REVISTA

IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE

NR 165 DIN 6 MARTIE 2018

Bună ziua, tuturor! Iată că Domnul m-a adus cu bine până la vârsta de 72 ani și Îi mulțumesc pentru aceasta din toată ființa mea!

Astăzi, scumpa și draga mea fetiță, PUFULET ar fi împlinit 16 ani, dar a plecat prea repede dintre noi, sper, la mai bine! Dumnezeu să o odihnească în pace și să-mi păstreze și mie un loc, acolo, lângă ea!

GÂNDURI PESTE TIMP 6 Martie

Gabriel Garcia Marquez

REVISTA

IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE

NR 165 DIN 6 MARTIE 2018

Bună ziua, tuturor! Iată că Domnul m-a adus cu bine până la vârsta de 72 ani și Îi mulțumesc pentru aceasta din toată ființa mea!

RELIGIE ORTODOXĂ 6 Martie

Sf 42 Mucenici din Amoreea; Aflarea Sfintei Cruci

Sfintii 42 de Mucenici din Amoreea au fost conducatori in armatele imparatului bizantin Teofil (829-842). Cand musulmanii au asediat orasul Amoreea (in Galicia, Asia Mica), au luat in sclavie pe cei 42 de comandati, impreuna cu alti crestini.

Comandantii au fost inchisi in temnita timp de sapte ani, in vreme ce toti ceilalti crestini au fost fie vanduti ca sclavi, fie ucisi. In timpul celor sapte ani de temnita, comandantii au fost sfatuiti de musulmani sa imbratiseze credinta islamica.

Cand acestia le-au grait comandantilor: "Mohamed este adevaratul proroc iar nu Hristos," comandantii au raspuns: "Daca ati avea doi care se cearta pentru un camp, cum ca este al lui, unul avand multi martori care adeveresc aceasta, iar celalalt nici unul, ce ati zice, ca al cui este campul?" La acest raspuns sefii musulmani au zis: "Fara indoiala ca al celui cu multi martori." Atunci comandantii au marturisit: „Drept ati raspuns. Asa este si cu Hristos si cu Mohamed al vostru. Hristos are multi martori: Prorocii din vechime, Moise si Ioan Botezatorul, pe care si voi il recunoasteti si care a dat marturie pentru El. Mohamed insa nu are ca marturisitor decat pe el insusi."

În urma acestor marturisiri, musulmanii au grait: "Credinta noastra e mai buna decat cea crestina pentru ca vedeti si voi ca Dumnezeu ne-a dat noua izbanda asupra voastra, a crestinilor! Vedeti bine ca cele mai bogate pamanturi si imparatii din lume sunt ale noastre, si ca ele sunt si mai numeroase si mai intinse ca ale voastre!". Fara momente de asteptare, comandantii au zis: "Daca asa ar fi, atunci idolatriile egipteana, babiloniana, elenistica, romana, si inchinarea la foc a persanilor ar fi adevaratele credinte, caci iata, odata toate aceste neamuri au fost stapanitoarele lumii! Este limpede pentru oricine ca victoria, bogatia si puterea voastra nu dovedesc si adevarul credintei voastre. Noi stim ca Dumnezeu uneori da biruinta crestinilor, iar alteori ingaduie sa fie subjugati ca sa-si vada mai bine pacatele si sa se curateasca de ele prin pocainta si credinta adevarata."

Prizonierii au rezistat la toate ofertele si la amenintarile musulmanilor, si dupa multe chinuri, au fost ucisi pentru ca nu au lepadat credinta in Hristos.

Astăzi Aflarea Sfintei Cruci cu cele 4 Piroane de către Sfânta Împărăteasă Elena. Pe crucile catolice Iisus are un singur piron la picioarele puse unul peste altul. Părerea mea este că maginea unui Iisus cu picioarele suprapuse, știrbește ceva din monumentalitatea imaginii. Pe crucile ortodoxe Iisus are picioarele unul lângă altul cu două piroane bătute separat! Din adânc respect și din păstrarea unicității Sfintei Cruci, Sfinții, cucernici au solicitat răstignirea pe Cruce în X sau cu capul în jos tocmai din evlavia și credința că Fiul Lui Dumnezeu este Unic și că ei nu se ridică la "a fi vrednici, plecându-se, a dezlega cureaua încălțămintei" Domnului Iisus Hristos. Să luăm aminte și de cuvintele Sfântului Apostol Pavel „Iar mie să nu-mi fie a mă lauda, decât numai in Crucea Domnului nostru Iisus Hristos” (Galateni 6.14)

Psalmii

PSALMII 76 – 80

Psalmul 76

1.	Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Dumnezeu şi a căutat spre mine.
2.	în ziua necazului meu pe Dumnezeu am căutat; chiar şi noaptea mâinile mele stau întinse înaintea Lui şi n-am slăbit; sufletul n-a vrut să se mângâie.
3.	Adusu-mi-am aminte de Dumnezeu şi m-am cutremurat; gândit-am şi a slăbit duhul meu.
4.	Ochii mei au luat-o înainte, treji; tulburatu-m-am şi n-am grăit.
5.	Gândit-am la zilele cele de demult şi de anii cei veşnici mi-am adus aminte şi cugetam;
6.	Noaptea în inima mea gândeam şi se frământa duhul meu zicând:
7.	Oare, în veci mă va lepăda Domnul şi nu va mai binevoi în mine?
8.	Oare, până în sfârşit mă va lipsi de mila Lui, din neam în neam?
9.	Oare, va uita să Se milostivească Dumnezeu? Sau va închide în mâinile Lui îndurările Sale?
10.	Şi am zis: Acum am început să înţeleg; aceasta este schimbarea dreptei Celui Preaînalt.
11.	Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului şi-mi voi aduce aminte de minunile Tale, dintru început.
12.	Şi voi cugeta la toate lucrurile Tale şi la faptele Tale mă voi gândi.
13.	Dumnezeule, în sfinţenie este calea Ta. Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? Tu eşti Dumnezeu, Care faci minuni!
14.	Cunoscută ai făcut între popoare puterea Ta. Izbăvit-ai cu braţul Tău poporul Tău, pe fiii lui Iacob şi ai lui Iosif.
15.	Văzutu-Te-au apele, Dumnezeule, văzutu-Te-au apele şi s-au spăimântat şi s-au tulburat adâncurile.
16.	Glas au dat norii că săgeţile Tale trec.
17.	Glasul tunetului Tău în vârtej, luminat-au fulgerele Tale lumea, clătinatu-s-a şi s-a cutremurat pământul.
18.	În mare este calea Ta şi cărările Tale în ape multe şi urmele Tale nu se vor cunoaşte.
19.	Povăţuit-ai ca pe nişte oi pe poporul Tău, cu mâna lui Moise şi a lui Aaron.

Psalmul 77

1.	Luaţi aminte, poporul meu, la legea mea, plecaţi urechile voastre spre graiurile gurii mele.
2.	Deschide-voi în pilde gura mea, spune-voi cele ce au fost dintru început,
3.	Câte am auzit şi am cunoscut şi câte părinţii noştri ne-au învăţat.
4.	Nu s-au ascuns de la fiii lor, din neam în neam,
5.	Vestind laudele Domnului şi puterile Lui şi minunile pe care le-a făcut.
6.	Şi a ridicat mărturie în Iacob şi lege a pus în Israel.
7.	Câte a poruncit părinţilor noştri ca să le arate pe ele fiilor lor, ca să le cunoască neamul ce va să vină,
8.	Fiii ce se vor naşte şi se vor ridica, şi le vor vesti fiilor lor,
9.	Ca să-şi pună în Dumnezeu nădejdea lor şi să nu uite binefacerile lui Dumnezeu şi poruncile Lui să le ţină,
10.	Ca să nu fie ca părinţii lor neam îndărătnic şi răzvrătit,
11.	Neam care nu şi-a îndreptat inima sa şi nu şi-a încredinţat lui Dumnezeu duhul său.
12.	Fiii lui Efraim, arcaşi înarmaţi, întors-au spatele, în zi de război.
13.	N-au păzit legământul lui Dumnezeu şi în legea Lui n-au v rut să umble.
14.	Şi au uitat facerile Lui de bine şi minunile Lui, pe care le-a arătat lor,
15.	Minunile pe care le-a făcut înaintea părinţilor lor, în pământul Egiptului, în câmpia Taneos.
16.	Despicat-a marea şi i-a trecut pe ei; stătut-au apele ca un zid;
17.	Povăţuitu-i-a pe ei cu nor ziua şi toată noaptea cu lumină de foc;
18.	Despicat-a piatră în pustie şi i-a adăpat pe ei cu bogăţie de apă.
19.	Scos-a apă din piatră şi au curs apele ca nişte râuri.
20.	Dar ei încă au greşit înaintea Lui, amărât-au pe Cel Preaînalt, în loc fără de apă.
21.	Şi au ispitit pe Dumnezeu în inimile lor, cerând mâncare sufletelor lor.
22.	Şi au grăit împotriva lui Dumnezeu şi au zis: "Va putea, oare, Dumnezeu să gătească masă în pustiu?"
23.	- Pentru că a lovit piatra şi au curs ape şi pâraiele s-au umplut de apă.
24.	Oare, va putea da şi pâine, sau va putea întinde masă poporului Său?
25.	Pentru aceasta a auzit Domnul şi S-a mâniat şi foc s-a aprins peste Iacob şi mânie s-a suit peste Israel.
26.	Căci n-au crezut în Dumnezeu, nici n-au nădăjduit în izbăvirea Lui.
27.	Şi a poruncit norilor de deasupra şi uşile cerului le-a deschis
28.	Şi a plouat peste ei mană de mâncare şi pâine cerească le-a dat lor.
29.	Pâine îngerească a mâncat omul; bucate le-a trimis lor din destul.
30.	Poruncit-a El, din cer, vânt dinspre răsărit şi a adus cu puterea Lui vânt dinspre miazăzi.
31.	Şi a plouat peste ei ca pulberea cărnuri şi ca nisipul mării păsări zburătoare.
32.	Şi au căzut în mijlocul taberei lor, împrejurul corturilor lor.
33.	Şi au mâncat şi s-au săturat foarte şi pofta lor şi-au împlinit-o.
34.	Nimic nu le lipsea din cele ce pofteau şi mâncarea le era încă în gura lor,
35.	Când mânia lui Dumnezeu s-a ridicat peste ei şi a ucis pe cei sătui ai lor şi pe cei aleşi ai lui Israel i-a doborât.
36.	Cu toate acestea încă au mai păcătuit şi n-au crezut în minunile Lui.
37.	Şi s-au stins în deşertăciune zilele lor şi anii lor degrabă.
38.	Când îi ucidea pe ei, Îl căutau şi se întorceau şi reveneau la Dumnezeu.
39.	Şi şi-au adus aminte că Dumnezeu este ajutorul lor şi Dumnezeul Cel Preaînalt este izbăvitorul lor.
40.	Dar L-au înşelat pe El, cu gura lor şi cu limba lor L-au minţit.
41.	În inima lor n-au fost drepţi cu El, nici n-au crezut în legământul Lui.
42.	Iar El este îndurător, va curăţi păcatele şi nu-i va nimici.
43.	Îşi va întoarce de multe ori mânia Lui şi nu va aprinde toată urgia Lui.
44.	Şi-a adus aminte că trup sunt ei, suflare ce trece şi nu se mai întoarce.
45.	De câte ori L-au amărât în pustiu, L-au mâniat în pământ fără de apă?
46.	Şi s-au întors şi au ispitit pe Dumnezeu şi pe Sfântul lui Israel L-au întărâtat.
47.	Nu şi-au adus aminte de braţul Lui, de ziua în care i-a izbăvit pe ei din mâna asupritorului.
48.	Că a făcut în Egipt semnele Lui şi minunile Lui în câmpia Taneos:
49.	El a prefăcut în sânge râurile lor şi apele lor, ca să nu bea.
50.	El a trimis asupra lor tăuni şi i-a mâncat pe ei; şi broaşte şi i-a prăpădit pe ei.
51.	Dat-a stricăciunii rodul lor şi ostenelile lor, lăcustelor.
52.	Bătut-a cu grindină via lor şi duzii lor cu piatră.
53.	Dat-a grindinii dobitoacele lor şi averea lor focului.
54.	Trimis-a asupra lor urgia mâniei Lui; mânie, urgie şi necaz trimis-a prin îngeri nimicitori.
55.	Făcut-a cale mâniei Lui; n-a cruţat de moarte sufletele lor şi dobitoacele lor morţii le-a dat.
56.	Lovit-a pe toţi cei întâi-născuţi din Egipt, pârga ostenelilor lor, în locaşurile lui Ham.
57.	Ridicat-a ca pe nişte oi pe poporul Său şi i-ţa dus pe ei, ca pe o turmă, în pustiu.
58.	Povăţuitu-i-a pe ei cu nădejde şi nu s-au înfricoşat şi pe vrăjmaşii lor i-a acoperit marea.
59.	Dusu-i-a pe ei la hotarul sfinţeniei Lui, muntele pe care l-a dobândit dreapta Lui.
60.	Izgonit-a dinaintea lor neamuri şi le-a dat lor prin sorţi pământul de moştenire;
61.	Şi a aşezat în corturile lor seminţiile lui Israel.
62.	Dar ei au ispitit şi au amărât pe Dumnezeul Cel Preaînalt şi poruncile Lui nu le-au păzit.
63.	Şi s-au întors şi au călcat legământul ca şi părinţii lor, întorsu-s-au ca un arc strâmb.
64.	Şi L-au mâniat pe El cu înălţimile lor şi cu idolii lor L-au întărâtat pe El.
65.	Auzit-a Dumnezeu şi S-a mâniat şi a urgisit foarte pe Israel.
66.	A lepădat cortul Său din Şilo, locaşul Lui, în care a locuit printre oameni.
67.	Şi a robit tăria lor şi frumuseţea lor a dat-o în mâinile vrăjmaşului.
68.	Şi a dat sabiei pe poporul Său şi de moştenirea Lui n-a ţinut seama.
69.	Pe tinerii lor i-a mistuit focul şi fecioarele lor n-au fost înconjurate cu cinste.
70.	Preoţii lor de sabie au căzut şi văduvele lor nu vor plânge.
71.	Şi S-a deşteptat Domnul ca cel ce doarme, ca un viteaz ameţit de vin,
72.	Şi a lovit din spate pe vrăjmaşii Săi; ocară veşnică le-a dat lor.
73.	Şi a lepădat cortul lui Iosif şi seminţia lui Efraim n-a ales-o;
74.	Ci a ales seminţia lui Iuda, Muntele Sion, pe care l-a iubit.
75.	Şi a zidit locaşul Său cel sfânt, ca înălţimea cerului; pe pământ l-a întemeiat pe el în veac.
76.	Şi a ales pe David robul Său şi l-a luat pe el de la turmele oilor.
77.	De lângă oile ce nasc l-a luat pe el, ca să pască pe Iacob, poporul Său, şi pe Israel, moştenirea Sa.
78.	Şi i-a păscut pe ei întru nerăutatea inimii lui şi în priceperea mâinii lui i-a povăţuit pe ei.

Psalmul 78

1.	Dumnezeule, intrat-au neamurile în moştenirea Ta, pângărit-au locaşul Tău cel sfânt, făcut-au din Ierusalim ruină.
2.	Pus-au cadavrele robilor Tăi mâncare păsărilor cerului, trupurile celor cuvioşi ai Tăi, fiarelor pământului.
3.	Vărsat-au sângele lor ca apa împrejurul Ierusalimului şi nu era cine să-i îngroape.
4.	Făcutu-ne-am ocară vecinilor noştri, batjocură şi râs celor dimprejurul nostru.
5.	Până când, Doamne, Te vei mânia până în sfârşit? Până când se va aprinde ca focul mânia Ta?
6.	Varsă mânia Ta peste neamurile care nu Te cunosc şi peste împărăţiile care n-au chemat numele Tău.
7.	Că au mâncat pe Iacob şi locul lui l-au pustiit.
8.	Să nu pomeneşti fărădelegile noastre cele de demult; degrabă să ne întâmpine pe noi îndurările Tale, că am sărăcit foarte.
9.	Ajută-ne nouă, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, pentru slava numelui Tău; Doamne, izbăveşte-ne pe noi şi curăţeşte păcatele noastre pentru numele Tău.
10.	Ca nu cumva să zică neamurile: "Unde este Dumnezeul lor?" Să se cunoască între neamuri, înaintea ochilor noştri,
11.	Răzbunarea sângelui vărsat, al robilor Tăi; să intre înaintea Ta suspinul celor ferecaţi.
12.	După măreţia braţului Tău, păzeşte pe fiii celor omorâţi.
13.	Răsplăteşte vecinilor noştri de şapte ori, în sânul lor, ocara lor cu care Te-au ocărât pe Tine, Doamne.
14.	Iar noi, poporul Tău şi oile păşunii Tale, mărturisi-ne-vom ţie, în veac, din neam în neam vom vesti lauda Ta.

Psalmul 79

1.	Cel ce paşti pe Israel, ia aminte! Cel ce povăţuieşti ca pe o oaie pe Iosif,
2.	Cel ce şezi pe heruvimi, arată-Te înaintea lui Efraim şi Veniamin şi Manase.
3.	Deşteaptă puterea Ta şi vino să ne mântuieşti pe noi.
4.	Dumnezeule, întoarce-ne pe noi şi arată faţa Ta, şi ne vom mântui!
5.	Doamne, Dumnezeul puterilor, până când Te vei mânia de ruga robilor Tăi?
6.	Ne vei hrăni pe noi cu pâine de lacrimi şi ne vei adăpa cu lacrimi, peste măsură?
7.	Pusu-ne-ai în ceartă cu vecinii noştri şi vrăjmaşii noştri ne-au batjocorit pe noi.
8.	Doamne, Dumnezeul puterilor, întoarce-ne pe noi şi arată faţa Ta şi ne vom mântui.
9.	Via din Egipt ai mutat-o; izgonit-ai neamuri şi ai răsădit-o pe ea.
10.	Cale ai făcut înaintea ei şi ai răsădit rădăcinile ei şi s-a umplut pământul.
11.	Umbra ei şi mlădiţele ei au acoperit cedrii lui Dumnezeu.
12.	Întins-a viţele ei până la mare şi până la râu lăstarele ei.
13.	Pentru ce ai dărâmat gardul ei şi o culeg pe ea toţi cei ce trec pe cale?
14.	A stricat-o pe ea mistreţul din pădure şi porcul sălbatic a păscut-o pe ea.
15.	Dumnezeul puterilor, întoarce-Te dar, caută din cer şi vezi şi cercetează via aceasta,
16.	Şi o desăvârşeşte pe ea, pe care a sădit-o dreapta Ta, şi pe fiul omului pe care l-ai întărit ţie.
17.	Arsă a fost în foc şi smulsă, dar de cercetarea feţei Tale ei vor pieri.
18.	Să fie mâna Ta peste bărbatul dreptei Tale şi peste fiul omului pe care l-ai întărit ţie.
19.	Şi nu ne vom depărta de Tine; ne vei da viaţă şi numele Tău vom chema.
20.	Doamne, Dumnezeul puterilor, întoarce-ne pe noi şi arată faţa Ta şi ne vom mântui.

Psalmul 80

Bucuraţi-vă de Dumnezeu, ajutorul nostru; strigaţi Dumnezeului lui Iacob!

Cântaţi psalmi şi bateţi din timpane; cântaţi dulce din psaltire şi din alăută!

Sunaţi din trâmbiţă, la lună nouă, în ziua cea binevestită a sărbătorii noastre!

Că poruncă pentru Israel este şi orânduire a Dumnezeului lui Iacob. Mărturie a pus în Iosif, când a ieşit din pământul Egiptului, şi a auzit limba pe care n-o ştia:

"Luat-am sarcina de pe umerii lui, că mâinile lui au robit la coşuri.

Întru necaz M-ai chemat şi te-am izbăvit, te-am auzit în mijlocul furtunii şi te-am cercat la apa certării.

Ascultă, poporul Meu, şi-ţi voi mărturisi ţie, Israele: De Mă vei asculta pe Mine,

Nu vei avea alt Dumnezeu, nici nu te vei închina la dumnezeu străin,

Că Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Cel ce te-am scos din pământul Egiptului. Deschide gura şi o voi umple pe ea.

10.

Dar na ascultat poporul Meu glasul Meu şi Israel n-a căutat la Mine.

11.

Şi i-am lăsat să umble după dorinţele inimilor lor şi au mers după cugetele lor.

12.

De M-ar fi ascultat poporul Meu, de ar fi umblat Israel în căile Mele,

13.

I-aş fi supus de tot pe vrăjmaşii lor şi aş fi pus mâna Mea pe asupritorii lor.

14.

Vrăjmaşii Domnului L-au minţit pe El, dar le va veni timpul lor, în veac.

15.	Că Domnul i-a hrănit pe ei din griul cel mai ales şi cu miere din stâncă i-a săturat pe ei".

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI – ZIUA 16 – 6 Martie

A. PLĂCINTE

Plăcintă cu morcov

· foi de plăcintă;

· 2 pachete margarină;

· 500 g zahăr;

· 500 g morcov ras pe răzătoarea mică;

· 7 linguri ulei;

· 1 vanilie;

· ½ linguriţă bicarbonat stins în oţet sau lămâie

Se amestecă bine toate ingredientele şi se toarnă în tavă.

Se poate garnisi cu un strat obţinut din 100 g nuci măcinate şi 3 linguri gem.

Se dă la cuptor 20 – 25 minute.

B. SALATE

Salată de fasole boabe
* 400 g fasole fiartă,
* 2-3 ridichi,
* 2 cepe verzi,
* 1 lingură de oţet pentru salate,
* 1 lingură de ulei de măsline,
* sare după gust.
Se pune fasolea într-un castron, se toacă ceapa şi ridichile şi se amestecă cu fasolea, oţetul, uleiul şi sarea.
Se poate pune şi un căţel de usturoi şi salata este gata.

C. SOSURI

Sos piperat

· 3 cepe potrivite fin tocate;

· 1 kg ardei roşii şi verzi;

· 500 g roşii bine coapte;

· 5 linguri ulei;

· Sare;

· Piper;

· ¼ litru apă;

· 1 lingură oţet;

· 4 căţei usturoi pisaţi

Se căleşte ceapa în ulei 5 minute.

Se adaugă şi se lasă să se călească ardeii tăiaţi în solzi lungi.

Se adaugă roşiile decojite şi tăiate mărunt, sarea, piperul, oţetul, apa şi usturoiul.

Se lasă sosul să fiarbă 20 minute.

D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Supă de zarzavaturi

· 2 cartofi;

· 2 morcovi;

· 1 ţelină mică;

· 1 praz;

· 2 roşii (sau suc de roşii);

· 2 cepe;

· 1 legătură pătrunjel;

· ½ ceaşcă ulei;

· Sare;

· Piper

Se curăţă, se spală şi se taie zarzavaturile mărunt.

Se fierb în apă cu ulei până se sfarmă.

Se pasează astfel încât să se obţină o cremă.

Dacă este prea consistentă crema se poate subţia cu puţină apă.

Dacă este prea subţire se poate îngroşa cu 2 linguri fulgi de porumb care se dizolvă în puţină apă rece.

E. MÂNCĂRURI

Musaca de cartofi cu soia

* 1 kg de cartofi,

* 250 g de soia granule,

1 ceapă,
condimente,
pastă de roşii.

Cartofii fierţi în coajă se curăţă şi se feliază.

Soia se înmoaie în apă cu condimente.

Când se umflă, granulele se scurg, se călesc cu puţină ceapă şi se adaugă verdeaţă.

Compoziţia se pune în cratiţa unsă, tapetată cu pesmet: un rând de cartofi, un rând de soia şi pastă de roşii.

Se dă la cuptor până se rumeneşte.

F. DULCIURI

Chec cu mere

· 6 mere curăţate şi tăiate felii subţiri;

· 1 ½ ceaşcă zahăr;

· 1 ceaşcă ulei;

· 3 ceşti făină;

· 1 linguriţă praf de copt;

· 1 linguriţă bicarbonat;

· 1 linguriţă sare;

· 1 linguriţă scorţişoară;

· ½ ceaşcă nucă pisată;

· ½ ceaşcă stafide;

· 1 vanilie;

· Zahăr pentru pudrat

Se pun merele cu zahărul într-o cratiţă mare la foc mic până ce zahărul se topeşte. Merele nu trebuie să se coacă, doar să se înmoaie.

Se ia cratiţa de pe foc şi se adaugă pe rând o parte din făină, mirodeniile, sarea, nuca şi stafidele.

Se amestecă cu grijă şi se adaugă uleiul şi restul de făină. Compoziţia trebuie să fie groasă.

Se toarnă în tava tapetată cu ulei şi făină şi se coace la foc potrivit 45 – 50 minute.

Când se răceşte bine se pudrează cu mult zahăr.

ISTORIE PE ZILE 6 Martie

Evenimente

· 961 – Generalul (si viitorul imparat) bizantin Nichifor Fokas, cucereste dupa un asediu de 9 luni cetatea Candia (azi Heraklion), masacrandu-i pe aparatorii arabi. Este sfarsitul Emiratului Creta.

· 1447 – Incepe pontificatul Papei Nicolae al V-lea (Tommaso Parentucelli, n. cca. 1397 – d. 24 martie 1455). Pontificatul său a fost marcat de evenimente dramatice, dintre care cel mai important este Caderea Constantinopolului. În anii următori a încercat să lanseze o cruciadă împotriva otomanilor, dar a fost fără succes. În ultimele momente ale pontificatului său, observă că vechea Catedrală a Sfântului Petru din Roma, construită în secolul al-IV-lea d.Hr de către Constantin cel Mare era într-o stare jalnică, așa că decide demolarea Colosseumului și folosirea materialului din el pentru a repara catedrala , dar moare în anul 1455 și nu reușește să-și ducă planul la bun sfârșit. A pus capat schismei antipapei Felix al V-lea si a fondat Biblioteca Vaticanului. Este ultimul papă cu numele de Nicolae.

· 1486: Bătălia de la Şcheia. Confruntare în cadrul expediţiei otomane ce are ca scop înlocuirea domnului Moldovei, Ştefan cel Mare (1457 – 1504), cu pretendentul Hroiot, un fiu al lui Petru Aron (1451 – 1452, 1454 – 1457). Sultanul Bayezid al II-lea (1481 – 1512) încredinţează atacul aspra Moldovei sangeacbey-ului de Silistra, Bali bey Malcocioglu, Ali bey şi Iskender bey, cu ordinul de a-l îndepărta pe recalcitrantul domn. Otomanii au trecut Dunărea pe la Isaccea, la 19 februarie 1486, iar peste câteva zile au trecut Prutul. Alături de oştile muntene, ele înaintează spre Siret, îndreptându-se spre Suceava. În apropiere de Roman, Ştefan cel Mare le iese în întâmpinare, la Şcheia (Bulgari), cu o parte din armată. În prima parte a bătăliei, oştile lui Ştefan sunt învinse: „a bătut Petru Hronoda pe Ştefan voievod şi a câştigat lupta şi Ştefan voievod a căzut de pe cal şi a zăcut printre morţi de dimineaţă până la prânz. Atunci a venit călare un boier, cu numele Purice, care a recunoscut pe Ştefan voievod. Atunci a scos pe voievod de acolo, de şi-a adunat oastea lui, şi a trimis la Petru voievod pe un boier, anume Pântece, care s-a supus lui Petru voievod şi l-a scos afară din bătălie, după ce l-a convins că de acum câştigase bătălia. Şi cu ceata lui au tăiat capul lui Petru voievod şi au adus capul lui Ştefan voievod. Astfel, a rămas Ştefan voievod stăpân în ţară, cu ajutorul lui Dumnezeu”. (Cronicile slavo-române). Cei doi boieri ai lui Ştefan, Purice şi Pântece, au schimbat situaţia, recuperarea domnului şi uciderea pretendentului a dus la mobilizarea trupelor şi la victoria moldovenilor. Consecinţa cea mai importantă a acestor ultime conflicte cu otomanii a fost încheierea păcii cu sultanul, în acelaşi an (1486), Ştefan cel Mare fiind de acord şi cu plata tributului.

· 1521: Fernando Magellan, navigator portughez aflat in slujba regelui Spaniei, a descoperit insula Guam din Oceanul Pacific.

· 1836: Bătălia de la Alamo - 200 de oameni au apărat un mic fort din Texas timp de 13 zile împotriva a mii de soldați mexicani conduși de Antonio Lopez de Santa Anna, guvernatorul Mexicului. Bătălia de la Alamo (23 februarie – 6 martie 1836) a fost un eveniment-cheie în cadrul Revoluției Texane. După un asediu de 13 zile, soldații mexicani conduși de președintele general Antonio López de Santa Anna au lansat un asalt asupra Misiunii Alamo de lângă San Antonio de Béxar (astăzi, San Antonio, Texas). Toți apărătorii texani au fost uciși, cu excepția a doi. Cruzimea lui Santa Anna din timpul bătăliei i-a inspirat pe numeroși texani—atât coloniști din Texas cât și aventurieri din Statele Unite—să se alăture armatei texane. Mânați de dorința de răzbunare, texanii au reușit apoi să învingă armata mexicană în bătălia de la San Jacinto, în 21 aprilie 1836, punând capăt revoluției.

· 1837: Bisericile din stanga Nistrului sunt scoase din ordinul autoritatilor imperiale ruse din subordinea eparhiei Chişinăului şi Hotinului.

· 1837: prin decret imperial rus, mănăstirea Căpriana revine din subordinea eparhiei Chișinăului în cea a mănăstirii Zografu de pe Muntele Athos, dar pînă la 9 martie 1873, cînd e trecută în subordonarea Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei. Mănăstirea Căpriana, unul din cele mai vechi așezăminte monastice din Repubica Moldova, situată în codrii ce acoperă ținutul deluros al Moldovei Transprutiene, numiți cîndva codrii Lăpușnei, reprezintă un monument de valoare culturală și istorică excepțională pentru neamul românesc. Localitatea deosebit de pitorească, este situată într-o depresiune încîntătoare, fiind înconjurată din trei părti de coline împădurite.

· 1853: Opera Traviata, de Giuseppe Verdi are premiera la Veneția. Giuseppe Fortunino Francesco Verdi (n. 10 octombrie 1813, Le Roncole — d. 27 ianuarie 1901, Milano), compozitor italian, vestit mai ales pentru creațiile sale în muzica de operă. Traviata (în italiană La traviata) este o operă în trei acte compusă de Giuseppe Verdi pe libretul în limba italiană al lui Francesco Maria Piave. La baza operei stă romanul lui Alexandre Dumas fiul, Dama cu camelii.
Premiera operei a avut loc la Teatro La Fenice din Veneția, în data de 6 martie 1853. Prima reprezentație a fost un eșec, datorat în primul rând mediocrității interpretării. Abia la reprezentația din 6 mai 1854 pe mica scenă a teatrului San Benedetto, tot de la Veneția, opera a avut un real succes. La Timișoara, „La Traviata” a avut premiera în 9 februarie1855. Premiera la Teatrul Moldovenesc de Stat de Operă și Balet „A.S.Pușkin” din Chișinău a avut loc la 12 octombrie 1962.

· 1869: Dimitri Mendeleev a prezentat in premiera, in cadrul unei conferinte a Societatii Ruse de Chimie, tabelul periodic al elementelor. Acesta a realizat prima varianta a sistemului periodic al elementelor chimice in 17 februarie 1869. Atunci el a ordonat pentru prima data cele 63 de elemente chimice cunoscute la acea vreme in ordinea cresterii maselor atomice. A realizat tabelul folosindu-se doar de simbolurile elementelor, pe care le-a aranjat pe orizontala, iar apoi pe verticala, aceasta din urma structurare ajutandu-l sa descopere Legea periodicitatii (proprietatile fizice si chimice ale elementelor sunt intr-o dependenta periodica de greutatile lor atomice). Sistemul conceput de Mendeleev nu a fost acceptat usor, colegii sai fiind neincrezatori in teoria sa. Versiunea finala a tabelului a fost realizata in 1871, insa profesorul rus a lasat spatii libere in tabel tocmaiu in ideea descoperirii de noi elemente chimice. Sistemul periodic numara in prezent 118 elemente chimice, din care 90 se gasesc in stare naturala (2 lichide, 11 gaze si 77 solide), iar altele 28 artificiale. Pana in 1984 s-au produs din acestea 6.845.000 de compusi. Dimitri Ivanovici Mendeleev (n. 27 ianuarie 1834 (S.N. 8 februarie), Tobolsk, Imperiul Rus – d. 20 ianuarie 1907 (S.N. 2 februarie), Sankt Petersburg, Imperiul Rus) a fost un chimist rus care a publicat un tabel periodic al elementelor asemănător cu cel actual. Tabloul lui Mendeleev era o reprezentare mai completă a relației complexe dintre elementele chimice, și, pe de altă parte, cu ajutorul acelui tabel, Mendeleev a fost capabil să prezică atât existența altor elemente (pe care le-a numit eka-elemente) nici măcar bănuite a exista pe vremea sa, precum și a proprietăților lor generale. Majoritatea previziunilor sale au fost confirmate de descoperirile ulterioare din chimie.

· 1883: Legea pentru aderarea României la Convenția Internațională a metrului, încheiată, la Paris, la 8/20 mai 1875.

· 1897: A intrat în vigoare Legea repausului în zilele de duminică și sărbători. Potrivit legii, era liberă doar dimineața de duminică și alte 14 sărbători pe an.

· La 6 martie - 9 martie 1907 are loc apogeul răscoalei ţărăneşti în regiunea Moldova din România. Răscoala țărănească inițial ia amploare în principal în localitățile din județele Dorohoi și Iași. La începutul secolului XX, în România, țărănimea constituia peste 80% din populație dintre care majoritatea aveau foarte puțin pămînt în poroprietate iar a zecea parte din ei chiar deloc. Majoritatea țăranilor trăiau din ceea ce lucrau, în dijmă sau pe plată, la marele proprietar vecin. În România acelei perioade, identic precum în Rusia, Polonia, Ungaria, existau proprietari de latifundii foarte mari care se întindeau pe zeci și chiar sute de mii de hectare. Diferența enormă dintre cantitatea de pămînt deținută de marii latifundiari și cea deținută de țărani constituie o primă cauză a nemulțumirilor țărănimii. O altă cauză este impunerea țăranilor spre cultivarea culturilor destinate exclusiv exportului (grîu, rapiță, etc), marii latifundiari dorind să scotă profituri maxime din exportul de alimente. Orientarea agriculturii spre export în România vine încă din vreme principatelor românești în urma tratatului de la Adrianopol (1829), tratat care a deschis hotarele principatelor pentru comerțul cu occidentul. Creșterea fenomenului arendășiei, constituie a treia și cea mai importantă cauză a răscoalei. Boierii nu mai doreau să se ocupe direct de administrația proprietăților lor, trecînd cu traiul la oraș. Acest fenomen a avut loc pînă și în zona Moldovei, cea mai conservatoare din România. Prin urmare boierii și marii latifundiari, închiriau domeniile lor unor intermediari (arendași), primind în schimb o sumă fixă (arendă). Arendașii, deseori străini de sat și chiar de neam, la rîndul lor încercau să obțină de pe seama țăranului profituri cît mai mari într-o perioadă cît mai scurtă de timp. Arendașii fiind mult mai duri și neînduplecațu cu țăranii decît boierii ajunsese să fie dușmanul principal al țărănimii din România. Răscoala țărănească din 1907, pornind din nordul Moldovei a ajuns pînă în Oltenia, cuprinzînd toată România. Mai multe proprietăți ale latifundiarilor au fost distruse, iar numeroși arendași au fost uciși sau răniți. Guvernul conservator (Partidul Conservator) nu a putut face față situației, astfel încît liberalii lui Dimitrie Sturdza au preluat puterea. Liberalii au făcut ceea ce nu se puteau hotărî să faca conservatorii și anume să folosească armata și tunurile împotriva țăranilor. A fost o adevărată tragedie fiind omorîți circa 11 000 - 12 000 oameni, cifră neconfirmată deoarece nu s-a făcut nicodată un raport integru al victimelor.

· 1919: Consiliul Militar interaliat de la Paris a transmis Ungariei hotărârea privind obligativitatea retragerii trupelor maghiare din Transilvania,pană la încheiearea păcii care va hotărî noile graniţe politice (“Nota Vyx).

· 1930: A avut loc, la cinematograful Capitol din București, premiera filmului documentar Viața unui oraș, reintitulat ulterior Viața începe mâine, realizat de regizorul Jean Mihail; filmul a marcat începutul carierei de documentarist a regizorului. Jean Mihail (numele inițial a fost Jean Mihailovici) (n. 5 iulie 1896, com. Hălăucești, județul Roman — d. 12 martie 1963, București) a fost un regizor de film, scenarist, scriitor român. A absolvit cursurile școlii primare în localitatea natală, studii liceale la Liceul Roman Vodă din Roman, apoi studii universitare la București. Dedicat artei cinematografice a efectuat călătorii de studiu în Germania și Franța. A debutat în 1923, ca regizor secund, cu Țigănușa de la iatac. Este un pionier al artei cinematografice româneștri.

· 1941: A avut loc, la Opera Română din București, premiera operei Alexandru Lăpușneanu, de Alexandru Zirra, unul dintre pionierii muzicii de operă românești. Compozitor român (Roman, 1883 — Sibiu, 1946). Studiile muzicale le-a început la Conservatorul din Iaşi (1902-1905), finalizându-le la Conservatorul Giuseppe Verdi din Milano (1905-1907; 1909—1911), sub îndrumarea lui Carlo Gatti (armonie, contrapunct, compoziţie). Din 1907 până în 1940, cu unele întreruperi, este profesor de armonie şi director (1922-1924) al Conservatorului din Iaşi. În perioada 1925-1931 a predat armonie şi canto şi a fost director al Conservatorului din Cernăuţi. În stagiunea 1940-1941 a fost directorul Operei Române din Bucureşti. În 1944 este distins cu premiul „G. Hamangiu” al Academiei Române. Creaţia sa are în centru muzica de operă:Alexandru Lăpuşneanu (1930, rev. 1944), după C. Negruzzi; O făclie de Paşti (1937), după I.L. Caragiale; Capra cu trei iezi(1939), operă-basm după Ion Creangă; Furtuna (1941); Ion Vodă Potcoavă (1943), toate libretele fiind semnate chiar de compozitor. Cea mai importantă lucrare lirică teatrală a lui Zirra rămâne drama istorico-psihologică Alexandru Lăpuşneanu, muzica acesteia conturând cu plasticitate psihologia personajelor şi dramatismul situaţiilor. Melodica tensionată este înveşmântată într-o armonie complexă, bogată în disonanţe şi în inflexiuni modale ce au la bază tradiţia muzicii bizantine şi mai puţin pe aceea a folclorului. Pe de altă parte,Capra cu trei iezi, lucrare cu o intrigă simplă şi antrenantă, cuprinzând melodii inspirate şi accesibile, este una dintre cele mai reuşite opere pentru copii din creaţia românească. Un alt domeniu privilegiat de Zirra a fost muzica simfonică: trei simfonii (I „Ţărănească”; a Il-a; a IlI-a „Descriptiva”, 1922), poemele simfonice Tândală şi Păcală (1925), Ţiganii (1929), Pe şesul Moldovei (1931), Hanul Ancuţei(1932 ?),Cetatea Neamţului (1936), Poem simfonic cu vioară solo (1926), Poem simfonic cu solo de pian (1930),Rapsodia I pentru orchestră (1930), Suită de cântece moldoveneşti (1933), suita simfonică O săptămână muzicală (1936). A mai scris muzică vocal-simfonică (Luceafărul, 1912), de cameră (sonate, cvartete), corală, vocală şi lucrări didactice (Tratat de armonie, Craiova, 1928). Aşezată lângă Petru Rareş de Eduard Caudella şi de Năpasta de Sabin Drăgoi, lucrarea Alexandru Lăpuşneanu este încadrată în perioada de început a operei româneşti. Premiera din 6 martie 1941 la Bucureşti a operei a fost larg comentată de personalităţi importante ale vremii ca Mihail Jora, Emanoil Ciomac, Petru Comarnescu, Alexandru Lascarov-Moldoveanu, Filaret Barbu ş. a., citaţi ca atare în monografie.

· 1945: Instaurarea guvernului dr. Petru Groza (sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui Petru Groza ca prim ministru; acesta formează un nou guvern, în care ministerele cheie erau deținute de comuniști).

· 1948: A fost înființat Teatrul Alexandru Davila din Pitești.

· 1948: A fost creată Organizația Maritimă Internațională (OMI) – instituție specializată a ONU.

· 1951: Începe procesul lui Ethel și Julius Rosenberg. Ethel și Julius Rosenberg au fost condamnați la moarte sub acuzația de spionaj în favoarea Uniunii Sovietice, îndeosebi pentru furnizarea datelor secrete privind bomba atomică. Procesul Rosenberg a avut răsunet mare în anii 1950. Cazul Rosenberg continuă să fie controversat și astăzi. Sentința de condamnare la moarte a fost pronunțată la 5 aprilie 1951, iar execuția a avut loc la 19 iunie 1953 în închisoarea Sing-Sing din statul New York

· 1953: Gheorghi Malenkov îi succede lui Stalin ca premier și Prim Secretar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.

· 1957: Ziua națională a Republicii Ghana (fosta Coastă de Aur); aniversarea proclamării independenței.

· 1964: Constantin al II-lea devine rege al Greciei.

· 1967: Fiica lui Iosif Stalin, Svetlana Allilueva, a depus o cerere oficială de azil politic la ambasada americană din India. Svetlana Allilueva (n. 28 februarie 1926 – d. 22 noiembrie 2011), cunoscută și ca Svetlana Iosifovna Stalina, scriitoare, al treilea copil și singura fiică a lui Stalin. Allilueva a cauzat un scandal internațional în 1967 prin refugierea sa în SUA.

· 1989: Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe sovietic anunță abolirea doctrinei Brejnev, afirmând că viitorul fiecărei țări est-europene se află în propriile ei mâini.

· 1992: Virusul „Michelangelo” a început să afecteze calculatoarele.

· 1993: A fost semnată, la Istanbul, Convenția privind cooperarea în domeniile culturii, învățământului, științei și informațiilor în zona Mării Negre.

· 1994: Controversatul sondaj de opinie „La sfat cu poporul” din Republica Moldova, ale cărui rezultate sunt invocate de către autorități în calitate de argument pentru fortificarea „statalității” Republicii Moldova.

· 1997: Tabloul lui Pablo Picasso, Cap de femeie, este furat de la galeria londoneză și recuperat o săptămână mai târziu.

· 2000 - Jocurile Olimpice Sydney 2000. Dintre cele 53 de monede comemorative consacrate acestei manifestări sportive, au fost prezentate la Sydney 17, dintre care una considerată cea mai mare din istoria Jocurilor Olimpice (diametrul de 10 cm).

· 2003 - George W. Bush afirmă că, dacă Saddam Hussein nu dezarmează de bună voie Irakul, Statele Unite vor atinge acest obiectiv prin forţă, chiar şi fără o nouă rezoluţie a Naţiunilor Unite.

· 2008 - Guvernul Islandei a recunoscut oficial independenţa Kosovo

Nașteri

· 1340: Ioan de Gaunt, Duce de Lancaster, al treilea fiu al regelui Eduard al III-lea al Angliei (d. 1399)

· 1405 – S-a nascut regele Ioan al II-lea al Castiliei (d. 20 iulie 1454), fiul lui Henric al III-lea al Castiliei și a soției sale, Caterina de Lancaster, fiica lui Ioan de Gaunt, Duce de Lancaster. A domnit din 1406 până în 1454. Ioan al II-lea a declarat legile Valladolid, care au restricționat activitatea socială a evreilor din regat. Printre cele mai notabile prevederi a fost, obligarea evreilor să poarte haine distinctive și interzicerea deținerii unor funcții de administrare.

· 1475: S-a nascut Michelangelo Buonarroti Simoni, pictor, sculptor si arhitect italian. S-a nascut la Caprese, Toscana, fiind al doilea din cei cinci fii ai familiei. Tatal sau, oficial florentin, a avut legaturi cu familia Medici care avea sa ii sustina cariera artistica pentru un timp. In 1488, pe cand avea 13 ani, tatal sau il trimite ca ucenic in atelierul pictorului Domenico Ghirlandaio, unul dintre cei mai importanti pictori din Florenta. In paralel, tanarul Michelangelo a studiat insa si sculptura cu Bertoldo di Giovanni, fost elev al lui Donatello. Doi ani mai tarziu, acesta a ajuns la curtea lui Lorenzo de Medici (Magnificul), mecena al artelor, unde a avut ocazia sa cunosca personalitati ilustre ale vremii. In aceasta perioada a realizat lucrari ca Madona della Scala si Lupta centaurilor. A ramas in palatul familiei Medici pana la moartea protectorului sau (1492), dupa care a parasit Florenta si s-a stabilit in Bologna, lucrand pentru Biserica „San Domenico”. S-a mutat apoi in Roma, la cererea oficialilor de la Vatican executand mai multe sculpturi cu tematica religioasa, dar si celebra lucrare Bachus. Peregrinarile sale au continuat insa, pentru ca in 1534 sa revina la Vatican la cererea lui Papa Clement al VII-lea. Michelangelo a primit sarcina sa picteze Capela Sixtina cu tema Judecatii de Apoi, lucrare cu care a socat comunitatea catolica de la Vatican. In momentul dezvelirii frescei, papa Paul al II-lea (succesorul lui Clement al VII-lea) a fost socat, iar criticii l-au acuzat de blesfamie datorita faptului ca personajele pictate erau goale. In ciuda atacurilor virulente, a continuat sa lucreze in slujba Bisericii Catolice pana la sfarsitul vietii, concentrandu-se indeosebi pe arhitectura dupa ce in 1549 a fost numit arhitect sef al Bisericii „San Pietro”. A murit in 18 februarie 1564, iar conform dorintei sale a fost ingropat in Biserica „Santa Croce” din Florenta.

· 1619 – S-a nascut Hector Savinien de Cyrano de Bergerac (d. 28 iulie 1655), aventurier, dramaturg și eseist francez. Prin utopiile sale filozofice, a fost un precursor al iluminismului. În domeniul literar a fost influentat der Molière și conceptele utopice ale unor filozofi ca Thomas Morus și Tommaso Campanella. Viața sa aventuroasă, precum și figura sa originală l-au inspirat pe Edmond Rostand în scrierea comediei eroice Cyrano de Bergerac (1897).

· 1760: S-a născut Amalie Zephyrine de Salm-Kyrburg, străbunica din partea paterna a regelui Carol I al României (d.17 octombrie 1841). Amalie Zephyrine de Salm-Kyrburg a fost fiica Printului Philip Joseph de Salm-Kyrburg (primul print de Salm-Kyrburg) si a Mariei Theresa de Hornes, fiica cea mare si mostenitoarea printului Maximilian de Hornes. S-a nascut la Paris, unde parintii ei, aristocrati germani, s-au instalat in jurul anului 1750. Amalie avea trei surori si un frate, toti mai mari. In 1782, la cererea parintilor ei, ea s-a casatorit cu Anton Aloys, Print de Hohenzollern-Sigmaringen. In timpul Revolutiei franceze, fratele sau Frederic al III-lea si iubitul ei, Alexandre de Beauharnais au fost ghilotinati, dar Amalie Zephyrine a stiut cum sa supravietuiasca revolutiei. In 1797, ea a cumparat cimitirul in care fratele si iubitul ei au fost ingropati intr-un mormant de masa. In ciuda a tot, printesa a mentinut relatii bune cu o serie de figuri influente ale Revolutiei, cum ar fi Charles-Maurice de Talleyrand si Josephine de Beauharnais, vaduva iubitului ei Alexandre si viitoarea sotie a lui Napoleon Bonaparte. Cativa ani mai tarziu, Amalie Zephyrine a folosit cu succes contactele sale la curtea lui Napoleon pentru a mentine suveranitatea principatului sau de Sigmaringen. Ea a devenit tutorele nepotului ei Frederic al IV-lea de Salm-Kyrburg (1789-1859), care a devenit Print de Salm-Kyrburg in 1794. Conditia lui Napoleon pentru a salva principatul de Sigmaringen a fost ca fiul ei, Karl, sa se casatoreasca cu Antoinette Murat, nepoata lui Joachim Murat. Pentru familia Hohenzollern-Sigmaringen a fost o casatorie greu de acceptat (Antoinette era fiica unui carciumar), insa mariajul a fost unul fericit. S-au nascut patru copii, intre care si Karl Anton, tatal viitorului rege Carol I al Romaniei. Dupa douazeci de ani la Paris, printesa s-a intors in 1822 la Hohenzollern-Sigmaringen, unde initial a locuit intr-o anexa a fostei manastiri Inzigkofen si mai tarziu intr-o resedinta numit Prinzenbau, pe care sotul ei a construit-o pentru ea la Sigmaringen. Amalie era foarte iubita, dadea regulat pomeni celor saraci, ajuta scolile si, de asemenea, a infiintat un institut de formare pentru tinerele fete. A murit la varsta de 81 de ani. O stanca in Donautal, in Hohenzollern-Sigmaringen este numita Amalienfelsen, amintind de ea .

· 1779: Antoine-Henri Jomini, general francez (d. 1869)

· 1787: Joseph von Fraunhofer, fizician german (d. 1826)

· 1806: S-a născut Elizabeth Barrett Browning, poetă britanică (d. 1861). O mare parte din poeziile sale abordeaza teme religioase si a fost interesata de dezbaterile teologice. A învățat ebraică și a citit Biblia ebraică. A scris de asemenea versuri de o deosebită sensibilitate dedicate soțului ei, poetul Robert Browning.

· 1817: Prințesa Clementine de Orléans (d. 1907)

· 1823: Regele Karl de Württemberg (d. 1891)

· 1866 - S-a născut Dumitru Kiriac-Georgescu, compozitor, profesor, dirijor de cor şi folclorist, unul dintre precursorii şcolii moderne de compoziţie în România (m. 8 ianuarie 1928). Compozitor şi folclorist român (Bucureşti, 1866 — id., 1928), studiază mai întâi la Conservatorul din Bucureşti (1880-1885), apoi la Conservatorul din Paris, unde îi are ca profesori pe E. Pessard (armonie), Theodore Dubois (contrapunct), Charles-Marie Widor (compoziţie) şi, în sfârşit, la Schola cantorum din Paris (1892-1897), cu Vincent d’Indy (compoziţie). A fost licenţiat al Facultăţii de Drept din Bucureşti. Activitatea sa de dirijor de cor începe la Capela română din Paris (1894-1899). După reîntoarcerea în ţară, D.G. Kiriac pune bazele Societăţii Corale „Carmen” (1901-1928), al cărei dirijor va fi timp de aproape trei decenii, în acelaşi timp dirijând corul bisericii Sf. Spiridon-Nou şi corul bisericii Domniţa Bălaşa (1909-1921). În paralel, a fost profesor de teorie-solfegii, armonic şi ansamblu coral la Conservatorul bucureştean (1900-1928). A fost membru fondator al Societăţii Compozitorilor Români (1920), activând în favoarea înfiinţării Arhivei de Folclor a Societăţii. Orientarea muzicii corale şi vocale a lui D.G. Kiriac este legată de valorificarea folclorului ţărănesc şi a trăsăturilor modale ale acestuia. Autorul adoptă cu precădere genul miniaturii corale, multe dintre coruri recurgând chiar la melodia folclorică autentică. Prelucrările sale se disting prin rafinamentul melodic şi prin păstrarea formulelor modale, care le conferă originalitate (Am umblat pădurile; Codrule, codruţule; Morarul; Hai, hai murgule, hui! etc). Pornind de la filonul cântărilor bizantine, D.G. Kiriac este unul dintre compozitorii care a mers pe drumul valorificării vechilor melodii psaltice, epurate de ornamentică (Cântările Liturghiei pentru copii şi popor, 1926; Liturgia psaltică; Îngerul a strigat, Axionul învierii, 1902). Liturghia psaltică este o lucrare monumentală, în care se îmbină momentele omofone cu cele contrapunctice, stilul arhaic cu cel contemporan, muzica bizantină cu folclorul. Îi datorăm şi muzică pentru voce şi pian, în general pe teme populare româneşti: Ciobănaş de la miori, Pe cărare sub un brad, Fata şi cucul. D.G. Kiriac semnează mai multe culegeri dc folclor, printre care Cântece populare româneşti culese cu ajutorul fonografului, manuscris îngrijit de C. Brăiloiu (1928), Cântece populare româneşti (Bucureşti, 1960) şi numeroase lucrări didactice (cântece, coruri, solfegii etc).

· 1870: Oscar Straus, compozitor vienez (d. 1954)

· 1903: Împărăteasa Kōjun, soția împăratului Hirohito al Japoniei (d. 2000)

· 1905 - S-a născut Bob Wills, muzician country american (n.13.05.1975).

· 1917: S-a născut filosoful american Donald Davidson. Lucrările sale a exercitat o influență considerabilă în multe arii ale filosofiei începând cu anii 1960, în special în filosofia minții, filosofia limbajului și teoria acțiunii.

· 1917: S-a născut Will Eisner, unul dintre cei mai importanți contributori la dezvoltarea benzilor desenate, cunoscut pentru studioul de benzi desenate pe care el l-a fondat și pentru utilizarea benzilor desenate ca un mediu de instruire.

· 1920: Ion Apostol Popescu, poet, folclorist și critic literar român (d. 1984

· 1920: Ernest Maftei, actor român de teatru și film (d. 2006). In Mișcarea Legionară a aderat la varsta de 17 ani, ajungand unul dintre militantii ei de frunte in judet.În dosarele de la Securitate, era numit chiar al treilea cel mai periculos om pentru comunismul român. În momentul în care primește ordine de la București să ridice 136 de evrei suspectați de activități comuniste și subversive, el preia pe toți cei din listă și îi ascunde la Prăjești unde îi angajează la cariera de piatră care aparținea tatălui său. În urma acestei acțiuni tatăl său este arestat mai târziu și încarcerat. A fost judecat de către comuniști de mai multe ori însă a fost achitat tot timpul din cauza intervențiilor evreilor salvați de el și care au depus mărturii pentru a-l ajuta. Pentru a scăpa de opresiunile comuniste preia numele de Irimia Valahul. A participat activ la evenimentele din 21 decembrie 1989, apărând în fața demonstranților cu un steag fără stemă (nedecupat) și a rămas în stradă până la finalizarea evenimentelor. A participat si la protestele din iunie și a fost bătut și lăsat inconștient pe malul Dâmboviței, fiind salvat ulterior de un trecător. A fost unul dintre marii actori ai filmului românesc și unul dintre cei mai populari actori români. Alături de Colea Rautu și alți actori, a înființat Uniunea Cineaștilor din România. A colaborat la realizarea popularei emisiunii „Ferma”, specializată pe teme din viața rurală și agricultură, transmisă pe canalul TVR. În 1995, a devenit membru al partidului „Pentru patrie”, alăturându-se camarazilor săi împreună cu care luptase și suferise în închisori.

· 1924: Benedict Corlaciu, poet și prozator român, stabilit în Franța în 1972 (d. 1981)

· 1926 - S-a născut Andrzej Wajda, considerat cel mai important regizor de film şi teatru polonez, cu o carieră încununată de numeroase premii. Ofiţer al Legiunii de Onoare a Franţei şi Doctor Honoris Causa al Universităţii din New York (“Pădurea de mesteceni”, “Cenuşă şi diamant”).

· 1927 - S-a născut romancierul columbian Gabriel Garcia Marquez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1982 (“Un veac de singurătate”, “Despre dragoste şi alţi demoni”). Gabriel García Márquez (n. 6 martie 1927, Aracataca, Columbia – d. 17 aprilie 2014, Ciudad de México, Mexic) a fost un scriitor columbian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1982, pentru roman și proză scurtă, în care fantasticul și realul sunt combinate într-o lume liniștită de bogată imaginație, reflectând viața și conflictele unui continent. Este cunoscut de către prieteni drept Gabo. Cel mai cunoscut roman al său este: Cien años de soledad (Un veac de singurătate). Literatura sa se încadrează în paradigma realismului magic.

· 1933: S-a născut artista română de teatru și film, Margareta Pogonat: (d.11 mai 2014, Bucuresti). Margareta Pogonat s-a născut pe 6 martie 1933, la Iaşi, mama sa fiind actriţă, iar tatăl său, om politic. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în anul 1959, la clasa profesorului Alexandru Finti, după care şi-a făcut debutul în spectacolul de teatru "Două lozuri", în care a jucat împreună cu Grigore Vasiliu Birlic. La început a colaborat cu Teatrul de Stat din Botoşani, Teatrul Naţional din Iaşi şi Teatrul de Stat din Ploieşti.Din 1974 şi până în 1998, când s-a pensionat, Margareta Pogonat a jucat doar pe scena Teatrului Nottara din Bucureşti, în piese precum "Patru lacrimi", "Oameni feluriţi", "Sentimente şi naftalină" şi "Omul care face minuni". În cinematografie a debutat în anul 1957, cu rolul din filmul "Pasărea furtunii", alături de Mircea Albulescu, Ştefan Ciubotăraşu, Paul Sava, Costache Antoniu şi Fory Etterle. A mai jucat în filme precum "Două lozuri" (1957), "Lumină de iulie" (1963), "Meandre" (1966), "Legenda" (1968), "Tinereţe fără bătrâneţe" (1968), "Pope Joan" (1972), "Zestrea" (1972) şi "Trei scrisori secrete" (1974). În 1975, Margareta Pogonat a jucat în filmul "Actorul şi sălbaticii", de Manole Marcus, distins cu două premii ale Asociaţiei Cineaştilor din România. A mai jucat şi în "Gloria nu cântă" (1976), "Regăsirea" (1977), "Clipa" (1979), "Visul unei nopţi de iarnă" (teatru TV, 1980), în serialul "Lumini şi umbre" (1993), "Gaiţele" (1993), "Binecuvântată fii, închisoare" (2002), serialul "Cuscrele" (2005) şi "Margo" (2006). Margareta Pogonat a lucrat şi ca regizor, punând în scenă spectacole precum "Cineva are să vină" (de Jon Fosse), "Caii la fereastră" (de Matei Vişniec) şi "Gustul mierii" (de Shelagh Delaney). De asemenea, a predat actoria la universitate.

· 1936 - S-a născut Sylvia Robinson (Vanderpool), cântăreaţă americană.

· 1937 – S-a nascut Valentina Tereşkova, prima femeie cosmonaut. Provenind dintr-o familie de ţărani, ea conducea în epocă secţia de tineri comunişti (Comsomol) dintr-o uzină de textile din Iaroslavl, o localitate aflată la o distanţă de 280 de kilometri de Moscova. În aprilie 1962, cinci femei sovietice au fost selecţionate în cel mai mare secret, pentru un zbor spaţial: două inginere, o învăţătoare, o stenografă şi o muncitoare care efectuase 90 de salturi într-un club de paraşutişti amatori, Valentina Tereşkova. După şapte luni de antrenamente intense, Tereşkova este aceea care a fost aleasă, probabil datorită biografiei sale, considerată ideală pentru regimul sovietic.

· 1942 - S-a născut Flora Purim, cântăreaţă, chitaristă şi percuţionistă braziliană.

· 1942: Ladislau Babocsic, pictor român de etnie maghiară

· 1944 - S-a născut David Gilmour, chitarist, vocalist şi compozitor britanic (Pink Floyd).

· 1944 - S-a născut Mickey Jupp, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Legend).

· 1944 - S-a născut Mary Wilson, cîntăreaţă americană (The Supremes).

· 1945 - S-a născut Hugh Grundy, baterist britanic (Zombies).

· 1945: Paul Grigoriu, ziarist român, realizator de emisiuni radiofonice. Paul Grigoriu (nasut in data de 6 martie 1945, Bacau) a fost un prozator, ziarist si realizator de emisiuni radiofonice. Grigoriu a fost fiul Aureliei (nascuta Dima) si al lui Ioan Grigoriu, profesor. Paul Grigoriu a urmat cursurile primare, gimnaziale si liceale la Bacau, absolvind în 1963 Liceul „George Bacovia". Începe studii superioare tehnice la Institutul Politehnic din Brasov, însa renunta dupa un an si devine, din toamna anului 1964, student al Universitatii din Bucuresti, la Facultatea de Limbi Romanice, Clasice si Orientale, terminata în 1969 (specialitatea franceza - spaniola). Paul Grigoriu s-a afirmat în cadrul emisiunilor în limba româna ale postului national Radio România-Actualitati, devenind unul dintre cei mai buni gazetari radiofonici ai tarii; o vreme, a fost director general adjunct al Societatii Române de Radiodifuziune. Grigoriu a debutat cu poezie în revista „Amfiteatru", în 1967. Prima sa „Amfiteatru", în 1967. Prima sa carte e Anatomia unei strazi, aparuta în 1992. Paul Grigoriu a declarat intr-un interviu ca s-a si-a facut o disciplina din a asculta radioul si radiourile si de a le compara. Pentru el, radioul a insemnat munca foarte multa si mare dragoste de cladirea aceea din Strada General Berthelot si de tot ceea ce se petrecea inauntru. Desi a avut propuneri foarte avantajoase, nu a regretat nici o secunda ca nu a parasit Radio Romania, a simtit ca-i seste dator radioului public cu toata devenirea sa. Paul Grigoriu s-a rupt de radio cu totul, dintr-un motiv foarte simplu: i-a venit fluturasul de pensionare. Si a zis ca nu mai sta, orice s-ar întâmpla. Nu a mai vrut sa fie cautat. Paul Grigoriu nu avea telefon mobil. Spunea ca il deranjeaza ca aparat si, apoi, avea senzatia ca este tinut în lesa. Nu-i place sa il caute oricine. Referitor la moarte Paul Grigoriu declara ca daca e sa se îngroape, o sa se îngroape în curtea casei sale, în satul Buciumeni. Nu-i place Bucurestiul, nu-l întelegea. Si nu putem incheia micul wiki biografic Paul Grigoriu cu o spusa de a sa: "Mi-a placut ceea ce a spus Andrei Gheorghe odata: - Publicul, orice este public - radio, televiziune - ucide orice initiativa". • Anatomia unei strazi, Bucuresti, 1992;
• Vara franceza, Bucuresti, 1999;
• Radiografii. 1969-1989, Bucuresti, 2000;
• Mostenirea tinichigiului, prefata de Valeriu Râpeanu, Bucuresti, 2000. A murit la vârsta de 70 ani în 2015.

· 1946: David Gilmour, chitarist și vocalist al formației Pink Floyd

· 1946: Octavian Dicu, inginer constructor, colonel (ret).

· 1946 - S-a născut Tony Klatka, trompetist american (Woody Herman, Blood, Sweat & Tears).

· 1947 - S-a născut Kiki Dee (Pauline Matthews), cîntăreaţă britanică.

· 1947: Gheorghe Turda, interpret român de muzică populară. Gheorghe Turda (n. 6 martie 1948, Săpânța, Maramureș) este un cântăreț român de muzică populară. A dat concerte în peste 40 de țări și a participat la peste 80 de turnee. Prin decret prezidențial, din 1 decembrie 2008, Gheorghe Turda a fost înaintat în gradul de general de brigadă în rezervă (cu o stea). Este director al Centrului cultural național din Ministerul de Interne. În octombrie 2011, Înalta Curte de Casatie si Justitie a decis că Gheorghe Turda a fost colaborator al Securității.

· 1952: Mircea Valer Pușcă, politician român

· 1953: Jan Kjærstad, autor norvegian

· 1958: S-a născut compozitorul român George Natsis. Membru al Big Band-ului Radio, Natsis a absolvit Academia de Muzica „C. Porumbescu”, sectia pian, in 1981. Ca pianist si orchestrator, a intreprins turnee in tara si in strainatate (Kuweit, Germania, Slovenia, Canada, Austria) si a colaborat cu nume mari ale muzicii pop romanesti. Din 1993, este pianist al Big-Bandului Radiodifuziunii Romane. A semnat orchestratii, aranjamente si directia muzicala pentru emisiuni de televiziune. A fost aranjorul multor albume ale unor artisti consacrati, precum Stefan Hrusca, Ovidiu Lipan („Visul tobosarului”, „Getica”) si Gheorghe Zamfir. George Natsis a compus muzica de generic pentru emisiuni TV – „Ora 1 a venit” – Tele 7 abc, „Muzica e viata mea” – Romania 1, „Cerbul de aur” (festival international) – Romania 1 si muzica de film pentru pelicula „Divort din dragoste” – regia A. Blaier. Nu in ultimul rand, George Natsis este cunoscut ca dirijor, debutand la Teatrul „C. Tanase” (1979-1981), pentru a se afla apoi la pupitrul unor concerte precum cele de jazz cu Big-Band Radio. A dirijat, de asemenea, concertul etno-rock simfonic „Visul Tobosarului”- O. Lipan & Camerata Valahia, concertul aniversar Aura Urziceanu & Radio Big-Band (1987), concertul cameral Opus Avantra Strings Ensemble (2010), concertul rock simfonic Steve Vai & Evolution Tempo Orchestra (Bucuresti si Rimini, Italia, 2010), dar si turneul european cu Steve Vai si Evolution Tempo Orchestra (iunie 2013).

· 1967: Mihai Tudose, politician român

· 1981: Teodor Dună, poet roman

Decese

· 1490 – A murit Ivan cel Tanar, (n.15 februarie 1458), fiul cel mai mare din prima căsătorie al Marelui Cneaz Ivan al III-lea al Rusiei cu Maria din Tver și moștenitorul tronului.
Ivan cel Tanar a lăsat un fiu pe nume Dmitri Ivanovici din căsătoria sa cu Elena, fiica lui Stefan cel Mare al Moldovei. Ivan al III- lea a ales să-l excludă de la succesiunea tronului in urma masinatiunilor soției sale, Sofia Paleolog, în favoarea fiului sau Vasili. După mai multe certuri între Elena și soacra sa, Sofia, Ivan cel Tanar a fost aruncat in închisoare la 11 aprilie 1502. Elena a fost incriminata ca ar fi sprijinit secta Skhariya cunoscuta ca “Erezia iudaizanta” și a murit în închisoare, la 18 ianuarie 1505. Fiul sau a murit patru ani mai târziu.

· 1531: Pedrarias Dávila, conchistador spaniol

· 1754: Henry Pelham, prim-ministru al Regatului Unit (n. 1694)

· 1842: Constanze Mozart, văduva lui Wolfgang Amadeus Mozart (n. 1763)

· 1866: William Whewell, matematician și filozof englez (n. 1794)

· 1899: A decedat Ieronim G. Baritiu (n.1848), publicist și traducător român, fiul lui George Barit, istoric și publicist român transilvănean, unul din întemeietorii presei românești din Transivania.

· 1899: Prințesa Kaʻiulani, prințesă moștenitoare a insulelor Hawaiene (n. 1875). Victoria Kaʻiulani Kalaninuiahilapalapa Kawekiu i Lunalilo Cleghorn, a fost moștenitoare a tronului regatului Hawaiʻi și a deținut titlul de prințesă moștenitoare. Prin mama sa, Kaʻiulani a fost descendenta lui Marelui Șef Kepoʻokalani, verișor primar al lui Kamehameha cel Mare. De asemenea, mama sa a fost sora regelui Kalākaua și a reginei Liliʻuokalani. Tatăl lui Kaʻiulani a fost Archibald Scott Cleghorn, un bancher scoțian din Edinburgh și ultimul guvernator al Oʻahu. În 1889, la vârsta de 13 ani, Kaʻiulani a fost trimisă la Northamptonshire, Anglia pentru a primi o educație privată si s-a mutat in Anglia pentru următorii patru ani, în ciuda faptului că inițial i s-a spus că va studia în Marea Britanie numai un an. În timpul absenței ei, în Hawaiʻi au avut loc mai multe evenimente. Regele Kalakaua a murit în 1891 și prințesa Lidia Liliʻuokalani a devenit regină. Imediat, regina a numit-o pe Kaʻiulani moștenitoarea sa. În 1893, monarhia a fost înlăturată și noul guvern a încercat să devină parte a Statelor Unite. Vestea a ajuns la Kaʻiulani la 30 ianuarie 1893 printr-o scurtă telegramă care spunea: „regină detronată”, „monarhie abolită”. După răsturnarea monarhiei din Hawaii în 1893, ea a vizitat Statele Unite unde a militat pentru restabilirea regatului sau. Deși a ezitat să participe la viața politică, ea a avut multe discursuri și apariții publice, denunțând răsturnarea guvernului său și nedreptatea făcută oamenilor ei.

· 1939 – A încetat din viaţă Miron Cristea (Elie Cristea), primul patriarh al României, prim-ministru între 1938-1939; (n. 20 iulie 1868). Participant la Marea Adunare Nationala de la Alba lulia din 1 Decembrie 1918 si membru al delegatiei romanilor transilvaneni care a prezentat actul unirii la Bucuresti. Membru de onoare al Academiei Romane (1919), La 18 dec. 1919 a fost ales mitropolit primat al Romaniei intregite, iar in ziua urmatoare investit si inscaunat. La 4 febr. 1925 devine primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, fiind instalat in noua demnitate la 1 nov. 1925. Sub el s-a facut unificarea bisericeasca din noul stat roman unitar, s-a organizat Biserica noastra ca Patriarhie, s-a votat Statutul de organizare si functionare al BOR. din 1925. In timpul pastoririi lui, a reaparut revista ” Biserica Ortodoxa Romana” (1921), a initiat aparitia revistei “Apostolul”, organ de publicitate al Arhiepiscopiei Bucurestilor (1924), s-a ingrijit de traducerea si tiparirea Bibliei sinodale din 1936 (in traducerea preotilor pofesori Gala Galaction, Vasile Radu si mitropolitul Nicodim), precum si a unor editii din Noul Testament, a sprijinit tiparirea de carti teologice in Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, a infiintat Seminarul teologic “Miron Patriarhul” din Campulung (1922) pentru orfanii de razboi si Academia de Muzica religioasa din Bucuresti (1927), a sprijinit o serie de tineri teologi la Studii peste hotares sub el s-a ridicata actualul palat patriarhal si a fost repictata catedrala patriarhala, a ctitorit schitul de lemn de la Toplita. A publicat culegeri de folclor, o Iucrare de iconografie, cateva volume de cuvantari. Pe plan politic, a facut parte din “Regenta” (20 iul. 1927 – 8 iun. 1930) si a fost prim-ministru (10 febr. 1938 – 6 mart. 1939).

· 1950: Albert Lebrun, președinte al Franței (n. 1871)

· 1957: A încetat din viaţă Constantin Rădulescu-Motru, filosof, psiholog, pedagog român; (n. 1868). Constantin Rădulescu-Motru (n. 15 februarie, 1868, Butoiești, județul Mehedinți – 6 martie, 1957, București), a fost un filozof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, director de teatru român, academician și președinte al Academiei Române între 1938 – 1941, personalitate marcantă a României primei jumătăți a secolului XX.

· 1963: A decedat în închisoarea comunista cu regim de exterminare fizică a deținuților politici de la Ramnicul Sarat, omul politic roman Ion Mihalache; (n.3 martie 1882). S-a nascut pe 18 februarie 1882 in Topoloveni, judetul Argeş si a decedat pe 5/6 martie 1963 la închisoarea Râmnicu Sărat.A fost învăţător, publicist şi om politic; lider intre 5 decembrie 1918 si februarie 1925, preşedinte intre februarie 1925-10 octombrie 1926 al Partidului Ţărănesc si preşedinte al Partidului National Ţaranesc in perioada 20 noiembrie 1933-23 noiembrie 1937. A fost preocupat de situaţia ţărănimii din rândul căreia se ridicase, infiinţand şi conducand gazete ţărăneşti şi reviste pedagogice care, pe lângă revendicări profesionale, militau şi pentru implicarea lumii satelor în viaţa politică. A articipat la războiul pentru întregire (1916-1918), fiind cu Ordinul Minai Viteazul pentru acte de bravură. Acordarea votului universal la sfârşitul războiului face din ţărănime o categorie care, prin număr, putea înrâuri viaţa politică. La 5 decembrie 1918 înfiinţează Partidul Ţărănesc, cu scopul reprezentării intereselor ţăranilor în noul context social şi politic al României Mari. La primele alegeri pe baza votului universal (2-9 noiembrie 1919), PŢ obţine 10,7% din mandatele pentru Adunarea Deputaţilor şi 13% din cele de la Senat (locul patru). Ca urmare, participă la guvernul de concentrare naţională condus de Al. Vaida-Voevod, în care deţine funcţia de ministru al Agriculturii şi Domeniilor (16 decembrie 1919-12 martie 1920). Reuşeşte să promoveze o lege care îi va purta numele şi care prevedea împroprietărirea şcolilor săteşti cu o suprafaţă de teren pe care să se poată face practica agricolă (s-au acordat în total 100 ha teren arabil şi 25 ha de vie). In urma fuziunii PŢ cu Partidul Naţional Român (1926) condus de Iuliu Maniu, se formează Partidul National Ţaranesc, unde devine vicepreşedinte. Deputat de Argeş, apoi senator de drept în toate legislaturile perioadei interbelice. Deseori mergea îmbrăcat în straie ţărăneşti tradiţionale la şedinţele legislativului. După cucerirea puterii de către Partidului National Ţaranesc , în 1928, ocupă o serie de funcţii ministeriale în guvernele conduse de Iuliu Maniu şi Gheorghe Mironescu: ministru al Agriculturii şi Domeniilor (10 noiembrie 1928-6 iunie 1930; 7-12 iunie 1930; 13 iunie-9 octombrie 1930), ministru de Interne (10 octombrie 1930-4 aprilie 1931; 11 august 1932-8 ianuarie 1933). In urma retragerii lui I. Maniu de la conducerea PNŢ, preia preşedinţia partidului între 20 noiembrie 1933 şi 23 noiembrie 1937, perioadă în care face opoziţie guvernării liberale a lui Gheorghe Tătărescu. Işi transpune ideile doctrinare în programul partidului (aprilie 1935) de creare a „statului ţărănesc”, întemeiat pe colaborarea tuturor claselor sociale în cadrul unei „democraţii rurale”.
După instituirea regimului autoritar al lui Carol II, acceptă să fie consilier regal (17 aprilie 1940), dar demisionează (26 iunie 1940) atunci când se pune problema cedării Basarabiei. Participă ca voluntar la războiul împotriva URSS, fapt pentru care i se va retrage dreptul de a alege şi a fi ales la alegerile din 1946, fiind considerat de autorităţile comuniste „voluntar hitlerist şi provocator de război”.
După venirea la putere a comuniștilor, prin guvernul condus de Petru Groza, Ion Mihalache este arestat cu ocazia diversiunii cunoscute sub denumirea de „Înscenarea de la Tămădău”, punctul de plecare al unui proces intentat împotriva unor personalități marcante ale PNȚ. La 12 noiembrie 1947, în urma acestui proces, a fost condamnat la temniță grea pe viață, 10 ani degradare civică, confiscarea averii și 50.000 de lei cheltuieli de judecată. Işi sfârşeşte viaţa în închisoare după mulţi ani de suferinţe şi umilinţe, în martie 1963, în închisoarea de la Râmnicu Sărat.
Comandant al Penintenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, in 1963, a fost tortionarul Alexandru Vişinescu ,acesta fiind şi ultimul comandant al închisorii în care a sfârşit, în urma torturilor, Ion Mihalache. Prin convingerile, ideile şi acţiunile sale, Ion Mihalache a fost un adevărat simbol al lumii ţărăneşti interbelice. Avea calităţile cu care era identificat prototipul ţăranului român în epocă: modestie, patriotism, cinste exemplară, credinţă faţă de monarhie. In concepţia sa, progresul ţării nu consta în industrializare, ci în agricultură. Milita pentru infiintarea de cooperative formate în mod voluntar de către ţărani, astfel încât să existe o organizare mai eficientă a muncii şi o mai bună valorificare a produselor. Şi-a pus ideile în practică chiar în satul natal, unde a organizat o cooperaţie cu bune rezultate în plan economic şi social. In politică a rămas fidel liderului partidului, I. Maniu, pe care nu l-a părăşit, aşa cum au făcut mai toate celelalte figuri proeminente ale partidului. Este autor al scrierilor: „Imbunătăţirea soartei materiale a învăţătorilor (1911), Ce politică să facem? (1914), Noul regim agrar (1925), Scrisori către plugari (1930), Statul ţărănesc (1936), Zece ani de la fuziunea PNŢ (1936), Tineretul român şi naţionalismul constructiv (1937), Statul ţărănesc. Lămurirea Programului PNŢ (1944), Ce politică trebuie să facem (1995)”.

· 1964: A decedat regele Paul I al Greciei; (n.1901) si este urmat la tron de Constantin al II-lea. Constantin al II-lea ( n. 2 iunie 1940) a fost rege al grecilor din 1964, până la abolirea monarhiei în 1973.

· 1973 - A murit scriitoarea americană Pearl S. Buck, laureată a Premiului Nobel pentru literatură în anul 1938 (“Ogorul”, “Casa de lut”) (n.26.06.1892).

· 1989: Vasile Netea, istoric român (n. 1912). Vasile Netea s-a născut în 1 februarie 1912 în comuna Deda. A avut o copilărie zbuciumată, în principal datorită contextului istoric din acea perioadă. La numai 4 ani de la nașterea sa izbucnește prima conflagrație mondială, tatăl său merge pe frontul din Galiția, iar copilul Vasile împreună cu mama sa se refugiază în satul natal al mamei, Gledin. După terminarea războiului revine împreună cu familia în comuna natală, Deda. Aici, în anul 1923, urmează școala primară, studiind împreună cu învățătorul Borșianu. În anul 1931 pleacă la Târgu Mureș, unde urmează Școala Normală. Aici debutează cu o poezie în revista Liceului Alexandru Papiu Ilarian. Perioada petrecută în Târgu Mureș este de mare însemnătate pentru viitorul lui Vasile Netea. Intră în contact cu revista Astra, în paginile căreia va debuta la scurt timp ca publicist cu două articole, unul despre George Coșbuc (la 10 de la trecerea în neființă a poetului) și un necrolog la moartea povestitorului Ion Dragoslav. În aceași revistă va mai publica și o poezie, intitulată Pământ - poezie preluată de revista Cuget clar a lui Nicolae Iorga. Deși elev fiind, Vasile Netea are o tentativă de a scoate pe cont propriu o revistă de cultură generală, intitulată Avântul, din care nu a apărut decât un număr în anul 1928.^[3] În anul 1928 debutează literar la Cluj, în ziarul Patria și în Lugoj în publicația Drapelul. După absolvire profesează ca învățător în mai multe localități de pe Valea Mureșului, printre care Teaca, Lunca Bradului, Reghin. Între 1931-1932, Vasile Netea se stabilește la Reghin. Aici leagă o prietenie și o colaborare cu profesorul Aurel Popp, directorul liceului Petru Maior din localitate. Prin intermediul acestuia îl cunoaște pe doctorul Eugen Nicoară, împreună cu care Vasile Netea, sub patronajul Astrei, antrenează un număr semnificativ de intelectuali într-o mișcare culturală fără precedent în această zonă. Împreună cu același doctor, Vasile Netea publică mai multe lucrări despre istoria, etnografia și valorile neamului românesc, printre care Figuri mureșene și Murăș, Murăș apă lină. În anul 1933, împreună cu Em. I. Cocoș, inițiază o foaie de cultură, intitulată Credința, în care publică un material despre Nicolae Titulescu - „exponentul diplomației românești pentru apărarea integrității hotarelor României”. Chiar dacă popasul în aceste locuri a fost de scurtă durată, în această perioadă Vasile Netea intră în contact cu istoria Ardealului, cu tradițiile de pe Valea Mureșului, întocmind o serie de memorii în care evocă locurile vizitate și oamenii de cultură pe care i-a întâlnit. Printre persoanele pe care le cunoaște în această perioadă se numără: Theodor A. Bogdan (1877-1945) - învățător, folclorist, autor al culegerii intitulate Ștefan cel Mare, Tradiții legende, balade colinde, doctorul Aurel Moldovan - membru al societății România Jună, Vasile Berbecaru Muntenescu - preot și poet, întemnițat în Ungaria datorită ideila sale naționale, Iosif ioan Șchiopul, etc. Între anii 1936-1937 scoate la Târgu Mureș revista de literatură și artă Clipa, iar în anul 1937 editează o alt revistă de literatură Jar și slovă. Ulterior, își completează diferența de liceu la Blaj, iar mai apoi, între anii 1939-1940 aprofundează pedagogia la universitatea din Cluj. După absolvirea cursurilor pleacă la București unde, între 1940-1941, studiază pedagogia. Între anii 1942-1946 urmează cursurile Facultății de Litere și Filozofie din cadrul Universității București. În anul 1948, în cadrul Universității din București, își dă doctoratul cu lucrarea George Barițiu: Viața și opera la Universitatea din București. Vasile Netea a avut o activitate culturală prodigiaosă, pe lângă cele 40 de cărți publicate a publicat mai multe sute de articole.

· 1991 - A murit medicul Ionel S. Pavel, membru al Academiei Române şi al Academiei de Medicină din Franţa (n.14.03.1897).

· 1994- A decedat Melina Mercouri, renumita actrita greacă, cantareata, și politician (n. 1920). Ca actriță a facut debutul in filmul Stella (1955) și a avut succes pe plan internațional cu rolurile sale din filmele Niciodată duminica, Phaedra, sau Topkapi. Ea a castigat premiul pentru cea mai buna actrita la Festivalul de Film de la Cannes in 1960, și a fost nominalizata la Premiul Academiei americane de film, la un premiu Tony, trei Globuri de Aur și două premii BAFTA.

· 2005: Hans Albrecht Bethe, fizician american (n. 1906)

· 2007: A murit Jean Baudrillard, sociolog și filosof francez (n. 1929)

Sărbători

În calendarul creștin ortodox: Sf 42 Mucenici din Amoreea; Aflarea Sfintei Cruci
În calendarul romano-catolic: Sf. Luciu I, papă, martir; Sf. Coletta, fecioară. Papa Lucius I a deținut funcția papală în perioada 25 iunie 253 – 5 martie 254. Papa Lucius I a fost roman de origine. Imediat după alegerea sa a fost exilat de împăratului Trebonianus Gallus (206-253), co-împărat cu fiul său Volusianus între anii 251-253. Gallus și fiul său Volusianus au fost trădați de trupele lor și asasinați în 253, fiind succedați pentru 3 luni de împăratul Aemilianus, după care a urmat la putere împăratul Valerian care a dus o politică mai tolerantă în privința creștinilor. În aceste circumstanțe, Papa Lucius I a revenit la funcția papală, până la decesul său natural în 254. Deși de moravuri severe, în privința lapsilor, a continuat linia predecesorului său readmițându-i în Biserică după împlinirea pocăinței cuvenite. Nu același lucru însă se poate spune cu privire la disciplina clericilor și în ceea ce privește viața sexuală. Clericilor le-a interzis – sub pedeapsa depunerii – să conviețuiască cu diaconesele, chiar dacă le permitea să le ospiteze din caritate. Laicilor le-a interzis coabitarea în caz de consangvinitate. A murit de moarte naturală și a fost înmormântat în cripta papilor din cimitirul Sf. Calixt. Epigraful lespedei sale a fost scris inițial în greacă. Este sărbătorit pe 5 martie.
În calendarul Greco-catolic: (†) Cei 42 martiri din Amorion († 848)
Ziua națională a Republicii Ghana

ARTE 6 Martie

INVITAȚIE LA OPERĂ 6 Martie

Traviata de Giuseppe Verdi

La Traviata

MUZICĂ 6 Martie

Dumitru Kiriac-Georgescu, compozitor, profesor, dirijor de cor şi folclorist

Dumitru Georgescu-Kiriac:

Oscar Straus

Oscar Straus:

Bob Wills, muzician country american

Bob Wills Greatest Hits collection:

Sylvia Robinson (Vanderpool), cântăreaţă americană

Flora Purim, cântăreaţă, chitaristă şi percuţionistă braziliană

Flora Purim Open Your Eyes, You Can Fly:

David Gilmour, chitarist, vocalist şi compozitor britanic (Pink Floyd)

Mickey Jupp, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Legend)

Mary Wilson, cîntăreaţă americană (The Supremes)

Hugh Grundy, baterist britanic (Zombies):

Tony Klatka, trompetist american (Woody Herman, Blood, Sweat & Tears)

Blood, Sweat & Tears -

Kiki Dee (Pauline Matthews), cîntăreaţă britanică

Gheorghe Turda, interpret de muzică populară

Gheorghe Turda

George Natsis, compozitor român

PAULA SELING & BAND - Clopote albe, clopote negre (LIVE):

Melina Mercouri, renumita actrita greacă, cantareata, și politician

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Telemann: String Concertos (Reinhard Goebel & Musica Antiqua Koln)

Peaceful music, Relaxing music, Instrumental music "Daffodils" by Tim Janis

POEZIE 6 Martie

Ion Apostol Popescu, poet, folclorist și critic literar

Biografie

POPESCU Ion Apostol, se naste la 6 mart, 1920, sat Scaueni, comuna Berislavesti, judetul Vilcea - moare in 23 ian. 1984, Gherla.

Poet, folclorist si critic literar.

Fiul lui Apostol Popescu si al Mariei (n. Popescu), tarani.

Clasele primare la Robaia si Calimanesti; Scoala Normala „Andrei Saguna" din Sibiu (absolvita in 1940); in paralel, cursurile Liceului „Gheorghe Lazar"; Facultatea de Litere si Filosofie Sibiu-Cluj (1943-l947), obtinind licenta „magna cum laude" la Lucian Blaga cu disertatia Orizonturi mioritice in creatia lui Constantin Brancusi, ulterior, Facultatea de Filologie a Univ. din Cluj.

A functionat ca prof. la Gherla si conf. univ. la Tirgu Mures.

Debuteaza cu poezii, art. literare si despre folclor in Zorile Romanatilor (1935).

Debut editorial cu studiul Literatura ardeleana noua (1945). Primul volum de poezii: Iubiri (1968), urmat de Flaut pentru o frumoasa (1971), De vorba cu Marco Polo (1974), Trec printre oameni (1978).

Colaboreaza la Albina, Revista Fundatiilor Regale, Universul literar. Vremea, Gindirea, Steaua, Tribuna, Familia, Vatra etc.

Poezia lui Ion Apostol Popescu se configureaza in jurul citorva motive traditionale, relieful ei stilistic fiind modelat de inclinarea autorului spre confesiune sau efuziune sentimentala.

In Iubiri (1968) este elogiata iubirea, poetul ornind cu metafore ideea de statornicie si puritate. Fervoarea sentimentala solicita un ton exultant, cu solemnitati stilizate, indragostitul se lasa in voia unei neostenite dorinte de confesiune, dar lirismul e rarefiat, nefiind sustinut de o expresie poetica mai personala. Frumusetea femeii e comunicata in termeni abstracti, de larga generalitate:

„Asa-mi este dat: numai tie de-acuma
sa-ti vad frumusetea in veci repetata
in lucruri si flori
si-n lumina din noi, mereu mai bogata".

Din ciclul Retrospectiva (1938-l947) cititorul poate extrage principalele insusiri ale lirismului lui Ion Apostol Popescu: sentimentalitate, preponderenta tematicii erotice, ardenta emotionala, descriptivism. Cite o stampa autumnala atinge coarda elegiaca:

„Toamna, cu mina-i in galben patata
Un semn isi facea pe tolba de ceata;
In sufletul meu padurea de ceata
Murise ciudat de ieri dimineata".

Flaut pentru o frumoasa (1971) continua tematica erotica, frecventa unor „fecioare", „mirese", „domnite" tradind vointa de fixare a poetului in sfera suavului si gracilului.

Imaginile mai pregnante le aflam (ot in poezia contemplarii anotimpurilor: „Si loamna-si vopsea sandala si merii / Cu miinile pline de galbene vine". „Columnele iubirii", „abstractele mirese", „fluidele frumuseti" populeaza calm poeme de un lirism moderai, uneori expansiv la modul retoric. O suma de Poeme regasite emit pretentii de preocupari metafizice (Mathesis sau invitatie la un ev al frumusetii). Volumul De vorba cu Marco Polo (1974) indica o ora mai reflexiva in poezia lui P, Eroul din titlu este un alter ego al poetului, care are revelatia lipsei de limite a cunoasterii afective:

„El a inteles
ca spatiul necunoscut din noi
din fiecare
e mai adinc, mai vast decit pamintul
pe care-l traversase ani de-a rindul".

Trec printre oameni (1978) este o culegere de poezii ce pastreaza toate atributele cartilor anterioare: lirism solar, lauda frumusetii fizice si morale, eterna reintoarcere la „izvoarele bucuriei" etc. Cercetarile de folclor Studii de folclor si arta populara (1970) si, in manuscris. Frumos si plenitudine se orienteaza in trei directii: arta populara, folclor literar si influenta literaturii si artei populare asupra creatorilor culti. Studiul despre Arta icoanelor pe sticla de la Nicula (1969) constituie una din primele abordari analitice a iconografiei populare transilvanene. O monografie Ion Pop Reteganul (1965), culegerile de Basme armenesti din Transilvania (1967) si de Oratii de nunta (1979), articolele de folcloristica publicate si in reviste de peste hotare completeaza activitatea lui Ion Apostol Popescu

OPERA:
Literatura ardeleana noua. Bucuresti, 1945;
Ion Pop Reteganul: viata si activitatea. Bucuresti, 1965;
Basme armenesti din Transilvania, Bucuresti, 1967;
Iubiri, poeme, Bucuresti, 1968;
Arta icoanelor pe sticla de la Nicula, Bucuresti, 1969;
Studii de folclor si arta populara. Bucuresti, 1970;
Flaut pentru o frumoasa, poeme, Bucuresti, 1971;
De vorba cu Marco Polo, poeme, Bucuresti, 1974;
Frumoasa privighetorilor, basme si povestiri armenesti, Cluj-Napoca, 1974;
Trec printre oameni, poeme. Bucuresti, 1978;
Oratii de nunta. Bucuresti, 1979.

REFERINTE CRITICE:
VI. Streinu, Pagini, IV;
D. Micu, in Gazeta literara, nr. 15, 1968;
S. Duicu, in Steaua, nr. 6, 1968;
V. Candea, in Secolul 20, nr. 2, 1970;
M. Ungheanu, in Romania literara, nr. 43, 1970;
VI. Bunea, in Romania literara, nr. 5, 1984;
I. Buzasi, in Buletinul Societatii de Stiinte Filologice din R.S.R., 1984;
I. Datcu, in Revista de etnografie si folclor, nr. 2, 1984;
S. Duicu, in Vatra, nr. 2, 1984;
I. Oarcasu, in Tribuna, nr. 5, 1984.

Benedict Corlaciu, poet și prozator

Biografie

Nastere: 6 martie 1924
Deces: 15 iunie 1981

Benedict Corlaciu a fost un poet, prozator și traducator roman.

Daca in ce-l priveste ce Constant Tonegaru se poate vorbi de o situare cit mai inalta, artistocratica, a boemei (cu aspiratia secreta spre transcendere), prin Tavernalele (1941) lui Ben. Corlaciu putem identifica si cota de jos, imanenta, practica, a acestei "specializari/profesiuni" sordide in ordinea existentiala. Au disparut definitiv din discurs toate marcile suav-euforice prin care se incerca exorcizarea si innobilarea realului si ridicarea transfigurata a acestuia la rangul de fervoare poetica. Ben. Corlaciu nu mai recurge la "boema" pentru o defulare spontana a eului propriu, ulcerat de un indreptatit orgoliu vindicativ, proiectat intr-o aureola genialoida, ci va traversa literalmente un stagiu existential obligat, frecventind spatiul tavemal ca pe un cadru obisnuit/familiar, in care se misca, respira, scrie. El propune un actant noctambulic, ratacitor prin "niste locuri rele" in "circiuma scunda"; tavemalitatea si mahalaua sunt de fapt categoriile fenomenologice cele mai specifice prin care se poate omologa concret o boema autentica, infuzata de o vitalitate maladiva.

Pentru poetul tavernalist, nu exista decit dimensiunea materiala a boemei; Benedict Corlaciu locuieste in spatiul insalubru, "mlastinos", al mahalalei strajuite de o fauna reziduala, cotrobaind prin cotloanele '"azilului de noapte". Sub acest orizont obscurizat, piere orice impuls spiritual, in afara exacerbarii dementiale a creierului dizolvat/innamolit in alcool. De aceea, "dementa" poetica a lui Benedict Corlaciu este aproape o stare "clinica", iar "viziunea" sa se suprapune halucinatoriu sindromelor de perceptie deformatoare ce insotesc vizualmente urmarile betiei: "Rostogoleste-mi ochii, pina-n fund, / si da-i de-a dura, da-i fara popas! / Vreau intuneric, sa-mi inund / cu unda lui, ca-n jocul de compas, / privirea vulpilor ce-mi rontaiesc / alunele din piept. // Vezi balta ceea, dinainte - drept / in furca cerului - si vezi / cum apa viriata tisneste -arte/ian? // in dreapta - uita-te - asa-i / ca stelele s-au adunat ca vitele-n cirezi / si vin incet la strunga zorilor? // Priveste-n stinga, niste dungi galbui: / acolo dorm, sleiti de-atiia drum aerian, serpii zarilor - cu doua capete. // Solzii lor nu stau in vazul orisicui, / numai cei ce stiu sa plinga si sa bea / ii pot zari cind bobii-s in triunghi / (incolo, nu-i gaseste nimenea)." Raportarea la real are un unic punct de referinta ce capata doar o semnificanta "alcoolizata" ("De-atita coniac baut, s-o fi uscat / si fundul sticlelor zvirlite pe podea. // E tirziul ca un pas, pe care nimenea / Du-1 mai vira-n nascatoare sau in altceva. / Ceru-i ca butoiul fara fund, / coniacul asta-i negru si rotund / sau ca steaua-n forma de omleta."), deviind receptarea catre o falsa perspectiva "poietica". Discursul boemei "obiective" integreaza acceptia joasa, antisolemna a existentei, acordind-o la un registru stilistic periferic, corespunzator zonei de mizerie sociala investigata.

Merita sa semnalam si ciclul ftiziei, intitulat "Poemele sanatoriului" din volumul Pelerinul serilor (1942) care apartine unui "areal textualizant prin definitie", explorat mai tirziu, din perspectiva postmoderna, si de catre post-textualistul Vasile Baghiu ce-si consacra astfel un precursor non-"celestial" in Ben. Corlaciu.

Volume publicate:

Tavernale (1941);
Pelerinul serilor (1942),
Arhipelag (1943);
Manifest liric (1945);
Poezii (1969);
Poeme florivore (1972);
Arcul biologic (1974).

Florăreasa

Zimbea tiganca florareasa, zimbea absent, betivilor atrofiati - ce trist zimbea -intr-un decor de fum si dans de
Orient, c-un cosulet pe bratul gol, la masa mea.

Gemeau doi sini, inabusit, si se zbateau sub rochia de pergament catifelat.
Coapsele, la fiecare pas, se arcuiau sfios, ca fetelor de maritat.

Ma-mbia sa-i cumpar flori tiganca florareasa si, feciorelnic, rusinata, imi zimbi.
Pe ea as fi luat-o si-as fi dus-o-acasa,
dar
nici ce bausem nu aveam cu ce plati.

Manifest liric

Oamenii spun ca
Europa e centrul de gravitatie al culturii.
Totusi, eu as pleca spre
Cape-Town sau, in cel mai grav caz, oriunde in afara meridianelor acestui continent.
De altfel oamenii sunt obisnuiti sa se creada - fiecare-n parte ~ buricul
Pamintului.
ca negresit realitatea trebuie sa fie cu totul alta.

O sticla cu vin inca si inca una,
ca venim dintre oameni ilustri si bogati
care ne-au spus ca nu meritam sa fim decit dezbracati
si carora le este totuna
ca dormim pe maidan, linga o casa
cu sapte etaje si-o servitoare timoasa.
Astazi am gasit niste bani
pe strada - sau, daca vreti, i-am furat;
insa n-am sa maninc, fiinca scrie
undeva ca n-am voie, deoarece-s deocheat
si-mi place sa ma joc cu paduchi si tigani.
Mai adu, mai adu. mai adu,
si nu te uita c-am slabit intr-atit;
daca vrei, poti sa ma prinzi si de git
ori sa m-arunci triumfal sub tejghea,
numai adu o sticla si bea,
ca si cum ai putea sa-ntelegi
de unde venim si plecam zile-ntregi.
Sa nu-ti fie frica de moarte,
ca nu te cunoaste si chiar de te-ar sti
nu ti-ar suride si nu te-ar privi,
asa cum doar eu o cunosc si-o dezleg,
nebun, cum ma credeti, si prost,
de mi-e sila de mine, de voi si de ciinele
pe care-l iubesc si care-mi curata miinile.
Vrei sa bei cu mine sau nu vrei?
iti pot arunca vinul din mila unei femei
care sustine ca ea
ma iubeste si nu e catea.
Cum ploua, priveste cum ploua!
Hai, rizi ca si mine si treci de te culca sub masa cea noua, sa nu-i simti tiriiala si bratele reci.

Venim dintre oameni si-i greu sa fii prafuit si descult si plouat; hai, dormi pina miine, caci miine are sa te stearga ciinele meu pe care-l iubesc si il bat.

Viziune

Rostogoleste-mi ochii, pina-n fund.
Si da-i de-a dura, da-i tara popas!

Vreau intuneric, sa-mi inund cu unda lui, ca-n jocul de compas, privirea vulpilor ce-mi rontaiesc alunele din piept.
Vezi balta ceea, dinainte - drept
in furca cerului - si vezi
cum apa vinata tisneste-artezian?
In dreapta - uita-te - asa-i
ca stelele s-au adunat ca vitele-n cirezi
si vin incet la strunga zorilor?
Priveste-n stinga, niste dungi galbui: acolo dorm, sleiti de-atita drum aerian, serpii zarilor - cu doua capete.

Solzii lor nu stau in vazul orisicui, numai cei ce stiu sa plinga si sa bea ii pot zari cind bobii-s in triunghi (incolo, nu-i gaseste nimenea).

Si, cind te uiti in foc meridian, desprinzi obrajii mohoriti ai lunei: asa-s de necajiti, de galbeni si de supti, ca parca-s dintr-un somn cu nedormire rupti.

Mai scoate sticla cu coniac din sin, ca sa-i stropim coloare rumena de zi.
A doua noapte nu stiu cind va fi, cum nu stiu jocul bobilor, nici cui i se va stinge para ochiului.

Teodor Dună

Biografie

Teodor Dună (n. la 6 martie 1981, în Tâncăbești, Ilfov) este un poetcontemporan.

A debutat în revista "Poesis" (2000) și a publicat în: "Luceafărul", "România literară", "Viața românească", "Steaua", "Ziua literară", "Cultura", "Vatra", "Dilemateca", "Cuvântul", "Wespennest" (trad. de Nora Iuga), "Manuskripte" (trad. de Ernest Wichner), "Balkani", "Alora, la bien cercada", "Langage et créativité" etc.

Este considerat a fi unul dintre vizionarii promoției 2000 (Octavian Soviany http://www.revistatribuna.ro/doc_db_site/tribuna/tribuna158.pdf(generația douămiistă), alături de Dan Coman, Claudiu Komartin, Marin Mălaicu Hondrari, Ruxandra Novac, Florin Partene, ș.a.

A debutat în anul 2002 cu volumul "Trenul de treieșunu februarie" (cu o prefață de Mircea Ivănescu) la editura Vinea, volum care a fost distins cu premiul Mihai Eminescu (Botoșani, 2003).

A publicat în 2005 volumul "Catafazii", apărut la aceeași editură. Teodor Dună a fost redactor al revistei Cuvântul.

A publicat în 2010 volumul "De-a viul", la Editura Cartea Romînească.

A avut peste 30 de lecturi publice, în țară și în străinătate (la Institutul Cultural Român din Viena – 2005; Institutul cultural român din Berlin – 2006 ICR Berlin.

Beneficiază de o bursă pentru literatură acordată de Akademie Schloss Solitude (juror Mircea Cărtărescu) la care va participa începând cu luna aprilie 2010.^[1]

Volume publicate

· Trenul de treieșunu februarie (versuri), București, Ed. Vinea, 2002;

· Catafazii (versuri), București, Ed. Vinea, 2005;

· De-a viul (versuri), București, Ed. Cartea Românească, 2010.^[2]

· Obiecte umane (versuri), București, Ed. Cartea Românească, 2015

noaptea încă lâncezea

noaptea încă lâncezea. eram trei şi eram în jurul unei mese,

toţi cu degetele desfăcute, cu podul palmei întors spre tavan, neclintiţi,

ca nişte statui oarbe

luminate de-o lună abia răsărită. mâinile pândeau pe lemnul

mesei. nu le priveam pentru că era două şi era noapte

şi ei au zis „am văzut în locul tău o mână fără degete” şi-n loc de ochi,

pumni de sârmă ghimpată li se întindeau sub frunte.

am zis „eu plec”

şi m-am ridicat şi ei nu s-au clintit, doar degetele le-au zvâcnit încet.

pentru că era două şi mai era şi lună pe cer

şi drumul de aici până acasă e la vreo patru kilometri, cât zece ploi.

îmi strâng haina în jurul gâtului.

pornesc. şi ei, din spatele ferestrei, ca nişte statui oarbe, privindu-mă.

cunoşteam bine drumul, doar ceaţa mă-ncurca puţin.

de la iancului spre vatra luminoasă şi de-acolo parcul şi-apoi ajung

în muncii şi de-acolo până în dristor doar zece-cinşpe minute. o nimica toată.

o plimbare prin cele zece ploi, pe sub o sută de vagoane de noapte.

şi vatra lumina ca un far liniştit în ceaţă

şi păsări nu se vedeau deloc şi oameni, nici ţipenie.

am râs în liniştea aia înfundată pentru că era două şi era ceaţă

şi zece ploi deodată mi se scurgeau pe obraz

şi noaptea ca un sac rostogolit de lilieci.

m-am oprit. făcusem, ce-i drept, o sută de paşi.

poate m-am grăbit puţin, îmi zic. nu e un drum scurt, îmi zic.

trebuie să fii mai cu băgare de seamă.

aşa că m-am oprit, dar nu mult,

cât să privesc ploaia, luna şi-apoi am pornit, poate mai încet,

dar tot râzând şi până la intrare în vatră nu m-am oprit de loc.

şi vatra nu mai lumina aşa puternic. e o farsă, un joc, o învăluire, mi-am zis,

dar înainte de toate mă aşez puţin. înainte de vatră

oricum trebuie să te odihneşti.

şi am râs şi noroc că era ceaţă şi ceaţa mi-a înghiţit repede râsul

şi l-a făcut neauzit. de-acum o să râd doar pentru mine, am zis şi mi-am privit

ceasul şi era doar trei şi mai erau zece ploi în jur

şi noaptea ca un sac rostogolit de lilieci.

dar nu m-am grăbit. timp era destul şi drumul nu urca deloc până-n dristor

şi parcă a şi început un vânt, ce-i drept, cam rece,

dar care mă purta din spate. şi am râs din nou

şi râzând am trecut vatra şi aşa am ajuns pe malul celălalt

abia pe la patru,

pentru că am trecut încet şi cu băgare de seamă.

dar de-acum, mi-am zis, de-acum o să merg întins.

însă simţeam nevoia unui pat cald şi m-am aşezat lângă un copac,

mai obosit, de parcă aş fi trecut înot strada.

şi asta m-a liniştit, deşi nici acum nu-mi priveam mâinile

pentru că în jur erau zece ploi

şi trupul se destrăma încet, străpungând aerul

m-am ridicat râzând

de ochii împăienjeniţi, de pleoapele plumbuite.

„nu-i decât o oboseală de noapte, un joc, o farsă, o învăluire”.

şi poate mai încet ca la început,

dar cu o poftă nestăpânită de a merge, am pornit,

simţind carnea proaspătă, întinsă ca o mătase, ca pielea unui copil

înecat mi se lipeau de ochi frunzele şi era noapte, era cinci

şi un vânt prielnic mă-mpingea de la spate.

„marea e încă liniştită,

trupul tău va atinge ţărmul”.

şi de data asta merg fără oprire cincizeci, o sută de paşi prin cele zece ploi,

pe sub o sută de vagoane de noapte,

pe drumul de cărămidă umedă şi miroase a copaci

şi asta înseamnă că parcul e deja pe-aproape.

totuşi e o plimbare pe cinste, îmi zic

numai că de la mersul ăsta necontenit picioarele au obosit, ies ca din moarte,

semn că pielea s-a deschis undeva.

şi râd doar pentru mine şi parcul venea uşor, plutind, cu copacii răsturnaţi,

intraţi unii în alţii. apoi se apropie o femeie,

mirosea a margine

de mare, aştept să zică, tace, o salcie se ridică de la pământ, alunecă încet prin aer.

eu plec repede,

abia târându-mă.

mă grăbesc mai mult şi mai adânc mi se afundă picioarele,

parcă până la capătul morţii.

şi merg mai încet ca niciodată, abia dacă mă clintesc

şi parcul vine în urma mea, respirând greu. lemnele îi trosnesc ca nişte oase,

e strâns ca într-o plasă, se apropie mai mult, rostogolindu-se,

înălţându-se cât zece blocuri, huruind, acoperind noaptea.

„e doar o oboseală de noapte, un joc, o farsă”, îmi zic,

îmi închid ochii, vreau să râd. şi în jur era linişte, era şase

şi dimineaţa ca o bucată de gheaţă îmi ieşea de sub tălpi.

iar drumul se face întâi neted, apoi moale, apoi o apă.

îmi ajunge peste umeri, mă trage înspre el, înapoi.

şi eu prea obosit şi el mă poartă ca un înecat iar spre parc

şi vatra ca un ţărm stâncos şi înainte de ea drumul se chirceşte

într-o vâltoare adâncă şi eu merg, plutesc,

„de-acum n-o să mă mai opresc”, alunec pe lângă parc, pe deasupra lui,

şi din parc văd doar vârfurile copacilor,

şi vatra lumina ca un far liniştit în ceaţă.

apa mă trage mai mult în adânc, apoi mă mai ridică puţin,

cât să văd că era opt, că nu mai ploua de mult. „capătul e încă departe,

trupul tău va atinge ţărmul”. şi marea părea să se liniştească.

însă o apă merge spre dristor şi dedesubtul ei o apă care duce spre vatră

şi dedesubt o apă fiartă, şi în stânga o apă nămoloasă,

iar eu prins în ele, liniştit, obosit.

şi liniştea se face întâi oarbă, apoi asurzitoare, mă trage

înspre ea, trupul prea încet porneşte

în toate părţile deodată, nu se mai opreşte.

şi merg-merg şi toate se fac aproape.

ajung lângă mine şi acolo – o vietate, o adunătură de carne şi nămol

se ridică, se umflă, mă acoperă.

şi eu crescut din ea,

cu podul palmei întors spre cer,

liniştit, neclintit,

ca o statuie oarbă luminată de-o lună

abia răsărită.

zgomotul cărnii

acum, când zgomotul ierbii acoperă zgomotul cărnii,
cu trupul învelit în cianuri, tot mai viu
îmi sunt. până la piele de viu îmi sunt.
văd limpede, văd oricum: dimineaţa începe să umble sătulă, oloagă.
lumina ei atârnă de trup, îl arată –

şi nu e îndeajuns.

ca o mie de vietăţi scăpate, carnea se rostogoleşte din mine,
tot mai multă, mai grea, mai înăbuşitoare.
sub tălpi, în mormane se aşază.
o vezi – şi nu e îndeajuns.

şi tot mai mult, zgomotul ierbii acoperă zgomotul cărnii.
atârn de mine, cu marginile vârâte una în alta. doar câteva
au mai rămas. şi abia atunci simt cât granit
emană acest soare de aur şi cât granit în mine.
tot plin mă simt. deşi doar o adunătură de margini,
tot viu îmi sunt, până la piele de viu îmi sunt –

şi nu e îndeajuns.

văd limpede, văd oricum: dimineaţa umblă sătulă, oloagă.
lumina ei atârnă de trup, îl răstoarnă.
şi cât granit emană acest soare de aur
şi cât granit peste tot.

şi când zgomotul ierbii acoperă zgomotul cărnii
şi pe de-a-ntregul îl acoperă, la rămăşiţele mele merg.
mă înfrupt, mă înfrupt, nu mă satur –

şi nu e îndeajuns.

mori liniştit

mori liniştit zile în şir şi nimeni nu află.
mergi şi strada coboară, coboară tot mai mult.
e o pajişte acolo. cineva împarte binecuvântări
cu gura plină de nisip.
şi cobori, mai jos de râsul tău, mai jos de ape

şi pentru ca totul să fie foarte frumos
cineva aruncă în urma ta un câine. îl priveşti. nu te opreşti
şi ninsele crizanteme nicăieri nu le mai duci şi cu cât înaintezi,
casele se răstoarnă mai mult, s-ar zice că aluneci,
apoi se face mai frig, câinele tot cade în urma ta
şi câteva oarbe se apropie de tine zic o, iată, un cadavru,
apoi fug, dispar şi tu mori liniştit zile în şir şi nimeni nu află

şi mergi mai liniştit, s-ar zice că nu-ţi pasă, câteva case ard,
o fată trece prin faţa ta arzând, nu-ţi pasă
că te-a strigat, doar mergi pe strada care coboară,
duci o vreme o roabă de copii şi nimeni nu află
şi ei îşi deschid ochii, strigă o, iată, un cadavru, se ascund

într-un un pâlc de mesteceni. fiecare copac leagănă pe altcineva.
cu toţii ard. câinele arde şi el, căzând în urma ta,
şi întreaga lume arde,

doar tu continui să mergi şi ninsele crizanteme nicăieri nu le mai duci.
şi drumul se rupe, nu te opreşti, totul arde în jur,
şi tu mergi liniştit, tot cobori, cu un câine, şi nimeni nu află.

TEATRU/FILM 6 Martie

Cyrano de Bergerac

Cyrano de Bergerac - Edmond Rostand:

Cu Ernest Maftei

Cu Margareta Pogonat

Drum In Penumbra film 1972-Cornel Coman si Margareta Pogonat:

Miscare in magistratura - Gabriel d'Hervilliez

Manastirea din Parma - Stendhal 1985

Honore de Balzac - Colonelul Chabert

SFATURI UTILE 6 Martie

DESPRE AMBROZIE

O planta banala ce este frecvent intalnita pe terenurile din Romania, dar care a fost declarata de catre expertii comisiei europene "specie periculoasa pentru sanatate", ar putea fi interzista printr-un proiect de lege ce a fost depus la Senat in luna aprilie. Este vorba de ambrozie. Ea mai este cunoscuta si ca "iarba de paragina". Se pare ca aceasta planta provoaca multe alergii, unele extrem de grave. Netratate la timp, pot provoca astm, anunta stirileprotv.ro. Cei care detin terenuri trebuie sa distruga cel putin o data pe an ambrozia de pe el. In caz contrar, risca amenzi uriase: intre 1.500 si 10.000 de lei - in cazul persoanelor fizice - si intre 10.000 si 50.000 de lei, in cazul celor juridice, conform proiectului de lege depus la Senat in luna aprilie.

MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU ASTĂZI

luni, 5 martie 2018

Telemann: String Concertos (Reinhard Goebel & Musica Antiqua Koln)

Peaceful music, Relaxing music, Instrumental music "Daffodils" by Tim Janis

Miscare in magistratura - Gabriel d'Hervilliez

Manastirea din Parma - Stendhal 1985

Honore de Balzac - Colonelul Chabert

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Raportați un abuz