REVISTA 

IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE, NR 183 DIN 24 MARTIE 2018

ISTORIE PE ZILE 24 Martie

Evenimente

·         1401: Imparatul turco-mongol Timur Lenk (cel schiop) cucereste Damascul. Moscheea Umayyad, o bijuterie arhitectonica a vremii sale, a fost arsa impreuna cu o mare parte a orasului , iar bărbații și femeile luate în sclavie. Un număr foarte mare de mestesugari artizani au fost dusi in captivitate in capitala lui Timur, Samarkand. Acestia au fost norocosi pentru ca mii de alti locuitori ai Damascului au fost masacrati si capetele lor asezate in piramide. Astazi un cartier al orașului poartă încă numele de Burj Al-ru’us, “turnul de capete”. Timur Lenk, Tamerlan, („Timur cel Șchiop”) (n. 8 aprilie 1336 – d. 18 februarie 1405) a fost un cuceritor mongol, întemeietorul unui imperiu cu capitala la Samarkand (astăzi în Uzbekistan) și al dinastiei timuride, care a durat până în 1507. Statul întemeiat de el era vast, dar a avut existență efemeră. Imperiul se întindea din vestul Chinei până la Marea Caspică și din Pakistan până în Siria. În 1402, expansiunea hoardelor sale spre vest l-au adus în conflict cu Imperiul Otoman, în privința dominației Anatoliei. În bătălia de la Ankara, l-a înfrânt și făcut prizonier pe sultanul Baiazid I (Bayezit Yıldırım, „fulgerul”). Acesta a murit în captivitate. Timur a dispus inițial ca Baiazid să fie ținut într-o cușcă și arătat fiilor acestuia. Timur Lenk, Tamerlan, („Timur cel Șchiop”) (n. 8 aprilie 1336 – d. 18 februarie 1405) a fost un cuceritor mongol, întemeietorul unui imperiu cu capitala la Samarkand (astăzi în Uzbekistan) și al dinastiei timuride, care a durat până în 1507. Statul întemeiat de el era vast, dar a avut existență efemeră. Imperiul se întindea din vestul Chinei până la Marea Caspică și din Pakistan până în Siria. În 1402, expansiunea hoardelor sale spre vest l-au adus în conflict cu Imperiul Otoman, în privința dominației Anatoliei. În bătălia de la Ankara, l-a înfrânt și făcut prizonier pe sultanul Baiazid I (Bayezit Yıldırım, „fulgerul”). Acesta a murit în captivitate. Timur a dispus inițial ca Baiazid să fie ținut într-o cușcă și arătat fiilor acestuia.

·         1448: Prima domnie a lui Vlad Tepes in Tara Romaneasca

·         1562: Diaconul Coresi a inceput la Brasov, tiparirea lucrarii bisericesti cunoscuta sub numele de Tetraevangheliarul slavon. Lucrarea facea parte dintr-o serie mai amplă, de peste 15 volume. Coresi (cunoscut și ca Diaconul Coresi) (d. 1583, Brașov) a fost un diacon ortodox, traducător și meșter tipograf român originar din Târgoviște. Este editorul primelor cărți tipărite în limba română. A editat în total circa 35 de titluri de carte, tipărite în sute de exemplare și răspândite în toate ținuturile românești, facilitând unitatea lingvistică a poporului român dar și apariția limbii române literare. Ceea ce este Martin Luther pentru lumea apuseană, Diaconul Coresi este pentru spaţiul românesc.

·         1603: Iacob al VI-lea al Scoției devine și regele Iacob I al Angliei.

·         1707: Este  semnat Actul de Uniune (Acts of Union) care oficializeaza crearea regatului Marii Britanii prin unirea regatelor Scotiei si Angliei Care includea si Tara Galilor). In urma semnarii acestui document, Regatul Scotiei a incetat sa existe la data de 1 mai 1707.

·         1714: În urma conflictului dintre Constantin Brâncoveanu și boierii Cantacuzini, domnul, reclamat la Poartă, este mazilit. Fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, Ștefan, capătă domnia. Constantin Brîncoveanu a fost adus la tronul Munteniei de marea boierime, fiind nepot al domnitorului Șerban Cantacuzino. Domnitorul a întreprins intense acțiuni politice și diplomatice pentru stăvilirea expansiunii țariste și otomane. Folosind o politică abilă, s-a menținut la domnie timp de 26 de ani. Fiscalitatea excesivă din timpul domniei lui, determinată și de cererile mereu sporite ale Porții otomane, a îngreunat viața țăranilor și tîrgoveților. Constantin Brîncoveanu a dus o politică externă șovăitoare. Ajungîndu-se să se dea ajutor țarului Petru cel Mare în războiul ruso-turc din 1710-1711, el a adoptat, în timpul acestui război, o atitudine de expectativă. Învinuit de trădare de către turci, a fost omorît la Constantinopol în 1714, împreună cu ginerele și cei patru fii ai săi.

·         1721: Johann Sebastian Bach dedică șase concerte lui Christian Ludwig, margraf de Brandenburg-Schwedt, astăzi numite Concertele Brandenburgice, BWV 1046-1051.

·         1818: Au fost deschise cursurile Scolii romanesti de la Sf. Sava din Bucuresti, condusa de  Gheorghe Lazăr, cărturar iluminist român, propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească. Acesta  a înfiinţat  la Mănăstirea Sfântul Sava din Bucureşti, unde era Academia Domnească, o şcoală profilată pe cursuri începătoare, medii şi superioare, în limba română, în cadrul căreia a funcţionat şi o grupă specială pentru ingineri hotarnici. A fost prima şcoală în limba română  şi se numea: Şcoala Academicească pentru ştiinţele filosoficeşti şi matematiceşti.

·         1837: Afroamericanii primesc in Canada drept de vot.

·         La 12-24 martie 1848 Simion Bărnuţiu redactează la Sibiu o proclamaţie răspîndită în mai multe centre ale Transilvaniei, prin care cheamă pe românii transilvăneni să se ridice la luptă pentru desfiinţarea iobăgiei.

·         1848:  Poarta otomana  i-a numit domni pe Mihail Sturdza în Moldova şi pe Alexandru Ghica în Muntenia. Colaborarea strînsă cu autorităţile ţariste, începînd cu perioada ce a urmat revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu, serviciile aduse Rusiei în războiul din anii 1828-1829 împotriva Imperiului Otoman, contribuţia personală la elaborarea Regulamentului Organic constituiau suficiente dovezi pentru puterea protectoare privind loialitatea lui Mihail Sturdza faţă de Curtea de la Petersburg. Obţinerea încrederii generalului rus Pavel Kiselev, preşedintele celor două Divanuri ale principatelor, i-a facilitat ocuparea tronului Ţării Moldovei. Pe parcursul celor 15 ani de domnie M. Sturdza a desfăşurat o activitate prodigioasă, realizînd o frumoasă operă de reformare a ţării.

·         1854: In Venezuela este abolita sclavia.

·         1874: Înființarea Agenției diplomatice române la St. Petersburg.

·         La 24 martie 1880 se semnează la Bucureşti, România, Tratatul de comerţ şi de navigaţie româno-englez.

·         1882: Robert Koch (1843-1910), medic si microbiolog german, a anuntat descoperirea bacilului tuberculozei. El a publicat un studiu despre bacilul tuberculozei, precum si metode de cultura si de identificare a acestuia. El a stabilit ca bacilul tuberculozei (sau bacilul lui Koch) poate trai o perioada considerabila de timp in aer sau praf, iar cel mai comun mijloc de dobandire a bolii este inhalarea aerului continand bacili tuberculosi raspanditi de un om bolnav. Robert Koch a fost laureat cu Premiul Nobel in anul 1905 pentru descoperirile sale in ceea ce priveste bacilii care cauzeaza tuberculoza. El si-a inceput insa cercetarile pe bacilii de Antrax, care au fost descoperiti inainte de Pollender, Rayer si Davaine. Robert Koch a fost insa cel care a descoperit ca bacilul este agentul care produce boala. In 1891, a reusit sa creeze prima forma inactiva a bacilului tuberculozei, pe care a denumit-o tuberculina. La Congresul International al Tuberculozei, Koch a declarat ca bacilii care provoaca tuberculoza la om si la animale nu sunt identici, lucru care la acea vreme a starnit indignare in mediul medical. Tuberculoza este o maladie infectioasa produsa de micorbacteria tuberculozei numita si bacilul Koch. Acest bacil isi pastreaza proprietatile la uscare, congelare si dupa prelucrarea cu alcool. Robert Koch s-a nascut in 11 decembrie 1843, la Clausthal, Germania. A fost un copil precoce, invatand sa citeasca de unul singur la varsta de 5 ani. Dupa absolvirea liceului din Clausthal, Koch a studiat medicina la Universitatea din Gottingen, unde a invatat anatomia in cursurile profesorului Jacob Henle. El a primit recunoasterea stiintifica din timpul vietii. Pe langa premiul Nobel a primit titluri de membru onorific al Universitatilor din Bologna si Heidelberg, a devenit cetatean de onoare al oraselor Berlin, Wollstein si Clausthal. A fost decorat cu Ordinul Coroanei Germane, Marea Cruce a ordinului german Vulturul Rosu si alte ordine din partea Rusiei si Turciei. A incetat din viata la 27 mai 1910, la Baden-Baden in Germania.

·         1883: Inaugurarea Castelului Peles din Sinaia. Arhitecţi: Wilhelm von Doderer (1872–1876), profesor la Technische Hochschule din Viena, Johannes Schultz (1873, diriginte de şantier, asistentul lui Doderer, iar din 1876 până în 1883, arhitect-şef), Émile André Lecomte du Noüy (1890 – 1892), Karel Liman (1896 – 1924); Jean Ernest, antreprenori, constructori şi proprietari de depozite de materiale de construcţie. Fostă reşedinţă regală (1883 – 1947), naţionalizată în 1948, muzeu din 1953 în 1975 şi din 1990 până azi,   din anul 2007 este proprietatea Maiestăţii Sale, Regele Mihai I al României şi instituţie publică administrată de Statul român, sub egida Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

·         1898: Debuteaza ca dirijor, violonist si compozitor George Enescu, la Ateneul Roman din Bucuresti.

·         1912: Este adoptată legea învăţămîntului superior din România. Legea a suferit modificări în 1925 şi 1928. Legea invatamantului superior din 1912 prevedea sporirea autonomiei universitare, preciza drepturile organelor de conducere ale universitatilor si reglementa organizarea acordarii diplomelor si vietii studentesti.

·         1918: La Chişinău, Republica Democrată Moldovenească, concertează Orchestra simfonică română sub bagheta lui George Enescu. În zilele de 27 şi 28 martie, George Enescu a evoluat în calitate de violonist, la pupitrul dirijoral fiind Jean Bobescu.

·         1923: Crearea Gradinii Botanice din Cluj-Napoca, cea mai importanta din tara, sub indrumarea lui Al. Boria.

·         1924: Formarea primului guvern republican grec, în frunte cu Alexandros Papanastasiu.

·         1940: S-a desfăşurat prima adunare generală a membrilor Societăţii Scriitorilor din Basarabia, România.

·         1944: Trupele germane masacreaza 335 civili italieni la Grotele Ardeatine.

·         1948: Debutul prozatorului Marin Preda, cu volumul de nuvele “Intalnirea din pamanturi”.

·         1949: Filmul „Hamlet", regizat de Laurence Olivier, a fost prima peliculă britanică ce a câstigat un premiu Oscar.

·         1965: Chivu Stoica, membru de frunte al Partidului Comunist Roman, preia functia de presedinte al Consiliului de Stat, in urma decesului liderului comunist Gheorghe Gheorghiu Dej.

·         1972: Guvernul britanic a reintrodus administrarea directa a provinciei Ulster (Irlanda de Nord).

·         1973: Trupa rock Pink Floyd lansează albumul Dark Side of the Moon.

·         1989: Catastrofa ecologica provocata de petrolierul Exxon Valdez, care adeversat accidental 240000 barili de petrol in apele insulei Printul William din golful Alaska.

·         1990: Poezia „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu devine imnul național al României.

·         1990 - A luat fiinţă Serviciul Român de Informaţii.

·         1997: Sorin Rosca Stanescu si Tana Ardeleanu, redactori la cotidianul “Ziua”, au fost achitati de catre Tribunalul Bucuresti, in procesul “Iliescu-KGB”. Sentinta a ramas definitiva.

·         1999 - NATO declanşează operaţiunea “Forţa Aliată” în Iugoslavia, ca urmare a eşecului americanului Richard Holbrooke în a-l convinge pe preşedintele Miloşevici să accepte planul de pace al Occidentului. Loviturile aeriene au fost suspendate la 10.06.1999, după încetarea retragerii forţelor sârbe din Kosovo. Pe 20.06.1999, NATO pune capăt definitiv operaţiunii. Consiliul de Securitate al ONU aprobă desfăşurarea unei forţe de pace a NATO, KFOR (circa 50.000 de soldaţi), a cărei sarcină principală va fi garantarea securităţii în Kosovo pe timpul administraşiei Naţiunilor Unite. 15 dintre raidurile NATO au provocat, din cauza unor “erori în stabilirea ţintelor”, victime civile: cel puţin 484 de morţi, potrivit unor surse sârbe. Numărul refugiaţilor se ridică la circa 800.000.

·         1999 - Primul miting la care participă toate cele patru mari centrale sindicale, Cartel Alfa, CNSLR Frăţia, BNS, CSDR. Printre cele opt revendicări, se numărau: crearea unui cadru legislativ care să organizeze relaţiile de muncă şi revizuirea sistemului de tarifare şi contractare pentru energie electrică, termică, gaze, apă, benzină, transport, comunicaţii, care să conducă la scăderea preţurilor şi rezolvarea blocajului financiar.

·         2001: A avut loc redeschiderea oficială a Galeriei de Artă Românească Modernă din cadrul Muzeului Național de Artă al României.

·         2002: Circa 20.000 de oameni au pichetat cladirea Presedintiei din Chisinau, in semn de protest fata de disparitia deputatului crestin-democrat, Vlad Cubreacov.

·         2002: Halle Berry a devenit prima actrita afroamericana care a castigat premiul Oscar la sectiunea ’’Cea mai buna actrita’’, pentru rolul din ’’Monster’s Ball”.

Nașteri

·         1494 - S–a născut savantul german Georgius Agricola, cunoscut ca părinte al mineralogiei (m.21.11.1555).

·         1628: Sophie Amalie de Brunswick-Lüneburg, regină a Danemarcei și Norvegiei (d. 1685)

·         1657: Arai Hakuseki, poet, politician, scriitor japonez (d. 1725)

·         1874: S-a nascut Harry Houdini (Erich Weiss), celebru iluzionist american; a rămas celebru în lumea magicienilor pentru abilitatea cu care reușea să evadeze din spații închise ; (d. 1926). Harry Houdini (născut Erik Weisz, n. 24 martie 1874, Budapesta – d. 31 octombrie 1926, Detroit), iluzionist american originar din Ungaria, actor și producător de film.

·         1885: Dimitrie Cuclin, compozitor, filosof, folclorist român (d. 1978)

·         1891: Serghei Vavilov, fizician sovietic (d. 1951)

·         1909: S-a nascut Richard Wurmbrand, misionar creștin român de etnie evreiască, deţinut politic în regimul comunist, misionar; (d.17 febr. 2001). Richard Wurmbrand (n. 24 martie 1909, București – d. 17 februarie 2001, Torrance, statul California) a fost un predicator creștin luteran. Născut la București, într-o familie de evrei, Wurmbrand a fost atras de comunism în perioada copilariei, a urmat cursurile unei școli politice la Moscova, între 1927 și 1929, apoi a abandonat orientarea comunistă, s-a convertit la creștinism, pentru ca mai târziu să petreacă peste 14 ani în închisorile comuniste pentru activitățile sale creștine care au atras adversitatea autorităților vremii. Atît în închisoare, cît și după eliberare, Wurmbrand a ținut predici, luptînd, totodată, pentru drepturile creștinilor persecutați din întreaga lume.

·         1911: S-a nascut Joseph Barbera, desenator american, ”parintele” celebrelor personaje de desene animate Tom si Jerry, Scooby-Doo, Yogi Bear sau familia Flintstone, realizate impreuna cu partenerul sau William Hanna. Joseph Roland Barbera s-a nascut intr-un mic carteier italian de la periferia orasului New York. In 1932, s-a angajat la Van Beuren Studio ca animator si scenarist, unde a lucrat la realizarea unor desene animate ca Rainbow Parades sau Cubby Bear. Firma s-a inchis in anul 1936, iar Barbera si-a gasit de lucru la studiourile MGM. In 1938, si-a unit fortele cu William Hanna, impreuna cu care a facut istorie. Prima lor colaborare a fost un film cu Tom and Jerry cu numele “Puss Gets the Boot,” lansat in 1940. Au urmat altele, iar in 1957 au creat o firma proprie, H-B Enterprises – mai cunoscuta drept compania de productii animate Hanna-Barbera. Aceasta a devenit celebra datorita personajelor sale, iar in anii ’60 domina pe piata serialelor tv de desene animate. De altfel, filmele care i-au avut drept eroi pe motanul Tom si soricelul Jerry au castigat sapte premii Oscar. In 1991, compania celor doi a fost achizitionata de Turner Broadcasting, companie care la randul sau, a fost absorbita, in 1996, de Time Warner. Dupa moartea lui William Hanna, in 2001, Warner Bros. Animaton a cumparat Hanna-Barbera Productions, Barbera a ramas in bransa, ca producator executiv la Warner. Pentru contributia lor la dezvoltarea animatiei, Hanna si Barbera au fost recompensati cu o stea pe Walk of Fame de la Hollywood. Joseph Barbera a incetat din viata in 18 decembrie 2006, la varsta de 95 de ani, in locuinta sa din Studio City, Los Angeles. Decesul sau a survenit la cinci ani dupa ce a partenerului sau William Hanna.

·         1921 - S-a născut scriitorul Traian Coşovei (m.16.07.1993).

·         1922 - S-a născut Dave Appell, şef de orchestră american (Applejacks).

·         1922: Constantin Ionete, economist român, membru de onoare (1993) al Academiei Române

·         1923 - S-a născut scriitorul Dane Tibor.

·         1925: Dinu Ianculescu, poet și actor român. Stabilit din 1985 în Germania (d. 2017)

·         1926: Dario Fo, dramaturg, actor și scenograf italian; Premiul Nobel pentru literatură pe anul 1997

·         1927 - S-a născut scriitorul George Damian.

·          1930: S-a nascut Steve McQueen, actor american de film, reprezentant al generatiei anilor ’50, alaturi de James Dean si Marlon Brando; (d.1980.

·         1931: Constantin Drăgușin, compozitor, muzicolog, dirijor român

·         1938: Teodor Moraru, pictor român

·         1938: István Ágh (cel tânăr), scriitor, poet, estetician și traducător maghiar

·         1944: Mihai I. Spăriosu, eseist, critic literar, traducător român

·         1945 - S-a născut Mike Kellie, baterist britanic (Art, Spooky Tooth, Three Man Army).

·         1946 - S-a născut Colin Peterson, baterist australian (Bee Gees).

·         1949 - S-a născut Nick Lowe, basist, vocalist şi compozitor britanic (Brinsley Schwartz, Rockpile).

·         1949: Constantin Zărnescu, prozator român

·         1951: Dougie Thomson, basist britanic (Supertramp)

·         1960: Cristian Harnău, publicist și poet român

·         1960: Dan Giosu, poet român

·         1960: Nena, cântăreață germană

·         1968: Laurențiu Mironescu, politician român

·         1978: Cheloo, cântăreț de muzică hip-hop (Paraziții)

·         1984: Ifeanyi Emeghara, fotbalist Nigerian

Decese

·         809: A murit califul Harun al-Rashid; (n. 17 martie 763). A  fost al cincilea și cel mai cunoscut calif din Dinastia Abbasizilor. S-a născut în Rayy, în provincia Teheran a Iranului. A fost fiul lui al-Mahdi, al treilea calif abbasid, și al al-Khayzuran, o fostă sclavă din Yemen, o femeie cu o puternică personalitate, care a influențat politica din timpul domniilor soțului ei și fiului ei, până în 789, când a murit. A avut relații diplomatice cu China și cu Carol cel Mare, imparatul francilor. Acestuia din urmă, într-un schimb de daruri, i-a trimis un ceas deosebit, care funcționa cu apă, marcând orele prin căderea unor bile de bronz într-un vas în timp ce niște figurine care reprezentau cavaleri ieșeau pe niște uși care se închideau în urma lor. Ceasul a făcut o impresie deosebită în Europa Occidentală. A fost și un militar prieput. În 798 a comandat o armată care a invadat Imperiul Bizantin, condus atunci de împărăteasa Irina. După ce l-a învins pe faimosul general Nicetas, și-a condus oștirea până în apropierea Constantinopolului, care a evitat cucerirea cu prețul unui tribut anual de 70.000 piese de aur. Urmașul Irinei, Nicefor I Genikos, încetează plata tributului, ceea ce provoacă o nouă invazie arabo-persană condusă de Harun-al-Rashid, care se încheie prin restabilirea plății tributului anual. În timpul domniei  lui Harun al-Rashid (786 – 809) tara a cunoscut un  avânt cultural, științific și religios. A fost fondatorul bibliotecii Bayt al-Hikma (Casa Înțelepciunii). A devenit un personaj legendar, unele din poveștile despre el fiind adevărate (de exemplu ceasul pe care l-a dăruit lui Carol cel Mare), altele, precum cele din 1001 de nopți ale Șeherezadei, fiind doar ficțiune.

·         1284: A murit Hugues al III- lea de Lusignan (n.1235), rege al Ciprului (1267-1284) si al Ierusalimului (1268-1284).

·         1361: Henry de Grosmont, primul duce de Lanchaster

·         1381: Ecaterina a Suediei, sfântă

·         1396: Walter Hilton, mistic englez

·         1455: A murit Papa Nicolae al V-lea (Tommaso Parentucelli, n. 15 noiembrie 1397). A fost Papa al Romei în perioada 6 martie 1447 – 24 martie 1455. Papa Nicolae al V-lea (n. 15 noiembrie 1397 – d. 24 martie 1455) a fost Papă al Romei în perioada 6 martie 1447 – 24 martie 1455. Papa Nicolae al V-lea s-a născut cu numele de Tommaso Parentucelli. Pontificatul său a fost marcat de evenimente dramatice, dintre care cel mai important este Caderea Constantinopolului si a Imperiului Bizantin sub dominatia otomana. În anii următori a încercat să organizeze o cruciada antiotomana, dar fara succes. In ultimele clipe ale pontificatului sau, observa ca vechea Catedrala Sfântului Petru o din Roma, construită in secolul al-IV-lea d.Hr de către imparatul Constantin cel Mare era intr-o stare jalnică, asa ca decide demolarea Colosseumului Șsi folosirea materialului rezultat pentru repararea catedralei. Moartea sa in anul 1455 face ca planul lui sa nu mai fie dus la bun sfarsit A fost ultimul papă cu numele de Nicolae.

·         1558: Ana de Egomond, contesa Egmondului și Burenului (n. 1533)

·         1563: Hosokawa Harumoto, comandant japonez (n. 1514)

·         1603 - A murit Elisabeta I (supranumită “The Virgin Queen”), regină a Angliei şi a Irlandei (1558-1603), ultimul suveran din dinastia Tudor. A sprijinit artele şi literatura, cel mai de seamă reprezentant al culturii din acea epocă fiind W. Shakespeare (n.07.09.1533). Elisabeta I (în engleză Elizabeth I) (7 septembrie 1533 – 24 martie 1603 ) a fost regină a Angliei și regină a Irlandei din 17 noiembrie 1558 până la moartea sa. A fost fiica lui Henric al VIII-lea al Angliei și a lui Anne Boleyn care a fost executată la nici trei ani de la nașterea Elisabetei. Elisabeta I a fost al cincilea și ultimul monarh al casei Tudor (primii fiind Henric al VII-lea, Henric al VIII-lea, fratele său vitreg Eduard al VI-lea, verișoara sa Jane Grey și sora sa vitregă, Maria I). Fratele său vitreg Eduard a domnit până la moartea sa în 1553 când a lăsat-o moștenitoare pe Lady Jane Grey, încălcând Actul de succesiune a lui Henric al VIII-lea. Dar voința lui Eduard este ignorată, Jane Grey este executată și îi urmează Maria I, sora vitregă a Elisabetei. Cinci ani mai târziu Elisabeta devine regină la douăzeci și cinci de ani și jură „că îi va purta de grijă până la moarte”. Deoarece nu s-a căsătorit niciodată, în ciuda numeroaselor oferte, casa Tudor s-a stins la moartea ei. A fost cunoscută și ca Regina Fecioară, Buna regină Bess sau Gloriana. Iacob al VI-lea și I (engleză James VI and I; 19 iunie 1566 – 27 martie 1625) a fost rege al Scoției ca Iacob al VI-lea din 24 iulie 1567 și rege al Angliei și Irlandei ca Iacob I de la 24 martie 1603 până la moartea sa. A domnit în Scoția ca Iacob al VI-lea din 24 iulie 1567, pe când avea doar un an, urmându-i la tron mamei sale, Maria I a Scoției. Cât timp a fost minor, a guvernat o regență în numele său, care s-a încheiat oficial în 1578, deși nu a preluat controlul complet asupra guvernului său până în 1581. Pe 24 martie 1603, ca Iacob I, a urmat la tron ultimului monarh al Angliei și Irlandei din dinastia Tudor, Elisabeta I, care murise fără moștenitori. Avea să conducă Anglia, Scoția și Irlanda timp de 22 de ani, până la moartea sa la 58 de ani.

·         1654:  A decedat  profesorul, organistul si compozitorul  german din perioada baroca Samuel Scheidt (botezat pe 4 noiembrie 1587).

·         1773: Philip Dormer Stanhope, politician englez (n. 1694)

·         1776: John Harrison, ceasornicar englez (n. 1693)

·         1869: Antoine Henri Jomini, general francez (n. 1779)

·         1880: Gheorghe Magheru, general și politician român, unul dintre conducatorii Revoluției de la 1848 din Țara Românească (n. 1802)

·         1881: Joseph Delesse, geolog francez (n. 1817)

·         1882: Henry Wadsworth Longfellow, poet american (n. 1807)

·         1887: Ivan Kramskoi, pictor și critic de artă rus (n. 1837)

·         1888: Vsevolod Garshin, autor rus (n. 1855)

·         1905 - A murit scriitorul francez Jules Verne, creator al romanului ştiinţific de anticipaţie ("Călătorie spre centrul pămîntului", "Copiii căpitanului Grant", "Cinci săptămîni în balon") (n.08.02.1828). Jules Verne (nume complet Jules Gabriel Verne; n. 8 februarie 1828, Nantes, Franța – d. 24 martie 1905, Amiens, Franța) a fost un scriitor francez și un precursor al literaturii științifico-fantastice. Jules Verne a rămas cel mai tradus scriitor de romane; potrivit statisticilor UNESCO operele sale au fost traduse în 148 de limbi.

·         1909 - A murit dramaturgul irlandez John Millington Synge. A avut o contribuţie fundamentală la renaşterea literară irlandeză. Creaţia sa este impregnată de un realism aspru, cu sugestii romantice şi simbolico-folclorice, străbătută de sarcasm, ironie şi lirism, elemente ce concură la zugrăvirea atmosferei ireale a satului irlandez, apăsat de superstiţii, conturînd totodată destine puternice. Capodopera sa este considerată drama ”Năzdrăvanul Occidentului” (n.16.04.1871).

·         1911: A încetat din viaţă Nicolae Densuşianu, jurist şi istoric român, membru corespondent al Academiei Române. A rămas cunoscut mai ales prin lucrarea “Dacia preistorica”; ( n.18 aprilie 1846). A urmat cursurile Rechtsakademie din Sibiu Facultatea Juridică. Pe parcursul studiilor la această facultate este premiat de mai multe ori cu clasa prima cu distincţiune. În anul 1870 Nicolae este notar al magistratului oraşului Făgăraş. Tot în acest an depune o cerere pentru examenul de stat pentru avocatură, iar în 1872 primeşte dreptul de avocatură din partea curţii de Apel din Mureş şi totodată depune jurământul de avocat în faţa aceleiaşi curţi. În Făgăraş reuşeşte să scoată publicaţia “Orientul Latin”, împreună cu fratele său Aron şi Teof. Frâncu. În 16 martie 1878 N. Densuşianu este ales membru corespondent al Academiei Române în domeniul istoriei. Din 1878 N. Densuşianu devine Bibliotecar-arhivar la Academia Română şi este însărcinat să efectueze o culegere de documente despre istoria României. În urma acestei misiuni atribuite de Academia Română, N. Densuşianu a adunat în 38 de volume manuscris peste 783 de documente despre Revoluţia lui Horia, Cloşca şi Crişan şi 125 de documente din perioada 1290 – 1800. In raportul care a urmat cercetării întreprinse N. Densuşianu scria: „ … cel mai preţios material istoric cu privire la epoca aceasta l-am aflat în arhivele cancelariei aulice şi în arhiva comisiuni Jancoviciane. Actele descoperite aici ne dezvelesc înaintea ochilor o lume cu totul necunoscută din suferinţele şi faptele părinţilor noştri; ele răstoarnă în mod deciziv rătăcirile scriitorilor străini, ce apucase literatura modernă se îmbrace costumul verităţii istorice” În 10 martie 1884 Ion Brătianu îl numeşte pe N. Densuşianu translator pe lângă Marele Stat Major. În anul 1885 Academia Română îl premiază pe N. Densuşianu pentru lucrarea ‘Revoluţiunea lui Horia în Transilvania şi Ungaria “. În anul 1895 este rugat de Ministerul de Război să întocmească o lucrare despre căpitanii armatei române. Densuşianu scrie lucrarea şi îi dă titlul “Domnii glorioşi şi Căpitanii celebri ai ţerilor române”, in care afirma ca : „Istoria poporului român din cele mai vechi timpuri şi până în zilele noastre este numai o lungă serie de lupte uriaşe răsboinice, ce a trebuit să le susţină cu multă vitejie şi devotament poporul român pentru apărarea ţerilor române, a naţionalităţii, limbii, religiunii şi libertăţilor sale.”

·         1916 - A murit compozitorul, pianistul virtuoz şi dirijorul spaniol Enrique Granados y Campiña ("Maria del Carmen”, "Granada”, "Dante”) (n.27.07.1867).

·         1940: Édouard Branly, inventator și medic francez (n. 1844)

·         1946: A murit marele sahist rus Alexandr Alehin; (n.1 noiembrie 1892). Marele maestru Alexandr Alexandrovici Alehin a fost campion mondial la sah in anii 1927-1935 si 1937-1946.

·         1946: A murit omul politic Barbu Stirbei, presedinte al Consiliului de Ministri, ministru de interne si ad-interim la Finante si la Externe.

·         1953: Mary de Teck, soția regelui George al V-lea al Regatului Unit (n. 1867)

·         1962: Moare fizicianul si exploratorul elvetian Auguste Piccard, inventatorul stratostatului si batiscafului.

·         1962 - A murit Roman Gruber, muzicolog rus, autor al lucrării „Istoria muzicii universale” (n.13.12.1895).

·         1976: A murit la varsta de 88 de ani Mareşalul Bernard Montgomery, cel mai faimos militar britanic din timpurile moderne, cel care l-a invins la El-Alamein, în 1942 pe maresalul german Rommel si a fost comandantul forţelor terestre aliate în timpul invaziei din Franţa în 1944. Intre 1951-1958 a fost comandant adjunct suprem al forţelor aliate NATO în Europa. Memoriile sale au fost publicate în 1958

·         2000: Ion Miclea, artist fotograf român (n. 1931)

·         2002: César Milstein, om de știință argentinian, laureat Nobel (n. 1927)

·         2008: Richard Widmark, actor american de teatru și film (n. 1914)

·         2009: Peter Jecza, sculptor român (n. 1939)

Sărbători

·         În calendarul ortodox: Înainte – prăznuirea Bunei Vestiri; Sf Ier Artemon, episcopul Seleuciei; Pomenirea morților

·         În calendarul romano-catolic: Sf. Ecaterina a Suediei, călugăriță; Sf. Romulus

·         Ziua mondială a luptei împotriva tuberculozei epidemice

·         Ziua internațională pentru dreptul la adevăr privind încălcări ale drepturilor omului și pentru demnitatea victimelor

MUZICĂ 24 Martie

Johann Sebastian Bach

Enrique Granados

Samuel Scheidt

Dimitrie Cuclin, compozitor, filosof, folclorist român

Dave Appell, şef de orchestră american (Applejacks)

Constantin Drăgușin, compozitor, muzicolog, dirijor român

Mike Kellie, baterist britanic (Art, Spooky Tooth, Three Man Army)

Colin Peterson, baterist australian (Bee Gees)

The Bee Gees -

Nick Lowe, basist, vocalist şi compozitor britanic (Brinsley Schwartz, Rockpile)

Nick Lowe -

Dougie Thomson, basist britanic (Supertramp)

Nena, cântăreață germană

NENA - NENA [Full Album] 

Pink Floyd lansează albumul Dark Side of the Moon

Pink Floyd - The Dark Side of The Moon (Full Album): 

Cheloo, cântăreț de muzică hip-hop (Paraziții)

Cheloo - 

 ÎNREGISTRĂRI NOI: 

Beautiful Romantic Saxophone Greatest Hits 2018

Best Elegant Orchestra For Love Melodies - Memories Collection

Telemann Oboe Concertos | Classical Tunes HD

The Best Beautiful Love Songs Collection - Romantic Love Songs 80's 90's Full Playlist

Romantic Duets Love Songs - Best Love Duets Of All Time - Greatest Love Songs Ever Playlist

POEZIE 24 Martie

Dinu Ianculescu

IANCULESCU Dinu, se naste la 24 mart. 1925, Bucuresti. 
Poet.

Fiul lui Constantin Ianculescu. inginer, si al Aurorei (n. Vladescu). 

Studii la Liceele „Cantemir-Voda" din Bucuresti, ..Andrei Saguna" din Brasov si la Colegiul National „Sf. Sava" din Bucuresti (bacalaureatul in 1946); absolvent al Facultatii de Teatru a Conservatorului de Muzica si Arta Dramatica din Bucuresti (1947). Crainic ia Radio Bucuiesii (1945-l948); actor la Teatrul National din Bucuresti (1947-l950), la Teatrul „C. Nottara" (1950-l984). Stabilit in Germania in . 

Colaboreaza (din 1986), ca actor la Staatstheatei Darmstadt si la posturile de radio H.R. Frankfurt si S.W.F. Baden-Baden (Germania). 

Debut cu versuri in Universul literar (1942); debut editorial cu volum Argintatul peste si alte poezii (1970), urmat de 41 de sonete (1975) si Rondeluri (1980). Dupa ce la debut se exersase cu predilectie intr-o poezie de notatii fragmentare, uneori ingenios articulate metaforic, Dinu Ianculescu opteaza pentru formele fixe ale sonetului si rondelului, convenabile unui temperament liric echilibrat, inclinat spre cizelarea imaginii si armonizarea muzicala a discursului.

Inca neunitara, poezia din Argintatul peste si alte poezii (1970) oscileaza intre notatia impresionista, amintind de formele haikuului japonez, si un discurs mai dezvoltat, ordonat in tipare clasice (indeosebi sonete). 

„Cu viiful ascutit 
al trestiei 
caligrafii 
Inscriu pe cer 
si forme" 

- e o marturisire in mare parte definitorie pentru acest moment liric. In versurile cele mai reusite, Dinu Ianculescu este un „elegiac discret, cu voluptati de cugetator, cultivind ornamentele spiritului, literele, muzica, gratia unei emotii" (C. Ciopraga), dar nu lipsesc nici textele in care locul comun, cliseul poctizant precumpanesc. Cele 41 de sonete (1975) intimpina. la rindul lor, dificultati in depasirea conventiilor.

Invingindu-le indeosebi in sugestia unor stari de calm contemplativ, cind „ora-i stinsa, vintul asezat", „zarea-i lesne de umblat", „in vint e-o goarna de matase, un blind auz, abia ajuns" sau „osteniti de-o truda bucuroasa / nu auzim cum virstele ne-nseamna". Cite-o strofa din primul volum anunta acest lirism echilibrat, vag elegiac, cel mai caracteristic pentru sensibilitatea lui L: 

„E-n aer o masura potrivita nici prea de tot, nici prea putin, un val din adierea moale ca un sal a vintului cu goarna linistita".

„Rostirea calda si blind cadentata a versurilor" (I. Moldovan") din aceste sonete supuse disciplinei tiparelor mostenite nu ascunde insa, adeseori, elementele de recuzita: „secera din luna" continua sa se „ascuta" pe ierburi, „vintul vremii spulberate" cade in suflet, cuplul indragostit arde pina la cenusa, „calarim pe roibul vremii fara sea". Cu volumul Rondeluri (1980), Dinu Ianculescu da cea mai reprezentativa carte a sa. Specia cultivata obliga la concentrare si slefuirea muzicala a versului, la o anumita stilizare ii imaginilor. Dictiunea actorului se simte peste tot, sprijinita de mai vechile inclinatii catre caligrafia imaginii, mai bine fructificate acum. Tematica acestor poeme ramine cea cultivata in volumele precedente, cu un accent mai apasat pe reflectia elegiaca asupra trecerii timpului si pe emotia inscrisa in peisaj.

OPERA: Argintatul peste si alte poezii. Bucuresti, 1970; 41 de sonete. Bucuresti, 1975; Rondeluri, Bucuresti, 1980.

REFERINTE CRITICE: D. Cristea, in Romania literara, nr. 15, 1971; A. Popescu, in Tribuna, nr. 21, 1971; C. Ciopraga, in Cronica, nr. 20, 1971; N. Amaru, ibidem, nr. 48, 1975; Gh. Bulgar, in Romania literara, nr. 3, 1976; I. Moldovan, in Echinox, nr. l-2, 1976; Al. Andritoiu, in Romania literara, nr. 31, 1981; I. Ariesanu, in Orizont, nr. 19, 1981: R. Carneci, in Contemporanul, nr. 5, 1981; Gh. Pitut, in Luceafarul, nr. 15, 1981.

Vei găsi ascunsă-ntr-o zi 

Alexandrei 

Vei găsi ascunsă într-o zi 
o scrisoare ultimă, amară 
c-am plecat cu frunzele-ntr-o doară 
prin păduri pe care nu le ştii. 

Pune-o pe raftul din cămară 
lângă-arome scurse pe tipsii. 
Vei găsi ascunsă într-o zi 
o scrisoare ultimă, amară. 

Şi pe rânduri vremea va stropi 
colbul şi parfumele de-afară 
şi vechimi cu zgomote de ceară 
în dulceaţa fructelor târzii. 

Vei găsi ascunsă într-o zi. 

Omagiu postum 

violoncenistului Radu Aldulescu 

E primăvară şi e frig. 
O pasăre cade pe ape 
şi nu e nimenea pe-aproape 
ca să mă vaiet şi să strig 

că moartea trece de prosoape 
şi sare dincolo de dig. 
E primăvară şi e frig. 
O pasăre cade pe ape. 

Şi nimeni nu ridică zid 
şi timpul nu ne mai încape. 
Cu-o mână ne închide pleoape, 
cu alta ne aruncă-n vid. 

E primăvară şi e frig... 

Aşa de albî... 

Aşa de albă Doamnă, Domnişoară. 
Aşa de tristă în atât sublim. 
E bine când începe să te doară 
iubirea cărei clipa i-o jertfim. 
Se-ncruntă vremea, 
timpul e pe fugă 

Se-ncruntă vremea, timpul e pe fugă. 
Luminile salonului s-au stins. 
Vin după voi în spaţiul necuprins. 
Pădurile mă cheamă şi mă-ndrugă. 

Şi ramurile frunze şi-au întins 
pe drumul lung ce-ncepe să mă sugă. 
Se-ncruntă vremea, timpul e pe fugă. 
Luminine salonului s-au stins. 

Şi vrând-nevrând mă simt acuma slugă 
aceleia ce-n luptă m-a învins. 
Căci aripile-i negre m-au atins 
şi-abia mi-ajunge noaptea pentru rugă. 

Se-ncruntă vremea, tinmpul e pe fugă. 

Dan Giosu, poet

Biografie Dan Giosu

REPERE, Nr.116

29 ianuarie - 5 februarie 2002

Vine o vreme în viaţa unui individ (fie el masculin, feminin sau, la alegere, androgin) când doar cărţile mai sunt în stare să calmeze şi să liniştească tot ce au tulburat ceilalţi. Şi când spunem cărţi, spunem \"Scândura lui Afansol\" a lui Dan GIOSU. Unul dintre prozatorii care ar putea cu uşurinţă să fie încadrat la optzecişti de către o istorie riguroasă a literaturii. Un simplu cititor, însă, străin de periodizări sau clasificări savante - ar remarca, fără îndoială, că proza scurtă la care s-a înhămat Dan Giosu, se bucură de puternice accente de umor şi absurd, ceea ce pentru noi înseamnă deja mult, dacă nu cumva totul.
Ioana BRADEA

Un prozator neobişnuit


Proza poeţilor sare de obicei peste cal. Şi fie că acest cal este un cal de lemn, cal de bătaie, cal beat sau treaz, ea poate fi bună, proastă, realistă, fantastică, suprarealistă, avangardistă, expresionistă, metaforică, sarcastică, absurdă, toate la un loc; poate fi oricum, poate fi orice, şi numai într\'un singur fel nu poate fi: mediocră. La naşterea multora dintre textele acestui ciudat volum am fost martor, dacă nu chiar mai mult, ele au fost scrise pe stradă sau la cafenea, la botul calului, de faţă cu toţi ceilalţi, în public, în timp ce se juca şah (şi se juca şah cu pasiune nebună) sau se discuta despre Kafka, Knut Hamsun, Canetti, Dostoievski, Marquez, Gogol... 
Nichita DANILOV

Dimineţi

– copilărie –

Şi cum a Morţii umbră-n vie

alături stă pe-o buturugă –

din Marea Cerului pustie

cad îngerii albaştri-n fugă.

Şi ne rănesc pe veşnicie.

Şi-aş înălţa la dînşii rugă

să-mi lase frumuseţea mie

iar Morţii lase a lor fugă.

Să nu mai prindă înserarea,

nici noaptea nu mai prindă ea

căci am iubit la fel ca marea

în dimineţi lumina ta.

Dacă-un zidar

– viaţa la ţară –

Dacă-un zidar

în zidire te toarnă

învaţă să cînţi

un cîntec din goarnă.

Dacă un cîine

vine la tine

fără de coadă

e foarte bine!

Dacă cumva

este o seară

pregăteşte în grabă

pisica să moară

fii tare!

Astăzi se moare!

Moartea

A venit Moartea să ouă

drept la mine-n bătătură

căţărată-n vîrf de şură,

fără coasă şi desculţă

să facă ouă de struţă.

Şi-am zis verde cimbrişor

Eu vreau ca mai an să mor!

Însă-acuma văz că vrea

cinci sute de morţi să-mi dea

şi-acelea mari cît casa

Ea desculţa, fără coasa

tare aere-şi dădea!

Însă dacă stau pe gînduri

nu-mi place-ntre patru scînduri.

Şi iar verde de măslin

mai bine să mor de vin

de-acela ţinut în doage

vină Moartea să mă roage

acolo suită-n şură

să mă las de băutură

să mor eu de moarte bună.

Însă o să mă doară-n cot

iarbă rea, fir de troscot!

Cer albastru-vişiniu,

galben fir,

Moarte, ptiu,

şi hai sictir!

TEATRU/FILM 24 Martie

A fost odata o familie de soricei - Jules Verne

Umorul de calitate e ca vaca cu .... bun lapte

GÂNDURI PESTE TIMP 24 Martie

 Marin Preda - Citate:

RELIGIE ORTODOXĂ 24 Martie

 Înainteprăznuirea Bunei Vestiri

Glasul 4

Astăzi începutul bucuriei a toată lumea îndeamnă a lăuda Înainteprăznuirea, că iată, Arhanghelul Gavriil vine, aducând Fecioarei Buna Vestire şi către dânsa strigă: Bucură-te, cea Plină de har, Domnul este cu tine!

Ev. Luca 10, 38-42; 11, 27-28

În vremea aceea a intrat Iisus într-un sat, iar o femeie cu numele Marta L-a primit în casa ei. Şi aceasta avea o soră, ce se numea Maria, care şezându jos, lângă picioarele lui Iisus, asculta cuvintele Lui. Marta însă se silea să facă ospăţ mare şi, apropiindu-se, a zis: Doamne, nu socoteşti că sora mea m-a lăsat singură să slujesc? Spune-i dar ca să-mi ajute. Dar Iisus, răspunzând, i-a zis: Marto, Marto, te sileşti şi te îngrijeşti de multe; dar un singur lucru trebuieşte. Maria însă şi-a ales partea cea bună, care nu se va lua de la ea.

Iar când zicea Dânsul acestea, o femeie din popor, ridicându-şi glasul, a zis către Dânsul: fericit este pântecele care Te-a purtat şi sânii la care ai supt. Dar Iisus a răspuns: aşa este, dar fericiţi sunt cei care ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc pe el.

Ap. Efeseni 4, 7-13

Fraţilor, fiecăruia dintre noi i s-a dat harul după măsura darului lui Hristos. Pentru aceea zice: «Suindu-Se la înălţime, a robit robime şi a dat daruri oamenilor». Iar aceea că: «S-a suit» - ce înseamnă decât că S-a pogorât în părţile cele mai de jos ale pământului? Cel ce S-a pogorât, Acela este Care S-a suit mai presus de toate cerurile, ca pe toate să le umple. Şi El a dat pe unii apostoli, pe alţii prooroci, pe alţii evanghelişti, pe alţii păstori şi învăţători, spre desăvârşirea sfinţilor, la lucrul slujirii, la zidirea trupului lui Hristos, până vom ajunge toţi la unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu, la starea bărbatului desăvârşit, la măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos.

Canon de rugăciune la Praznicul Înainteprăznuirii Bunei Vestiri

Tropar la Praznicul Înainteprăznuirii Bunei Vestiri, glasul al 4-lea:

Astăzi începutul bucuriei a toată lumea îndeamnă a lăuda Înainteprăznuirea, că iată, Arhanghelul Gavriil vine, aducând Fecioarei Buna Vestire şi către dânsa strigă: Bucură-te, cea Plină de har, Domnul este cu tine!

Cântarea 1, glasul al 4-lea.

Irmosul:

Adâncul Mării Roşii, cu picioare neudate, trecându-l pedestru Israel cel de demult, cu mâinile lui Moise, în chipul Crucii, puterea lui Amalec în pustiu a biruit.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Să se veselească plină de bu­curie lumea, simţind pogorârea Domnului în ea. Căci, din adâncul milostivirii din cer coboară, luând Trup în pân­tecele Fecioarei.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Iată, Dumnezeiescul Arhan­ghel al Împăratului tuturor şi Dumnezeu se trimite la tine, Împărăteasă, ca să-ţi vestească ve­nirea şi-ţi va striga: Bucură-te, pentru chemarea din nou a strămoşului.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Năstrapă plină de lumină şi cu totul de aur, pregăteşte-te ca să primeşti în tine Mana Vieţii. Căci va veni la tine, prin glasul Îngerului, sălăşluindu-Se, mai presus de fire, în tine.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Înlăuntrul tău, Curată, Se va sălăşlui Cel Ce locuieşte pururea în ceruri. Căci vine să ridice la cer plămădeala oame­nilor, întru aceasta cu adevărat îmbrăcându-Se.

Cântarea a 3-a. Irmos: Nu întru înţelepciune...

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pământule, cel ce făceai să crească, cu întristare, spi­nii patimilor, bucură-te şi saltă! Că iată, Plugarul Cel Nemuri­tor va veni acum să te scoată din blestem.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Fecioară Neîntinată, Dum­nezeiască Lână, găteşte-te căci asupra ta, ca o ploaie, Dumnezeu Se va pogorâ, ca să usuce izvoarele călcării de poruncă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Carte Dumnezeiască, pregă­teşte-te! Căci cu degetul Tatălui va scrie întru tine Cuvântul Cel Dumnezeiesc, Întrupându-Se şi dezlegând călcarea de lege a răutăţii mele.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Sfeşnic de aur, primeşte Lu­mina Dumnezeirii să Strălu­cească prin tine şi să dăruiască lumii viaţă. Prin Care se va împrăştia întunericul răutăţi­lor noastre.

Irmosul:

Nu întru înţelepciune, nici întru putere, sau bogăţie ne lăudăm, ci întru Tine, Înţe­lepciunea Tatălui Cea ipostatică, Hristoase. Că nu este sfânt afară de Tine, Iubitorule de oameni.

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Ridicat pe Cruce văzându-Te Biserica, pe Tine, Soarele dreptăţii, a stat întru a sa rânduială, precum se cuvine, strigând: Slavă Puterii Tale, Doamne.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Taina cea de demult, rân­duită mai înainte de veci, în­cepe astăzi să primească ară­tare. Pământule şi cerule, îm­preună bucuraţi-vă şi cu un singur glas, împreună strigaţi!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce eşti Palat Mare al Împăratului, deschide-ţi Dumnezeieştile intrări ale auzului. Căci iată va să vină Adevărul Hristos şi să Se sălăşluiască înlăuntrul tău.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ca să îndrepteze alunecarea strămoaşei, Izbăvitorul Se va arăta sălăşluindu-Se în pântecele tău cel Neispitit de nuntă. Aceluia să-I strigăm: Slavă Puterii Tale, Doamne!    

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Avacum de demult te-a nu­mit pe tine mai înainte Munte Umbrit de virtuţi, din care avea să Se arate Dumnezeul nostru, Fecioară cu totul fără de pri­hană, care Singură eşti Podoa­ba muritorilor.

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Tu Doamne, Lumina mea în lume ai venit, Lumina Cea Sfântă, Care întorci din întunericul necunoştinţei pe cei ce Te laudă pe Tine cu credinţă.                         

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

O, Mieluşea Nepătată, Mielul Dumnezeului nostru vine să Se Sălăşluiască în pântecele tău, ridicând păcatele noastre.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Toiagul Cel de Taină peste puţin va să înflorească, după cum s-a scris, Floare Dumneze­iască, din rădăcina lui Iesei, arătându-Se nouă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu glasul Îngerului pregătită fiind ca o viţă de vie, pregăteşte-te, Fecioară, spre rodirea Strugurelui Celui Copt şi fără de stricăciune.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Preamare între profeţi, Isaia, veseleşte-te! Căci Fecioara, de­spre care ai grăit mai înainte, zămisleşte în pântece pe Înge­rul Sfatului Celui Mare.

Cântarea a 6-a. Irmos: Jertfi-voi Ţie, cu glas...

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Bucură-te, îţi grăieşte ţie Arhanghelul! Căci vei ză­misli în pântecele tău, în chip de negrăit, Bucuria, pe care Eva a pierdut-o, prin călcarea poruncii, Fecioară.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Nu te teme, Fecioară! Căci Focul Dumnezeirii nu va arde nicicum pântecele tău. Că ru­gul cel de demult, care, arzând, nicicum nu se mistuia, pe tine mai înainte te-a închipuit, Fecioară.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Bucură-te, Fecioară, Muntele pe care Daniel l-a văzut mai înainte. Căci din tine se va tăia Piatra Cea Înţelegătoare, Care va sfărâma chipurile cele neînsufleţite ale demonilor.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Împăratul păcii va veni întru tine, ca prin tine să împace pe cei loviţi şi învinşi în lupta cu cel viclean prin sfatul cel rău al şarpelui, Născătoare de Dum­nezeu.

Irmosul:

Jertfi-voi Ţie, cu glas de laudă, Doamne, strigă către Tine Biserica cea curăţită de sângele demonilorcu Sângele Cel curs din coasta Ta.

CONDAC, glasul al 8-lea. Podobie: Apărătoare Doamnă...

Tu eşti Începutul mântuirii noastre, a tuturor celor de pe pământ, Născătoare de Dum­nezeu. Căci Dumnezeiescul slu­jitor, mai marele începător al cetelor, Arhanghelul Gavriil, a fost trimis din cer să stea înaintea ta şi ţi-a adus bucurie, Ceea ce eşti cu har Dăruită. Pentru aceasta, toţi strigăm ţie: Bucură-te, Mi­reasă Nenuntită!

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

Cel Ce ai mântuit în foc pe tinerii lui Avraam şi ai ucis pe haldeii care vânau fără dreptate pe cei drepţi, Prealăudate Doamne, Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Chivotule Înţelegător, pe care Dătătorul de Lege Cel Adevărat, iubindu-te, Se va sălăşlui întru tine, umple-te de veselie, căci prin tine va înnoi pe cei stricaţi.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceata cea Dumnezeiască a proorocilor, dacă a simţit veni­rea cea paşnică a Izbăvitoru­lui asupra ta, a strigat ţie: Bucură-te, Izbăvirea tuturor. Bucură-te, Ceea ce Singură eşti Mântuirea lumii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Nu te teme de glas, nu te în­spăimânta de cel ce grăieşte, căci slujitor al lui Dumnezeu este; şi a venit să-ţi dezvăluie ţie Taina cea ascunsă îngerilor, Marie Neispitită de nuntă, Bine­cuvântată.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Văzând firea toată robită de vrăjmaşul şi voind, pentru mul­ţimea îndurărilor Sale, să o mi­luiască prin tine, Iubitorul de bine, Fecioară, nu te arăta ne­încrezătoare cuvintelor înge­rului.

Cântarea a 8-a.

Irmosul:

Mâinile întinzându-şi Da­niel, gurile leilor cele deschise, în groapă, le-a închis; şi puterea focului au stins-o cu fapta cea bună încingându-se tinerii cei iubitori de dreaptă credinţă, strigând: Binecuvântaţi, toate lucrurile Domnului, pe Domnul!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Norule cel Uşor al Luminii, Ceea ce nu ştii de nuntă, pregăteşte-te! Căci, iată, Soarele Cel Neapus, ca Să Strălucească asupra ta, de sus, pentru puţină vreme Se ascunde lumii întru tine şi apoi arătându-Se, dez­leagă întunericul răutăţii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cel dintâi slujitor dintre în­geri a adus asupra ta glas debucurie, vestindu-ţi ţie, Prea­curată, pe Îngerul Sfatului Celui Mare, Care Se va Întrupa din tine, pentru bunătatea Lui. Că­ruia îi strigăm: toate lucrurile, lăudaţi pe Domnul!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ca pe un Trandafir Curat din văi, ca pe un Crin cu bun miros, cunoscându-te pe tine Făcătorul nostru, Domnul, a iubit acum Frumuseţea ta, Curată şi vrea să Se Întrupeze din sângele tău, ca să îndepărteze, prin bună­tate, urâciunea înşelăciunii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Nedespărţindu-Se de şederea de-a dreapta a Tatălui, întru tine îşi va face sălăşluire Cel mai presus de fire, Preacurată; ca să te aşeze de-a dreapta Lui pe tine cea de aproape şi Bună, ca pe o Împărăteasă şi să întindă dreapta tuturor celor căzuţi şi să ne mântuiască pe noi.

Cântarea a 9-a.

Irmosul:

Eva cu adevărat, prin boala neascultării, a adus în lume blestemul; iar tu, Fecioară, de Dumnezeu Născătoare, prin Odrasla sarcinii tale, ai înflorit lumii Bine­cuvântare. Pentru aceasta, toţi te mărim.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Eva, cu adevărat, a cules ca rod moartea, care lucrează pierzarea; iar din tine va răsări Rodul Cel Solitor de nemurire, Hristos, Îndulcirea noastră, Stăpână. Pe Care lăudându-L, pe tine te mărim.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pogorând cerurile, acum la noi Te pogoară! Căci, iată, s-a gătit Ţie Scaun, Cuvinte, pânte­cele Fecioarei, întru care, ca un Împărat Preafrumos vei şedea, ca să ridici din cădere zidirea dreptei Tale.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Hristos a iubit Frumuseţea ta, Fecioară Preacurată şi S-a Să­lăşluit în pântecele tău, ca să izbăvească neamul omenesc din urâţenia patimilor şi să-i dăru­iască frumuseţea cea de de­mult, Căruia închinându-ne, pe tine te mărim.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ţarină Neînsămânţată, Cura­tă, primeşte, prin cuvânt, pe Cu­vântul Cel Ceresc să Răsară din tine ca un Grâu aducător de roa­dă şi să hrănească marginile cu pâinea cunoştinţei. Căruia în­chinându-ne, pe tine te mărim.

SEDELNA, glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseţea Fecioriei tale...

Astăzi toată făptura se bucură, că Îngerul zice ţie: Bucură-te! Binecuvântată Cu­rată, Maica lui Hristos cea fără prihană. Astăzi viclenia şarpe­lui se întunecă, pentru că legă­tura blestemului strămoşului se desface. Pentru aceasta şi noi strigăm: Bucură-te, Ceea ce eşti Plină de har!

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 3-lea. Podobie: De frumuseţea Fecioriei tale...

Cu venirea Preasfântului Duh, pe Cel împreună cu Tatăl pe Scaun Şezător şi de o Fiinţă, prin glasul Arhanghelului L-ai zămislit, de Dumnezeu Născă­toare, Ceea ce eşti chemarea din nou a lui Adam.

Sf Ier Artemon, episcopul Seleuciei; Pomenirea morților

Viața Sfântului Ierarh Artemon, Episcopul Seleuciei 

Fericitul Artemon a avut ca patrie Seleucia, cetatea Pisidiei, în care, fiind născut şi crescut, petrecea viaţă cinstită, în zilele Sfinţilor Apostoli, care luminau lumea cu buna vestire a lui Hristos. Mergînd în cetatea aceea Sfîntul Apostol Pavel, Artemon era între toţi cetăţenii ca un luminător, strălucind cu fapte bune, şi nu i se cădea a se ascunde sub obroc. Sfîntul Apostol Pavel, aflîndu-l pe acesta întărit în credinţa lui Hristos şi plin de dumnezeiasca înţelepciune, l-a pus păstor şi învăţător poporului, hirotonisindu-l întîiul episcop în Seleucia Pisidiei. Iar el, îndreptînd bine şi cu plăcere de Dumnezeu turma cea încredinţată lui, a fost tuturor liman de mîntuire, văduvelor şi săracilor purtător de grijă, sufletelor şi trupurilor doctor, făcător de minuni şi toate zilele vieţii sale bine şi cu dumnezeiască plăcere petrecîndu-le, şi-a sfîrşit viaţa la adînci bătrîneţi.

Sâmbăta – ziua pomenirii morților 

Sâmbăta, ziua pogorârii Domnului la iad, când a avut loc ridicarea celor adormiți spre înviere, este bine să fie cinstită prin aducerea aminte de cei trecuți în viața de veci, ca prin rugăciunea noastră și prin pomenirea acestora să-i ajutăm să dea răspuns bun la Judecata lui Dumnezeu și să se ridice cât mai aproape de Tronul lui Dumnezeu, unde să înalțe și pentru noi, împreună cu Îngerii și cu Sfinții, rugăciuni de răsplătire și mulțumire pentru faptul că noi, cei rămași pe pământ, nu i-am uitat.

Slujbele de pomenire pentru cei adormiți, cunoscute cu denumirea de parastase, sunt momente de întristare, de interiorizare sufletească și de comuniune cu cei adormiți. Ele se săvârșesc la soroacele rânduite de Biserică pentru răposații noștri, de obicei în sfântul locaș, în strânsă legătură cu Sfânta Liturghie, la casa celui răposat sau la mormânt.

În privința zilei săptămânale în care trebuie și putem să facem parastasele, aceasta este sâmbăta ‒ zi închinată din adâncă vechime pomenirii morților, întrucât în această zi Mântuitorul Iisus Hristos a coborât cu sufletul la iad pentru a-i elibera pe cei din veac adormiți. Lucrul acesta ni-l amintesc și cântările de la slujba Vecerniei și Utreniei sâmbetelor din Octoih, în care îi mărim pe sfinți și ne rugăm pentru morți. De aceea este bine să facem slujbele de pomenire, pe cât este posibil, în zi de sâmbătă.

Astfel, conform rânduielii și tradiției respectate de Biserica Ortodoxă, ziua săptămânală de pomenire a morților este sâmbăta. În această zi, la unele slujbe din cadrul celor șapte laude (miezonoptica de sâmbătă), ca și în unele cărți de cult (Octoihul) există cântări și rugăciuni anume alcătuite și rânduite pentru pomenirea morților.

Cât privește timpul de pomenire a morților din Postul Mare, pomenirile au loc în sâmbetele acestei perioade. Conform rânduielilor tipiconale din Triod (cartea de cult specifică acestei perioade) și structurii slujbelor din aceste sâmbete, numai sâmbetele a doua, a treia și a patra sunt socotite ca zile de pomenire generală a morților, celelalte sâmbete din Postul Mare (prima, a cincea, a șasea și a șaptea) sunt consacrate pomenirii altor evenimente sau persoane sfinte din viața Bisericii.

Așadar sâmbăta, ziua pogorârii Domnului la iad, când a avut loc ridicarea celor adormiți spre înviere, este bine să fie cinstită prin aducerea aminte de cei trecuți în viața de veci, ca prin rugăciunea noastră și prin pomenirea acestora să-i ajutăm să dea răspuns bun la Judecata lui Dumnezeu și să se ridice cât mai aproape de Tronul lui Dumnezeu, unde să înalțe și pentru noi, împreună cu Îngerii și cu Sfinții, rugăciuni de răsplătire și mulțumire pentru faptul că noi, cei rămași pe pământ, nu i-am uitat.

(Pr. Prof. Dr. Nicolae D. Necula, Tradiție și înnoire în slujirea liturgică, volumul I, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 1996, pp. 278-282)

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI – ZIUA 34 – 24 Martie

A.  PLĂCINTE, GUSTĂRI

Turte cu mac

·       500 g făină;

·       500 g mac;

·       300 g zahăr;

·       30 g coajă de lămâie;

·       1 plic zahăr vanilat;

·       Sare

Din făină, apă şi puţină sare se prepară o cocă tare, din care se întind foi de mărimea unei farfurii. Se aşază separat în tăvi şi se coc individual la cuptor fără să se rumenească.

Macul râşnit prin râşniţă se pune la fiert în 1,2 litri apă.

Se adaugă coaja rasă de la o lămâie, zahărul şi zahărul vanilat şi se lasă să fiarbă cam 30 minute la foc moderat.

Pe o tavă mare se aşază foile, una câte una, turnând pe fiecare foaie o cantitate de sirop de mac.

După ce foile s-au aşezat, se taie în porţii şi se mai adaugă la fiecare câte puţin sirop de mac.

B.  SALATE

Salată de sfeclă

·       1 sfeclă;

·       1 linguriţă hrean ras;

·       Ulei;

·       Oţet sau zeamă de lămâie;

·       Sare

Se coace sfecla la cuptor, se curăţă, se taie în felii sau se dă pe răzătoarea mare şi se amestecă cu celelalte ingrediente.

C.  SOSURI

Sos a la grec

·       200 g ulei;

·       350 g lămâie;

·       500 ml sifon sau apă minerală gazoasă;

·       3 legături verdeaţă;

·       Sare

Uleiul se bate cu un tel până începe să se tulbure.

Se adaugă sare, zeamă de lămâie şi sifon sau apă minerală gazoasă şi se bate în continuare până ce sosul se albeşte.

Se adaugă verdeaţa tocată mărunt şi se bate în continuare până ce sosul se omogenizează.

D.  BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Supă de chimen cu crutoane

·       150 g morcovi;

·       50 g rădăcină pătrunjel;

·       100 g rădăcină ţelină;

·       100 g ceapă;

·       20 g chimen măcinat;

·       30 g făină;

·       100 g margarină;

·       250 g franzelă;

·       Sare

Zarzavatul se taie julien, ceapa se toacă mărunt, apoi se pun la fiert în apă cu sare.

Din 30 g margarină, făină şi puţină zeamă de legume se prepară un sos alb în care se pune chimenul măcinat şi se adaugă la supă.

Franzela se taie cubuleţe şi se pune peste restul de margarină într-o cratiţă la rumenit.

Crutoanele se adaugă la servit în fiecare farfurie.

E.  MÂNCĂRURI

Spanac piure

·       1 ½ kg spanac;

·       3 fire praz;

·       2 cepe;

·       1 căpăţână usturoi;

·       1 ceaşcă ulei;

·       1 legătură mărar;

·       1 legătură pătrunjel;

·       1 lingură făină;

·       Sare;

·       Piper măcinat

Se spală bine spanacul, se fierbe, se strecoară şi se opresc 2 ceşti din zeama în care a fiert.

Într-o cratiţă se călesc cepele şi prazul în ulei.

Când capătă culoare gălbuie se adaugă lingura de făină amestecând continuu şi câte puţin zeama oprită de la fiertul spanacului.

Se obţine un sos în care se adaugă spanacul care a fost tăiat în strecurătoare cu vârful cuţitului, usturoiul tăiat mărunt, sarea, piperul şi se mai lasă pe foc, amestecând până capătă aspect de piure.

Se adaugă verdeaţa fin tocată.

Se serveşte cu cartofi prăjiţi sau cu spaghete fierte.

F.  DULCIURI

Fursecuri cu alune

* 150 g margarină,

* 2 linguri cu miere,

* 5 linguri zahăr tos,

* 20 linguri zahăr pudră,

* 250 g făină albă,

* 80 g alune prăjite (nesărate),

* 1 lingură zeamă de lămâie,

* 1 linguriţă rasa de amoniac (bicarbonat de amoniu),

* un praf de sare.

Instrucţiuni:
1) Frecăm spumă margarina cu zahărul, adăugăm mierea, zeama de lămâie, amoniacul şi sarea.
2) Adăugam făina cernută în prealabil, amestecăm bine până obţinem un aluat omogen.
3) Din acest aluat luăm o bucată ceva mai mare decât o alună, din care facem o biluţă. Aşa procedăm până  terminăm tot aluatul.
4) Punem pe o furculiţă câte o biluţă, pe care o introducem într-un vas cu apă ca s-o umezim, apoi o tăvălim în zahăr pudră şi prin alune pisate. Căutăm să le apăsăm uşor cu degetele, pentru a se putea prinde alunele.
5) Le dăm o formă de disc, eventual le putem apăsa uşor cu furculiţa şi le aşezăm în tava tapetată cu hârtie pentru copt.
6) În cuptorul încins moderat, lăsăm tava aproximativ 10 minute, până capătă o culoare aurie frumoasă

Dacă dorim, după ce am format fursecurile, le putem unge deasupra cu puţină apă, presărăm zahăr pudră şi alune pisate, căpătând un aspect mai plăcut.

SFATURI UTILE 24 Martie

Trecerea la ora de vară 2018 în România

Duminică, 25 martie, va fi cea mai scurtă zi din anul 2018, având practic 23 de ore.

În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore, până pe 28 octombrie, când vom reveni la ora de iarnă.

Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală a Soarelui și de reducerea folosirii luminii artificiale.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima data în 1932, între 22 mai și 2 octombrie. Până în 1939, ora de vară a funcționat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00 și prima duminică din octombrie, ora 01.00.

Din 1941, oră de vară nu s-a mai folosit, fiind reintrodusă în România abia în 1979. Până în 1996, ora de vară se introducea de la sfârșitul lunii martie până la sfârșitul lui septembrie. Din 1997 s-a trecut la oră de vară din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică din octombrie, potrivit Observatorului Astronomic.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând din 1916 (între 30 aprilie și 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai și 16 octombrie).

Alte țări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Denemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia și Tasmania. Pe 19 martie 1918 a fost introdusă și în Statele Unite ale Americii, dar a fost folosită doar până în 1919.

Oră de vara este în prezent implementată în peste 70 de state, dar perioada variază de la o țara la altă.

Trecerea la ora de vară ne poate afecta, dar nu pe termen lung, în cazul tinerilor şi oamenilor sănătoşi. În schimb, persoanele care suferă de anxietate si depresie, precum şi vârstnicii ar putea simţi un disconfort crescut ca urmare a acestei modificări.

De asemenea, atunci când se schimbă ora, persoanele care au o sensibilitate mai mare a ceasului biologic pot resimți mai intens modificarea. Ele pot avea nevoie de o perioadă mai mare de acomodare, până când se obișnuiesc să se trezească zilnic mai devreme cu o oră.