27 FEBRUARIE 2018
RELIGIE ORTODOXĂ 27 Februarie
Sfinții
Cuvioși Mărturisitori Procopie și Talaleu
Viaţa Sfântului Cuvios Mărturisitor Procopie
Ţara
Decapoliei, care se numeşte astfel după numărul celor 10 cetăţi, este lângă
marea Galileii. Despre ea se pomeneşte în Evanghelia Sfântului Marcu, că a
venit Iisus la marea Galileii, care este între hotarele Decapoliei. Din acele
părţi era de fel Cuviosul Procopie Mărturisitorul, care, petrecând mai întâi în
viaţa monahicească şi cercând toată pustnicia cu dinadinsul şi împodobindu-se
cu desăvârşita curăţie, era vestit între cuvioşii părinţi. Iar când s-a ivit
eresul luptării contra sfintelor icoane, al cărui iscoditor a fost Leon
Isaurul, nelegiuitul împărat al grecilor, care pe sfintele icoane şi pe cei ce
le cinsteau şi se închinau lor îi numea închinători de idoli şi pe mulţi din
credincioşii împăraţi şi arhierei şi pe popoarele cele numite cu numele lui
Hristos, care au fost mai înainte de el şi păzeau cu dreaptă credinţă
închinarea icoanelor le da anatemei, singur fiind blestemat de toţi.
Atunci acest mare şi
nemişcat stâlp şi tare apărător al dreptei credinţe a stat cu bărbăţie
împotriva taberelor eretice, care cu păgânătate huleau întruparea Cuvântului
lui Dumnezeu şi cu necinste nesocoteau asemănarea lui Hristos, cea după omenire
închipuită pe icoană. Dar Cuviosul Procopie îi făcea pe toţi de ruşine,
mustrându-le socoteala lor cea nebună şi cu nebiruite cuvinte însuflate de
Dumnezeu îi biruia, rupându-le ca pe o pânză de păianjen împletiturile lor cele
meşteşugite. Pentru aceasta a pornit spre mânie pe împăratul cel cu numele şi
cu năravul de fiară, care ca un leu ieşind din pustie răcnea, căutând să
înghită pe cineva.
Deci prin porunca
aceluia, Cuviosul a fost prins şi bătut, apoi strujit amar cu unelte de fier
peste tot trupul, aruncat în temniţă întunecoasă şi necurată; şi toată
chinuirea cea rea care i se făcea în legături, cu mărime de suflet o răbda,
având întru toate pătimirile sale prieten şi împreună pătimitor pe Cuviosul
Vasile, pe care şi în pustnicia sa, mai înainte, l-a avut părtaş iubit şi
împreună vieţuitor. Cu acela, după multe răni ce le-a luat pentru sfintele
icoane, a răbdat multă vreme legături în temniţă până la pierzătorul sfârşit al
tiranului. Iar după ce acel rău-credincios împărat s-a lipsit de viaţa cea
vremelnică şi de cea veşnică, murind cu trupul şi cu sufletul, atunci Sfântul
Procopie şi Vasile şi cu alţi sfinţi cuvioşi părinţi, au fost eliberaţi din
legături şi din temniţă. Şi au petrecut restul vieţii lor în obişnuitele
osteneli pustniceşti, povăţuind pe toţi la fapta cea bună şi aducându-i la
mântuire. Apoi, la adânci bătrâneţe, s-a dus la Domnul nostru Iisus Hristos, ca
să-L vadă, acum nu în icoană ci în faţă şi să primească plata cea dorită a
ostenelilor sale, ca un pustnic şi ca un pătimitor al lui Hristos, care pentru
sfânta lui icoană s-a nevoit până la sânge.
Cuviosul
Talaleu
Acest cuvios a fost de neam din Cilicia. Dar îndrăgind viaţa
sihăstrească, s-a dus în cetatea Gavalon, unde, la o depărtare de vreo douăzeci
de stadii, cuviosul a aflat un loc înalt, pe care se găsea un altar închinat
demonilor şi în acel loc şi-a făcut o mică colibă, îndeletnicindu-se cu
ostenelile sihăstreşti şi nevoindu-se cu posturi, cu privegheri, şi cu rele
pătimiri. Pentru aceasta demonii care sălăşluiau în altarul lor de acolo îl
înspăimântau, cu mulţime de grozăvii. Pe aceştia însă ruşinaţi i-a alungat,
bătându-şi joc de neputinţa lor. Apoi, dorind după mai mari osteneli şi-a lăsat
coliba, şi făcându-şi o chilioară prea mică, care nu era pe potriva trupului
său, a intrat într-însa, stând cu faţa lipită de genunchi. Odată, venind la el
fericitul Teodoret, episcopul Cirului, l-a întrebat, dorind ca să ştie pricina
acestui fel de petrecere a lui. Dar el a răspuns: eu, fiind supus la multe
păcate şi temându-mă de chinurile cele înfricoşătoare, am aflat acest chip de
vieţuire, meşteşugind osteneli pe măsura trupului, ca să uşurez greutatea celor
ce mă aşteaptă. Căci acelea sunt mai cumplite, nu numai cu mărimea, ci cu
însăşi lucrarea lor, fiindcă sunt fără de voie; iar ceea ce se face fără de
voie este un lucru foarte amarnic; căci lucrul cel de voie, deşi plin de
osteneli, mai puţină durere aduce, fiindcă osteneala este de voie, iar nu
silnică. Deci, dacă cu aceste mici dureri voi uşura pe cele aşteptate, mare
câştig voi culege de aici. Acestea auzind episcopul l-a lăudat foarte, pentru
isteţimea minţii, că nu numai că se lupta cu luptele de faţă, ci şi pe altele
de la sine adăuga. Iar locuitorii de primprejur ziceau că multe minuni se
făceau prin rugăciunea acestuia, căci nu numai oamenii, ci chiar şi dobitoacele
dobândeau vindecări. Dar locuitorii acelui loc, care mai înainte trăiseră în
păgânătate, s-au lepădat de înşelăciunea lor cea părintească şi au primit
strălucirea dumnezeieştii lumini; iar sfântul folosindu-se de ei, a surpat
altarul demonilor care era acolo, şi a ridicat o sfântă şi măreaţă biserică în
cinstea bunilor biruitori mucenici. Şi astfel sihăstreşte nevoindu-se fericitul
Talaleu, s-a mutat către Domnul.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne
şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Psalmii
41 – 45
Psalmul 41
În ce chip doreşte cerbul izvoarele apelor, aşa Te doreşte sufletul meu
pe Tine, Dumnezeule.
|
|
Însetat-a sufletul meu de Dumnezeul cel viu; când voi veni şi mă voi
arăta feţei lui Dumnezeu?
|
|
Făcutu-mi-s-au lacrimile mele pâine ziua şi noaptea, când mi se zicea mie
în toate zilele: "Unde este Dumnezeul tău?"
|
|
De acestea mi-am adus aminte cu revărsare de inimă, când treceam cu
mulţime mare spre casa lui Dumnezeu,
|
|
În glas de bucurie şi de laudă şi în sunet de sărbătoare.
|
|
Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, şi pentru ce mă tulburi?
|
|
Nădăjduieşte în Dumnezeu, că-L voi lăuda pe El; mântuirea feţei mele este
Dumnezeul meu.
|
|
În mine sufletul meu s-a tulburat; pentru aceasta îmi voi aduce aminte de
Tine, din pământul Iordanului şi al Ermonului, din muntele cel mic.
|
|
Adânc pe adânc cheamă în glasul căderilor apelor Tale.
|
|
Toate talazurile şi valurile Tale peste mine au trecut.
|
|
Ziua va porunci Domnul milei Sale, iar noaptea cântare Lui de la mine.
|
|
Rugăciunea Dumnezeului vieţii mele, spune-voi lui Dumnezeu:
"Sprijinitorul meu eşti Tu, pentru ce m-ai uitat?"
|
|
Pentru ce umblu mâhnit când mă necăjeşte vrăjmaşul meu?
|
|
Când se sfărâmau oasele mele mă ocărau asupritorii mei.
|
|
Când îmi ziceau mie în toate zilele: "Unde este Dumnezeul tău?"
|
|
Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, şi pentru ce mă tulburi?
|
|
Nădăjduieşte în Dumnezeu, că-L voi lăuda pe El; mântuirea feţei mele este
Dumnezeul meu.
|
Psalmul 42
1.
|
Judecă-mă, Dumnezeule, şi apără dreptatea mea de neamul necuvios, de omul
nedrept şi viclean, şi izbăveşte-mă.
|
2.
|
Că Tu eşti, Dumnezeule, întărirea mea; pentru ce m-ai lepădat? Pentru ce
umblu mâhnit când mă necăjeşte vrăjmaşul meu?
|
3.
|
Trimite lumina Ta şi adevărul Tău; acestea m-au povăţuit şi m-au condus
la muntele cel sfânt al Tău şi la locaşurile Tale.
|
4.
|
Şi voi intra la jertfelnicul lui Dumnezeu, la Dumnezeul Cel ce veseleşte
tinereţile mele;
|
5.
|
Lăuda-Te-voi în alăută, Dumnezeule, Dumnezeul meu.
|
6.
|
Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, şi pentru ce mă tulburi?
|
7.
|
Nădăjduieşte în Dumnezeu că-L voi lăuda pe El; mântuirea feţei mele este
Dumnezeul meu.
|
Psalmul 43
1.
|
Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit, părinţii noştri ne-au spus nouă
|
2.
|
Lucrul pe care l-ai făcut în zilele lor, în zilele cele de demult.
|
3.
|
Mâna Ta popoare a nimicit, iar pe părinţi i-ai sădit; bătut-ai popoare,
iar pe ei i-ai înmulţit.
|
4.
|
Că nu cu sabia lor au moştenit pământul şi braţul lor nu i-a izbăvit pe
ei,
|
5.
|
Ci dreapta Ta şi braţul Tău şi luminarea feţei Tale, că bine ai voit
întru ei.
|
6.
|
Tu eşti Însuţi Împăratul meu şi Dumnezeul meu, Cel ce porunceşti
mântuirea lui Iacob;
|
7.
|
Cu Tine pe vrăjmaşii noştri îi vom lovi şi cu numele Tău vom nimici pe
cei ce se scoală asupra noastră.
|
8.
|
Pentru că nu în arcul meu voi nădăjdui şi sabia mea nu mă va mântui.
|
9.
|
Că ne-ai izbăvit pe noi de cei ce ne necăjesc pe noi şi pe cei ce ne
urăsc pe noi i-ai ruşinat.
|
10.
|
Cu Dumnezeu ne vom lăuda toată ziua şi numele Tău îl vom lăuda în veac.
|
11.
|
Iar acum ne-ai lepădat şi ne-ai ruşinat pe noi şi nu vei ieşi cu oştirile
noastre;
|
12.
|
Întorsu-ne-ai pe noi înapoi de la duşmanii noştri şi cei ce ne urăsc pe noi
ne-au jefuit.
|
13.
|
Datu-ne-ai pe noi ca oi de mâncare şi întru neamuri ne-ai risipit;
|
14.
|
Vândut-ai pe poporul Tău fără de preţ şi nu l-ai preţuit când l-ai
vândut.
|
15.
|
Pusu-ne-ai pe noi ocară vecinilor noştri, batjocură şi râs celor
dimprejurul nostru;
|
16.
|
Pusu-ne-ai pe noi pildă către neamuri, clătinare de cap între popoare.
|
17.
|
Toată ziua înfruntarea mea înaintea mea este şi ruşinea obrazului meu m-a
acoperit,
|
De către glasul celui ce ocărăşte şi cleveteşte, de către faţa
vrăjmaşului şi prigonitorului.
|
|
Acestea toate au venit peste noi şi nu Te-am uitat şi n-am călcat
legământul Tău
|
|
Şi nu s-a dat înapoi inima noastră; iar paşii noştri nu s-au abătut de la
calea Ta,
|
|
Că ne-ai smerit pe noi în loc de durere şi ne-a acoperit pe noi umbra
morţii.
|
|
De am fi uitat numele Dumnezeului nostru şi am fi întins mâinile noastre
spre dumnezeu străin,
|
|
Oare, Dumnezeu n-ar fi cercetat acestea? Că El ştie ascunzişurile inimii.
|
|
Că pentru Tine suntem ucişi toată ziua, socotiţi am fost ca nişte oi de
junghiere.
|
|
Deşteaptă-Te, pentru ce dormi, Doamne? Scoală-Te şi nu ne lepăda până în
sfârşit.
|
|
Pentru ce întorci faţa Ta? Uiţi de sărăcia noastră şi de necazul nostru?
|
|
Că s-a plecat în ţărână sufletul nostru, lipitu-s-a de pământ pântecele
nostru.
|
|
Scoală-Te, Doamne, ajută-ne nouă şi ne izbăveşte pe noi, pentru numele
Tău.
|
Psalmul 44
1.
|
Cuvânt bun răspuns-a inima mea; grăi-voi cântarea mea Împăratului.
|
2.
|
Limba mea este trestie de scriitor ce scrie iscusit.
|
3.
|
Împodobit eşti cu frumuseţea mai mult decât fiii oamenilor; revărsatu-s-a
har pe buzele tale. Pentru aceasta te-a binecuvântat pe tine Dumnezeu, în
veac.
|
4.
|
Încinge-te cu sabia ta peste coapsa ta, puternice,
|
5.
|
Cu frumuseţea ta şi cu strălucirea ta. Încordează-ţi arcul, propăşeşte şi
împărăţeşte,
|
6.
|
Pentru adevăr, blândeţe şi dreptate, şi te va povăţui minunat dreapta ta.
|
7.
|
Săgeţile tale ascuţite sunt puternice în inima duşmanilor împăratului;
popoarele sub tine vor cădea.
|
8.
|
Scaunul Tău, Dumnezeule, în veacul veacului, toiag de dreptate toiagul
împărăţiei Tale.
|
9.
|
Iubit-ai dreptatea şi ai urât fărădelegea; pentru aceasta Te-a uns pe
Tine, Dumnezeul Tău, cu untdelemnul bucuriei, mai mult decât pe părtaşii Tăi.
|
10.
|
Smirna şi aloea îmbălsămează veşmintele Tale; din palate de fildeş
cântări de alăută Te veselesc; fiice de împăraţi întru cinstea Ta;
|
11.
|
Stătut-a împărăteasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată în haină aurită şi prea
înfrumuseţată.
|
12.
|
Ascultă fiică şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa
părintelui tău,
|
13.
|
Că a poftit Împăratul frumuseţea ta, că El este Domnul tău.
|
14.
|
Şi se vor închina Lui fiicele Tirului cu daruri, felei Tale se vor ruga
mai-marii poporului.
|
15.
|
Toată slava fiicei Împăratului este înăuntru, îmbrăcată cu ţesături de
aur şi prea înfrumuseţată.
|
16.
|
Aduce-se-vor Împăratului fecioare în urma ei, prietenele ei se vor aduce
ţie.
|
17.
|
Aduce-se-vor întru veselie şi bucurie
|
18.
|
Aduce-se-vor în palatul Împăratului.
|
19.
|
În locul părinţilor tăi s-au născut ţie fii; pune-i-vei pe ei căpetenii
peste tot pământul.
|
20.
|
Pomeni-vor numele tău în tot neamul;
|
21.
|
Pentru aceasta popoarele te vor lăuda în veac şi în veacul veacului.
|
Psalmul 45
1.
|
Dumnezeu este scăparea şi puterea noastră, ajutor întru necazurile ce ne
împresoară.
|
2.
|
Pentru aceasta nu ne vom teme când se va cutremura pământul şi se vor
muta munţii în inima mărilor.
|
3.
|
Venit-au şi s-au tulburat apele lor, cutremuratu-s-au munţii de tăria
lui.
|
4.
|
Apele râurilor veselesc cetatea lui Dumnezeu; Cel Preaînalt a sfinţit
locaşul Lui.
|
5.
|
Dumnezeu este în mijlocul cetăţii, nu se va clătina; o va ajuta Dumnezeu
dis-de-dimineaţă.
|
6.
|
Tulburatu-s-au neamurile, plecatu-s-au împărăţiile; dat-a Cel Preaînalt
glasul Lui, cutremuratu-s-a pământul.
|
7.
|
Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob.
|
8.
|
Veniţi şi vedeţi lucrurile lui Dumnezeu, minunile pe care le-a pus Domnul
pe pământ.
|
9.
|
Pune-va capăt războaielor până la marginile pământului, arcul va sfărâma
şi va frânge arma, iar pavezele în foc le va arde.
|
10.
|
Opriţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu, înălţa-Mă-voi pe pământ.
|
11.
|
Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob.
|
ARTĂ CULINARĂ – REȚETE BPENTRU POSTUL
SFINTELOR PAȘTI – ZIUA - 27 Februarie
A. GUSTĂRI
Roşii
umplute cu orez
· 8 roşii mijlocii
· 2 ceşti orez
· Sare
· 2 – 3 ardei copţi
· Maioneză de post (reţete date anterior)
· Muştar
Se
pregătesc pentru umplut roşii mijlocii.
Se fierbe orezul în apă cu sare, se scurge şi se lasă să se
răcească.
Se amestecă orezul cu cu ardei copţi tăiaţi mare şi cu
maioneza de post, vârtoasă, condimentată cu muştar.
Se umplu roşiile cu această compoziţie, se decorează cu
pătrunjel tocat mare şi se dau la rece.
Se servesc ca gustare.
B. SALATE
Salată
de andive cu nuci
· 500 g andive
· 1 pumn miez de nucă pisat
· 3 linguri ulei
· 1 lingură oţet
· Piper
· Sare
Se
curăţă andivele, sa spală şi se taie în bucăţi de 4 – 5 cm.
Se pune într-o salatieră o mână de nuci pisate bine; se
adaugă 3 linguri ulei, picătură cu picătură, amestecând mereu, apoi o lingură
de oţet, piper şi sare.
Deasupra sosului se aşază cruciş tacâmul de salată, apoi
andivele.
La masă, se scoate tacâmul de sub andive şi se face
amestecarea cu sosul.
C. SOSURI
Sos
vinegret
· 3 linguri ulei
· 1 lingură oţet
· Sare
· Piper
· Pătrunjel verde tocat
Se pun
ingredientele într-un castron şi se amestecă cu furculiţa sau cu telul până
când uleiul se emulsionează şi devine lăptos.
Se adaugă pătrunjel verde tocat.
Se utilizează la salate din legume crude sau fierte.
D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Cremă
de conopidă
· 1 conopidă
· 2 linguri făină
· 2 linguri ulei
· Sare
Se
pune conopida la fiert cu apă clocotită şi sare.
Se adaugă rântaşul pregătit din ulei şi făină.
Când conopida este bine fiartă, se pasează cu zeamă cu tot şi
se pune din nou la foc, se potriveşte de sare şi se mai dau câteva clocote.
Înainte de a se lua de pe foc se mai adaugă câteva bucăţele
de conopidă fiartă, păstrate special.
Se poate adăuga o bucăţică de margarină după ce s-a luat de
pe foc.
E. MÂNCĂRURI
Spanac
cu diverse garnituri
· 1 kg spanac
· Sos vinegret
· 1 sfeclă roşie coaptă
· 1 ţelină fiartă
· 1 lămâie
· sare
Se
spală şi se fierbe spanacul cu puţină sare.
Se răceşte într-un curent de apă şi apoi se presează în
strecurătoare.
Se aşază cu boltă în legumieră şi se stropeşte cu sos
vinegret; se înconjoară cu buchete din sfeclă roşie coaptă şi ţelină fiartă,
tăiate cubuleţe şi stropite cu sos vinegret.
În mijloc se pun felii subţiri de lămâie.
F. DULCIURI
Ştrudel cu dovleac
· foi de plăcintă după reţeta proprie (postată anterior)
· zahăr pudră
· 3 – 4 linguri ulei
· 1 farfurie adâncă plină cu dovleac ras
· 3 – 4 linguri zahăr
· 1 linguriţă scorţişoară pisată
· 1 praf de sare
Se
întinde foaia şi se stropeşte cu ulei.
La un
capăt al foii se aşază dovleacul ras, se presară cu zahăr, scorţişoară pisată
şi puţină sare.
Se rulează şi se aşază suluri în tava de copt care a fost
înainte unsă cu ulei.
Deasupra se unge cu o pensulă înmuiată în ulei.
Se dă la cuptor şi se coace la foc potrivit până ce se
rumeneşte frumos.
Când este gata se scoate din cuptor şi se porţionează în
tavă.
Se aşază pe un platou şi se presară cu zahăr pudră.
ISTORIE
PE ZILE 27 Februarie
Evenimente
·
380 – Este emis de catre co- imparatii
Theodosius I, Gratian, și Valentinian al II-lea, Edictul din Tesalonic prin
care se oficializa crestinismul niceean in Imperiul Roman. Contrar tradiției,
edictul a venit înainte ca Teodosie sa fi fost botezat de episcopul Acholius
din Tesalonic. De-a lungul secolelor, Panteonul roman fusese populat cu un mare
numar de zei,pe lângă numărul de zeități pre-romane care au fost asimilate, în
procesul de romanizare. Toate acestea au trebuit să fie acum abandonate iar
populatia era obligata să îmbrățișeze religia monoteistea crestina si normele
sale morale specifice. Cu toate acestea, Teodosie i-a protejat pe cei care
practicau clandestin păgânismul pentru a nu fi hărțuiti de creștini. La un an
după promulgarea edictului de la Salonic, împăratul Teodosie a convocat Primul
Sinod de la Constantinopol cu scopul de a reconcilia ortodoxia creștină cu
adeptii de arianismului si pentru a reconfirma Crezul de la Niceea ca doctrina
oficială a Bisericii.
·
425 – Imparatul bizantin Teodosie al II-lea fondeaza Universitatea din
Constantinopol. Universitatea Imperiala din Constantinopol, a
inclus școli de medicină, filosofie și drept. De asemenea cu timpul au fost deschise în oraș scoli economice, colegii,
politehnici, biblioteci și academii de artă.
·
907 – Abaoji,
o căpetenie a unui trib Khitai, este înscăunat ca împărat Taizu, fiind astfel
fondata in nordul Chinei dinastia Liao. Abaoji si-a luat numele chinezesc
Yi, a fost întronat ca împărat pe 29 februarie, 907 și a murit pe 6 septembrie
926.
S-a născut pe 872 în sudul Mongoliei. Bunicul său a fost ucis într-un conflict între triburi, iar tatăl și unchii lui au fugit. Yelü Abaoji a fost salvat de bunica lui, care l-a ascuns pentru a fi in siguranta. Dinastia Liao a fost o dinastie care a condus Manciuria, Mongolia și o parte din nordul Chinei între anii 907 – 1125. Ea a fost fondată de către tribul Yelu apartinand poporului Khitai. Imperiul Khitan a fost primul stat care a controlat toata Manciuria. În 947 (sau în funcție de alte surse din 938), împăratul Yelu Ruǎn adoptat în mod oficial numele de “Liao”. Împărăția lui Liao a fost distrusa de dinastia Jin în 1125. Supraviețuitorii, conduși de Yelu Dashi, au fondat dinastia Liao de Vest 1125-lea – 1220 sau Kara Khitay, care a supraviețuit până la sosirea armatei lui Ginghis Han.
S-a născut pe 872 în sudul Mongoliei. Bunicul său a fost ucis într-un conflict între triburi, iar tatăl și unchii lui au fugit. Yelü Abaoji a fost salvat de bunica lui, care l-a ascuns pentru a fi in siguranta. Dinastia Liao a fost o dinastie care a condus Manciuria, Mongolia și o parte din nordul Chinei între anii 907 – 1125. Ea a fost fondată de către tribul Yelu apartinand poporului Khitai. Imperiul Khitan a fost primul stat care a controlat toata Manciuria. În 947 (sau în funcție de alte surse din 938), împăratul Yelu Ruǎn adoptat în mod oficial numele de “Liao”. Împărăția lui Liao a fost distrusa de dinastia Jin în 1125. Supraviețuitorii, conduși de Yelu Dashi, au fondat dinastia Liao de Vest 1125-lea – 1220 sau Kara Khitay, care a supraviețuit până la sosirea armatei lui Ginghis Han.
·
1470: Ștefan
cel Mare atacă și incendiază orașul Brăila în
încercarea sa de a scoate de sub influența otomană Țara Romanească și de a-l
îndepărta pe Radu cel Frumos de la tron. Ștefan al
III-lea, supranumit Ștefan cel Mare (n. 1433, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava),
fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. A
domnit 47 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În
timpul său, a dus lupte împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman,
Regatul Poloniei și Regatul Ungariei. Biserici și mănăstiri construite în
timpul domniei sale sunt astăzi pe lista locurilor din patrimoniul mondial.
·
1477 – Papa
Sixt al IV-lea a aprobat printr- o bulă papală înființarea unei universități în
Uppsala, Suedia. Este cea mai veche universitate din Scandinavia.
·
1510 – Afonso
de Albuquerque ataca in Indiile Orientale, cetatea Goa (supranumita “orașul de
aur”), marele port de pe coasta vestică a Indiei, pe care reușește să-l
cucerească definitiv abia în cea de-a doua expediție (noiembrie 1510, cu 34 de
corăbii), când a nimicit în câteva ore garnizoana de 9 000 de soldați și a ucis
peste 6 000 de negustori arabi cu familiile, jefuind cumplit orașul.
·
1560: Se semnează Tratatul de la Berwick dintre Anglia și
nobilii scoțieni, care avea să conducă la alungarea francezilor din
Scoția.
·
1594: Henric al IV-lea este
încoronat rege al
Franței. Henric de Bourbon (franceză Henri IV; denumit
și Henric cel Mare (Henri le Grand) iar în regiunea lui de baștină, Gasconia,
unde era iubit, era numit și „regele nostru Henric” (13 decembrie 1553 – 14 mai
1610), a fost rege al Navarei (1572-1610) și rege al Franței (1589-1610),
primul rege din familia de Bourbon.
·
1617 – Suedia și Rusia încheie Tratatul
de la Stolbovo punând capăt Războiului ingrian, care avea să închidă accesul
Rusiei la Marea Baltică. Reprezentanții Suediei au intrat în negocieri cu
ambiții foarte mari, cerand teritorii în vestul Rusiei, inclusiv importantul
port Arkhangelsk din nord. În acest moment, James I al Angliei si olandezii au
trimis delegații pentru a media, dar mai ales pentru a se asigura Arkhangelsk
nu va cădea în mâinile suedezilor, ceea ce ar fi făcut schimburile comerciale
între Europa de Vest și Rusia mult mai dificile. Arkhangelskul a ramas
teritoriu rusesc, fiind semnat acest Tratat , în parte diatorita eforturilor
olandeze și engleze, dar mai ales pentru că Rusia a reușit în cele din urmă să
se unească sub un singur țar, Michael Romanov.
·
La 27 februarie 1655 - 26 iunie 1655 are
loc Marea mișcare populară din Muntenia.
·
1844: Republica Dominicană își câștigă independența față
de Haiti. Este
situata pe insula numită imediat după descoperirea sa de către Cristofor Columb
La Española ( Mica Spanie) si are capitala la Santo Domingo, ocupand două
treimi din suprafața Insulei numita acum Hispaniola, a doua insulă ca mărime
din Arhipelagul Antilelor Mari. Capitala Republicii Dominicane, este cel mai
mare oraș al țării și cel mai vechi oraș din Lumea Noua.
·
1849 – Armata revoluționară maghiară, condusă de generalul
Iosif Bem, ocupă Sibiul. Comitetul national roman se refugiaza in Muntenia.
·
1861: Trupele rusești trag asupra unei mulțimi din Varșovia care
protesta împotriva ocupației ruse și sunt uciși cinci protestatari.
·
1866: A apărut, la București, revista
"Sarsailă" (până la 18 mai 1866),
condusă de N.T. Orășanu; a continuat revista "Nichipercea", căreia
i-a preluat și numărătoarea anilor și a numerelor de apariție.
·
1879 – Descoperirea zaharinei. Cercetatorul
american Constantin Fahlberg a descoperit indulcitorul
artificial zaharina, în anul anul 1879, pe când lucra la John Hopkins
University din Baltimore, SUA și încerca să creeze o vopsea nouă
utilizând derivați pe bază de carbune. El a descoperit accidental gustul dulce
al zaharinei, când, după o zi de muncă, a mâncat fără să se spele pe mâini. A
doua zi s-a întors în laborator și a început să guste diferiți compuși
rezultați din experiențele sale, până a descoperit substanța cu gust dulce
care a fost numita zaharina. De la începutul secolului, acesta este utilizata în scop comercial pentru
a îndulci alimente şi băuturi. Zaharina este de aproximativ 450 de ori mai
dulce decât zahărul şi nu contine calorii.
·
1882: Premiera, la Gimnaziul
român din Brașov, a primei
operete românești: "Crai nou", de Ciprian Porumbescu. (27 februarie/11 martie)
·
1918 – Isi incheie misiunea si pleaca din România, Misiunea militară franceză care
a instruit Armata Română în
timpul Primului Război Mondial.
·
1933: Clădirea Reichstag-ului german
din Berlin a
fost distrusă într-un incendiu,
moment-cheie în preluarea puterii de către naziști în Germania. În seara zilei de 27 februarie 1933, după ora 21.00,
pompierii berlinezi au fost alertaţi că edificiul Parlamentului german,
Reichstag, era în flăcări. Incendiul a izbucnit în sala dezbaterilor şi, până
la sosirea pompierilor, flăcările au cuprins şi Camera Deputaţilor. În clădire
a fost găsit Marinus van der Lubbe, un revoluţionar comunist olandez, un
cărămidar şomer, sosit în Germania pentru a-şi continua ostentativ activităţile
politice. Naziştii s-au folosit de incendiu ca să-i învinuiască de complot
antiguvernamental pe comunişti. Ca urmare, 4.000 de comunişti au fost arestaţi.
Cu mai puţin de o lună mai devreme, numitul cancelar Adolf Hitler a insistat pe
lângă preşedintele Germaniei, Hindenburg, să promulge un decret împotriva
Partidului Comunist. Între timp, ancheta
împrejurărilor incendiului de la Reichstag continua, naţional-socialiştii fiind
nerăbdători să-i „deconspire” pe comunişti. La începutul lui martie 1933, trei bărbaţi
au fost arestaţi, urmând a face parte din lotul de inculpaţi în intens
mediatizatul „proces Leipzig”. Cei trei erau bulgari, Gheorghi Dimitrov, Vasil
Tanev şi Blagoi Popov. Poliţia prusacă avea anumite informaţii că aceştia ar fi
fost membri marcanţi în Partidul Comunist. Ulterior, s-a aflat că Dimitrov era
coordonatorul operaţiunilor Kominternului pe plan european.
·
1938: A fost promulgată noua Constituție a României,
prin care se introducea dictatura regală a lui Carol
al II – lea și sfârșitul
regimului parlamentar. Noua Constituție a României a fost promulgată prin
Înaltul Decret Regal nr.1045 din 27 februarie 1938, semnat de Regele Carol
al II-lea și contrasemnat de Președintele Consiliului de Miniștri, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române Miron Cristea, și de 15 membri secretari de stat.
Promulgarea Constituției a avut loc în urma Plebiscitului din 24 februarie
1938. Constituția a intrat în vigoare la data promulgării ei (27 februarie
1938). La
plebiscitul asupra modificării Constituției (24 februarie 1938) erau
obligați să participe toți alegătorii înscriși în listele electorale pentru
Adunarea Deputaților. Fiecare alegator și-a exprimat opțiunea prin declarație
verbală, pentru sau împotriva Constituției, făcută înaintea biroului de votare.
Înalta Comisie pentru cercetarea votului dat de Poporul Român asupra
modificării Constituției a fost instituită prin Decretul Majestății Sale
Carol al II-lea al României, nr.902 din 20 Februarie 1938. În urma lucrului
comisiei, adunate la Ministerul Justiței în zilele de 25 și 26 februarie 1938,
la cercetarea listelor de votare, s-a constatat că s-au prezentat la
plebiscit 4 303 064 de votanți, dintre care au votat pentru Constituție 4 297
581 (patru milioane doua sute nouazeci si sapte mii cinci sute optzeci si
unu) de votanți, împotrivă votînd 5 483(cinci mii patru sute optzeci si
trei). Constituția din 1938
legiferează instaurarea dictaturii regale și sfîrșitul regimului parlamentar.
Constituția (Constituțiunea din 1938) a fost elaborată de Istrate Micescu,
reputat jurist al perioadei interbelice. Aceasta încearcă să limiteze individualismul
și să dea întîietate socialului, voind să transforme statul individualist în
stat comunitar corporatist. În același timp, ea admitea proprietatea și
capitalul ca drepturi inviolabile, îndepartîndu-se de la principiile
Constituției din 1923, care recunoștea proprietatea ca funcție socială și
revenind astfel la principiile Constituției din 1866. Constituția de la 1938
critică regimul de partide și concentrează puterile politice în mîna regelui,
care dobîndește prerogative deosebit de mari. Constituția din 1938 a fost suspendată în vara
anului 1940, ca urmare a evenimentelor care au dus la abdicarea regelui Carol
al II-lea.
·
1939 – Franţa
şi Marea Britanie au recunoscut guvernul spaniol condus de generalul Franco,
după înfrângerea Republicii Spaniole sprijinite de U.R.S.S.
·
1940 – Martin
Kamen și Sam Ruben descoperă izotopul carbon-14. Izotopul Carbon-14 a fost descoperit în laboratorul Universității din
California din Berkely, cu toate că existența sa fusese deja sugerată de către
Franz Kurie în 1934.
Sunt 3 izotopi de carbon ce există natural pe Pământ: 99% din carbon este reprezentat de Carbon-12, 1% de Carbon-13, iar Carbon-14 reprezinta cam 1 parte la trilion (0,000000001%) din carbonul atmosferic. Timpul de înjumătățire al carbonului-14 este de 5.730±40 de ani.
Sunt 3 izotopi de carbon ce există natural pe Pământ: 99% din carbon este reprezentat de Carbon-12, 1% de Carbon-13, iar Carbon-14 reprezinta cam 1 parte la trilion (0,000000001%) din carbonul atmosferic. Timpul de înjumătățire al carbonului-14 este de 5.730±40 de ani.
·
1945 - În urma demostraţiilor din 24.02.1945, soseşte la
Bucureşti A.I.Vîşinski, ministrul adjunct de Externe al URSS şi preşedinte al
Comisiei Aliate de Control pentru România, pentru a cere în mod ultimativ
regelui revocarea guvernului Rădescu şi formarea unui guvern FND.
·
1948 - Se constituie Frontul Democraţiei Populare (FDP),
alianţă electorală formată din PCR, Frontul Plugarilor, PNL - Bejan, Uniunea
Populară Maghiară, la care aderă ulterior toate noile organizaţii de masă.
·
1964: Guvernul italian anunță că acceptă sugestii cu privire la modul
de a salva de la prăbușire renumitul Turn înclinat
din Pisa. Turnul înclinat din Pisa (în italiană Torre
pendente di Pisa) este cea mai faimoasă clădire înclinată din lume și punctul
de reper al orașului Pisa din Italia.
·
1965 – Se semneaza un acord
international intre Franta si provincia canadiana Quebec. Acordul prevedea
dezvoltarea cooperarii între Franţa şi Quebec în domeniul educaţiei. Acesta
este primul acord internaţional semnat de Quebec,stat de limba franceza aflat
in componenta Canadei.
·
1970 - Aliaţii occidentali acceptă propunerea sovieticilor
de a negocia viitorul statut al Berlinului. Prima întîlnire a avut loc la
26.03.1970.
·
1977 – Muzicianul Keith Richards de la Rolling
Stones e arestat în Toronto pentru posesie de heroină . Va fi eliberat dupa
plata unei cautiuni de 25 000 $. Grupul Rolling Stones va oferi, de
asemenea, două concerte in beneficiul nevăzătorilor.
·
1986 - Scriitorul Fănuş Neagu condamnă vehement, în cadrul
unei adunări ocazionale de la Uniunea Scriitorilor, politica antipopulară a
regimului comunist în domeniul aprovozionării cu alimente, combustibil, energie
electrică, medicamente.
·
1991 – Primul
Război din Golf : Președintele american George Bush anunță
“Kuwaitul este eliberat.”
·
1992 - A fost adoptat Planul de pace al CSCE, menit să
contribuie la reglementarea situaţiei din regiunea Nagorno Karabah din
Azerbaidjan.
·
1993 - La sediul central al PNŢCD din Bucureşti, a fost
dezvelit bustul lui Iuliu Maniu, fost preşedinte al PNŢ.
·
1995 - Comitetul Director al PL 93 se pronunţă, cu 10 voturi
contra 6, pentru ieşirea din Convenţia Democratică.
·
1997 - În Irlanda, intră în vigoare Legea asupra divorţului,
care a fost acceptat în urma unui referendum din 1995.
·
2000 - La împlinirea a 97 de ani, sculptorului Ion Irimescu
i-a fost decernat ordinul "Steaua României", cea mai înaltă
distincţie pe care o poate acorda instituţia prezidenţială.
·
2003 - Statele Unite dispun, în Golf, de 225.000 de
militari, dintre care 111.000 sunt mobilizaţi în Kuweit, în vederea unui
posibil conflict în Irak.
·
2004 – Fondatorul sectei AUM, Shoko Ashahara a
fost condamnat la moarte. Shoko Asahara (numele real Chizuo Matsumoto), guru
fondator al sectei Aum (Adevărul Suprem), este condamnat la moarte de justitia
japoneza, in urma unui atac cu gaz sarin comis în metroul de la Tokyo de
către membri ai sectei sale. Guru Ashahara a fost arestat la sediul
organizaţiei de la poalele Muntelui Fuji, pe 16 mai 1995. La data de
27 februarie 2004, după un proces care a durat opt ani, el a fost condamnat la
moarte prin spânzurare. La data de 15 septembrie 2006, apelul său final fiind
respins de Curtea Supremă. In timp ce susţinătorii săi susţin ca
Ashahara sufera de o tulburare mintală, psihiatrii au ajuns la concluzia
că nebunia acestuia este simulata. Din 27 februarie 2009, el aşteaptă executia.
Atentatul organizat de Ashahara a ucis 12 persoane şi 5.000 de persoane au fost
otravite.
·
2006 - Deputaţii au aprobat Ordonanţa prinvind înfiinţarea
Direcţiei Naţionale Anticorupţie
·
2010 – Un cutremur devastator, având
magnitudinea de 8,8 grade pe scara Richter, a zguduit centrul statului Chile. După declarația președintelui Bachelet, cca. 2
milioane de oameni au suferit direct sau indirect de pe urma cutremurului.
A fost unul dintre cele mai puternice cutremure
care au avut loc în ultimii 50 de ani în Chile, fiind clasat pe locul cinci
după intensitate pe glob.
Nașteri
·
272 S-a născut Constantin cel Mare, împărat roman (d. 337). Constantin I a fost proclamat împărat roman în 306 de legiunile din
Britania. A fost o figură dominantă a
secolului al patrulea, in timpul domniei sale intarindu-se si raspandindu-se
mult credinta crestina, pe care a legalizat-o prin Edictul de la Milan in anul
313 (Edictum Mediolanense), o scrisoare semnată de Licinius
și Constantin care garanta toleranta religioasa in Imperiul Roman.
Licinius guverna partea de est a imperiului, iar Constantin
conducea provinciile din vest. Cei doi s-au întâlnit în palatul
imperial din Mediolanum ( Milano de azi), pentru a sărbători nunta
lui Licinius cu sora lui Constantin I și aici au semnat textul scrisorii, care
anula persecutarea crestinilor instituita in timpul lui Diocletianus. Pentru a încuraja creştinii, a stabilit
ca zi de odihnă duminica, a permis eliberarea sclavilor printr-o
declaraţie în biserica (333), a permis Bisericii să primească moşteniri şi a
acordat dreptul justiţiabililor de a alege între instanţa civilă şi
medierea unui episcop. Tot Constantin a luat hotărârea de a restaura
Bizantul și de a face din el capitala imperiului. În noiembrie 324 a
stabilit în mod oficial hotarele noului său oraș, mărind cam de 4 ori suprafața
sa. Noul oraș a devenit un centru al creștinismului, reședința unui patriarh,
comparabil ca dimensiuni cu Roma. “Noua Romă” care a luat numele de
Constantinopol (orasul lui Constantin), a moștenit instituțiile politice ale
vechii Rome, dar și tradiții culturale ale Răsăritului grec. La sfarsitul
domniei lui Constantin, orasul va numara deja mai multe zeci de mii de locuitori.
Constantin cel Mare murit la 22 mai
337.
·
1711 – S-a nascut la Constantinopol, Constantin Mavrocordat,
domnitor al Țării Românești și al Moldovei; (d. 1769). Constantin Mavrocordat
(n. 27 februarie 1711, Constantinopol – d. 23 noiembrie 1769, Iași) a fost domn
al țărilor române. În Țara Românească a domnit de șase ori: septembrie 1730 –
octombrie 1730; 24 octombrie 1731 – 16 aprilie 1733; 27 noiembrie 1735 –
septembrie 1741; iulie 1744 – aprilie 1748; c. 20 februarie 1756 – 7 septembrie
1758 și 11 iunie 1761 – martie 1763 și în Moldova de patru ori: 16 aprilie 1733
– 26 noiembrie 1735; septembrie 1741 – 29 iunie 1743; aprilie 1748 – 31 august
1749 și 29 iunie 1769 – 23 noiembrie 1769. A fost un om învățat, pătruns de
ideile filozofice și reformatoare ale secolului al XVIII-lea. El este
domnitorul care a suprimat iobagia în țările române: mai întâi rumânia în Țara
Românească (1746), apoi vecinia în Moldova ( 1749). S-a îngrijit și de cele
câteva școli existente, de cultura preoților, cărora le cerea să știe carte
românească. A pus să se tipărească și cărți bisericești în românește. În 1769,
în timpul ultimei domnii (în Moldova), pe când Rusia se afla in razboi cu
Turcia, Constantin Mavrocordat a cazut prizonier și a fost ucis de un soldat
rus.
·
1807 - S-a născut poetul american Henry Wadsworth Longfellow
(m.24.03.1882). Henry Wadsworth Longfellow a fost autorul unor
poezii foarte populare în Statele Unite pana in zilele noastre (Cântecul
Hiawatha sau Evangeline). El a petrecut cea mai mare din
viaţa sa în Cambridge, în apropiere de Universitatea Harvard. Longfellow este, probabil, poetul cel mai iubit în America. A
murit pe 24 martie 1882.
·
1811 - S-a născut poetul Alexandru Hrisoverghi, cunoscut mai
ales datorită odei închinate "Ruinelor Cetăţii Neamţului"
(m.09.03.1837).
·
1872 – S-a nascut omul politic român Alexandru
Vaida-Voievod; (d. 1950). Alexandru Vaida Voevod (n. 27 februarie 1872, Olpret,
azi Bobâlna — d. 19 martie 1950, Sibiu), om politic, medic, publicist, unul
dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al
Partidului Național Țărănesc.
·
1897 - S-a născut mezzosoprana americană Marian Anderson
(m.08.04.1993).
·
1902 – S-a nascut John Steinbeck, scriitor,
laureat al Premiului Nobel; (d.20 decembrie 1968). Intre cartile sale
traduse in limba romana, s-au bucurat de un deosebit succes “Oameni
si soareci” si “La est de Eden”.
·
1907 - S-a născut Vilhelm Beneş, prozator şi critic de artă
(m.22.04.1960).
·
1911 - S-a născut Petre Botezatu, critic muzical, membru
fondator al Uniunii Compozitorilor din România (m.01.12.1981).
·
1911 - S-a născut Clarence Joseph Garlow, bluesman american.
·
1913 - S-a născut filosoful francez Paul Ricoeur („Eseuri de
hermeneutică”) (m.20.05.2005).
·
1913 – S-a nascut scriitorul si scenaristul american Irvin
Shaw; (d. 1984).
·
1925 – S-a nascut Marin Constantin, dirijor
român, fondatorul corului de renume international “Madrigal”,fost ambasador al
bunavointei la UNESCO in 1992. A decedat la 1 ianuarie 2011.
·
1926 - S-a născut Elena Bronitzki, grafician.
·
1927 - S-a născut Guy Mitchell (Al Cernik), cântăreţ şi
actor american.
·
1928: S-a născut Ariel
Sharon, politician israelian. Ariel
Sharon, general şi politician israelian, a fost prim-ministru al Israelului de
la 17 februarie 2001 la 14 aprilie 2006. El este fondator al partidului de
dreapta Likud şi a participat ca militar la războaiele arabo-israeliene
din 1948-1949, Suez în 1956, Razboiul de sase zile din 1967
şi Razboiul de Yom Kipur din 1973.Are o lunga carieră politică de
lungă si a devenit prim ministru in 2001, după izbucnirea celei de-a doua
intifada. A pus în aplicare retragerea unilaterală israeliană din Fâşia
Gaza. În decembrie 2005 şi ianuarie 2006, a fost de două ori internat la
Spitalul Hadassah Ein Karem din Ierusalim pentru două accidente vasculare
cerebrale succesive. De atunci Ariel Sharon rămâne cufundat într-o stare
de comă. A decedat in ziua de 11 ianuarie 2014.
·
1932 –
S-a nascut la Londra actrita britanica Elisabeth Taylor (Rosemond
Taylor Elizabeth). În 1963, ea a jucat rolul principal în
superproductia cinematografica “Cleopatra”. La data de 15 martie 1964 s-a
casatorit cu actorul Richard Burton în Montreal.Au divorţat 31 iulie 1973.
În 1966, ea a jucat rolul de “Martha”, în filmul “Cui ie frică de Virginia Woolf?”. A primit premii Oscar pentru cea mai bună actriţă în 1961 “Butterfield 8″ si 1967 “Cui ie frică de Virginia Woolf? În februarie 1997 ea a suferit o operaţie pentru o tumoare pe creier. A decedat la 23 martie 2011.
În 1966, ea a jucat rolul de “Martha”, în filmul “Cui ie frică de Virginia Woolf?”. A primit premii Oscar pentru cea mai bună actriţă în 1961 “Butterfield 8″ si 1967 “Cui ie frică de Virginia Woolf? În februarie 1997 ea a suferit o operaţie pentru o tumoare pe creier. A decedat la 23 martie 2011.
·
1938 - S-a născut Constantin Albani, pictor şi scenograf.
·
1945 - S-a născut actorul polonez Daniel Olbrychski.
Apariţii în filmele regizate de Andrzej Wajda: "Pădurea de
mesteceni", "Viaţa de familie".
·
1951 - S-a născut Steve Harley (Steven Nice), vocalist şi
compozitor britanic (Cockney Rebel).
·
1952 - S-a născut Kevin Raleigh, vocalist şi clăpar american
(Michael Stanley Band).
·
1953 - S-a născut cîntăreţul american Michel Bolton.
·
1954 - S-a născut Neal Schon, chitarist american (Santana,
Journey).
·
1955 - S-a născut Gary Christian, vocalist şi compozitor
britanic (The Christians).
·
1956 - S-a născut Vic Faulkner, basist britanic (Hello)
·
1960 - S-a născut Paul Humphries, pianist şi vocalist
(Orchestral Manoeuvres In The Dark - OMD).
·
1963 - S-a născut actriţa Manuela Ciucur.
Decese
·
956 – A murit
Teofilact Lekapenos (sau Lecapenus, n.917), Patriarhul Ecumenic al
Constantinopolului din 2 februarie 933, pana la moartea sa, timp de peste
douăzeci și trei ani. Teofilact a fost cel mai tanar
fiu al imparatului Romanos I Lecapenos si al Theodorei si a fost considerat
destul de mare să-și îndeplinească îndatoririle sale de patriarh cand implinise
doar șaisprezece ani. A fost al treilea patriarh al Constantinopolului fiul
unui împărat și singurul care a devenit patriarh în timpul domniei tatălui său.
·
1887: A murit Alexandr Porfirievici Borodin,
compozitor rus (n. 1833). Alexandr Porfirievici Borodin a fost un compozitor, medic si
chimist de naționalitate georgiana, unul dintre compozitorii rusi care au pus
bazele școlii muzicale naționale ruse, din cea de-a doua jumatate a secolului
XIX. Cea mai cunoscuta lucrare a sa este opera „Cneazul Igor”,
compusă in anul 1869 pe un libret propriu .
·
1920 – A murit Alexandru D. Xenopol, economist, filosof,
istoric, scriitor român; (n. 1847). Alexandru Dimitrie Xenopol (n. 23, după
alte surse 24 martie 1847, Iași – d. 27 februarie 1920, București) a fost un
academician, istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog și scriitor român.
Alexandru D. Xenopol este autorul primei mari sinteze a istoriei românilor. A
fost și un filozof al istoriei de talie mondială, fiind considerat printre cei
mai mari istorici români, alături de Nicolae Iorga.
·
1936 - A murit fiziologul rus Ivan Petrovici Pavlov, unul
dintre fondatorii psihologiei experimentale – a descoperit reflexele
condiţionate; a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie-Medicină în anul
1904 (n. stil nou 26.09) (n.14.09.1849).
·
1940 – Moare
Peter Behrens, arhitect și designer german; (n. 14 aprilie 1868). A fost un adevărat deschizător de drumuri în multe
domenii ale arhitecturii industriale și designului secolului 20. Pentru o perioadă scurtă, dar esențială, de timp a
fost mentorul a trei arhitecți importanți ai secolului trecut, Walter Gropius,
Ludwig Mies van der Rohe și Le Corbusier, care i-au fost învățăcei aproape
simultan la începuturile carierelor acestora.
·
1948: A decedat Nicodim
Munteanu, al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948),
membru al Academiei Române (n. 1864)
·
1959 - A murit inginerul Constantin Budeanu, unul dintre
întemeietorii şcolii româneşti de electrotehnică, membru al Academiei Române. A
avut o contribuţie însemnată în studierea mărimilor şi unităţilor din fizică
(n.16.02.1886).
·
1989 – A murit Konrad Lorenz, zoolog, filosof austriac,
laureat al Premiului Nobel; (n. 1903).
·
1990 – A murit Alexandru Rosetti, lingvist și filolog român,
membru al Academiei Române; (n.1895). Alexandru Rosetti (n. 20 octombrie 1895,
București – d. 27 februarie 1990, București), reputat lingvist și filolog
român, editor, pedagog, istoric al limbii române, patron spiritual al școlii
românești de lingvistică.
·
1991 – A decedat la Iasi marele matematician roman Dimitrie
Ioan Mangeron (n. 15/28 noiembrie 1906, Chișinău) , membru corespondent (1990)
al Academiei Române. Nu a fost membru al Partidului Comunist, acesta fiind
motivul pentru care a fost primit in Academia Romana abia in 1990, dupa
Revolutie.
·
2009 – A murit
politicianul comunist român, Manea Mănescu, (n.1916). A fost
ministru de finante al României (1955-1957), membru al CC al PCR (1960-1979,
1982-1989) și al Comitetului Politic Executiv (1969-1979, 1984-1989). Între
1967 și 1972 era președinte al Consiliului Economic, iar ulterior va deveni
viceprim-ministru (din 1972) și prim-ministru (1974-1979). În ziua de 22
decembrie 1989 alături de Emil Bobu, i-a însoțit pe soții Ceaușescu în
elicopterul cu care au zburat din clădirea Comitetului Central al PCR din
Bucuresti în care pătrunseseră revolutionarii. A dovedit maximum de slugarnicie
fata de dictatorul Ceausescu, atunci cand la despartire i-a pupat acestuia mana
… Deși inițial a fost condamnat la detenție pe viață pentru că, în calitate de
membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, a aprobat reprimarea
revoluției, ulterior pedeapsa s-a redus la 10 ani de ince. Conform unui articol
din statutul Academiei Române care prevede că sunt excluși toți acei membri
care au suferit condamnări penale, a fost exclus din Academia Română.
·
2015: Boris Nemțov, politician rus de opoziție, fondator
al mișcării politice "Solidarnosti" (n. 1959)
Sărbători
- În
calendarul ortodox: Sf Cuv Mărturisitori Procopie și
Talaleu;
- În
calendarul romano-catolic: Sf.
Gabriel al Maicii Îndurerate, călugăr
- În
calendarul Greco-catolic: Sf.
Procopiu Decapolitul, († secolul al VIII-lea)
- Ziua
Internațională a Ursului Polar
- Republica
Dominicană: Ziua Națională
ARTE 27 Februarie
INVITAȚIE
LA OPERETĂ 27 Februarie
CIPRIAN PORUMBESCU - CRAI NOU (Full Concert):
INVITAȚIE
LA OPERĂ 27 Februarie
Cneazul
Igor de Borodin
Alexander Borodin - Prince Igor
MUZICĂ
27 Februarie
Alexandr Porfirievici Borodin, compozitor rus
Mezzosoprana americană Marian Anderson
Marian Anderson:
Clarence Joseph Garlow, bluesman american
Clarence Garlow:
Marin Constantin, dirijor român,
fondatorul corului de renume international “Madrigal”
Marin Constantin - Corul Madrigal:
Soprana Elena Teodorini
Guy Mitchell (Al Cernik), cântăreţ şi actor american
Guy Mitchell:
Mirella Freni, soprană italiană
Mirella Freni: recital
Steve Harley (Steven Nice), vocalist şi compozitor britanic
(Cockney Rebel)
Kevin Raleigh, vocalist şi clăpar american (Michael Stanley Band)
Cîntăreţul american Michel Bolton
Michael Bolton -
Neal Schon, chitarist american (Santana, Journey)
Gary Christian, vocalist şi compozitor britanic (The Christians)
Vic Faulkner, basist britanic (Hello)
Adrian Smith (Only Guitar Channel) - Iron Maiden -
Paul Humphries, pianist şi vocalist (Orchestral Manoeuvres In The
Dark - OMD)
Orchestral Manoeuvres in the Dark:
ÎNREGISTRĂRI NOI:
Paul Weston And His Orchestra – Hollywood GMB
Best English Love Songs 2018 New Songs Playlist The Best Romantic Love Songs Ever HD
POEZIE
27 Februarie
Poetul Alexandru Hrisoverghi
Biografie
Alexandru Hrisoverghi (n. 27 februarie 1811, Iaşi - d. 9 martie 1837), poet. A murit de
tânăr şi a rămas foarte puţin cunoscut în literatura română.
Biografie
S-a născut într-o
familie boierească. A rămas de copil orfan de tată şi a trebuit să treacă toată
copilăria prin procese legate de averea tatălui. A ajuns ofiţer, apoi adjutant
al lui Mihai Sturdza.
A colaborat la revista „Albina Românească” a lui Gheorghe Asachi şi la suplimentul
literar „Alăuta Românească”. A fost foarte apreciat de Mihail Kogălniceanu, care a scris şi o biografie a acestuia. Singura
poezie publicată în timpul vieţii a fost „Odă la ruinele cetăţii Neamţu”, în
care condamnă vandalismul celor care se foloseau de ruinele cetăţii Neamţ.
Poeziile sale complete
au fost publicate postum, de Kogălniceanu, cel care i-a dedicat şi o biografie.
În afară de acestea cartea mai conţinea şi o „Odă lui Mihail Sturdza”, câteva
poezii erotice şi traduceri din Schiller, Hugo sau Lamartine.
Versurile sale au un
lirism cald, avântat, însă în general poeziile sale sunt destul de sărace.
XVI
Ziua toată în tăcere a o trece îs silit,
Să m-arăt cu nepăsare, să mă fac că-s liniştit.
Căci de groază mă cutremur, nu cumva vreun oftat
Duşmanilor să vădească focul ce mi-ai atâţat.
Să m-arăt cu nepăsare, să mă fac că-s liniştit.
Căci de groază mă cutremur, nu cumva vreun oftat
Duşmanilor să vădească focul ce mi-ai atâţat.
XVIII
Veacuri trecură în veacuri, cu ani mulţi acoperiţi;
Aşa ani s-au dus cu anii, ce de vremi ne sunt râpiţi.
Unde zac, nime nu ştie şi nici vrodată va şti;
Din întunerec vremea se naşte, şi-n întunerec în veci va fi.
Aşa ani s-au dus cu anii, ce de vremi ne sunt râpiţi.
Unde zac, nime nu ştie şi nici vrodată va şti;
Din întunerec vremea se naşte, şi-n întunerec în veci va fi.
Ruinelor Cetății
Neamțu
I
Vă iubesc, răsipuri sfinte, sămn mărirei strămoșești,
Zid vechi ce de p-al tău munte, încă patria-mi slăvești.
A cărora-nfățoșare orișicui samini a zice:
„M-au părăsit cetățenii, m-au daramat cruda vreme,
Dar copii strămoșii voștri odineoară aice
Ocrotea patria voastră de vrăjmași făr-a se teme”.
O, singure monument ce te aveam drept dovadă
Slavei acei strămoșești! Videți-l cum a să cadă!
O, ziduri din care Ștefan, înviat la bărbăție,
Întorcându-se cu grabă, pe vrajmași au biruit,
Însuflețiți-mi puterea, dați-mi glas, dați-mi tărie,
Să pot tângui cu jale starea-n care ați venit.
Zid vechi ce de p-al tău munte, încă patria-mi slăvești.
A cărora-nfățoșare orișicui samini a zice:
„M-au părăsit cetățenii, m-au daramat cruda vreme,
Dar copii strămoșii voștri odineoară aice
Ocrotea patria voastră de vrăjmași făr-a se teme”.
O, singure monument ce te aveam drept dovadă
Slavei acei strămoșești! Videți-l cum a să cadă!
O, ziduri din care Ștefan, înviat la bărbăție,
Întorcându-se cu grabă, pe vrajmași au biruit,
Însuflețiți-mi puterea, dați-mi glas, dați-mi tărie,
Să pot tângui cu jale starea-n care ați venit.
II
Rădice-se pân' la ceruri tânguirea și strigarea
A obștiei moldovene! Plânsul, bocitul și jalea
Meargă adânc să răsune pe bolta acea cerească;
A lor zile cu Cetatea Neamțul să se risipească!
Vedeți sfântul loc acela, unde viteji-au murit,
De copii cum se dăramă, se sapă păn-în pământ.
Lăcomia unor aprigi, după vreme patrioți,
Sfântul loc îl defăimează, ca niște vitregi, ca hoți!
O, pavăză neînvins-a neamului moldovinesc!
Ca să-ți dau destulă slavă, ce cuvinte să găsesc!
Tu, care cu-a ta umbrire veacuri întregi ai păzit
Fala strămoșilor noștri, viața le-ai ocrotit,
Viața ce ei ne-au dat nouă, prin care astăzi trăim,
De a ei pastrare-acuma, noi ție să-ți mulțămim.
Sângele lor ce ș-acuma curge prin a noastre vine
S-au pastrat, cetate sfântă, s-au pastrat de cătră tine.
Paza zidurilor tale pe vrajmași batjocorea,
Când pe mii de dușmani leși optspre'ce plăieși bătea,
Tu, care la orișicare defăimare de străin
Erai stavilă; ș-acuma erai un martur deplin
Unei slave, unei soarte, ce-n veci au încoronat
Armele patriei mele, când de viteji s-au purtat.
Tu, care cu-a ta umbrire învitezi la bărbăție,
Prin aducere-aminte, și acum fiind pustie,
Pe tot moldovanul care păstrează strămoșesc sânge,
Pe tot tânărul ce poate o sabie a încinge.
A obștiei moldovene! Plânsul, bocitul și jalea
Meargă adânc să răsune pe bolta acea cerească;
A lor zile cu Cetatea Neamțul să se risipească!
Vedeți sfântul loc acela, unde viteji-au murit,
De copii cum se dăramă, se sapă păn-în pământ.
Lăcomia unor aprigi, după vreme patrioți,
Sfântul loc îl defăimează, ca niște vitregi, ca hoți!
O, pavăză neînvins-a neamului moldovinesc!
Ca să-ți dau destulă slavă, ce cuvinte să găsesc!
Tu, care cu-a ta umbrire veacuri întregi ai păzit
Fala strămoșilor noștri, viața le-ai ocrotit,
Viața ce ei ne-au dat nouă, prin care astăzi trăim,
De a ei pastrare-acuma, noi ție să-ți mulțămim.
Sângele lor ce ș-acuma curge prin a noastre vine
S-au pastrat, cetate sfântă, s-au pastrat de cătră tine.
Paza zidurilor tale pe vrajmași batjocorea,
Când pe mii de dușmani leși optspre'ce plăieși bătea,
Tu, care la orișicare defăimare de străin
Erai stavilă; ș-acuma erai un martur deplin
Unei slave, unei soarte, ce-n veci au încoronat
Armele patriei mele, când de viteji s-au purtat.
Tu, care cu-a ta umbrire învitezi la bărbăție,
Prin aducere-aminte, și acum fiind pustie,
Pe tot moldovanul care păstrează strămoșesc sânge,
Pe tot tânărul ce poate o sabie a încinge.
III
O, fraților moldoveni, bătrâni, tineri, de-a valmă,
Veacurilor viitoare nu gândiți că-i să dați samă?
Și puteți cu sânge răce privi ace daramare?
Nu opriți barbara faptă, nu-nălțați toți o strigare?
Priviți marturul ce unul din veacuri ne rămăsese,
Că neamul nostru din neamuri de viteji se alesăse,
Cum îl darămă și-l strică lăcomia-n sumețire,
Și își face ei palaturi, spre a-și găsi mulțămire.
Voi sunteți cei de dăunăzi când pe Teatru cânta
Trei franțuji în altă limbă, și cetatea o sărba,
Strigați și băteați în palme, plângeați cu lacrimi fierbinți,
Căutați unul la altul, dați din cap, crâșcați din dinți;
Ș-acum vedeți daramarea, și nu ziceți un cuvânt!
Oar-au fost de bucurie, că ei joacă pe mormânt?
Oare nu era ș-acele vro jărtvă d-a măgulirii?
Nu, fraților, nu, vă rog, nu mai dați prilej hulirii,
Nu vă mai trageți asupră-vi hula neamurilor toate,
Ci strigați, opriți pacatul, cereți cu glas o dreptate.
Iară voi care pacatul nu vă sumețiți a-l face,
Ci patimii vă-nchinați, cugetul poate vă tace?
N-ați gândit că-i să dați samă veacurilor viitoare?
N-ați gândit c-al vostru nume, lor lasați spre blastamare?
Aceast-a voastră urmare, o defăimare obștească,
Prin aducere-aminte, în veci să v-agonisască.
Lăcomia de voi însuși și de a voastră avere
Bucure-se, aibă parte, stăpâneasc-o în putere,
Iar blăstămul cu-a sa mână în firea toată să săpe
A voastre nume urâte! Cu țâța să se adăpe
Pruncilor viitorimei, blăstemul cel mai urât
A nevinovatei guri fie cel întâi cuvânt!!!
Veacurilor viitoare nu gândiți că-i să dați samă?
Și puteți cu sânge răce privi ace daramare?
Nu opriți barbara faptă, nu-nălțați toți o strigare?
Priviți marturul ce unul din veacuri ne rămăsese,
Că neamul nostru din neamuri de viteji se alesăse,
Cum îl darămă și-l strică lăcomia-n sumețire,
Și își face ei palaturi, spre a-și găsi mulțămire.
Voi sunteți cei de dăunăzi când pe Teatru cânta
Trei franțuji în altă limbă, și cetatea o sărba,
Strigați și băteați în palme, plângeați cu lacrimi fierbinți,
Căutați unul la altul, dați din cap, crâșcați din dinți;
Ș-acum vedeți daramarea, și nu ziceți un cuvânt!
Oar-au fost de bucurie, că ei joacă pe mormânt?
Oare nu era ș-acele vro jărtvă d-a măgulirii?
Nu, fraților, nu, vă rog, nu mai dați prilej hulirii,
Nu vă mai trageți asupră-vi hula neamurilor toate,
Ci strigați, opriți pacatul, cereți cu glas o dreptate.
Iară voi care pacatul nu vă sumețiți a-l face,
Ci patimii vă-nchinați, cugetul poate vă tace?
N-ați gândit că-i să dați samă veacurilor viitoare?
N-ați gândit c-al vostru nume, lor lasați spre blastamare?
Aceast-a voastră urmare, o defăimare obștească,
Prin aducere-aminte, în veci să v-agonisască.
Lăcomia de voi însuși și de a voastră avere
Bucure-se, aibă parte, stăpâneasc-o în putere,
Iar blăstămul cu-a sa mână în firea toată să săpe
A voastre nume urâte! Cu țâța să se adăpe
Pruncilor viitorimei, blăstemul cel mai urât
A nevinovatei guri fie cel întâi cuvânt!!!
TEATRU/FILM 27
Februarie
Cu actorul Nicolae Balţăţeanu
Biografie
Nicolae Bălțățeanu (n. 26 noiembrie 1893
Drobeta Turnu Severin - d. 27 februarie 1956 la București) a fost un actor
român.
A debutat în 1917 pe scenele teatrelor
particulare. Din 1918 până la sfârșitul vieții a jucat pe scena "Teatrului
Național" din București. A jucat în „Azilul de Noapte” de Maxim Gorki,
„Trei Surori” de Anton Cehov, „Tartuffe” de Molière, „Hagi Tudose” de Barbu
Ștefănescu Delavrancea, etc.
Hagi Tudose (Teatru radiofonic) - comedie, drama:
O pasare atat de rara si de minunata - Vamos Miclos 1985
Crima cu efect teatral - Arthur Conan Doyle
Domnisoara Butterfly - Tudor Musatescu 1977
Umiliti si obiditi - Feodor Mihailovici Dostoevski 1964
SFATURI
UTILE 27 Februarie
TRATAREA
HELICOBACTER PYLORI
Aceasta bacterie distruge incet dar sigur membrana stomacala si de aici
incep problemele.
Atat barbatii, cat si femeile trebuie sa aiba mare grija!
Evitati stresul, deoarece poate influenta intr-un mod negativ.
Pentru aceasta reteta ai nevoie de:
• 100 de grame de broccoli
• 1 radacina de 2 cm de ghimbir
• Putina sare de mare
• 250 de ml de apa fiarta
Preparare:
Pentru prepararea acestui remediu trebuie doar sa pui broccoli si ghimbirul
in apa clocotita si sa adaugi un praf de sare. Lasa la fiert alte 5 minute si
inchide focul. Lasa la racit si consuma tot lichidul rezultat in fiecare
dimineata, pe stomacul gol timp de 20 de zile.
Datorita proprietatilor antibacteriene ale acestui lichid, Helicobacter
Pylori nu are nici o sansa si va parasi organismul dupa terminarea
tratamentului de 20 de zile!
GÂNDURI
PESTE TIMP 27 Februarie
Vă ofer câteva citate din Mihai Drumeș:
Vă ofer câteva citate din Mihai Drumeș:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu