toti crestinii.

În mod special, în perioada celor patru posturi (Craciunului, Pastelui, Sfintilor Apostoli Petru si Pavel si Sfintei Marii) - crestinii se pregatesc sufleteste si trupeste pentru Sfânta Spovedanie si Sfânta Împartasanie.

Sfintii Parinti spun ca postul:

- potoleste poftele trupului (Sf. Evagrie Monahul);

- deprinde vointa sa domine asupra lacomiei pântecelui, care alunga toate virtutile (Nil Ascetul);

• este o jertfa bine placuta lui Dumnezeu si deci un act de cult;
• înlesneste savârsirea tuturor virtutilor si ajuta rugaciunea;
• purifica organismul de toxine, îl înnoieste si-l fereste de boli, iar de unele îl vindeca.

Având în vedere importanta postului, s-a ajuns la stabilirea obligatiei de a tine posturile rânduite de biserica prin canoanele Sfintilor Apostoli si ale Sfintilor Parinti.

Astfel, canonul 69 apostolic sanctioneaza pe clerici cu caterisirea daca nu tin Postul Mare si Postul de miercuri si vineri, iar pe laici cu afurisirea (exceptie fac bolnavii).

Canonul 52 de la Laodiceea repeta obligatia de a posti miercuri si vineri. Canonul 8 al lui Timotei din Alexandria dezleaga de post pe femeia care naste, iar canonul 10 dezleaga de post pe cei bolnavi.

Cel ce nu poate posti din cauza bolii, sa faca mai multa milostenie, sa se roage mai mult, sa împlineasca cu râvna poruncile dumnezeiesti.

Principiul calauzitor cu privire la hrana este, dupa Sf. Casian, de a nu da trupului spre satisfacerea placerii ci spre îndreptarea slabiciunii.

Sfântul Maxim Marturisitorul spune: “Cei ce se împartasesc de mâncare, din alte motive decât de hrana si tamaduire, se vor osândi cu cei care s-au dat desfatarii“.

Sfântul Ioan Gura de Aur spune ca postul ni s-a dat de Dumnezeu ca leac salvator, prin care sa se stârpeasca pacatul desfrânarii si grija lumeasca sa se îndrepte spre activitatea duhovniceasca.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi, păcătoşii! Amin!

CUM SĂ ŢINEM POSTUL PAŞTILOR

1. Înfrânează-te de la mâncarea de dulce, băutură şi de la orice plăcere trupească! Despre tutun nu mai trebuie să vorbim pentru că el reprezintă iarba diavolului!

2. Nu ţine ură, vrăjmăşie sau invidie în inimă; mergi şi te împacă cu cei ce ţi-au greşit! Iartă din toată inima ta pentru ca şi Domnul să te ierte pe tine!

3. Spovedeşte-te cât mai grabnic la preot! Mărturiseşte toate păcatele, greşelile şi patimile! Ai grijă: Păcatul cel mai mare este acela care te stăpâneşte pe tine!

4. Nu te certa, nu blestema, nu înjura! Cei care înjură se aseamănă celor ce au scuipat faţa lui Hristos în timpul patimilor Sale.

5. Roagă-te în fiecare zi, dimineaţa şi seara, după puterile tale!     Roagă-te şi pentru duşmani ca Domnul să aducă pace şi înţelegere între toţi. Dacă nu ţii minte o rugăciune spune-o pe cea mai concentrată: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi păcătoşii. Amin!

6. Fă milostenie după puterile tale! Dă de pomană acolo unde sunt văduve, orfani, săraci, familii nevoiaşe sau cu mulţi copii!

7. Întoarce la credinţă pe un păcătos şi neştiutor, dă-i un sfat bun, îndeamnă-l la o faptă bună, vino împreună cu el la Biserică!

8. Mergi şi vizitează un bolnav, un muribund, un infirm sau un neputincios; uşurează suferinţa lui după puterile tale!

9. Pomeneşte-i pe cei morţi după rânduielile Bisericii!

10. Ai grijă să nu te mândreşti cu postul tău şi cu nimic din ceea ce faci bun, ci în fiecare zi să-ţi spui: Slugă netrebnică sunt, pentru că nu am făcut decât ceea ce eram dator să fac!

Psalmii

Psalmul 1

1.	Fericit bărbatul, care n-a umblat în sfatul necredincioşilor şi în calea păcătoşilor nu a stat şi pe scaunul hulitorilor n-a şezut;
2.	Ci în legea Domnului e voia lui şi la legea Lui va cugeta ziua şi noaptea.
3.	Şi va fi ca un pom răsădit lângă izvoarele apelor, care rodul său va da la vremea sa şi frunza lui nu va cădea şi toate câte va face vor spori.
4.	Nu sunt aşa necredincioşii, nu sunt aşa! Ci ca praful ce-l spulberă vântul de pe faţa pământului.
5.	De aceea nu se vor ridica necredincioşii la judecată, nici păcătoşii în sfatul drepţilor.
6.	Că ştie Domnul calea drepţilor, iar calea necredincioşilor va pieri.

Psalmul 2

1.	Pentru ce s-au întărâtat neamurile şi popoarele au cugetat deşertăciuni?
2.	S-au ridicat împăraţii pământului şi căpeteniile s-au adunat împreună împotriva Domnului şi a unsului Său, zicând:
3.	« Să rupem legăturile lor şi să lepădăm de la noi jugul lor ».
4.	Cel ce locuieşte în ceruri va râde de dânşii şi Domnul îi va batjocori pe ei!
5.	Atunci va grăi către ei întru urgia Lui şi întru mânia Lui îi va tulbura pe ei;
6.	Iar Eu sunt pus împărat de El peste Sion, muntele cel sfânt al Lui, vestind porunca Domnului.
7.	Domnul a zis către Mine: "Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut!
8.	Cere de la Mine şi-Ţi voi da neamurile moştenirea Ta şi stăpânirea Ta marginile pământului.
9.	Le vei paşte pe ele cu toiag de fier; ca pe vasul olarului le vei zdrobi!"
10.	Şi acum împăraţi înţelegeţi! Învăţaţi-vă toţi, care judecaţi pământul!
11.	Slujiţi Domnului cu frică şi vă bucuraţi de El cu cutremur.
12.	Luaţi învăţătură, ca nu cumva să Se mânie Domnul şi să pieriţi din calea cea dreaptă, când se va aprinde degrab mânia Lui! Fericiţi toţi cei ce nădăjduiesc în El.

Psalmul 3

1.	Doamne, cât s-au înmulţit cei ce mă necăjesc! Mulţi se scoală asupra mea;
2.	Mulţi zic sufletului meu: "Nu este mântuire lui, întru Dumnezeul lui! "
3.	Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu eşti, slava mea şi Cel ce înalţi capul meu.
4.	Cu glasul meu către Domnul am strigat şi m-a auzit din muntele cel sfânt al Lui.
5.	Eu m-am culcat şi am adormit; sculatu-m-am, că Domnul mă va sprijini.
6.	Nu mă voi teme de mii de popoare, care împrejur mă împresoară.
7.	Scoală, Doamne, mântuieşte-mă, Dumnezeul meu, că Tu ai bătut pe toţi cei ce mă vrăjmăşesc în deşert; dinţii păcătoşilor ai zdrobit.
8.	A Domnului este mântuirea şi peste poporul Tău, binecuvântarea Ta.

Psalmul 4

1.	Când Te-am chemat, m-ai auzit, Dumnezeul dreptăţii mele! Întru necaz m-ai desfătat! Milostiveşte-Te spre mine şi ascultă rugăciunea mea.
2.	Fiii oamenilor, până când grei la inimă? Pentru ce iubiţi deşertăciunea şi căutaţi minciuna?
3.	Să ştiţi că minunat a făcut Domnul pe cel cuvios al Său; Domnul mă va auzi când voi striga către Dânsul.
4.	Mâniaţi-vă, dar nu greşiţi; de cele ce ziceţi în inimile voastre, întru aşternuturile voastre, vă căiţi.
5.	Jertfiţi jertfa dreptăţii şi nădăjduiţi în Domnul.
6.	Mulţi zic: "Cine ne va arăta nouă cele bune?" Dar s-a însemnat peste noi lumina feţei Tale, Doamne!
7.	Dat-ai veselie în inima mea, mai mare decât veselia pentru rodul lor de grâu, de vin şi de untdelemn ce s-a înmulţit.
8.	Cu pace, aşa mă voi culca şi voi adormi, că Tu, Doamne, îndeosebi întru nădejde m-ai aşezat.

Psalmul 5

1.	Graiurile mele ascultă-le, Doamne! Înţelege strigarea mea!
2.	Ia aminte la glasul rugăciunii mele, Împăratul meu şi Dumnezeul meu, căci către Tine, mă voi ruga, Doamne!
3.	Dimineaţa vei auzi glasul meu; dimineaţa voi sta înaintea Ta şi mă vei vedea.
4.	Că Tu eşti Dumnezeu, Care nu voieşti fărădelegea, nici nu va locui lângă Tine cel ce vicleneşte.
5.	Nu vor sta călcătorii de lege în preajma ochilor Tăi. Urât-ai pe toţi cei ce lucrează fără de lege.
6.	Pierde-vei pe toţi cei ce grăiesc minciuna; pe ucigaş şi pe viclean îl urăşte Domnul.
7.	Iar eu, întru mulţimea milei Tale, voi intra în casa Ta, închina-mă-voi spre sfânt locaşul Tău, întru frica Ta.
8.	Doamne, povăţuieşte-mă întru dreptatea Ta din pricina duşmanilor mei! Îndreptează înaintea mea calea Ta.
9.	Că nu este în gura lor adevăr, inima lor este deşartă; groapă deschisă grumazul lor, cu limbile lor viclenesc.
10.	Judecă-i pe ei, Dumnezeule; să cadă din sfaturile lor; după mulţimea nelegiuirilor lor, alungă-i pe ei, că Te-au amărât, Doamne,
11.	şi să se veselească toţi cei ce nădăjduiesc întru Tine; în veac se vor bucura şi le vei fi lor sălaş şi se vor lăuda cu Tine toţi cei ce iubesc numele Tău.
12.	Că Tu vei binecuvânta pe cel drept, Doamne, căci cu arma bunei voiri ne-ai încununat pe noi.

În perioada Postului Mare vom prezenta zilnic Psalmi.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI ZIUA 1 19 Februarie

A. PLĂCINTE, GUSTĂRI

Turte cu nucă

* 500 g făină;

* 250 g miez de nucă;

* 300 g zahăr;

* 30 g coajă rasă de lămâie;

* 1 plic zahăr vanilat;

* sare

Din făină, apă şi puţină sare se prepară o cocă tare din care se întind foi de mărimea unei farfurii, care se aşază separat în tăvi şi se coc în cuptor, fără să se rumenească.

Se prepară un sirop din zahăr, zahăr vanilat, coajă rasă de lămâie şi 1,2 litri apă, care se lasă să fiarbă 15 minute.

Se aşază foile, una câte una, pe o tavă mare, turnând pe fiecare câte o cantitate de sirop şi presărând apoi cu nuci măcinate şi amestecate cu zahăr.

După ce foile s-au aşezat şi s-au înmuiat, se taie turtele în porţii şi se presară restul de miez de nucă şi zahăr pe fiecare porţie.

B. SALATE

Salata băcanilor

* 1,2 kg ciuperci;

* 800 g arpagic;

* 40 g usturoi;

* 150 g ulei;

* 150 g măsline;

* 100 g lămâie;

* 30 ml oţet;

* 3 foi dafin;

* sare

Arpagicul se curăţă şi se căleşte în ulei, se adaugă ciupercile tăiate ştraifuri, sare, piper, foi de dafin şi zeamă de lămâie şi se lasă să fiarbă împreună până ce sosul a scăzut.

Din usturoi se prepară un mujdei, care se diluează cu oţet şi apă şi se toarnă peste ciuperci şi arpagic.

La servit se adaugă măsline şi lămâie la fiecare porţie.

C. SOSURI

Sos vinegret

* 100 g ulei;

* 50 ml oţet;

* 1 legătură pătrunjel verde;

* piper măcinat

Se pun ingredientele, mai puţin pătrunjelul, într-un vas şi se amestecă până se obţine un produs lăptos.

Se adaugă 100 ml apă şi pătrunjelul tocat mărunt şi se amestecă până la omogenizare.

D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Supă de praz cu legume

* 1 kg praz;

* 100 g morcovi;

* 50 g pătrunjel rădăcină;

* 100 g ţelină rădăcină;

* 300 g cartofi;

* 40 g făină;

* 100 g margarină;

* 1 legătură verdeaţă;

* sare

Zarzavatul curăţat şi spălat se dă prin răzătoare şi se pune la fiert în apă cu sare.

După 30 minute se adaugă cartofii tăiaţi cubuleţe.

Prazul se taie mărunt şi se căleşte în margarină sau ulei, se stinge cu apă, se fierbe circa 30 minute şi se pune în supă.

Făina se amestecă într-un vas cu puţină supă fără să facă cocoloaşe şi se adaugă în supă.

Se potriveşte gustul de sare, iar la sfârşit se adaugă verdeaţa tocată.

E. MÂNCĂRURI

Varză acră călită

·       1 varză murată;

·       1 ceapă;

·       1 ceaşcă ulei;

·       Piper;

·       Sare;

·       Mărar

Se scurge bine o varză murată şi se taie fideluţă.

Se pune peste ceapa călită în ulei, se adaugă puţină apă şi se lasă să scadă la foc mic.

Se sărează dacă mai e cazul, se pune piperul preferabil boabe pentru a putea fi înlăturat cu uşurinţă de cei cărora nu le place, apoi mărarul tocat mărunt sau beţe cu lungimea de circa 10 cm care apoi se vor scoate.

Se poate servi cu mămăliguţă.

F. DULCIURI

Cremă de lămâie

·       2 lămâi

·       100 g zahăr

·       1 ceaşcă frişcă vegetală

Din zahăr şi ½ ceaşcă apă se prepară un sirop puţin legat.

        Se adaugă zeama de la amândouă lămâile şi coaja de la una

După ce s-a răcit, se amestecă uşor cu frişca vegetală.

Se ţine la gheaţă şi se consumă rece.

ISTORIE PE ZILE 19 Februarie

Evenimente

·         197: Împăratul roman Septimius Severus a învins pe uzurpatorul Clodius Albinus în bătălia de la Lugdunum. Aceasta a fost confruntarea cu cele mai multe victime dintre toate cele care au opus două armate romane. Lucius Septimius Severus Augustus (n.11 aprilie 146 la Leptis Magna,in Africa – d.4 februarie 211 la Eboracum, astazi York,Britannia). A fost împărat roman din anul 193 pana in 211. Este singurul împărat născut în Africa. S-a căsătorit în anul  185 cu siriana Iulia Domna pune bazele dinastiei Severilor (193-235).Cu el a început accederea la putere a provincialilor având ascendență neromană. În timpul domniei sale, autoritatea imperială este întărită, atribuțiile senatului sunt drastic limitate. Transformă Mesopotamia în provincie romană, iar Dacia si Moesia cunosc  o remarcabilă înflorire economică și edilitară.

·         356 – Împăratul Constantius al II - lea decreteaza închiderea tuturor templelor păgâne din Imperiul Roman. Constanțiu al II-lea (Constantinus Flavius Iulius, n. 7 august 317 – d. 3 noiembrie 361), împărat roman (337-361), a fost cel de-al doilea fiu al lui Constantin cel Mare și al Faustei. Edictele anti pagane emise de Constantius au inclus:
- Interzicerea sacrificiilor
- Închiderea templelor păgâne
- Masuri împotriva ghicitorilor și magicienilor. Constantius nu a fost totusi un fanatic anti-păgân si nu a încercat sa desființeze școlile păgâne și uneori a făcut chiar eforturi pentru a proteja păgânismul. De fapt, el a ordonat chiar alegerea unui preot pentru Africa si de asemenea a rămas Pontifex Maximus (conducătorul colegiului pontifilor care deținea un rol de excepție în organizarea religioasă a Romei), numit pe viață si înzestrat cu prerogativele religioase ale vechilor regi pagani. A fost îndumnezeit de Senatul roman, după moartea sa.

·         1594 – După ce a moştenit tronul  polono-lituanian, prin mama sa, Catherina Jagello  în 1587, Sigismund al  III-lea de Vasa este încoronat rege al Suediei, în 1592.

·         1649 – În  Bătălia de la Guararapes, a  doua și decisiva  lupta  din timpul  conflictului  numit  Insurectia Pernambucana, tru-pele olandeze sunt invinse de  fortele portugheze din Brazilia. A  fost una dintre cele mai importante bătălii din istoria Braziliei,  olandezii fiind expulzati din Pernambuco,un eveniment important, care a dus la crearea  Arnatei braziliene.

·         1866: A apărut lucrarea cercetătorului Gregor Mendel Cercetări asupra plantelor hibride, în care sunt formulate legile fundamentale ale eredității (legile lui Mendel). În timpul vieții, rezultatele muncii sale au fost respinse, Mendel murind ignorat de comunitatea științifică la vârsta de 61 de ani de nefrită cronică. La numai câteva zile după moartea sa, abatele care i-a succedat i-a ars lucrările din bibliotecă. Recunoașterea importanței descoperirilor sale a fost realizată abia la începutul secolului al XX-lea, când Hugo de Vries, Carl Erich Correns și Erich von Tschermak au ajuns în mod independent la aceleași concluzii, redescoperind astfel legile eredității.

·          1878 – A fost semnat Tratatul de pace ruso–turc de la San Stefano, care încheia războiul ruso–turc, recunoștea independența României, dar sacrifica Dobrogea, care era cedată Rusiei, iar aceasta își rezerva dreptul de a o schimba cu partea Basarabiei detașată la 1856. România, Serbia şi Muntenegru sunt recunoscute ca state independente, Bulgaria va deveni autonomă.

·         1880 – Primul trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Marii Britanii în România independenta, William A. White și-a prezentat scrisorile de acreditare in Romania independenta, domnitorului Carol I. Cu același rang a fost acreditat la Londra N. Callimachi-Catargi.

·         1927 – Se crează Partidul Țărănesc din România sub conducerea dr. Nicolae Lupu, partid creat de un număr important de  fosti membri ai Partidului Național Țărănesc. Nicolae Lupu a fost un politician român, de profesie medic, activ în Partidul Țărănesc, apoi membru în conducerea Partidului Național-Țărănesc. S-a separat de PNȚ în două rânduri, constituind mai întâi în 1927 o aripă dizidentă de stânga, iar apoi în 1946, Partidul Țărănesc Democrat, formațiune care s-a coalizat cu PCR. În contextul creșterii influenței comuniștilor doctorul Lupu s-a lansat într-o campanie de critici la adresa lui Iuliu Maniu. Lupu i-a cerut președintelui țărănist să se retragă de la conducerea partidului și să-i lase lui locul, pentru a reorienta partidul spre stânga. Maniu nu a fost de acord, ceea ce a determinat ruperea grupării Lupu și înființarea Partidului Țărănesc Democrat.

·         1942 – Aviatia japoneza bombardeaza orasul australian Darwin. Aproximativ 150 de avioane japoneze au atacat oraşul, provocandu-i mari distrugeri. Bombardierele japoneze efectuau pentru prima dată un raid impotriva Australiei.

·         1942 – Al Doilea Război Mondial: Presedintele american Franklin D. Roosevelt a semnat  Ordinul executiv nr. 9066,  care permitea autoritatilor  să-i interneze pe etnicii japonezi americani  in lagare.

·         1959 – Anglia garanteaza independenta Ciprului. Aceasta va fi proclamata la data de 16 august.

·         1964:  România a fost desemnată, împreună cu alte state, să facă parte din Comisia specială a ONU, însărcinată cu elaborarea principiilor de drept internațional referitoare la relațiile prietenești de cooperare între state.

·         1970: S-a desfășurat, la București, adunarea generală de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice. Președinte de onoare al Academiei a fost ales șeful statului, Nicolae Ceaușescu

·         1986: URSS lansează primul element al Stației Spațiale Mir, misiune încheiată la 23 martie 2001.

·         1990: S-a înființat Uniunea Teatrală din România (UNITER). Primul președinte a fost actorul Ion Caramitru. Ion Caramitru (n. 9 martie 1942, București) este un actor de teatru și film, dar și regizor român de origine aromână. Este președinte al UNITER din 1990, iar în prezent, din 2005 este directorul Teatrului Național din București. Ion Caramitru a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, clasa profesor Beate Fredanov, în 1964, când a și debutat pe scena Teatrului Național din București, în „Eminescu”, de Mircea Ștefănescu. A fost actor și regizor la Teatrul Bulandra, al cărui directorat l-a și deținut în perioada 1990 – 1993. A fost ministrul Culturii între anii 1996 – 2000. Este căsătorit cu actrița Micaela Caracaș și are trei fii: Ștefan, Andrei și Matei Caramitru.

·         1992: În Coreea de Sud intrat în vigoare Acordul privind reconcilierea, neagresiunea și cooperarea între Nord și Sud (semnat la 13 decembrie 1991). A fost semnată declarația privind crearea unei zone denuclearizate în peninsula Coreea.

·         1999 - Se desfăşoară, pentru prima oară la Bucureşti, cea de-a 26-a sesiune anuală a Conferinţei Permanente a Organizaţiilor Atlantice (SCAO), organism neguvernamental al NATO. Reuniunea are loc sub deviza "NATO - Cea de a 50-a aniversare, viitorul Alianţei Atlantice în secolul XXI. Provocări şi crize".

·         2001 – Curtea Supremă de Justiţie din Romania ii  condamna la închisoare  trei ofiţeri superiori ale căror odine au dus la  uciderea a 50 militari şi rănirea altor 13, în decembrie 1989, la Otopeni in timpul revolutiei.

·         2005:  Cel mai mare cinematograf din sud-estul Europei, Movieplex, s-a deschis în complexul comercial Plaza România din București.

·         2008 – Liderul comunist  Fidel Castro, numărul unu  in  revolutia cubaneza din 1959, anunta ca a renuntat la  presedentia Cubei. Fidel Castro, pe numele său complet Fidel Alejandro Castro Ruz (n. 13 august 1926) revoluționar cubanez care a participat la răsturnarea dictaturii lui Fulgencio Batista și transformarea Cubei în primul stat comunist din emisfera vestică. El a anuntat retragerea sa din functia de şef al statului cubanez la vârsta de 81 de ani, dupa ce fusese in ultimul an şi jumătate bolnav. La data de 31 iulie 2006, ca urmare a unei crize intestinale acute, Castro a cedat temporar puterile sale fratele său, Raul Castro. În timpul domniei sale ca preşedinte al Cubei a văzut in functie zece preşedinţi americani. Analistii politici sunt de acord că aceasta va juca in continuare un rol de “patriarh vigilent”. Fratele său, Raul Castro, a preluat puterea efectiv pe 24 februarie.

Nașteri

·         1473: Nicolaus Copernicus, astronom polonez (d. 1543).  Nicolaus Copernic a fost doctor în drept, canonic, economist, matematician şi astronom. În începutul secolului 16, el a dezvoltat celebra sa teorie privind miscarea corpurilor ceresti. La acea vreme se credea că Pământul era centrul universului şi ca cellalte planete se învârt în jurul sau. Teoria lui Copernic sustine ca Pamantul se roteste in jurul axei sale şi, ca şi alte planete, se învârte în jurul Soarelui. Acest lucru face din Soare centrul universului nostru. Lui Copernicus i-a fost frică sa nu fie pedepsit de biserică şi a aşteptat până la sfârşitul vieţii sale, la varsta de 70 de ani pentru a publica teoria sa. Si-a publicat lucrarea 24 mai 1543, cu putin timp  înainte de moartea sa. Opera sa este la originea a revoluţiei ştiinţifice din secolul al 17-lea care a continuat prin Kepler şi Galileo.

·         1519: Froben Christoph von Zimmern, autor german (d. 1566)

·         1526: Charles de L'Ecluse, botanist flamand (d. 1609)

·         1552: Melchior Klesl, cardinal și om politic austriac (d. 1630)

·         1630 – S-a nascut  Shivaji, fondatorul Imperiului Maratha pe subcontinentul indian; (d. 1680). În secolele XVI și XVII se naște mișcarea religioasa Sikhs care își are rădăcinile în învățăturile lui Guru Nanak (m. 1538). Adeptii acestei religii nu erau nici musulmani, nici hinduși, aveau propria scriptură, propriile ritualuri și idei. Pentru faptul că refuzau Islamul, împotriva lor  s-au declansat  campanii de persecuții. Adepții Sikhismului  si-au creeat o armată îndeajuns de puternică pentru a amenința puterea militară a imperiului mogulilor. Hindușii Maratha, conduși de Shivaji (m. 1680) își consolidează un caracter naționalist și religios profund și îți creează propriul imperiu în 1646. La momentul morții lui Shivaji armata Maratha era cea mai disciplinată armată din India. După moartea lui Aurangzeb și a succesorilor săi, hindușii Maratha au creat o confederație a statelor din Dekkan pe care o și conduceau. Deși oficial recunoșteau suveranitatea mogulilor, hindușii Maratha ajunseseră să controleze un teritoriu indian mult mai vast decât cel al mogulilor după anul 1740.

·         1660: Friedrich Hoffmann, fizician și chimist german (d. 1742)

·         1717: David Garrick, actor britanic (d. 1779)

·         1722: Tiphaigne de la Roche, scriitor francez (d. 1774)

·         1733: Daniel Solander, botanist suedez (d. 1782)

·         1743: Luigi Boccherini, compozitor italian (d. 1805). Luigi Rodolfo Boccherini, a fost un compozitor și violoncelist italian, a cărui muzică era caracterizată de un stil galant, stil care s-a dezvoltat si  în centrele muzicale europene. Boccherini este foarte cunoscut datorită  menuetului din Cvintetul de corzi în E, Op.13, Nr.5 și Concertului de violoncel în Si bemol major. Această ultimă lucrare a fost cunoscută în diferite versiuni făcute de violoncelistul german Friedrich Grützmacher, dar recent a fost transformată în versiunea originală.

·         1754: Vincenzo Monti, poet italian (d. 1828)

·         1786: Samuel Grubbe, filozof și politician suedez

·         1799: Ferdinand Reich, chimist german (d. 1882)

·         1802: Wilhelm Matthias Naeff, consilier federal elvețian (d. 1881)

·         1804: Carl Freiherr von Rokitansky, medic german (d. 1878)

·          David Wark, politician și senator canadian (d. 1905)

·         1811: Jules Sandeau, romancier francez (d. 1883)

·         1812: Zygmunt Krasiński, poet și dramaturg polonez (d. 1859)

·         1817: Regele William al III-lea al Olandei (d. 1890). Willem al III-lea (Willem Alexander Paul Frederik Lodewijk; 19 februarie 1817 – 23 noiembrie 1890), rege al Olandei și Mare Duce de Luxembourg din 1849 până la moartea sa și Duce de Limburg până la abolirea Ducatului în 1866.

·         1821: August Schleicher, lingvist german (d. 1868)

·         1825 – S-a nascut scriitorul ungur Mor Jokai; ( d.1904). A scris o operă vastă, de tonalitate romantic-idealistă, inspirată îndeosebi din istoria poporului maghiar. A scris în special romane istorice. Și-a dedicat întraga viață cultivării limbii maghiare. Participant la Revoluția de la 1848, a fost considerat un patriot maghiar liberal, după 1897 fiind ales în parlament.

·         1833: Élie Ducommun, jurnalist și activist elvețian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (d. 1906)

·         1841: Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist, fondator al școlii naționale muzicale spaniole (d. 1922)

·         1859 – S-a nascut chimistul suedez Svante August Arrhenius, laureat al Premiului Nobel; (d. 2 octombrie 1927). Svante Arrhenius (n. 19 februarie 1859, Vik – d. 2 octombrie 1927, Stockholm) a fost un fizician și chimist suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1903. A făcut cercetări în domeniul disociației (ionizării) electrolitilor (1887) și în astronomie (teoria cozii cometelor – 1900). Este unul din fondatorii chimiei fizice.

·         1864 - S-a născut Artur Gorovei, poet şi prozator, unul dintre cei mai mari folclorişti români (m.20.03.1951).

·         1865: Sven Heddin, explorator suedez (d. 1952)

·         1869: Arthur Oliver Villiers Russell, politician britanic (d. 1935)

·         1876 – S-a nascut genialul sculptor român Constantin Brâncuși, membru post-mortem al Academiei Române; (d. 16 martie 1957). A fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Brâncuși a eliberat sculptura de preponderența imitației mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual. În opera sa el a oglindit felul de a gândi lumea al țăranului român. Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității. Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.

·         1877: Gabrielle Münter, pictor german (d. 1962)

·         1878: Kristofer Uppdal, scriitor norvegian (d. 1961)

·         1879: Luigj Gurakuqi, politician albanez (d. 1925)

·         1884: Maciej Rataj, politician, activist, publicist și președinte polonez (d. 1940)

·         1887: Traian Gheorghiu, academician român (d. 1968)

·         1888: José Eustasio Rivera, scriitor columbian (d. 1928)

·         1889: Gaudentius Orfali, membru al Ordinului Franciscan, teolog catolic palestinian (d. 1926)

·         1893: Sir Cedric Hardwicke, actor britanic (d. 1964)

·         1894 - S-a născut Sabin Manuilă, statistician, medic, demograf, membru fondator al Academiei de Medicină. A emigrat în SUA după cel de-al doilea război mondial (m.20.11.1964).

·         1895: Louis Calhern, actor american (d. 1956)

·         1896: S-a nascut André Breton, poet francez (d. 1966). André Breton, n. 19 februarie 1896 – Paris, d. 28 septembrie 1966) a fost un poet francez, eseist, editor și critic, șef inițiator și unul dintre fondatorii curentului cultural suprarealism, împreună cu Paul Eluard, Luis Buñuel și Salvador Dalí printre alții. Manifestele suprarealiste ale lui Breton conțin cele mai importante expuneri teoretice ale mișcării.

·         1900: Ranuccio Bianchi Bandinelli, arheolog și istoric al artei italiene (d. 1975)

·         1901 - S-a născut Hans Grundig, pictor şi grafician german antifascist. Experienţa lagărelor de concentrare naziste a fost relatată în romanul autobiografic "Între carnaval şi miercurea cenuşii", tradus în limba română în 1963 (m.11.09.1958).

·         1902: Kay Boyle, scriitor american (d. 1992)

·         1904 - S-a născut filosoful Mircea Vulcănescu (m.28.11.1952).

·         1905: Karen Rasmussen, actriță suedezo-norvegiană (d. 2002)

·         1908: Ana Cartianu, eseistă și traducătoare română (d. 2001)

·         1908 Henrique Foréis Domingues, cântăreț și compozitor brazilian (d. 1980)

·         1908 Iris Meinberg, politician brazilian (d. 1973)

·         1910: Walter Grey Walter, specialist în inteligență artificială (d. 1977)

·         1911: Constantin Avram, inginer român, membru corespondent al Academiei Române (d. 1987)

·         1911:  Merle Oberon, actriță britanică (d. 1979)

·         1912: Stan Kenton, muzician american (d. 1979)

·         1914: Jacques Dufilho, comedian și actor francez (d. 2005)

·         1916: Eddie Arcaro, jocheu american (d. 1997)

·         1917: Carson McCullers, autor american (d. 1967)

·         1920: Jaan Kross, scriitor eston (d. 2007)

·         1920 Maud Reuterswärd, autor suedez (d. 1980)

·         1920 George Rose, interpret de varieteu britanic (d. 1988)

·         1921: Börje Teijler, istoric suedez (d. 1996)

·         1924: David Bronstein, șahist ucrainian

·         1924: Lee Marvin, actor american (d. 1987)

·         1929: Björn Bjelfvenstam, actor suedez

·         1929: Jacques Deray, regizor de film (d. 2003)

·         1930: John Frankenheimer, regizor american (d. 2002)

·         1931: Camillo Ruini, cardinal, vicar al Romei și președinte al CEI

·         1932: Alberto Dines, jurnalist brazilian

·         1932 Gerhard Richter, artist german

·         1933: Gunnel Sporr, actor suedez (d. 1974)

·         1934: Hugo Álvarez, regizor și actor argentiniano-suedez

·         1936 – S-a nascut  Marin Sorescu, poet, dramaturg și eseist, fost ministru al culturii (1995). Marin Sorescu (d. 8 decembrie 1996, București), a fost un scriitor român, membru titular (din 1992) al Academiei Române. Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de țări, totalizând peste 60 de cărți apărute în străinătate. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate. Fără a se înscrie într-un partid politic după Revoluția română din 1989, a ocupat funcția de Ministru al Culturii în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 nov. 1993 – 5 mai 1995).

·         1936 - S-a născut Bob Engemann, cântăreţ american (The Lettermen).

·         1939 –  S-a nascut in localitatea Gura Vitioarei din judetul Prahova, renumita cantareata de muzica populara Irina Loghin. Tatăl său era basarabean iar  mama – prahoveancă si au crescut  şase copii: patru fete şi doi băieţi. Irina a  urmat Liceul de Artă din Bucureşti şi Şcoala populară de artă la Ploieşti. A debutat în 1963. A fost fost solistă a ansamblurilor „Ciocîrlia”, „Barbu Lăutaru” şi „Ciprian Porumbescu”. Are un număr impresionant de turnee, albume şi spectacole. O casetă imprimată în opt sute mii de exemplare a fost epuizată în doar două zile, acesta fiind un record personal al cîntăreţei. A lansat mai multe cantece de mare succes, cunoscute de melomani de pe ambele maluri ale Prutului: „Mamă, mi-ai dat cîntecul”, „Nici o boală nu-i mai grea”, „Dorul de părinţi”, „Fetelor, mă ascultaţi”, „Cine n-are dor pe lume” , „În grădina casei mele” etc. Renumita cîntăreaţă este în topul preferinţelor la mai multe posturi de radio din România şi Republica Moldova. A concertat de mai multe ori la Chişinău şi a colaborat cu orchestrele „Lăutarii”, „Mugurel”, „Folclor” ş.a. Irina Loghin este căsătorită cu fostul campion la lupte greco-romane Ion Cernea și este mamă a doi copii, Ciprian și Irinuca.

·         1939 - S-a născut Czeslaw Niemen (Wydrzycki), muzician jazz/rock polonez.

·         1939: Alfredo Bryce, scriitor peruvian

·         1940: Saparmurat Niyazov, președinte al Turkmenistanului (d. 2006)

·         1940 - S-a născut Smokey (William) Robinson, cântăreţ şi compozitor american (Smokey Robinson & The Miracles).

·         1940 Mircea Radu Iacoban, prozator, dramaturg și regizor, director al Teatrului Luceafărul din Iași (din 1994)

·         1941: David Gross, fizician american, laureat al Premiului Nobel

·         1941 Carlos Roqué Alsina, compozitor argentinian

·         1942: Paul Krause, rugbist american

·         1943 - S-a născut Lou Christie (Lugee Alfredo Giovanni Sacco), cântăreţ american.

·         1943 - S-a născut Timothy Hunt, fizician britanic, laureat, alături de Paul Nurse şi Lee Hartwell, al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 2001, pentru descoperirile făcute în domeniul funcţionării creierului şi a sistemului nervos.

·         1945: Jeanette Gentele, actriță copilă suedeză, jurnalistă și critică de film

·         1945 Lars Hansson, actor suedez

·         1945 Michael Nader, actor american

·         1946: Karen Silkwood, activistă americană (d. 1974)

·         1948: Pim Fortuyn, politician olandez (d. 2002)

·         1948 - S-a născut Mark Andes, basist şi vocalist american (Spirit, Jo Jo Gunne, Fireball, Heart).

·         1949: Dan Bunten, creator american de software (d. 1998)

·         1949 - S-a născut Eddie Hardin, clăpar, vocalist şi compozitor britanic (Spencer Davis Group).

·         1949 - S-a născut Tony Iommi, chitarist britanic (Black Sabbath).

·         1950: Liviu Ioan Stoiciu, scriitor român

·         1950 - S-a născut Francis Buchholz, basist german (Scorpions).

·         1950 - S-a născut Andy Powell, chitarist şi compozitor britanic (Wishbone Ash).

·         1951: Stephen Nichols, actor american

·         1951 Tahir-ul-Qadri, învățat și lider islamic

·         1951 - S-a născut actriţa Maria Ploae ("Aşteptînd un tren", "Mînia", "Un bulgăre de humă", "Faimosul Paparazzo").

·         1951 - S-a născut Alan Merrill, vocalist şi basist britanic (Arrows).

·         1952: Petru Lakatos, politician român

·         1952 Ryu Murakami, scriitor, regizor japonez

·         1952 Amy Tan, romancieră americană

·         1953: Massimo Troisi, actor italian (d. 1994)

·         1954: Socrates, fotbalist brazilian

·         1955 - S-a născut actriţa americană Margaux Hemingway, fiica celebrului scriitor Ernest Hemingway.

·         1955: Jeff Daniels, actor american

·         1956 - S-a născut Dave Wakeling, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (The Beat, General Public).

·         1956: Roderick MacKinnon, biolog american, laureat al Premiului Nobel

·         1957 - S-a născut Falco (Johan Holzel), vocalist şi compozitor austriac.

·         1957 Ray Winstone, actor britanic

·         1960 – S-a nascut printul Andrew duce de Windsor, al doilea copil al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Prințul Andrew, Duce de York (Andrew Albert Christian Edward; n. 19 februarie 1960), este al doilea fiu și al treilea copil al reginei Elisabeta a II-a și al Prințului Filip, Duce de Edinburgh. În momentul nașterii sale era al doilea în ordinea succesiunii la tronul britanic, în prezent aflându-se pe locul al șaselea.

·         1962: Hana Mandlikova, jucătoare cehă de tenis

·         1963: Seal, cântăreț britanic

·         1964: Dmitri Lipskerov, scriitor rus

·         1965: Hasse Carlsson, cântăreț suedez

·         1965 Michael Westphal, tenisman german

·         1966 - S-a născut Cindy Crawford, fotomodel, actriţă, moderatoare a unor show-uri televizate.

·         1966: Justine Bateman, actriță americană

·         1966 Paul Haarhuis, tenisman olandez

·         1967: Benicio Del Toro, actor puerto-rican

·         1967 Niclas Kindvall, fotbalist suedez

·         1967 Sven Erik Kristiansen, solist vocal norvegian

·         1969: Burton C. Bell, vocalist american (Fear Factory)

·         1977: Ola Salo, artist, cântăreț și compozitor suedez

·         1977 Gianluca Zambrotta, fotbalist italian

·         1982: Camelia Potec, înotătoare româncă

·         1982: Vitas, cântăreț, compozitor, poet, dansator, actor rus

Decese

·         1123 – A decedat sotia imparatului bizantin Alexios I Comnenul, Irina Doukainasau Ducaena (n.cca. 1066 – 19 februarie 1123 sau 1133). A fost mama împăratului IOan al II-lea Comnenul și al  Annei Comnena, autoarea lucrarii istorice “Alexiada”.

·         1605: Orazio Vecchi, compozitor italian (n. 1550)

·         1837: Georg Büchner, scriitor german (n. 1813)

·         1887 – A decedat scriitorul olandez Multatuli. Multatuli, termen latin care înseamnă „am îndurat multe,” este pseudonimul lui Eduard Douwes Dekker (n. 2 martie 1820). Este autorul romanului Max Havelaar în Indiile Olandeze, în care satirizează abuzurile administrației coloniale olandeze din Indonezia, roman bazat pe propria experiență.

·         1897: Karl Weierstrass, matematician german, unul dintre fondatorii teoriei funcțiilor analitice de variabilă complexă (n. 1815)

·         1916: Ernst Mach, fizician și filozof austriac (n. 1838)

·         1937: Horacio Quiroga, scriitor uruguayan (n. 1878)

·         1939: A murit Ion Costache Frimu, militant socialist și fruntaș al Partidului Social-Democrat.  (n. 1871).  Ion Costache Frimu (n. 4/16 octombrie 1871, comuna Bârzești, județul Vaslui; d. 19 februarie 1919, Închisoarea Văcărești), militant socialist și fruntaș al Partidului Social-Democrat, care a murit în urma bătăilor suferite în închisoare, ca urmare a participării sale la manifestațiile muncitorilor tipografi din decembrie 1918.

·         1951 - A murit André Gide, romancier, dramaturg, critic literar şi memorialist francez. A fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatura în anul 1947 ("Pivniţele Vaticanului", "Falsificatorii de bani") (n.22.11.1869). André (Paul Guillame) Gide (n. 22 noiembrie 1869, Paris – d. 19 februarie 1951, Paris) a fost un scriitor, umanist și eseist francez. A murit la casa sa din Paris, la vârsta de 81 de ani, ca urmare a unei congestii pulmonare. Printre lucrarile sale renumite se numara :Le Traité du Narcisse (Tratatul lui Narcis) (1891) , La Tentative amoureuse (Tentativa amoroasă) (1893) Les Nourritures terrestres (Fructele pământului) (1897) , Le Retour de l’enfant prodigue (Întoarcerea fiului risipitor) (1907) , Les Nouvelles Nourritures (Noile fructe ale pământului) (1935) .A primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1947.

·         1951 - A murit Henric Sanielevici, critic literar, estetician ("Încercări critice", "Cercetări critice şi filosofice", "Noi studii critice") (n.21.09.1875).

·         1952: Knut Hamsun, scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1920) (n. 1859)

·         1968 - A murit chimistul Eugen Angelescu, membru al Academiei Române (n.1896).

·         1980: Bonn Scott, solistul trupei AC/DC (n. 1946)

·         1988: René Char, scriitor francez (n. 1907)

·         1990: Michael Powell, regizor, scenarist și producător de film (n. 1905)

·         1996: Ion C. Chițimia, filolog și publicist român (n. 1908)

·         1997 – A murit Deng Xiaoping, lider al Partidului Comunist din China. Deși niciodată nu a avut titlul de șef de stat sau șef de guvern, Deng a fost liderul de facto al Republicii Populare Chineze de la sfârșitul aniilor 1970 până la începutul aniilor 1990. A fost fondatorul “socialismului cu specific chinez” și apromotorul reformei economice din China, cunoscută ca “economia de piața socialistă”. Este creditat cu faptul că a adus China mai aproape de economia de tip capitalist și a determinat creșterea foarte rapidă a economiei chineze timp de peste trei decenii. Totodata, ramane in istorie ca principalul vinovat de reprimarea sangeroasa a protestelor populare din Piata Tien An Men din Beijing, pe 5 iunie 1989.

·         2000: Friedensreich Hundertwasser, pictor austriac (n. 1928)

·         2001: Stanley Kramer, regizor de film (filmele: Ghici cine vine la cină, Corabia nebunilor) (n. 1914). Stanley Earl Kramer (n. 29 septembrie 1913, Manhattan, New York – d. 19 februarie 2001, Woodland Hills, Los Angeles, California) a fost un regizor american și producător de filme. A fost nominalizat de numeroase ori (în 1953, 1959, 1962, 1968) pentru a obține Premiul Oscar pentru regie sau pentru cel mai bun film.

·         2001 – A decedat popularul cantaret si compozitor francez, Charles Trenet; (n. 1913).

·         2002: Marcela Rusu, actriță (n. 1926)

·         2003: Mihai Ionescu, jurnalist sportiv (n. 1925)

·         2006 - A încetat din viaţă fosta multiplă medaliată la Campionatele Mondiale de tenis de masă Şari Szasz Koloszvary, care a cucerit, împreună cu Angelica Rozeanu, primul titlu mondial pe echipe pentru România în 1950. A cucerit 11 medalii la cele opt ediţii ale Campionatelor Mondiale de tenis de masă la care a participat, de-a lungul carierei sale de 18 ani. Fosta sportivă, multiplă campioană naţională, a contribuit la câştigarea a cinci titluri mondiale pe echipe pentru România. A primit, în anul 2000, medalia naţională "Serviciul credincios clasa a III-a".

·         2013: Robert Coleman Richardson, fizician american, laureat Nobel (n. 1937)

Sărbători

·         Calendar creștin ortodox:  Sf Ap Arhip, Filimon și soția sa Apfia; Începutul Postului Sfintelor Paști; Zi aliturgică; Canonul cel Mare

·         Calendarul romano-catolic:  Sf. Mansuet, episcop

·         Calendarul greco-catolic:  Sf. Arhip, apostol († secolul I)

ARTE 19 Februarie

MUZICĂ 19 Februarie

Orazio Vecchi, compozitor italian

Orazio Vecchi - L' Amfiparnaso (complet / sous-titres français): 

Luigi Boccherini, compozitor italian

Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist

Henrique Foréis Domingues, cântăreț și compozitor brazilian

Henrique Foréis Domingues – Almirante: 

Bob Engemann, cântăreţ american (The Lettermen)

The Lettermen:

Irina Loghin

SUPER COLAJ! IRINA LOGHIN – Cele mai îndrăgite șlagăre – PARTEA 1

IRINA LOGHIN - 

Czeslaw Niemen (Wydrzycki), muzician jazz/rock polonez

Smokey (William) Robinson, cântăreţ şi compozitor american (Smokey Robinson & The Miracles)

Carlos Roqué Alsina, compozitor argentinian

Lou Christie (Lugee Alfredo Giovanni Sacco), cântăreţ american

Tony Iommi, muzician britanic (Black Sabbath)

Mark Andes, basist şi vocalist american (Spirit, Jo Jo Gunne, Fireball, Heart)

Jo Jo Gunne 

Eddie Hardin, clăpar, vocalist şi compozitor britanic (Spencer Davis Group)

Francis Buchholz, basist german (Scorpions)

Francis Buchholz Bass Solo:

Andy Powell, chitarist şi compozitor britanic (Wishbone Ash)

Wishbone Ash 

Alan Merrill, vocalist şi basist britanic (Arrows)

Arrows, 

Dave Wakeling, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (The Beat, General Public)

Falco (Johan Holzel), vocalist şi compozitor austriac

Seal, cântăreț britanic

Seal ful album,Seal'Greatest hits,Best Of SEAL: 

Hasse Carlsson, cântăreț suedez

Hasse Carlsson & Freddie Hansson:

Burton C. Bell, vocalist american (Fear Factory)

Ola Salo, artist, cântăreț și compozitor suedez

Vitas, cântăreț, compozitor, poet, dansator, actor rus

Bonn Scott, solistul trupei AC/DC

Marcela Rusu

ÎNREGISTRĂRI NOI:

LA MUSICA MAS ROMANTICA INSTRUMENTAL, MAS DE 30 BELLAS MELODIAS, PIANO ROMANTICO, 2 HORAS

TOP 5 SYMPHONIES - PART I - Mozart - Beethoven - Dvorak - Tchaikovsky - Shostakovich

Baroque Magnificats

F.A. Urio: «Te Deum»

PERU Y SU BELLA MUSICA - Selección de Cecil Gonzalez

POEZIE 19 Februarie

Artur Gorovei, poet şi prozator

Biografie

GOROVEI Artur, se naste la 19 febr. 1864, Falticeni - moare in 19 mart. 1951, Bucuresti. 
Folclorist si etnograf.

Fiul lui Petru Gorovei, avocat, primar si prefect de Falticeni, si al Mariei (n. Bors). Pe linie materna provine dintr-o veche familie ardeleneasca, atestata documentar la 1275, ba chiar mai devreme (anul 1000). 

Si dupa tata pare sa fi fost ardelean, caci folcloristul se interesa mereu de armenii din Gherla, „unde numele «Gorov6» este - si mai ales era — curent". 

Pe linie materna se inrudeste cu Nicolae Gane (despre care va lasa pretioase amintiri), mama scriitorului moldovean fiind sora cu bunica folcloristului. 

Scoala primara la Radauti (1872) si Falticeni (din 1873), unde face si studiile gimnaziale; studii liceale la lasi; studii universitare de drept la Bucuresti (1886-l887) si Iasi (1877-l889; licenta in 1890). 

Prof. secundai la Birlad (1889-l890); ajutor de judecator si judecator la Pascani (1890-l891); avocat la Falticeni (1891); judecator la Bros-teni (din 1891), unde il intilneste pe invatatorul Mihai Lupescu, fost coleg de scoala, si impreuna vor pune la cale aparitia Sezatoarei, intiia revista romaneasca de folclor, o tentativa similara facind Artur Gorovei si mai inainte, impreuna cu Elena Sevastos; procuror la Rimnicu Sarat; prefect de Suceava (1905); inspector agricol (1909-l911). Artur Gorovei editeaza. in gimnaziu fiind, o revista literara. Ecoul Carpatilor, si una umoristica, Tin[arul, in care publica versuri si proza. Versuri in Foaia Societatii Desteptarea Comertului si Industriei Romane (1882) si in Cimpoiul (1884), revista a lui Frederic Dame.

Adevaratul debut al lui Artur Gorovei e considerat a se fi produs in 1884, cind publica mai multe art., poezii, ghicitori si traduce in Revista populara, pe care o edita, la Paris si Falticeni. impreuna cu varul sau. Eugen Teodorini. 



Colaboreaza la Anuarul Arhivei de Folclor, Adevarul, Adevarul literar si artistic, Analele Academiei Romane, Arhiva romaneasca, Arhivele Olteniei. Buletinul „Mi-hai Eminescu", Calendarul revistei „Ion Creanga", Cetatea Moldovei, Convorbiri literare. Cuget clar, Drepturile omului, Ecoul saptaminei, Etudes balkaniques, Fat-Frumos, Gazeta sateanului, Izvorasul, insemnari literare, Junimea literara, Lumea, Lupta literara, Noua revista romana. Opinia, Pagini literare, Pastorul Tutovei, Revista Fundatiilor Regale, Revista literara, Romanul, Scrisul nostru din Birlad, Sezatoarea, Viata Romaneasca etc. Membru al cercului literar din lasi condus de poetul-arheolog Neculai Beldiceanu (aici l-a cunoscut pe I. Creanga, acesta citind, la una dintre intruniri, un fragment inedit din Amintiri), cerc desprins din gruparea de la Contemporanul, a carei orientare estetica, potrivnica inovatiilor literare, n-0 mai impartasea. Membru de onoare al Acad. (1940). Cercetari istorice asupra orasului (1938). Doctor honoris causa al Univ. din Cernauti (1933). A condus, impreuna cu Mihail Sadoveanu, publicatia sateasca Ravasul poporului (1907). Premiul Acad. (1938).

Descendent al unei familii cu vechi traditii carturaresti (un strabun al sau, Vasile Uricarul, a presarat Moldova, pe vremea lui Vasile Lupii, cu „uricele scrise de mina lui", in vreme ce bunicul folcloristului, serdarul Ioan, a tradus din frantuzeste o carte intreaga, incereindu-se si in domeniul teatrului), Artur Gorovei a avut pasiunea scrisului, dupa cum insusi marturiseste la maturitate: 

„Sint un om care nu pot sa stau degeaba si mi se pare ca viata nu are pentru mine nici un rost daca nu stau cu condeiul in mina".

Potrivit acestei profesiuni de credinta, Artur Gorovei a abordat intreaga gama a genurilor literare, mani festindu-se, mai intii. ca poet, prozator si istoric literar, probabil si ca urmare a apartenentei sale la cercul literar al lui N. Beldiceanu. evocata, mai tirziu, intr-un excelent volum de memorialistica. Alte vremuri (1930). Bine pri mit in lumea literara, volumul evoca, intr-un stil spontan si dezinvolt, proeminente personalitati culturale ale Iasilor de la slirsitul secolului al XlX-lea: Ion Creanga", N. Beldiceanu, E. Gruber. Nicu Gane, V. Artur Gorovei Mortun (cu care de asemenea se inrudea). Teodor Serbanescu, George Diamandy Jiquidi, Stefan Soldanescu. Tocmai aici trebuie cautat rostul, marele merit al amintirilor literare ale lui Artur Gorovei: in reconstituirea exacta (chiar daca fiica lui V. Artur Gorovei Mortun i-a reprosat scriitorului ca nu l-a cunoscut suficient de bine pe socialistul iesean) a unei epoci de tranzitie din istoria literara romaneasca, pe nedrept neglijata de istoricii literari, care acordau prioritate marilor scriitori clasici sau curentelor literare de la inceput de secol. Valoare de document social are cea de a doua carte biografica a lui Artur Gorovei , Cruzimi (1920), care se inscrie, din punctul de vedere al cronologiei faptelor relatate, in continuitatea amintirilor literare. Redind „intimplari care sint sau macar dau impresia de perfecta autenticitate" (P. Ur-sache), volumul, recenzat elogios de M. Sadoveanu impresioneaza prin dramatismul fap-telor infatisate (rascoala din 1907). Desi atentia scriitorului se indreapta si asupra frumusetilor naturii, ca si asupra locurilor si monumentelor istorice din Tara de Sus (al carei trecut de marire il regreta), cartea demasca nedreptatea, arbitrarul, jaful, indolenta. Pe linga scrierile cu caracter biografic si memorialistic, Artur Gorovei s-a incercat si in domeniul beletristicii propriu-zise. fara insa ca vreuna din operele sale in proza sa fi fost retinuta de istoriile literare. in ciuda unui oarecare succes de care s-au bucurai la aparitie. Volumul de schite si nuvele Dupa dragoste (1901) se caracterizeaza, in buna masura, prin aceeasi tematica sociala, Artur Goroveiinfatisind adevaratele drame pe care le traiesc dezmostenitii sortii din cauza coruptiei si abuzurilor de tot felul, ale autoritatilor. 

Un lautar sarac se straduieste zadarnic sa adune banii necesari repararii acoperisului, caci ajutorul de primar nu-i da autorizatie pina nu incaseaza „partea leului", astfel ca, disperat, petitionarul pune foc propriei case. O vaduva sarmana isi pierde feciorul mai mare-singurul ei sprijin -in timp ce participa. ca haitas, la o vinatoare. la care ..vine si prefectul, cu boierimea din tirg". Un pantofar evreu. cu casa grea si numeroase obligatii financiare, e silit de comisarul de politie sa cumpere un bilet la balul Societatii „Furnica" din Bucuresti, cu toate ca abia adunase banii pentru impozitul scadent etc. Remediul unor astfel de stari de lucruri este sugerai de Artur Gorovei in povestirea cu tenta samanatorista. Domnul Neculai: dezgustat de viata mondena dusa in Capitala, eroul isi gaseste linistea si fericirea in sinul familiei pe care si-o intemeiaza in sat. Nici romanul Zbuciumul unui .suflet nou (1938), de asemenea cu infiltratii samanatoriste, n-a fost retinut de istoria literara, cu toate ca aici Artur Goroveieste mai aproape de uneltele scriitorului, iar constructia epica ceva mai solida. Actiunea se petrece indata dupa incheierea primului razboi mondial; de-abia intoarsa de la studii din strainatate, eroina. Margareta Nicoara, coboritoare din neam de voievozi, intra in conflict cu parintii ei si respinge aranjamentul acestora de a o casatori cu avocatul Bagiura, om frumos, bogat, nobil si cinstit, apartinind vechii generatii. 

E magulita, in schimb, cind afla ca lordaches-cu. un invatator-deputat. reprezentant al lumii noi. o iubeste, marilindu-se cu el, impotriva vointei parintilor ei. in viziunea iui Artur Gorovei, destinul tragic al acestei femei este in masura sa dovedeasca incompatibilitatea dintre cele doua clase sociale atit de diferite: 

„O tovarasie de viata intre Margareta Nicoara si Badea Costica a lui lordache este o aberatie".

Invocata nu o data ca pricina a ncimplinirilor sale scriitoricesti, activitatea folcloristica i-a adus lui Artur Gorovei o neasteptata, rapida si binemeritata consacrare. inceputul il face in . cind intemeiaza. impreuna cu invatatorul Minai Lupescu cea dintii revista romaneasca de folclor. Sezatoarea, cu o mare, neobisnuita longevitate in materie (a aparut, cu unele intermitente, timp de treizeci si sapte de ani. gratie unor colaboratori si sprijinitori generosi: Spiru Haret, Barbu Deiavrancea, Gh. T. Kirileanu s.a.), o publicatie care avea sa-l faca celebru acasa si in strainatate. Polarizind, intretinind si fructificind interesul pentru folclor al invatatorilor si al altor intelectuali satesti, carora le-a fost „organ de publicitate si. prin aceasta, de for conducator" (O. Barlea), Sezatoarea s-a impus prin publicarea unui u-rias material folcloric, autentic in cea mai mare parte, chiar daca nu a fost insotit intotdeauna de principalele detalii tehnice ale culegerii. Contributiile teoretice sint. in schimb, putine si fara insemnatate, revista retinind insa atentia printr-o Bibliografie folcloristica, initiata de Artur Gorovei De altfel. Artur Gorovei. care n-a fost, cu putine exceptii, un culegator de folclor in adevaratul sens al cuvintului, era urmarit de nobila idee de a inzestra folcloristica romaneasca cu atit de necesarele ei instrumente de lucru, realizind trei importante lucrari cu caracter de corpus. 

Primatul cronologic il detine volumul Cimiliturile romanilor (1898), care incorporeaza. in ordinea alfabetica a obiectului de ghicit, un numar de 1 960 de tipuri de ghicitori, ca si 756 de variante ale acestora, culese de prin publicatii, dar si din colectii ale colaboratorilor sai de la Sezatoarea. 

Descintecele romanilor (1931), care cuprinde 203 tipuri de incantatii populare, la care se adauga 2 200 de variante culese de prin volume si publicatii periodice, dar si din vechi manuscrise romanesti (din secolele al XVIII-lea si al XlX-lea). Caracter de corpus prezinta si lucrarea Credinti si superstitii ale poporului roman (1915), realizata tot pe baza materialului edit (din culegerile lui S. FI. Marian indeosebi) si inedit, trimis de vajnicii colaboratori de la Sezatoarea. Bune servicii a mai adus Artur Gorovei si prin monografia etnografica Ouale de Pasti (1937), documentat studiu comparativ, unic se pare in literatura de specialitate, asupra obiceiului incondeierii oualor, si, respectiv, prin brosura invatatori folcloristi (1940). Celelalte lucrari ale lui Artur Gorovei nu se mai retin, nici cele de popularizare: Datinile noastre la nastere (1909) si Datinile noastre la nunta (1910), de fapt niste rezumate ale marilor monografii etnografice ale lui S. FI. Marian. Nu se retin nici lucrarile sale teoretice. Notiuni de folclor (1933), care denota precaritatea pregatirii stiintifice a lui Artur Gorovei, si nici asa-zi-sele lui studii de folclor comparat: Legenda arborilor imbratisati (1913) si Serpele de casa (1941), mai degraba niste insailari de texte romanesti si straine fara mari virtuti teoretice si comparatiste. Exceptie face insa o mica, dar valoroasa contributie de etnologie juridica: Partea sufletului. Un vechi obicei juridic al poporului roman (1926).

OPERA: Cimiliturile romanilor. Bucuresti. 1898 (ed. II, ingrijita si cuvint inainte de . Datcu, Bucuresti, 1972); Dupa dragoste, schite si nuvele, Bucuresti, 1901; Datinile noastre la nastere. Bucuresti, 1909, Bibi. Minervei nr. 33 (republicat in Literatura populara, I, 1976); Zmei si z.ine. Bucuresti, 1909, Bibi. populara „Socec", nr. 85-86; Datinile noastre la nunta. Bucuresti, 1910, Bibi. Minervei nr. 72 (republicat in Literatura populara, I. 1976); Botanica poporului roman, in colab. cu M. Lupescu, Falticeni, 1915; Credinti si superstitii ale poporului roman, Bucuresti, 1915; Cruzimi, Iasi, 1920; Monografia orasului Botosani, Falticeni, 1926; Alte vremuri. Amintiri literare. Falticeni, 1930; Descintecele romanilor. Bucuresti, 1931 (republicat in Literatura populara, II, 1985); Indicele analitic si alfabetic al celor 25 volume din revista „Sezatoarea", Falticeni, 1931; Notiuni de folclor. Bucuresti, 1933 (republicat in Literatura populara, I, 1976); Ouale de Pasti. Studiu de folclor. Bucuresti, 1937 (col. „Studii si cercetari", nr. XXX); Falticenii. Cercetari istorice asupra orasului. Falticeni, 1938; Zbuciumul unui suflet nou. ^Jurnalul unei femei, roman. Bucuresti, 1938; invatatori folcloristi. Bucuresti, 1940, col. „Cunostinte folositoare", seria C, nr. 93 (republicat in Literatura populara, I, 1976); Mestesugul vapsitului cu buruieni, Bucuresti, 1943, col. „Cunostinte folositoare", seria B, nr. 22; Literatura populara. Culegeri si studii, l-D, ed. ingrijita, studiu introductiv, note, bibliografie si indici de I. Datcu, Bucuresti, 1976-l985.

REFERINTE CRITICE: St. Orasanu, in Tinerimea romana, fascicula 1, 1898; Al. Antemireanu, in Epoca, nr. 1872, 1901; I. Man, in Binele public, nr. 3, 1901; M. Tufan, in Revista moderna, nr. 41, 1901; Wega, in Apararea nationala, nr. 308, 1901; M. Sadoveanu, in Viata Romaneasca, nr. 2, 1922; St. Tutescu, Folcloristii nostri, 1,1923; N. Rusu, in Buletinul Institutului de Literatura, fasc icula 3, brosura 4, buletinul nr. 22, 1924; N. Iorga, in Revista istorica, nr. 7-9, 1926; I. Siadbei, in Viata Romaneasca, nr. 10, 1926; Arald, in Miscarea, nr. 91, 1930; *** Lumea, Iasi, nr. 3536, 1930; 1.. Canta-cuzino, in Viitorul, nr. 6671, 1930; I. Teodorescu, in Adevarul literar si artistic, nr. 497,1930; Izabela Sadoveanu, in Adevarul literar si artistic, nr. 498, 1930; P. Zosin, in Opinia, nr. 7075, 1930; V. Bolo-ga. in Drumul nou, nr. 12, 1931; C. D. Fortunescu, in Arhivele Olteniei, nr. 56-58, 1931; G. Pascu, in Revista critica, nr. 3-4, 1931; D. Simonescii, in Datina, nr. 7-9,1931; L. Costin, in Gorjanul, nr. 33, 1932; C. D. Fortunescu, in Arhivele Olteniei, nr. 6l-62, 1932; N. Iorga, in Revista istorica, nr. l-3, 1932; M. Ruffini, in Ixires, nr. 1, 1932; C. D. Fortunescu. in Arhivele Olteniei, 1932; N. Iorga. in Revista istorica, nr. 10-l2, 1933; I. C. Cazan, in Sociologie romaneasca, nr. 2, 1936; A. van Gen-nep, in Mercure de France, Tome 278, 1937; D. Simonescii, in 1935 literar. Sinteza bibliografica de Miron Sunt, 1937; A. G. Stino, in Gindul nostru, nr. 12, 1937; Matilda Alexandrescu Dersca, in Cuget clar, nr. 3, 1939; Ileana Bucur, in Opinia, nr. 9544, 1939; I. Const. Delabaia, in Neamul romanesc, nr. 40-. 1939; A. G. Stino, in Neamul romanesc, nr. 23-25, 1939; L. Morariu, in Fat-Frumos, nr. 6, 1941; I. D. Laudat, in Limba si literatura, voi. X, 1965; I. Muslea, in Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei pe anii 1962-l964, 1966; Lucia Ho-pu, in Anuar ele lingvistica si istorie literara, tom. XVII. 1967; Ov. Densusiunu, Opere, I, 1968; Gh. Vrabie, Folcloristica romana, 1968; Scrisori catre Artur Gorovei, ed. ingrijita si introducere de Maria Luiza Ungureanu, 1970: P. Ursache, „Sezatoarea" !n contextul folcloristicii, 1972; C. Otobacu, in Sap-lamina, nr. 110, 1973; I. Talos, in Orizont, nr. 39, 1973; Ov. Barlea, Istoria folcloristicii romanesti, 1974; I. D. Laudat, in Radovi Simpozijuma o ju-goslovensko-rumunskim uzajamnostima u oblasti narodne knjizevnosti, 1974; D. Florea-Rariste, in Steaua, nr. 9, 1976; I. Oprisan, in Revista de istoric si teorie literara, nr. 4,1976; S. Duicu, in Vatra, nr. 2, 1977; O. Vaduva, in Revista de etnografie si folclor, nr. 1, 1977; N. Bot, in Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, voi. IX, 1977; I. Dat-cu-Sabina C. Stroescu, Dictionarul folcloristilor, I, 1979; V. Florea, in Anuarele lingvistica si istorie literara, tom, XXVII, 1979-l980; idem, in Anuarul de folclor, voi. II, 1981; L. Berdan, in Anuar de lingvistica si istorie literara, XXX-XXXI, 1985-l987; I. Cuceu, Anuarul de folclor, voi. V-VII, 1987.

Vincenzo Monti

Biografie

Vincenzo Monti ( Alfonsine , 19 luna februarie anul 1754 - Milano , 13 Octombrie Noiembrie anul 1828 ) a fost un poet , scriitor , dramaturg și traducător italian .

Lucrări majore 

·         1776 - Viziunea lui Ezechiel

·         1779 - Prosopopea de Pericle (Ode), Eseu de poezii

·         1781 - Frumusetea universului (poem)

·         1782 - Sing pentru nașterea Dauphin , Pelerinul apostolic , Sciolti Sigismund Chigi , Gânduri de dragoste

·         1783 - Versi

·         1784 - La domnul de Monthgolfier (Ode), Feroniade (poem neterminat)

·         1786 - Aristodemus (tragedie)

·         1787 - Galeotto Manfredi (tragedie)

·         1788 - La moartea lui Iuda (sonete), La Marquise Malaspina della Bastia (Ode)

·         1793 - Bassvilliana (poem neterminat), Invitație la un cetățean al unui singuratic

·         1797 - Musogonia (poem neterminat, începută în 1793), Prometeu (poem neterminat), fanatism , superstiție , pericol (poezii), pentru conferința Udine (cântec)

·         1799 - La aniversarea executării Ludovic al XVI - lea (imn)

·         1800 - Pentru eliberarea (cântec), după bătălia de la Marengo , traducerea de lucru a lui Voltaire La Pucelle d'Orléans → Fecioara din Orleans

·         1802 - Mascheroniana (poem neterminat), Caius Gracchus (tragedie)

·         1803 - traducere: Satiră (Persio)

·         1805 - Beneficiul

·         1806 - Bard din Pădurea Neagră (poem neterminat)

·         1808 - Pittagorici (dramă)

·         1809 - Sabia lui Frederic al II - lea , Politica palingeneză

·         1810 - hierogamiei în Creta , traducere: Iliada ( Homer )

·         1811 - albine panacridi în Alvisopoli

·         1815 - Tributul mistic

·         1816 - Întoarcerea Astrea

·         1822 - Pentru un tablou Agricola, reprezentand fiica autorului (Sonet), Pentru cele patru mese de Agricola (cântec)

·         1825 - Predica de pe mitologie (poem), Nunta lui Cadmus si Hermione (poem)

·         1826 - Pel numele ziua femeii mele Teresa Pikler

·         O mie de șaptesprezece ani din ce în ce mai sută de echipaj de opt vâslași - unul și același lucru mie opt sute douazeci si - numărul șase - Propunere de unele corecturi și adăugiri la vocabularul Bran

VIII

E-naltă noaptea: în tăcerea-adâncă
doarme-ngropată lumea și-mpreună
cu ea furtuna-n pieptul meu se-alină.
Zvâcnesc din pat și-n taină privesc cerul;
văd, printre norii albi pe care vântul
cu furie-i gonește și-i destramă,
pe-a cerului câmpii fără hotare
din loc în loc pustii sclipiri de stele.
O, stele dragi! Și voi dar, vă veți duce
cândva, când de la voi Cel pururi veșnic
privirea și-o va lua și sori va stinge?
Și tu, cu carul răsturnat, de-asemeni
va fi să cazi, o, blândă stea târzie**,
tu, cea mai dulce de pe cerul nostru?
De ce-ți dezvălui chipul numai mie
și-mi amintești de noaptea fericită,
când, stând alături de iubita-mi castă,
privirii ei i te-arătam cu mâna?
Luminile, cu ochii numai zâmbet,
ea-ți contempla; și,-nfrânt de bucurie,
eu la genunchii-i prosternat căzusem,
sorbind din ochi un chip*** mai plin de vrajă,
mai vrednic să-mi primească-n dar iubirea,
mai vrednic de suspinele-mi profunde.
O, amintiri! O, clipe dulci! De-a pururi,
de-a pururi v-am pierdut și-s încă-n viață?
E-aceasta pace-n zbucium și-alinare
de patimi adormite? Ah, adâncă
tăcerea nopții m-a-nșelat și-a firii
tristă și mută-nfățișare sumbră!
Începe iar văzduhul să răsune
de-a mele lungi suspine și sub pleoape
se-ngroașe vâna lacrimilor mele.

Marin Sorescu

Biografie Marin Sorescu

Marin Sorescu (n. 19 februarie 1936, Bulzeşti, judeţul Dolj - d. 8 decembrie 1996, Bucureşti) este considerat unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani. Sorescu (poet, dramaturg, prozator, eseist şi traducător) a fost cunoscut în timpul vieţii pe aproape toate continentele planetei. Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de ţări, totalizând peste 60 de cărţi apărute în străinătate. S-a facut remarcat şi prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate. Fară a se înscrie într-un partid politic după Revoluţia română din 1989, ocupă functia de Ministru al Culturii în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 nov. 1993 - 5 mai 1995).

Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de poezii satirice "Singur printre poeţi". Până la moartea sa în 1996 mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei româneşti contemporane. În 1966 primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor pentru "Poeme", reuşind să repete această performanţă de încă 5 ori pe parcursul carierei. Printre volumele cele mai cunoscute se numără "Tuşiţi" (1970), "Suflete, bun la toate" (1972), precum şi ciclul de 4 volume intitulat "La lilieci" (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume. Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic şi degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici ("Unde fugim de acasă?" - 1967, "Cirip-ciorap" - 1993). La moartea lui au rămas în manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal şi roman.

Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia ”Setea Muntelui de sare”, care cuprinde piesele Iona, Paracliserul şi Matca. Uneori autorul abordează fie teatrul contemporan în Există nervi sau teatrul istoric în A treia ţeapă, sau scrie o serie de comedii cum ar fi Răceala sau Vărul Shakespeare, al căror mobil este chiar ironia muşcătoare, împrumutată din lirica soresciană.

Deşi rămasă în umbra capodoperelor lirice şi dramatice, proza soresciană este una dintre cele mai viguroase din literatura română. Viziunea vizuinii şi, mai ales, Trei dinţi din faţă sunt două din romanele sale cele mai reperezentative.

Distincţii

Premiul Academiei Române (1968, 1977) 
Medalia de aur pentru poezie "Napoli ospite", Italia, 1970 
Premiul Academiei Române pentru dramaturgie, 1970 
"Le Muse", acordat de Accademie delle Muse, Florenţa, 1978 
Premiul Internaţional de Poezie "Fernando Riello", Madrid, Spania, 1983 
premiul Herder, acordat de Universitatea din Viena în 1991 pentru întreaga activitate 
Premiul Uniunii Scriitorilor din România, (de şase ori, pentru poezie, teatru şi critică literară) 

Capriciu

În fiecare seară

Strâng de prin vecini

Toate scaunele disponibile

Şi le citesc versuri.

Scaunele sunt foarte receptive

La poezie,

Dacă ştii cum să le aşezi.

De aceea

Eu mă emoţionez,

Şi timp de câteva ore

Le povestesc

Ce frumos a murit sufletul meu

Peste zi.

Întâlnirile noastre

Sunt de obicei sobre,

Fără entuziasme

De prisos.

În orice caz,

Înseamnă că fiecare

Ne-am făcut datoria,

Şi putem merge

Mai departe.

Simetrie

Mergeam asa,

Cand deodata in fata mea,

S-au desfacut doua drumuri :

Unul la dreapta,

Si altul la stanga,

Dupa toate regulile simetriei.

Am stat,

Am facut ochii mici,

Mi-am tuguiat buzele,

Am tusit,

Si-am luat-o pe cel din dreapta

(Exact cel care nu trebuia,

Dupa cum s-a dovedit dupa aceea).

Am mers pe el cum am mers,

De prisos sa mai dau amanunte.

Si dupa aceea in fata mea s-au cascat doua

Prapastii :

Una la dreapta

Alta la stanga.

M-am aruncat in cea din stanga,

Fara macar sa clipesc, fara macar sa-mi fac vant,

Gramada cu mine in cea din stanga,

Care, vai, nu era cea captusita cu puf!

Taras, m-am urnit mai departe.

M-am tarat ce m-am tarat,

Si deodata in fata mea

S-au deschis larg doua drumuri.

"V-arat eu voua !" - mi-am zis -

Si-am apucat-o tot pe cel din stanga,

In vrajmasie.

Gresit, foarte gresit, cel din dreapta era

Adevaratul, adevaratul, marele drum, cica.

Si la prima rascruce

M-am daruit cu toata fiinta

Celui din dreapta. Tot asa,

Celalalt trebuia acum, celalalt...

Acum merindea imi e pe sfarsite,

Toiagul din mana mi-a-mbatranit,

Nu mai dau din el muguri,

Sa stau la umbra lor

Cand m-apuca disperarea.

Ciolanele mi s-au tocit de pietre,

Scartaie si maraie impotriva-mi,

C-am tinut-o tot intr-o greseala...

Si iata in fata mea iar se casca

Doua ceruri :

Unul in dreapta.

Altul la stanga.

Scrisori din camera de alături

Nu pot să scriu decât despre tine,
Cu mâna ta. Este un fel de-a te pastra
Inaintea ochilor, pe imensul cadru de zapada,
Ca un perete pe care schiaza
Gindurile noastre de iarna.
Din fuga trenului ai zarit
Prin nameti un vinator.
A aparut intii pusca intinsa - Tocmai ochea
Un fulg de zapada.
O bubuitura si toata iarna
S-a naruit din cer, ingropindu-l în zapada.
Copacii parca plecasera si ei
Să haituiasca Baraganul
("Baragan" - loc unde viscoleste,
Asa se traduce, din cumana.
Nu, nu-s cuman, coman,
Dar asa mi-a tradus prietenul turc, Iusuf.)

Iata-ne, asadar pierduti în desertul alb,
Pe care, de fapt, l-ai si provocat.
Ai dorit atita să ninga, stiai ca fenomenul tine
De concentrarea ta... Si te-ai concentrat prea mult!
Acum, nu se mai opreste.
Roseata din obraji coloreaza peisajul. Ai febra?
"Nu, dar vreau să colorez peisajul".
Foloseste rujul, mai bine.
Tu esti de tinut intr-un castel
Pe-o iarna ca aceasta, cu clopotei la fulgi.
Si eu să vin la tine
Intr-o sanie trasa de cerbi,
Să mă urc în iatac, pe-un turtur imens,
Să urc si să cobor, ca e alunecos,
Si iar să dau să mă catar... si tu să-mi arunci
Niste pinteni.
Să cioplesc sloiul, urcindu-mă
Să-i dau pinteni
Si să apar sus, c-o floare de gheata
In mâna. "Unde e geamul?
Să-ti plantez pe el aceasta
Floare de gheata."
"O, ador florile de gheata", să zici,
"Unde-ai gasit-o?" Hai să iesim putin.
"Unde, iar afara? Iar în zapada? Iar în tren?
Iar vagon neincalzit?"

Eu sint un om de interior,
Pentru ca sint numai suflet
Si sufletul e de interior.
Sint un om de budoar, de stat intre perne,
Printre carti, printre rujuri...
Tot ce emana caldura
Si intimitate. Pune-mă la o masa de restaurant
C-o suta de insi în jur,
Care se uita la tine
Si inghet.
N-am ce să-ti spun, parca nu ne mai cunoastem.
Tu îmi citesti inceputul de enervare
Pe freamatul degetelor,
Pe miscarea de la coltul ochilor
Si "Hai să mergem", zic.
"Unde?"
In castel. Stiu eu unul, dar nu s-ajunge acolo
Decât c-o sanie trasa de cerbi.

Tot în tren sintem? Tot.

TEATRU/FILM  19 Februarie

De Marin Sorescu

Biografie

Marin Sorescu (n. 19 februarie 1936, Bulzeşti, judeţul Dolj - d. 8 decembrie 1996, Bucureşti) este considerat unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani. Sorescu (poet, dramaturg, prozator, eseist şi traducător) a fost cunoscut în timpul vieţii pe aproape toate continentele planetei. Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de ţări, totalizând peste 60 de cărţi apărute în străinătate. S-a facut remarcat şi prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate. Fară a se înscrie într-un partid politic după Revoluţia română din 1989, ocupă functia de Ministru al Culturii în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 nov. 1993 - 5 mai 1995).

Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de poezii satirice "Singur printre poeţi". Până la moartea sa în 1996 mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei româneşti contemporane. În 1966 primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor pentru "Poeme", reuşind să repete această performanţă de încă 5 ori pe parcursul carierei. Printre volumele cele mai cunoscute se numără "Tuşiţi" (1970), "Suflete, bun la toate" (1972), precum şi ciclul de 4 volume intitulat "La lilieci" (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume. Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic şi degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici ("Unde fugim de acasă?" - 1967, "Cirip-ciorap" - 1993). La moartea lui au rămas în manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal şi roman.

Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia ”Setea Muntelui de sare”, care cuprinde piesele Iona, Paracliserul şi Matca. Uneori autorul abordează fie teatrul contemporan în Există nervi sau teatrul istoric în A treia ţeapă, sau scrie o serie de comedii cum ar fi Răceala sau Vărul Shakespeare, al căror mobil este chiar ironia muşcătoare, împrumutată din lirica soresciană.

Deşi rămasă în umbra capodoperelor lirice şi dramatice, proza soresciană este una dintre cele mai viguroase din literatura română. Viziunea vizuinii şi, mai ales, Trei dinţi din faţă sunt două din romanele sale cele mai reperezentative.

Distincţii

Premiul Academiei Române (1968, 1977) 
Medalia de aur pentru poezie "Napoli ospite", Italia, 1970 
Premiul Academiei Române pentru dramaturgie, 1970 
"Le Muse", acordat de Accademie delle Muse, Florenţa, 1978 
Premiul Internaţional de Poezie "Fernando Riello", Madrid, Spania, 1983 
premiul Herder, acordat de Universitatea din Viena în 1991 pentru întreaga activitate 
Premiul Uniunii Scriitorilor din România, (de şase ori, pentru poezie, teatru şi critică literară) 

Iona: 

Cu Maria Ploae

Biografie

Nascuta pe 19 februarie 1951 în localitatea Dealu Perjului, județul Bacău, a fost primul copil din cei 5 ai familiei Tache Giugaru si Victoria Pavelia. Inca de la varsta frageda, 5-6 ani, descopera mirajul scenei de la "gradinita" unde recita si canta, mostenind talentul mamei sale care nu o data interpreta diverse roluri pe scena Caminului Cultural, unde venea tot satul, iar piesele erau montate "la lumina de gaz" a lampii.

La varsta de 12 ani este luata la Bucuresti de sora mamei ei Elena si sotul acesteia Ion Ploae, care mai tarziu o si infiaza, numele ei devenind Maria Ploae. Venita la scoala in Bucuresti, cei doi parinti adoptivi o cresc si o educa cu multa dragoste si ii transmit si ei dragostea pentru poezie. Se inscrie la Scoala Populara de arta, unde urmeaza cursurile de actorie cu actrita Maria Potra si teatrul/actoria devine visul ei.

In 1972, dupa o incercare in anul anterior nereusita, intra la I.A.T.C, obtinand unul din cele 5 locuri scoase la concurs, avand colegi la clasa de actorie pe Horatiu Malaele, Dan Condurache, Radu Vaida si Rozina Campos.

Inca de studenta este descoperita de Sergiu Nicolaescu care-i ofera rolul Dra Jugu din filmul Un Comisar acuza din 1973. Mircea Veroiu ii incredinteaza rolul Sida din ecranizarea dupa romanul "Mara" de Ioan Slavici, un rol de debut exceptional de bine interpretat, cu sensibilitate, delicatete si franchete in "Dincolo de pod", unde joaca alaturi de nume celebre ale teatrului si filmului romanesc: Irina Petrescu, Leopoldina Balanuta, Petrica Gheorghiu... si in "Toamna Bobocilor", o comedie de succes a acelor vremuri.

Dupa absolvirea facultatii (1975) joaca in Pintea, alaturi Florin Piersic, "Dumbrava minunata" etc.

Cel ce ii va deveni sot pana in prezent ii incredinteaza rolul din Luchian si Undeva in est si frumoasa actrita devine o aparitie remarcabila atat in teatru cat si in film.

Se casatoreste in 1976 cu regizorul Nicolae Margineanu, fiul unui mare psiholog roman, inchis in temnitele comuniste, au impreuna trei copii: Ana Margineanu, azi regizor de teatru si film care in prezent "ii dirijeaza pasii" mamei sale la Teatrul Foarte Mic in piesele puse in scena de ea, Nicolae Margineanu Jr., ce a terminat facultatea de multimedia si lucreaza in lumea artistica, si Oana Maria Margineanu, actrita ce a debutat in filmul tatalui ei Logodnicii din America.

Laudata pentru Binecuvantata fii, inchisoare din 2003, continua sa joace in film, teatru si filme/seriale Tv.

Filme cu Maria Ploae

Vezi filme

• Pop-Up (2015) - Nina
• Poarta Albă (2014) - mama lui Ninel Trailer
• Monsters University / Universitatea monștrilor (2013) - Dna Graves (versiune română) Trailer
• Părintele Arsenie Boca, omul lui Dumnezeu (2011)
• The Princess and the Frog / Prințesa și Broscoiul (2009) - Eudora (voce) Trailer
• Doctori de mame (2008) - Letitia Zaharescu
• Logodnicii din America (2007) - Sanda Trailer
• Dragoste de mamă (2006) - Doina
• Inocenta furata (2006) - Angela
• Binecuvântată fii, închisoare (2002) - Nicoleta Bruteanu Trailer
• Faimosul Paparazzo (1999) Trailer
• Fii cu ochii pe fericire (1999)
• Șarpele (1996) - voce Dorina
• Vox Maris (1995)
• Ochii care nu se văd (1994) - Mara
• Predchuvstviye (1992)
• Undeva in Est (1991) - Stanca Trailer
• Campioana (1990)
• Desene pe asfalt (1989)
• Un bulgăre de humă (1989) - Veronica Micle Trailer
• Cuibul de viespi (1987) - Margareta "Margot" Aldea, fiica Anetei Duduleanu
• Promisiuni (1985)
• Întoarcerea din iad (1983) - Veronica Trailer
• Anul 1848 (1982)
• Așteptând un tren (1982)
• Ștefan Luchian (1981) Trailer
• Dumbrava minunată (1980)
• La rascrucea marilor furtuni (1980) - Maria Rosetti
• Drumuri în cumpănă (1979)
• Mania (1977)
• 
  

Dumbrava minunată:

Cu Marcela Rusu, actriță

Biografie

Marcela Rusu s-a născut în 1926 la Galați. A fost o femeie care a știut ce-a vrut, atât în profesia pe care și-a ales-o, cât și în viața particulară. S-a căsătorit mai întâi cu regizorul și profesorul de actorie Moni Ghelerter, apoi cu liderul comunist Alexandru Bârlădeanu și la urma cu scriitorul Aurel Baranga.

Remarcată de critici încă de la debut pentru talentul ei excepțional, deși cam dramatiza, a reușit să se impună însa în lumea teatrului, facând o carieră frumoasă, jucând cu forță și multa pasiune, roluri principale din dramaturgia universală, atat din repertoriul "clasic" rus, precum: Nina din "Pescarusul" si Irina din "Trei surori", cat si din cel sovetic, "la zi", Sura din "Egor Buliciov si altii" și Femeia-comisar din "Tragedia optimista", dar și din cel "internațional" consacrat, precum: Desdemona din "Othello", si modern: Martha din "Cui e frica de Virginia Woolf", si Lizzie Curry din "Omul care aduce Ploaie", o piesa din "Mid-West"-ul american, in 1957, in acele timpuri de teroare, cand, daca se aduceau filme din "vest", erau cele din "neorealismul italian" ale lui Roberto Rossellini, Vittorio De Sica, Cesare Zavattini, Luchino Visconti, Giuseppe De Santis, Suso Cecchi d'Amico, Federico Fellini etc. sau "Vagabondul" lui Raj Kapoor!..., in regia lui Liviu Ciulei, și "Mutter Courage".

Din repertoriul românesc a jucat in "Citadela sfărâmată" de Horia Lovinescu, "Seful Sectorului Suflete" de Al. Mirodan, și în multe alte piese scrise de soțului ei, Aurel Baranga, precum: "Fii cuminte, Cristofor!", "Interesul general", "Opinia publica", "Sfantul Mitica blajinul", "Travesti" etc.

In film nu a aparut prea mult, doar in "Citadela sfaramata" (1957) si "Fii cuminte Cristofor" (1967).

A cantat insa si o melodie care a ramas: Marcela Rusu - La un pas de fericire, dar a fost probabil singura actrita care și-a permis să-l bată pe Radu Beligan, după chiar mărturisirea acestuia...

A murit pe 19.02.2002 în București, dorind să fie incinerată, fără mare pompă și protipendadă, așa precum fusese și "Farsa atroce" la înmormântarea lui Baranga, pe care o descrie foarte bine Dinu Sararu, când ea a apărut veselă într-o rochie "curcubeu", în timp ce "tovarașii" au apărut sobru in negru, ca niste cioclii..., iar cenușa ei să fie împrăștiată pe treptele "Teatrului Național" din București, unde a jucat peste 30 de ani, adica "toata viata".

Si fiindcă a fost o mare fumătoare, s-au mai aruncat și câteva țigări.

Filme cu Marcela Rusu

• Fii cuminte, Cristofor! / (1967) - profesoara Emma Bellea
• Citadela sfaramata (1957)
• Bulevardul 'Fluieră Vântu' (1950)

Nunta lui Krecinski - Aleksandr Sukhovo-Kobylin

SFATURI UTILE 19 Februarie

Apa imbuteliata Afacerea Secolului

Vă prezint un film documentar, care vă va determina să nu mai consumați niciodată apă îmbuteliată! https://youtu.be/eemfiATI898

De ce nu este bună apa îmbuteliată în plastic?

GÂNDURI PESTE TIMP 19 Februarie

COSTUMUL POPULAR ROMÂNESC - TRADIȚII ȘI MODERNISM 19 Februarie

Costumul popular din Banatul sârbesc

Portul popular din Sân-Mihai

Posted on 28 mai 201228 mai 2015 by ris

Măria (Țeruga) Gătăianț cu cei doi copii (ciupag alb, prusluc, haine de otoman, argătin)

În cele ce urmează ne-am propus să descriem cele mai importante componente ale îm­brăcămintei fo­losite de sâmienți care datează de la începutul secolului XX până în perioada în care se folosește îm­bră­că­min­tea produsă industrial. Cu atât mai mult cu cât cos­tumația folosită la ma­jo­ritatea coregrafiilor se ba­zea­ză tocmai pe portul de altădată.
Pentru a face cunoscut cititorilor portul popular, vom proceda la o trecere în revistă a acestuia.

Portul popular bărbătesc  se încadrează în portul popular din Banat, având o notă specifică locului, cu ornamentație, ocupând un loc de frunte în patrimoniul cultural al satului. În pofida vremurilor gre­le, portul bărbătesc și-a pă­strat elementele de bază până prin anii 1905-1906. Și anume era de două feluri: de vară și de iarnă.
Portul bărbătesc de iarnă își are specificul său dar seamănă cu portul din satele românești: Uzdin, Seleuș, Barițe, Nicolinț, Vladimi­rovaț, Ovcea și Glo­goni. Compo­nen­tele sale sunt: căci­ula, pălăria, cămașa (scur­tă sau lun­gă) cu mâ­neci largi și guler mic, prașchie, cio­areci, izmene, lungi și làrgi, cojoc – cojoc scurt din piele, numit ben­chieș, duruț, burdic, ciorapi, papuci, boșcă, chi­meșancă (de culoare neagră).
1. Căciula se încadrează în portul de iarnă, fiind de culoare neagră, țuguiată. La căciulă se observă unele schimbări în aspectul ținutei. Într-o perioadă se trece la căciulă rotundă (o influență a portului sâr­besc). De sărbători în căciulă se prin­de o pană de păun. Vara se pur­ta pălărie de culo­are închisă: negru, brun și gri. Trebuie accentuat că nu s-a mers cu capul descoperit. Doar în caz de doliu bărbații umblau cu capul gol.

Pătru, Măria și Ion Muncian (1915)

2. Prașchia era confecționată din piele de culoare brun închis și avea o lățime care se estima la 10-15 cm. Era împodobită cu ornamentații de metal alb și galben. Mo­tivele florale cu cercuri acopereau întreaga suprafață. Prașchia avea cataramă galbenă cu (ișloci). Fecio­rii purtau cele mai frumoase praș­chii cu ornamente deo­se­bite, în ti­mp ce vârstnicii aveau prașchii mai obișnuite, fără ornamente. Praș­chia se purta peste cioareci și izmene. Ea avea menirea să țină strâns talia la muncă grea, dar și pentru a accentua elementul estetic, talia zveltă a feciorilor.
Prașchia era confecționată de meșteșugari din Vladimi­ro­vaț și Vârșet. Cei care făceau hamuri la cai, confecționau și prașchii.
3. Cămașa scurtă era îmbrăcată de bărbați pentru a fi pusă în cioareci. Cămașa lungă cu mâneci lu­n­gi și largi, cu guler mic, se în­cheie în față de 3-4 nasturi. Ea era confecționată din pânză de argantin și țesută din două ițe, plus două tălpițe din bumbac. Din această pânză se confecționau cămăși de săr­bătoare și pentru defuncți. Se confecționa bumbac alb, în fu­ior bă­tut, bumbac galben pentru cămăși și izmene de uz casnic și pentru munca țăranilor. Înălbirea pânzei se făcea cu o pungă de cenușă în apă și prin spălarea ei în leșie uscată, ca apoi să fie uscată la soare.

Portul bărbătesc și femeiesc din Sân-Mihai

4. Cojocul este o piesă importantă în portul bărbătesc de iarnă. Se pare că era și cea mai costisitoare. Se zice că ar fi costat o avere și nu rareori ace­ia care își pregă­teau feciorii de însurat își vindeau holdele pentru a le putea confec­ționa cojocul, cu care aveau să se prezinte la jocul din mijlocul satului. Tot în cojoc, feciorii din sat se pre­zen­tau la cununie.
Cojocul se confecționa la coman­dă. Clientul deseori dic­ta cât de bo­gată va fi ornamentația acestuia. În ceea ce privește culoarea, predomina cărmăjânul. Motivul floral era mai simplu. Specifice sunt și oglin­zile care s-au aplicat doar la aceia care aveau mai mulți bani să plă­tea­scă acest ornament. Cojocul bărbătesc era mai lung, în timp ce co­jocul fe­meiesc, mai scurt. Erau identice, aceeași lucrătură, aveau acee­ași culoare și se deosebeau doar prin lungime.
Cojoacele din Vladimirovaț erau cu cele mai multe ornamente din Ba­natul iugoslav, pe lângă cele din Uz­din, Barițe. Nicolinț. Cojocul, duruțul și burdicul erau confecționate de cojocarii din Sân-Mihai.
5. Burdicul (pieptaru!) era confecționat din piele de oaie și era fără mâneci. Era de culoare brun în­chis, că­rămiziu. ornamentat cu me­rișoare. În față avea 5 nasturi de piele. Sub braț încă trei nasturi din piele, iar pe umărul stâng încă doi. Era scurt până la brâu. Partea din față este foarte bogat ornamentată cu piele aplicată și o floare mare pe pie­pt și cu flori mai mici pre­sărate pe cealaltă suprafață. Burdicul sau pieptarul are de­cor aplicativ din piele lucioasă. Mai târziu, prin anul 1940 Vasa și Alexa Gătăianț (Leca Cecea) le făceau mai ornamentate, aplicând oglinzi, piele de cu­loare roșie sub formă de floare.

6. Ciorecii aparțin portului bărbătesc de iarnă. Erau confecționați din șubă albă, puțin ornamentați cu găitane de culoare neagră, în față având ornamente sub formă de bu­zu­nare fără nici o floare. Erau mo­de­ști, fără mari ornamente și cu foarte puține cusături, deo­sebindu-se de cio­arecii din alte regiuni și sate ro­mânești: Barițe, Seleuș, Vla­dimirovaț, Uzdin. Cioarecii aveau ace­lași model.
La Sân-Mihai ei erau confecționați de Gheorghe Scum­pia (ªerbănescu Didu), iar în 1890, de Ion Scumpia (Cecea) și de Panta Șă­manț (Ico­nariu). Bărbații mai purtau și cioareci așa numiți brigeși. Primul din sat i-au purtat a lui Muscalu și (Ion Ardelean) a lu Cucu prin 1906.

Măria Gătăianț (1917) (opreg, dușancă, sumnă de biță)

Duruțul era tricotat din lână sură, în brun, cenușiu, negru, cu tivitură (cival) în cărmăjân, fără nici un ornament. Avea o tivitură roată de guler și în partea inferioară, precum și la buzu­nare într-o culoare bordo.
7. Papucii prezintă toată dibăcia femeilor din acest sat. Pre­do­mină cu­lorile: negru, verde, cărămiziu. În 1960 întâlnim papuci lucrați din pâ­n­ză pe o bază neagră. S-au ornamentat cu flori în diferite culori și s-au lu­crat ca la goblen, după un tipar și mo­del anumit. Papucii erau identici și la femei și la bărbați.
Opregul este piesa de îm­bră­că­minte caracteristică portului popular femeiesc din Ba­nat, alcătuită din­tr-o bucată dreptunghiulară mai lată. Se țesea la război, prin combinarea mai multor materiale, cum sunt: bumbacul. fi­rul de păr de oaie, etc. Femeile ti­ne­re aveau opreg în bordo, iar cele mai în vârstă de culoare neagră. Opregul se îmbracă în loc de boșcă.
8. Sumna (sucna) era din țesătură neagră sau bordo. Pe­ste suc­nă, fe­me­ile mai în vâr­stă purtau opreg negru în loc de boșcă.
9. Pârslucul este un obiect vestimentar la femei. Era confecționat din șubă sau de vidră în bej, negru de jelit (doliu) sau pur și simplu în alb. Pâr­slucul era un obiect vestimentar îmbrăcat la joc, la nunți sau sărbători. Era cu mâneci sau fără.

10. Izmene largi de argătin se purtau vara și se legau cu brăcinare. Peste izmene bărbații purtau boșcă lungă până la genunchi, cu o lamă pe mij­loc, unde era trecut numele po­sesorului: Stanicu Ion… Stanicu Sima…
Izmene se făceau la Seleuș și la Sân-Mihai (Panta Todoran – Gârba­vu). Predomina culoa­rea albă, culori mari albastre. Deseori îmbrăcați astfel, fe­ciorii mergeau și la joc. Aveau cămașă lungă și largă, praș­chie bă­tută cu ornamentații metalice și 2-3 ca­­tarame. Boș­ca era în albastru în­chis, cu flo­ricele albe și o lamă cu nu­mele feciorilor care o purtau. Peste cămașa de arămiz aveau burdic scurt, pălărie, papuci de lâ­nă cu flori, cu vârful lucrat și că­ptușit cu piele și o lucrătură mică din piele, prinsă cu un nasture. Bărbații purtau și cizme crețe și cizme drepte (turiac), lucrate de doi meș­teșugari pricepuți din Ierme­novți (Pișta și Mișa).

Petru Țeruga (1895)

Aceste detalii însemnate le-am aflat de la Sima Stanciu (Bălu), la vâr­sta lui onorabilă de 88 de ani, care și-a amintit limpede de anii tinereții sa­le și care, cu un lux de amănunte, mi-a povestit multe lu­cruri deosebit de interesante des­pre portul din trecut. Mi-a spus, prin­tre altele, că în 1890 Moș Moa­nă Cojocariu făcea burdice și pentru femei și pentru bărbați. Cu această meserie no­bilă s-au mai ocupat și Tima Cebzan (1906), Văsălie Sfera (Poponi) 1912, Ion Mu­n­tean (Da­bome) 1940, Alexa și Vasa Gătă­ianț (Leca Cecea). Alte detalii pre­ți­o­ase despre frumosul port de la Sân-Mihai mi le-a furnizat și Gheo­r­ghe Scu­mpia (Giugea).
Se pune întrebarea: cum să se mai păstreze aceste comori pre­țioase, această zestre rar întâlnita a satului Sân-Mihai; acest port strămoșesc autentic și care sunt modurile de pre­ze­n­tare a acestei inegalabile valori? Co­s­tumul, când e pus pe oa­meni, își manifestă din plin culorile și frumosul. Pentru a nu dispărea aceste valori de o rară frumusețe, se impune revitalizarea lui la festivaluri de fol­clor, manifestări corale, serbări, la manifestări culturale, totdeauna cu tendința de păstrare a acestuia.
Căci, costumul popular are o mare importanță istorică, etnografică, este o trecere peste vremuri. El păstrează memoria portului de altădată, purtat cu mândrie și de aceea noi, sâ­mienții, dorim cu atâta ardoare să nu-l dăm uitării niciodată ci să-1 promovăm în coregrafiile noastre.
Rodica Todoran