HRISTOS A ÎNVIAT!

Mă găsiți zilnic cu noutăți la adresa http//:dicuoctavian.blogspot.com/

REVISTA

IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE, NR 200 DIN 10 APRILIE 2018

ISTORIE PE ZILE 10 Aprilie

Evenimente

· 428: Nestorius devine Patriarh al Constantinopolului. Nestorie sau Nestorius (n.c. 386 — d. 451) a fost un patriarh al Constantinopolului (428 – 431), care a dezvoltat doctrina nestorianismului,considerată drept eretică si condamnată de Sinodul III ecumenic de la Efes din anul 431.

· 879: Ludovic al III-lea devine rege al Franciei de Apus. Ludovic al III-lea (n. 863 – d. 5 august 882, Saint-Denis) rege al Franciei de Apus între 879 – 882. Fiul lui Ludovic al II-lea al Franței și al Ansgardei de Burgundia. Dupa moartea tatălui său, Ludovic împreună cu fratele său Carloman au fost aleși regi de catre reprezentanții Bisericii și nobilii feudali. Regatul a fost împarțit câteva luni mai târziu între cei doi frați în urma tratatului de la Amiens din martie 880 Ludovic primind Neustria.

· 1647: Sfintirea manastirii Plumbuita din Bucuresti.

· 1710: Intra in vigoare Statutul Anne o lege a Parlamentului britanic prin care erau recunoscute pentru prima data drepturile de autor.

· 1741: Războiul de Succesiune Austriacă: Trupele imparatesei austriece Maria Theresa de Habsburg (1740-1780) au fost infrante de armata prusaca, aflata sub comanda regelui Frederic al II-lea, la Mollwitz. Ca urmare a acestei infrangeri, trupele imparatesei au fost nevoite sa paraseasca Silezia iar Prusia a pus stapanire pe provincie. Războiul de Succesiune Austriacă (1740-1748) a izbucnit odată cu moartea împăratului romano-german Carol al VI-lea. Împotriva Mariei Terezia, fiica împăratului defunct, s-au ridicat următorii principi, care au emis pretenții asupra Țărilor Ereditare Austriece : Carol Albert de Bavaria, căsătorit cu Maria Amalia, fiica cea mică a împăratului Iosif I, fratele mai mare al defunctului Carol al VI-lea; Filip al V-lea al Spaniei, din dinastia de Bourbon, care succedase liniei spaniole a Casei de Habsburg, respectiv Frederick Augustus al Saxoniei, căsătorit cu Maria Josepha, fiica cea mare a împăratului Iosif I. Regele Frederic al II-lea al Prusiei s-a folosit de ocazie, pentru a condiționa recunoașterea Mariei Terezia ca succesoare, cu anexarea Sileziei de către Prusia. Bavaria și Spania s-au aliat împotriva Austriei în anul 1741 prin Tratatul de la Nymphenburg (München), la care au aderat ulterior Prusia, Saxonia, Franța, Suedia, Regatul Napolitan, Palatinatul și Kölnul. Cu Austria s-au aliat Anglia și Țările de Jos, rivalii tradiționali ai Franței. Un conflict european complicat în care principala problemă a fost dreptul împărătesei Maria Tereza a Austriei să moștenească teritoriile tatălui ei, Carol al VI-lea, impărat al Sfântului Imperiu Roman0- German, și al soțului acesteia, Francisc I, să acceadă la titlul imperial. Pretențiile lui Francisc erau contestate de Carol Albert, elector de Bavaria(viitorul Carol al VII-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman), sprijinit de Frederic al II-lea al Prusiei și Ludovic al XV-lea al Franței. Pe lângă asta, Filip al V-lea al Spaniei și Maria Tereza erau într-o dispută privind controlul Italiei, iar Anglia contesta dominația Franței și Spaniei în Mediterana, și lupta pentru controlul Indiei și Americii.

· 1742 - A avut loc, la Dublin, premiera operei „Messia” a compozitorului Georg Friedrich Händel.

· 1809: Războaiele Napoleoniene: A început Războiul celei de-a Cincea Coaliții, Austria invadează Bavaria.

· 1815: Are loc erupția vulcanului Tambora, din insula Sumbawa (Indonezia), una din cele mai puternice din istorie.

· 1848: (29 martie) Domnitorul Mihail Sturdza înăbuşă mişcarea revoluţionară din Moldova cu forţa armată. Sub influenţa revoluţiilor izbucnite în Europa, tinerii moldoveni reveniţi din occident si-au fixat pentru început ca obiectiv înlăturarea domnitorului Mihail Sturdza, considerat de ei vinovat pentru toate abuzurile şi nedreptăţile din ţară. Totodata, acestia au publicat un program de 35 de revendicări , prezentat sub forma unei Petiţii-Proclamaţie. Această „petițiune a boierilor și notabililor moldoveni” avea un caracter moderat. Simțind pericolul mișcării în Moldova, sub influența celor de afară, domnitorul însuși le-a cerut petiția. Cu toate că memoriul cuprindea reforme moderate, mai mult de ordin administrativ și cultural, în conformitate cu Regulamentul Organic, domnitorul l-a folosit ca pretext pentru arestarea capilor mișcării. Au loc mai multe arestări, iar 13 dintre conducători (printre care şi Alexandru Ioan Cuza), au fost trimişi sub stare de arest la Galaţi, pentru a fi exilaţi în Turcia, însă au reușit să-i cumpere pe cei care trebuiau să-i treacă Dunărea (una dintre persoanele care au jucat un rol important a fost Maria Rosetti, care „mergea pe talvegul Dunării cu copilul în brațe și cu pungile de galbeni”, pentru a-i elibera pe cei căzuți prizonieri), ajungând la Brăila. Viitorul domnitor, Alexandru Ioan Cuza, a fost salvat de către soția sa, Elena Cuza, care a intervenit pe lângă consulul englez Cunningham. După eliberare, acesta s-a refugiat la Viena, fiind urmat mai târziu de soție. Astfel, sase dintre cei 13 fruntasi ai miscarii , au reuşit să scape si au trecut în Transilvania.

· 1849: Au loc primele tratative dintre conducătorii Revoluției pașoptiste, în frunte cu Avram Iancu, și reprezentanții revoluționarilor maghiari.

· 1863 - Adam Opel AG, compania fondată de cel al cărui nume a rămas în istorie peste ani, îşi începe comerţul cu maşini…de cusut. Compania a fost fondată la începutul anului, însă în această zi Adam Opel a făcut anunţul oficial în principalele ziare din Germania că maşinile sale de cusut, "cele mai rapide şi precise" sunt puse în vânzare.

· 1864: Arhiducele Maximilian de Habsburg este proclamat împărat al Mexicului în timpul intervenției Franței în Mexic. Maximilian I al Mexicului (6 iulie 1832 – 19 iunie 1867; născut arhiducele Ferdinand Maximilian Joseph al Austriei) a fost membru al Casei Imperiale de Habsburg-Lorena. După o carieră distinsă în armata austriacă, a fost proclamat împărat al Mexicului la 10 aprilie 1864 în timpul celui dea-l doilea imperiu mexican, cu sprijinul lui Napoleon al III-lea al Franței și a unui grup de fruntași mexicani monarhiști. Mai multe guverne străine au refuzat să recunoască guvernul lui Maximilian. Statele Unite vedeau în alegerea unui prinț european ca șef al unui stat american ca o încălcare a doctrinei Monroe; ele nu au recunoscut pe Maximilian. Aceasta a contribuit la asigurarea succesului forțele liberale conduse de Benito Juárez, iar Maximilian a fost executat după capturarea acestuia de către liberali în 1867. În Mexic, el și cu soția sa sunt cunoscuți ca Maximiliano și Carlota.

· 1877: În cadrul Războiului de Independență, România întrerupe relațiile diplomatice cu Turcia.

· 1881: În România începe guvernarea lui Dumitru C. Brătianu, fratele lui I. Bratianu. Guvernul Dumitru C. Brătianu va activa pînă pe 9 iulie 1881.

· 1884: Apare la Iași „Revista socială" (până în august 1887, cu întreruperi), prima publicație teoretică socialistă din România.

· 1912: Vasul Titanic a plecat în primul și singurul voiaj dintre Southampton, Anglia și New York, SUA.

· 1913: Este dată în folosința prima linie ferată electrificată de pe teritoriul actual al României: calea ferată Arad-Ghioroc-Pâncota, cu linia secundară Ghioroc-Radna.

· 1922: A început Conferința economică internațională de la Geneva, care a avut ca obiectiv examinarea modalităților de refacere economică a Europei centrale și răsăritene. Au participat 30 de state.

· 1925: Scriitorul F. Scott Fitzgerald a publicat romanul „Marele Gatsby”. Francis Scott Key Fitzgerald (24 septembrie 1896 – 21 decembrie 1940) a fost un scriitor american. Este considerat a fi unul din cei mai mari scriitori ai secolului douăzeci. Fitzgerald a făcut parte din așa-zisa „generație pierdută” a americanilor născuți în anii 1890 și maturizați în perioada Primului război mondial. El a scris patru romane, a lăsat al cincilea neterminat și a scris numeroase nuvele.

· 1932: S-a constituit Partidul Național Agrar, condus de Octavian Goga, prin retragerea din Partidul Poporului. Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) poet român, ardelean, politician de extremă dreaptă pro-nazist, antisemit și mason, prim-ministrul României de la 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 și Membru al Academiei Române din anul 1920.

· 1937: Principele Nicolae, fiul regelui Ferdinand și al reginei Maria, a fost decăzut din rangul de membru al familiei regale, printr-un decret regal, ca urmare a căsătoriei morganatice cu Ioana Dumitrescu-Doleti. El s-a exilat în același an, sub numele de Nicolae Brana. Alteța Sa Regală Nicolae, Principe al României, Principe de Hohenzollern a cel de-al doilea fiul al Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria (n. 15 august 1903, Sinaia— d. 9 iunie 1978, Lausanne) a fost fratele mai mic al Regelui Carol al II-lea și unchi, după tată, al Majestății Sale Regale Mihai I al României. A jucat un rol mai activ politic doar între anii 1927 – 1930 când a făcut parte din Consiliul de Regență care conducea țara in locul regelui minor Mihai I.

· 1944: A fost produsă pentru prima dată chinina sintetică, de către dr. Robert Burns Woodward și dr. William von Eggers Doering.

· 1944: Al doilea război mondial: Eliberarea Odessei.

· 1944 - Henry Ford II, nepotul lui Henry Ford este numit vicepreşedintele Ford Motor Company. Henry "al II-lea" avea multe din calităţile bunicului său, în special abilităţile înnăscute de lider şi a ajuns chiar să conducă Ford ulterior, readucând compania în top, după perioada în care "despotul mafiot" Harry Bennet, adjunctul bătrânului Henry Ford mult timp, o zdruncinase cu multe scandaluri. Henry Ford II a revenit în structura Ford după ce şi-a terminat stagiul militarîn Marina Americană şi interesant este că, deşi a studiat patru ani la Yale, nu a reuşit să obţină nici o diplomă abandonând în ultimul an. Nepotul fondatorului Ford a condus destinele companiei între 1945 şi 1960.

· 1948: Are loc premiera dramei istorice „Michelangelo", de Al. Kirițescu. Alexandru Kirițescu (n. 28 martie 1888, Pitești – d. 9 aprilie 1961, București) a fost un scriitor român interbelic care face parte din aceeași generație cu Victor Eftimiu și Mihail Sorbul. A fost frate cu scriitorul de spectacole de revistă Nicolae Kirițescu.

· 1958: Se desființează Uniunea Femeilor Democrate din România, în locul ei constituindu-se Consiliul Național al Femeilor, cu misiunea de a conduce mișcarea de femei, fără contururi organizatorice riguroase.

· 1959: Akihito, viitorul împărat al Japoniei se căsătorește cu Michiko.

· 1963: Submarinul nuclear american Thresher s-a scufundat departe de Cape Cod, in Atlantic. Au murit 129 de oameni.

· 1970: Paul McCartney anunță destrămarea trupei The Beatles din motive personale și profesionale. The Beatles a fost unul dintre grupurile a cărui muzică a fost cea mai influentă pentru era rock care a urmat. Grupul a fost alcătuit din John Lennon (vocal, chitară ritmică), Paul McCartney (vocal, chitară bas), George Harrison (chitară solo) și Ringo Starr (baterie). Ei au avut ca țintă generațiile de tineri rezultate de după al Doilea Război Mondial, în Anglia, SUA, etc. Fără dubiu, „The Beatles” este unul din cele mai faimoase și de succes grupuri în istoria muzicii rock, contorizând peste 1,1 miliarde de discuri vândute în lumea întreagă. În timp ce inițial au devenit faimoși pentru ceea ce unii au etichetat drept muzică pop, lucrările lor de mai târziu au realizat o combinație de laude atât din partea criticilor cât și din partea ascultătorilor inegalată în secolul XX. În cele din urmă, ei și-au dovedit nu doar talentul de muzicieni, au pășit granița spre cinematografie, și în particular, în cazul lui John Lennon este vorba de activism politic. În 2004 revista Rolling Stone clasa trupa The Beatles pe locul 1 pe lista celor 100 cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor. În conformitate cu aceeași revistă, muzica inovativă a trupei The Beatles și impactul cultural au ajutat la definirea anilor 1960. Grupul a fost alcătuit din John Lennon (vocal, chitară ritmică), Paul McCartney (vocal, chitară bas), George Harrison (chitară solo) și Ringo Starr (baterie). În 2004 revista Rolling Stone clasa trupa The Beatles pe locul 1 pe lista celor 100 cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor. În conformitate cu aceeași revistă, muzica inovativă a trupei The Beatles și impactul sau cultural au ajutat la definirea anilor 1960.

· 1972: A fost semnată Convenția privind interzicerea perfecționării producției și stocării armelor bacteriologice (biologice) și a toxinelor și distrugerea lor. Convenția a intrat în vigoare la 26 martie 1975.

· 1979: A fost creată Agenția Panafricană de Informații, PANA. A devenit funcțională la 25 mai 1983.

· 1988: Mihail Gorbaciov propune limitarea armelor nucleare tactice și oferă garanții potrivit cărora Uniunea Sovietică își va distruge tot arsenalul chimic. Mihail Sergheevici Gorbaciov (născut pe 2 martie 1931), conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările sale de reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.

· 1990: Guvernul României adoptă hotărârea privind înființarea Fundației România, pentru dezvoltarea relațiilor cu alte state și promovarea legăturilor cu țara ale persoanelor originare din România.

· 1990: Guvernul Roman a cerut Regelui Mihai sa-si amane vizita in Romania pentru o data ulterioara alegerilor.

· 1993: Realizarea primei transmisii, printr-un radio-amator, a echipajului unei navete americane cu cel al altei navete spațiale. Un astronaut american al stației Discovery a schimbat câteva cuvinte cu un cosmonaut aflat la bordul stației orbitale ruse Mir.

· 1994: Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Tratatul de aderare la Comunitatea Statelor Independente si la Uniunea Economica, documente semnate anterior de presedintele Mircea Snegur.

· 1998: Semnarea acordului istoric privind Irlanda de Nord. La ora 16,36 GMT, la Belfast, după 32 de ore de negocieri neîntrerupte sub președinția ex-senatorului american George Mitchell, guvernele Regatului Unit și Irlandei și partidele politice din Irlanda de Nord au încheiat un acord privind noua administrație a provinciei, menit să pună capăt celor aproape trei decenii de conflicte, soldate cu peste 3.200 de morți. Acordul, salutat unanim de marile puteri mondiale, deschide calea celei mai mari schimbări în statutul politic al insulei după împărțirea sa, în 1921.

· 2001: In Olanda fost adoptata legea care recunoaste eutanasia ca act legal, prin confirmarea de catre Senat a votului exprimat in camera inferioara a Parlamentului olandez, cu 104 favorabile si 40 impotriva.

· 2002: Parlamentul sarb a ratificat acordul semnat la 14 martie 2002, la Belgrad, privind formarea statului Serbia-Muntenegru, care prevedea inlocuirea actualei Republici Federale Iugoslavia (RFI, Serbia si Muntenegru). Parlamentul iugoslav a proclamat, la 4 februarie 2003, nasterea noului stat.

· 2010: Accidentul aviatic de la Smolensk din 2010: Președintele Poloniei, soția acestuia, guvernatorul Băncii Naționale Poloneze, oficiali și oameni de marcă polonezi au decedat în urma unui accident aviatic produs în apropiere de aeroportul din Smolensk, Rusia.

Nașteri

· 401: S-a nascut imparatul bizantin Teodosie al II-lea ( d.28 iulie 450). A domnit intre anii 408-450 si a ramas in istorie pentru promulgarea codului de legi Theodosian , precum și pentru construirea zidurilor Theodosiene la Constantinopol. In timpul domniei sale au izbucnitdouă mari controverse hristologice in sanul Bisericii, Nestorianismul si Eutychianismul.

· 1512: Iacob al V-lea al Scoției (d. 1542)

· 1583: Hugo Grotius, filosof și scriitor olandez (d. 1645)

· 1755: Samuel Hahnemann, medic german (d. 1843)

· 1762: Giovanni Aldini, fizician italian (d. 1834)

· 1783: Hortense de Beauharnais, regină consort a Olandei (d. 1837)

· 1847: Joseph Pulitzer, jurnalist american (d. 1911). Pulitzer s-a născut la Macău, oraș situat pe Mureș, în familia înstărită a unui evreu care se ocupa cu comerțul de cereale. Mama lui Joseph Pulitzer era maghiară de religie catolică, originară din regiunea Szegedului. Fratele său mai tânăr, Albert, s-a decis să devină preot catolic. S-a inrolat la Hamburg militar în armata SUA si în 1864, în Boston, va fi incorporat in regimentul 1 de cavalerie New-York, care era format în cea mai mare parte din germani, și va lupta de partea Statelor din Nord în Războiul civil american. Vorbea foarte bine germana și franceza, mai puțin limba engleză. După o serie de ocupații de ocazie ca hamal, chelner, devine în anul 1867 cetățean american, în acel timp vorbea deja excelent limba engleză terminând studiile în drept. Va fi angajat de Carl Schurz in St. Louis, Missouri, ca reporter la ziarul în limba germană „Westliche Post“. În 1873, când a plecat de la redacția ziarului, Pulitzer era deja editor și partener în proprietatea ziarului. În primăvara anului 1871 se va căsători în biserica „Protestant Episcopal Church“ cu Kate Davis din Washington. O perioadă va fi corespondent la ziarul „New York Sun”, cumpără în 1878 cotidianul „St. Louis Evening Dispatch“ și fuzionează în 1881 cu „Evening Post“dând naștere ziarului „St. Louis Post-Dispatch“. În 1883 va cumpăra ziarul „New York World“ care era în pragul falimentului, și care sub conducerea lui devine unul dintre ziarele cele mai importante din țară, cu un tiraj de 600.000 de exemplare. Printr-o propagandă reușită, Pulitzer va obține fondurile necesare pentru construirea soclului Statuii Libertății. În lupta de concurență, redacțiile altor ziare, ca de exemplu „New York Sun“, îl vor ataca în anul 1890 personal pe Pulitzer, care bolnav probabil de diabet se retrage din lumea presei, în anul 1890, la vârsta de 43 de ani, aproape orb. Totuși el va controla mai departe redacția ziarului, cu care comunică sub o formă codificată. În anul 1895 va apare tiparul colorat, prima imagine tipărită color va fi un băiat cu tricoul galben „The Yellow Kid“. În anul 1895 William Randolph Hearst cumpără ziarul „New York Morning Journal“. În anul 1909, ziarul va dezvălui scandalul în legătura corupția regimului Theodore Roosevelt la construirea canalului Panama, care era construit de compania „French Panama Canal Company“. Pulitzer va fi acuzat pentru defăimare de Roosevelt și de omul de afaceri J. P. Morgan. Procesul a fost câștigat de Pulitzer, care a devenit popular prin demonstrarea libertății presei. Din punct de vedere politic, Pulitzer era republican, iar în 1885 el va face parte din camera reprezentanților. În anul 1892 Pulitzer donează bani pentru fondarea unei școli de jurnalistică, care n-a fost aprobată. De acea a lăsat el prin tesatament suma de 2 milioane de dolari pentru fondarea unei școli de jurnalism, „School of Journalism“ și unui premiu jurnalistic. Abia în anul 1912, la un an după moartea sa, a fost înființată facultatea de jurnalistică „Columbia University” și, din anul 1917, a fost decernat anual premiul Pulitzer, devenit unul dintre cele mai prestigioase premii jurnalistice din lume.

· 1877: Alfred Kubin, scriitor austriac (d. 1959)

· 1893: La Cuhneşti, judeţul Bălţi, gubernia Basarabia, s-a născut Constantin Leancă, om politic român, Preşedintele Zemstvei Bălți din 1917 şi deputat în Parlamentul României 1919-1939. Constantin Leancă (1893 – 1942), președintele Zemstvei Bălți, din 1917, Gubernia Basarabia, deputat în Parlamenul României. La începutul lui martie 1918 a fost unul dintre autorii unei scrisori trimise Sfatului Ţării de la Chişinău (n.r. Repblica Democratică Moldovenească, succesoarea guberniei Basarabia) în care era revendicată Unirea Basarabiei cu România. În perioada Interbelică a fost membru al Partidului Ţărănesc din Basarabia, apoi al Partidului Naţional Ţărănesc din momentul creării acestuia, prin fuziunea, în 1926, a Partidului Ţărănesc (Ion Mihalache) şi a Partidului Naţional din Transilvania (Iuliu Maniu).

· 1912: Ilie Cleopa, arhimandrit și duhovnic la Mănăstirea Sihăstria (d. 1998)

· 1912: Anton Breitenhofer, scriitor german (d. 1989)

· 1913 - S-a născut romancierul Stefan Heym, figură marcantă a literaturii est-germane (“Relatare despre Regele David”, “Cruciaţii”) (m.16.12.2001).

· 1914 - S-a născut Maria Banuş, poetă, eseistă, traducătoare, prozatoare, laureată a Premiului Internaţional Gottfried von Herder în 1989 (m.14.07.1999).

· 1921 - S-a născut Martin Denny, compozitor, aranjor şi pianist american.

· 1921 - S-a născut Sheb Wooley, actor, cântăreţ şi compozior country american.

· 1922: Florin Comișel, compozitor, dirijor, folclorist român (d. 1985)

· 1926 - S-a născut scriitorul Virgil Chiriac.

· 1927 - S-a născut Marshall W. Nirenberg, biochimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Psihologie şi Medicină în anul 1968.

· 1928: Carol Kovacs, operator de film documentar român, de naționalitate maghiară

· 1930: Modest Iftinchi, violonist și pedagog român (d. 2003)

· 1932 - S-a născut Nate Nelson, vocalist american (Flamingos, The Platters).

· 1932 - S-a născut actorul american Omar Sharif (”Doctor Jiivago”, ”Lawrence of Arabia”).

· 1935 - S-a născut scriitorul Nicolae Roşianu.

· 1936: Horia Gane, poet și prozator român

· 1936 - S-a născut Bobbie Smith, vocalist american (The Spinners, Detroit Spinners).

· 1937: Bella Ahmadulina, poetă rusă (d. 2010)

· 1939: Doina Levința, scenografă, pictoriță de costume și creatoare de modă română

· 1940 - S-a născut Ricky Valence, cântăreţ britanic.

· 1947 - S-a născut Bunny Wailer (Neville O'Reilly Livingston), basist, vocalist şi percuţionist jamaican (The Wailers).

· 1950 - S-a născut Dave Peverett, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Savoy Brown, Foghat).

· 1951: Mircea Scarlat, critic literar român (d. 1987)

· 1952: Steven Seagal, actor american de acțiune, producător, scriitor, artist marțial și chitarist.

· 1956: Ene Dinga, politician român

· 1959 - S-a născut Katrina Leskanich, vocalistă şi chitaristă americană (Katrina & The Waves).

· 1959 - S-a născut Brian Stezer, vocalist, chitarist şi compozitor american (Stray Cats).

· 1970: S-a nascut in orasul Ploiesti, jud.Prahova, Leonard Doroftei, boxer profesionist român. A câștigat medalii de bronz la Jocurile Olimpice de la Barcelona în 1992 și la Atlanta în 1996. De asemenea, a fost campion mondial în 1995 și campion european în 1996 și 1997. Palmaresul său la amatori este de 239 de victorii și 15 înfrângeri. În 1997 Doroftei a devenit boxer profesionist făcând un contract cu clubul canadian Interbox . Pe 5 ianuarie 2002 a cucerit titlul de campion mondial profesionist la categoria semi-ușoară a versiunii WBA, învingându-l la puncte pe Raul Horacio Balbi din Argentina. Pe 31 mai la Bucuresti, Doroftei a luptat din nou împotriva lui Balbi și de data aceasta românul s-a impus în mod clar.

· 1973: Roberto Carlos, fotbalist brazilian

Decese

· 1533: Frederic I al Danemarcei (n. 1471)

· 1585: A murit Papa Grigore al XIII-lea; (n. 1502). Papa Grigore al XIII-lea, cunoscut și ca papa Gregor al XIII-lea, (n. 7 ianuarie 1502, Bologna — d. 10 aprilie 1585, Roma) a fost un papă al Romei din 1572 până în 1585. Numele său laic a fost Ugo Bouncompagni. În anul 1539 a intrat în serviciul Bisericii, în 1558 a fost ales episcop de Vieste, iar în 1565 a devenit cardinal. La 13 mai 1572 a fost ales papă. Unul din cele mai mari merite ale sale a fost actualizarea calendarului iulian (1582). Actualul calendar îi poartă numele, calendar gregorian.

· 1599: Gabrielle d'Estrée, metresa regelui Henric al IV-lea al Franței (n. 1571)

· 1640: Agostino Agazzari, compozitor italian (n. 1578)

· 1807: Anna Amalia de Brunswick-Wolfenbüttel (n. 1739)

· 1813 - A murit Joseph Louis Lagrange, matematician şi astronom francez, care a pus bazele mecanicii analitice, a adus importante contribuţii în teoria numerelor şi analiza numerică, în mecanica cerească (n.25.01.1736).

· 1821: Patriarhul Constantinopolului Grigorie al V-lea este spanzurat la ordinul sultanului otoman Mahmud al II-lea. In 1818 Patriarhul Grigorie a devenit membru al Filiki Eteria care pregatea o revolta impotriva ocupatiei turcesti. In orice caz, atunci cand Alexandru Ipsilanti, a trecut Prutul, incepand revolta grecilor din Tarile Romane, Grigorie a crezut ca fiind necesara excomunicarea acestuia pentru a-i proteja pe grecii din Constantinopol de represaliile turcilor. Reactiile turcilor s-au facut simtite in Saptamana Luminata din luna aprilie a anului 1821, dupa revolutia grecilor din Peloponez. Patriarhul Grigorie al V -lea a fost acuzat de catre Sultanul Otoman Mahmud II, ca nu a impiedicat aceasta revolta grecilor. Tot sultanul a fost cel care a ordonat omorarea sa. In noaptea de Sfintele Pasti (10 aprilie 1821), dupa ce a oficiat Sfanta Liturghie a Invierii Domnului impreuna cu alti 8 ierarhi, Patriarhul Grigorie al V-lea a fost arestat si dus in temnita. La ora trei dupa-amiaza, in aceeasi zi, a fost spanzurat de poarta din fata Patriarhiei Ecumenice, fiind imbracat inca in vesmintele arhieresti. Trupul sau a ramas timp de trei zile in acel loc, dupa care a fost luat de catre un grup de evrei care l-au purtat prin oras si l-au aruncat in Bosfor. A fost recuperat din mare de catre un marinar grec, Nicolae Sklavos, care l-a mutat in ascuns, la Odessa in Rusia, unde a fost inmormantat dupa randuiala, in Biserica Sfintei Treimi și în cele din urmă a fost adus în Catedrala Mitropolitana din Atena. El este pomenit de Biserica Ortodoxa Greaca ca un mucenic al neamului. În memoria lui, Poarta Sf.Petru, odată poarta principală a compusului Patriarhiei din Constantinopol, a fost închisa în 1821 și de atunci a rămas închisa.

· 1882: Dante Gabriel Rossetti, poet, pictor englez (n. 1828)

· 1904: Regina Isabella a II–a a Spaniei (n. 1830)

· 1919: A murit Emiliano Zapata, revoluționar mexican (n. 1879). Emiliano Zapata Salazar El Caudillo del Sur (n. 8 august 1879, Anenecuilco (Morelos) – d. 10 aprilie 1919, Chinameca) a fost unul din conducătorii revoluției mexicane (1910 – 1929) care a pornit sub conducerea lui Francisco Maderos (1873 – 1913) împotriva dictatorului Porfirio Díaz (1830 – 1915). El a murit într-o cursă întinsă de colonelul trădător al revoluției Jesús Guajardo. În legendele mexicane, Zapata reușește să scape din cursă și să se ascundă în munți, de unde vine în ajutorul celor asupriți.

· 1954: A murit Auguste Marie Louis Nicolas Lumière (19 octombrie 1862, Besançon, Franţa – 10 aprilie 1954, Lyon). Impreuna cu fratele sau Jean Louis a inventatat primul aparat de filmat și a primul aparat de proiecție cinematografică.

· 1955: Oskar Lindberg, compozitor suedez (n. 1887)

· 1962 - A murit Stu (Stuart) Sutcliffe, basist britanic în primele zile ale existenţei grupului The Beatles (n.1941).

· 1962 - A murit regizorul de film american de origine ungară Michael Curtiz (Mihaly Kertész), cunoscut mai ales pentru filmele ”Captain Blood”, ”Casablanca”, pentru care i s-a decernat Premiul Oscar (n.24.12.1888).

· 1969 - Harley Earl, cel care a coordonat echipa de design a primei generaţii Corvette moare în această zi din cauza unui infarct. Earl a fost şi cel care a produs primul concept auto din lume, prototipul Buick Y-Job. Acest studiu apărut în 1939 şi a fost primul astfel de model creat doar pentru a testa reacţiile publicului, fără intenţia de a se produce în serie. Y-Job avea faruri escamotabile, bare care se prelungeau pe laterale şi a dictat practic direcţia pentru modelele Buick până în 1950. Interesant este că acest concept a devenit chiar maşina de zi de zi a designerului, un alt fapt unic în istorie. Harley Earl a lăsat în urma sa inovaţii importante în materie de design, cum ar fi: modelajul în lut, exteriorul în două nuanţe - evidenţiat pe modelul Cadillac LaSalle din 1928 - celebrele stopuri "rachetă" ale modelelor Cadillac din anii '50, sau parbrizul convex. Americanul a fost primul vice preşedinte al diviziei de design de la G.M. şi a activat între anii 1927 şi 1959 şi pe lângă contribuţia în dezvoltarea automobilistică a lucrat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial la perfecţionarea camuflajului militar.

· 1972 - Oberdan Sallustro, directorul Fiat Concord Argentina, este executat în această zi de către un grup extremist comunist din Argentina. Italianul a fost o victimă colaterală a conflictului dintre comunişti şi fascistul Juan Peron aflat la putere. Sallustro a fost răpit, sechestrat 20 de zile şi apoi ucis, tocmai pentru că Peron era un mare admirator al italienilor.

· 1975: Walker Evans, fotograf american (n. 1903)

· 1982: Victor Preda, biolog român, membru al Academiei Române (n. 1912)

· 1995: Annie Fiescher, pianistă maghiară (n. 1914)

· 2002: Cristian Panait, procuror român (suicid) (n. 1973)

· 2010: Moare in tragedia aviatica de la Smolensk, Lech Kaczyński, președintele Poloniei între anii 2005 – 2010 (n. 1949). Se indrepta impreuna cu sotia si zeci de inalti demnitari ai Statului polonez la Katyn,unde urmau sa aiba loc ceremoniile de comemorare a miilor de ofiteri polonezi prizonieri ,masacrati de sovietici in timpul celui de-al doilea razboi mondial, la ordinul lui Stalin.

· 2013: Robert G. Edwards, fiziolog britanic, laureat Nobel (n. 1925)

Sărbători

· În calendarul creștin-ortodox: (+) Sfintelr Paști; Sf. Mc. Terentie, Pompie, African, Maxim și Dima

· În calendarul romano-catolic: Sf. Mechtilda, fecioară

· În calendarul Greco-catolic: Ss. Terențiu, Maxim, Macariu, Pompei, African și însoțitorii lor, martiri († secolul al III-lea)

RELIGIE ORTODOXĂ 10 Aprilie

(+) Sfintelr Paști; Sf. Mc. Terentie, Pompie, African, Maxim și Dima

Tradiții în a treia zi de Paște. Femeile de la ţară dau de pomană pasca rămasă şi vinul roşu

A treia zi de Paşte este, în acelaşi timp şi Marţea Albă din Săptămâna Luminată, zi în care nu se lucrează, iar femeile dau de pomană pasca și vinul roșu care au rămas de la Paște. De asemenea, în ziua a treia se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.

În ultima zi de sărbătoare a Paştelui, în trecut, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pasca“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.

În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor şi cumetrii între ei nu numai pască, ci şi colaci. În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.

Potrivit tradiţiei, a doua zi de Paşti este voie să se ciocnească ouăle roşii şi „cap cu dos”, a treia zi fiind permisă şi ciocnirea „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.

Exista şi o credinţă potrivit căreia firimiturile care rămâneau de la mesele de Paşti era bine să fie păstrate. Îngropate, din ele ar răsări o planta numită cucoană sau maruncă, plantă bună de pisat şi de pus în băutură atunci când o femeie vroia să facă copii.

Marţea din Săptămâna Luminată (prima săptămână după Paşte) poartă numele de Marţea Albă. Este o zi nelucrătoare, în care nu se spală, nu se calcă şi nu se face curat. Femeile de la ţară dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

În această lună, în ziua a zecea, pomenirea sfinţilor mucenici Terentie, African, Maxim, Pompie şi alţi treizeci şi şase, care erau însoţitorii fericitului Zenon, ai lui Alexandru şi ai lui Teodor.

Aceşti sfinţi mucenici au fost din Africa în anii împăratului Deciu şi a guvernatorului Fortunian. Şi ieşind porunca să se lepede toţi de credinţa lui Hristos, iar cei care se vor ţine de ea, şi n-ar vrea să se plece împăratului, să fie chinuiţi în tot chipul. Văzând aceşti patruzeci că mulţi alunecau şi mergeau la rătăcire, se vorbiră între ei şi se uniră a sta împotrivă bărbăteşte, şi să se îmbărbăteze bine cu vitejia sufletului şi a trupului pentru mărturisirea lui Hristos, aducând aminte unul altuia cuvintele lui Hristos, care îndemnau pe credincioşi spre mărturisire. Şi stând ei de faţă înaintea guvernatorului Fortunian propovăduiră puterea lui Hristos şi neputinţa chipurilor celor fără de simţire, ce se cinsteau de păgâni, iar guvernatorul a poruncit să fie băgaţi în temniţă. Şi trimiţând ca să aducă pe însoţitorii fericitului Zenon şi ai lui Alexandru şi Teodor, care şi mai înainte veniseră la cercetare, şi îndemnau ca să se despartă de credinţa lui Hristos şi să se închine la idoli. Însă ei stând împotrivă şi arătând statornicia credinţei din cuvintele lor, au fost supuşi la felurite şi nenumărate chinuri, în mai multe rânduri. Dar ei în aceste chinuri s-au îndulcit de ajutorul cel de la Dumnezeu, căci au căzut legăturile de pe dânşii prin arătare de îngeri, şi îndulcindu-se şi de hrană, iarăşi au stat de faţă înaintea guvernatorului, cu suflet viteaz; şi chinuindu-i cu strujirea, i-au dat la fiare să-i mănânce, însă nici una nu s-a atins de ei. Pierzând guvernatorul nădejdea cea pentru dânşii, a poruncit de le-au tăiat capetele.

Tot în această zi, pomenirea sfântului noul mucenic Dima, care a suferit mucenicia în Smirna, la anul 1363 şi care prin sabie s-a săvârşit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

S-a născut în 1912 Părintele Ilie Cleopa.

Părintele Cleopa Ilie (10 aprilie 1912 - 2 decembrie 1998), arhimandrit și viețuitor la Mănăstirea Sihăstria – Neamț, a fost unul dintre cei mai însemnați duhovnici și predicatori români ai secolului XX.

Copilăria

Viitorul arhimandrit Cleopa s-a născut în comuna Sulița, județul Botoșani, la 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Alexandru și Ana Ilie. Din cei 10 copii, cinci aveau să intre în monahism. De mic era râvnitor spre cele dumnezeiești, îndeletnicindu-se cupostul, rugăciunea și faptele bune. Părinții săi, Alexandru și Ana Ilie, i-au fost exemplu viu de trăire creștină, fiind iubitori de Dumnezeu, de biserică și de copii. Nu lipseau niciodată de la sfintele slujbe, făceau milostenie, se rugau mult împreună cu copiii și duceau o viață curată și bineplăcută lui Hristos. Casa lor era ca o biserică, așa cum avea să povestească mai târziu și Părintele Cleopa.

În primele două luni după naștere, pruncul Constantin - viitorul Părinte Cleopa - era tot timpul bolnav. De la o vreme nu mai mânca aproape nimic și plângea zi și noapte. Toți erau îngrijorați pentru viața lui. Trebuie menționat că Anei îi mai muriseră doi copii din pruncie.

Neștiind ce să mai facă, mama sa l-a dus la duhovnicul Conon Georgescu de la Schitul Cozancea, care, ascultându-i îngrijorarea pentru viața copilului, o sfătuiește să îl dăruiască Maicii Domnului.

Atunci Ana l-a întrebat nedumerită:
- Cum să-l dăruiesc Maicii Domnului?
- Iată cum, a zis el, ia o lumânare și un prosop, așază pruncul înaintea icoanei Maicii Domnului din biserică și zi așa: Maica Domnului, îți dăruiesc ție copilul acesta care este bolnav! Fă ce știi tu cu el!

Atunci Ana s-a închinat cu lacrimi la icoana Maicii Domnului, făcând trei metanii și, căzând în genunchi, a zis plângând: Maica Domnului, îți dăruiesc ție copilul acesta al meu, că este bolnav și plânge mereu. Fă ce știi tu cu el! Și l-a trecut de trei ori pe sub sfânta icoană.

De atunci pruncul s-a făcut bine și nu a mai fost bolnav de moarte toată viața sa.

În jurul anului 1920, sora părintelui Cleopa, Ecaterina, pleacă la Mănăstirea Agapia pentru a se călugări.

Spre sfârșitul anului 1927, fratele său mai mare, Gheorghe, a intrat în obștea Schitului Sihăstria. A fost călugărit, primind numele de Gherasim.

În iarna anului 1929, după sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, Constantin și fratele său Vasile s-au hotărât să plece la Schitul Sihăstria - Neamț pentru a sluji toată viața lui Hristos. După ce s-au rugat mult lui Dumnezeu, cu post și metanii, au luat binecuvântare de la preotul satului și au spus părinților gândul lor; și așa au plecat la mânăstire.

Intrarea în mănăstire

La intrarea în obștea Schitului Sihăstria, împreună cu fratele său mai mare, Vasile, au fost trei zile ispitiți canonic, după care au fost primiți de către starețul de atunci, Părintele Ioanichie Moroi.

În primăvara anului 1931, Vasile, acest smerit ascultător și frate mai mare al Părintelui Cleopa s-a îmbolnăvit și a fost adus în schit. Odată, ieșind de la Sfânta Liturghie, a avut o vedenie înfricoșătoare. I s-a arătat Maica Domnului, spunându-i că peste trei zile va adormi în Domnul.

După trei zile, exact la aceeași oră, rasoforul Vasile Ilie a adormit în pace, cu rugăciunea pe buze.

Monahul Gherasim Ilie, fratele mai mare al Părintelui Cleopa, a păscut vitele schitului patru ani de zile, fiind un suflet foarte nevoitor și singuratic.

La 14 septembrie 1933, la Înălțarea Sfintei Cruci, nevoitorul monah Gherasim și-a dat sufletul în mâinile lui Hristos, culcat în sicriul pe care singur și-l făcuse drept pat în care dormea noaptea.

Până în anul 1935, Constantin a păscut oile Schitului Sihăstria, împreună cu alți frați, în smerenie, ascultare, rugăciune și studierea Sfinților Părinți. Părintele Cleopa ne povestea: "În anii în care am fost cioban la oile schitului împreună cu frații mei, am avut mari bucurii duhovnicești. Stâna, oile, trăirea în liniște și singurătate pe munte, în mijlocul naturii, mi-au fost școală de călugărie și teologie".

A mai avut ascultări de paracliser și pictor de icoane.

În anul 1935, Constantin a fost chemat în armată, pe care a făcut-o în orașul Botoșani.

Călugăria

Părintele Cleopa

În anul 1937, la sfârșitul lunii iulie, rasoforul Constantin Ilie a fost rânduit de egumen să fie făcut călugăr. Acum avea 6 ani de ucenicie în schit. După aceasta și-a continuat ascultarea de cioban la oile schitului până în vara anului 1942, fiind ajutat de monahii Galaction Ilie (unchiul său) și Antonie Olaru.

În data de 30 mai 1941, un incendiu devastează incinta schitului, arzându-i chiliile de lemn, acoperișul bisericii și paraclisul.

După incendiu, Schitul Sihăstria supraviețuia din ce în ce mai greu. Bătrânul stareț Ioanichie, în vârstă de 82 de ani, era tot mai bolnav și aproape orb. Nu mai putea sluji Sfânta Liturghie și cu greu spovedea și dădea sfaturi.

În iunie 1942, la numai 30 de ani, părintele Cleopa este adus în schit și numit locțiitor de egumen, întrucât starețul Ioanichie Moroi era în incapacitate de a-și mai exercita funcția.

Părintele Ioanichie Moroi avea să treacă la Domnul doi ani mai târziu, la 3 septembrie 1944.

Prima grijă a Părintelui Cleopa a fost aceea de a reînnoi incinta și chiliile arse, să acopere cu tablă biserica de piatră și să facă un nou paraclis.

Preoția și stăreția

În anul 1944, la 27 decembrie, monahul Cleopa este hirotonit ierodiacon, iar la 23 ianuarie 1945, ieromonah de Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareț al Mănăstirii Neamț. După această dată este numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.

Între anii 1945-1946, schitul se reînnoiește, reconstruindu-se o mare parte din chilii și o trapeză de peste 100 de persoane.

În anul 1947, pentru că numele și activitatea duhovnicească și administrativă a Protosinghelului Cleopa Ilie, egumenul Schitului Sihăstria, deveneau tot mai cunoscute, Patriarhia Română, care a observat eforturile de înnoire generală a acestui sfânt așezământ monahal, a propus ridicarea Schitului Sihăstria la rang de mănăstire independentă și de sine stătătoare. Patriarhul României, Nicodim Munteanu, a aprobat ridicarea Schitului Sihăstria la rang de mănăstire, în 30 iunie 1947, precum și ridicarea Protosinghelului Cleopa Ilie la rang de Arhimandrit.Hirotesia sa s-a făcut la 19 septembrie 1947. Aceasta s-a hotărât întrucât Părintele Cleopa reușise ca numai în cinci ani de zile să facă dintr-un schit ars integral, aproape în paragină și cu monahii risipiți pe la alte mânăstiri, o mănăstire renumită și bine organizată.

În noiembrie 1946, mama Părintelui, văduvă și singură, intră în obștea Mânăstirii Agapia Veche. În 1947 este tunsă în monahism cu numele Agafia. Se nevoiește aici 22 de ani, după care trece la Domnul la 15 septembrie 1968.

Prigonirea și retragerea în munți

Odată cu venirea comuniștilor la putere, urmează o perioadă nefastă pentru părinte. Ceea ce avea să îl aducă în vizorul autorităților a fost o predică pe care a rostit-o la sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, spunând: Să dea Dumnezeu ca și conducătorii noștri de acum să fie ca Sfinții Împărați, ca să-i pomenească Biserica în veac! și lăudând râvna marilor împărați, care au dat libertate creștinilor și au construit numeroase biserici. Cineva din cei prezenți l-a denunțat, astfel că a fost arestat și anchetat pentru cinci zile la Târgu Neamț. A fost eliberat la fel de repede cum fusese și arestat.

Cei din jurul său, conștientizând că va mai avea de furcă cu autoritățile comuniste, l-au sfătuit să se ascundă pentru un timp în munți. Părintele Cleopa și-a făcut atunci un bordei din lemn, în pământ, la 6 km de mânăstire, în adâncul pădurii. Monahii din mânăstire îi mai duceau din când în când câte ceva de mâncare. Părintele se ruga acolo neîncetat, ziua și noaptea, cerând ajutorul și mila lui Dumnezeu și a Maicii Domnului, către care avea multă evlavie. După șase luni de retragere în munți, Arhimandritul Cleopa a fost readus ca stareț în obștea Mănăstirii Sihăstria, spre bucuria tuturor, atât a călugărilor, cât și a credincioșilor.

În anul 1949, la 30 august, Arhimandritul Cleopa Ilie este numit stareț al Mănăstirii Slatina - Suceava și se transferă acolo împreună cu 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria, în urma deciziei Patriarhului Justinian. În locul său este numit stareț la Sihăstria Protosinghelul Ioil Gheorghiu.

La Mănăstirea Slatina întemeiază o obște care avea să ajungă la peste 80 de viețuitori.

Arhimandritul Cleopa a fost rânduit de Mitropolia Moldovei să supravegheze și să îndrume viața duhovnicească a mai multor mănăstiri din împrejurimi: Putna, Moldovița, Râșca, Sihăstria și schiturile Sihla și Rarău, după modelul Mănăstirii Slatina.

A doua retragere în munți

Până în primăvara anului 1952, Mănăstirea Slatina a înflorit, ajungând să se numere printre cele mai bine organizate mănăstiri din țara noastră.

Diavolul însă, care nu doarme niciodată, nu putea răbda buna nevoință și armonia monahilor din Mănăstirea Slatina. De aceea, a îndemnat Securitatea de atunci să facă o anchetă amănunțită în obștea acestei mănăstiri. Sosind noaptea, organele de securitate l-au cercetat și amenințat pe stareț și pe cei mai de seamă din mănăstire. Până la urmă i-au reținut pe câțiva dintre ei, în frunte cu Părintele Cleopa, tânărul Ieromonah Arsenie Papacioc și fratele Constantin Dumitrescu.

Ducându-i la Fălticeni, i-au anchetat toată noaptea. La sfârșit i-au spus părintelui să nu mai facă "propagandă religioasă" și i-au dat drumul. Atunci Părintele Cleopa s-a retras în taină, împreună cu Ieromonahul Arsenie Papacioc, în Munții Stânișoarei, până s-au liniștit tulburările de la Slatina. Părinții au înfruntat cu stoicism vremea friguroasă, foamea, setea, lipsurile, rugându-se ziua și noaptea și întărindu-se unul pe altul.

Părinții Cleopa și Arsenie s-au nevoit în Munții Stânișoarei până în vara anului 1954, când Patriarhul Justinian a obținut aprobarea ca cei doi nevoitori să se reîntoarcă la mănăstire sau să vină la Patriarhie. Părinții Cleopa și Arsenie s-au reîntors la Mănăstirea Slatina, spre bucuria călugărilor și a credincioșilor din partea locului.

În primăvara anului 1955 s-a organizat o acțiune de lămurire și combatere a stilismului. Se încerca repararea schismei unora din credincioșii ortodocși care, insistând asupra respectării calendarului iulian neîndreptat în Biserică, se rupseseră de comuniunea cu Patriarhia Română. La această încercare de readucere a credincioșilor stiliști în sânul Bisericii Ortodoxe a participat și părintele Cleopa, făcând misionarism prin satele stiliste ale Moldovei.

În toamna anului 1956, Părintele Cleopa a revenit la Mânăstirea Sihăstria. De acum, viața duhovnicească de la Sihăstria s-a întărit și mai mult. Părintele Cleopa spovedea și povățuia pe credincioși și monahi la chilia sa din deal.

Persecuțiile dintre anii 1959-1964

Persecuțiile dintre anii 1959 și 1964 au fost cea mai dificilă perioadă prin care a trecut monahismul românesc în secolul XX.

Spre sfârșitul anului 1959 s-a votat de către guvernul ateu din București, un decret special (Decretul 410/1959) prin care erau excluși din mănăstiri toți călugării mai tineri de 55 de ani și maicile de până în 50 de ani. Decretul a fost aplicat cu severitate, sub controlul Securității, cu ajutorul Miliției și sub supravegherea Departamentului Cultelor.

Până în primăvara anului 1960, au fost excluși din mănăstiri peste 4000 de monahi și monahii. Mai întâi au fost excluși din monahism pentru toată viața stareții și duhovnicii care aveau o activitate duhovnicească mai intensă și, din toate mănăstirile din țară, întregul tineret, adică frații și rasoforii, iar primirea de noi tineri în mănăstiri era interzisă și supravegheată de Securitate.

Părintele Cleopa a fost și el vizat, dispoziția autorităților fiind să fie dezbrăcat de haina monahală și să aibă domiciliu forțat în satul său natal. Ca mulți alți călugări, a refuzat să părăsească haina monahală și să părăsească mănăstirea.

Văzând această situație grea, știind că este mereu supravegheat de organele politice, Părintele Cleopa, îndemnat de Duhul Sfânt, s-a retras din nou - pentru a treia oară - în Munții Moldovei, la mult iubita sa liniște. Întâi s-a dus în pădurile din jurul comunei Hangu. Apoi și-a făcut un mic bordei din lemn, nu departe de culmea Muntelui Petru Vodă.

Aici s-a nevoit cinci ani, îndurând aceleași greutăți ca și mai înainte. S-a îndeletnicit cu postul, privegherea, rugăciunea și cu scrierea. Iată titlurile câtorva din scrierile sale alcătuite în vremea când stătea în munți: Predici pentru monahi, numită și Urcuș spre înviere; Spovedania arhiereilor, Spovedania stareților, Spovedania duhovnicilor, Spovedania preoților de mir,Spovedania monahilor, Despre vise și vedenii, precum și Minunile lui Dumnezeu din zidiri.

În toamna anului 1964, când tulburările și prigonirile Bisericii s-au mai liniștit, părintele revine în Mănăstirea Sihăstria, ca duhovnic al întregii obști, și povățuiește fără întrerupere atât călugări, cât și mireni, timp de 34 de ani.

Cuvântul său ajungea în toată țara și peste hotare, numele său fiind vestit, cunoscut și iubit de toți. Era căutat de zeci de oameni zilnic, pentru sfat, povață, îndrumare. El îi primea pe toți cu dragoste, învățându-i cele de trebuință ale credinței și petrecându-i cu dragoste. A rămas celebră vorba sa, care îi este reprezentativă: "Mânca-v-ar Raiul să vă mănânce". Așa de mare era dragostea sa "că dacă aș avea un sac mare, v-aș băga pe toți în el, și v-aș duce în Rai!".

Adormirea

Mormântul Părintelui Cleopa la Mănăstirea Sihăstria

Lunile septembrie-noiembrie ale anului 1998 prevesteau sfârșitul apropiat al Părintelui Cleopa. Acum vorbea tot mai puțin, cu voce stinsă și mereu repeta aceleași cuvinte: "De acum mă duc la frații mei!", "Lăsați-mă să plec la frații mei!" Apoi iarăși spunea: "Mă duc la Hristos! Rugați-vă pentru mine, păcătosul!"

Până duminică, 29 noiembrie a spovedit călugări și credincioși Era senin la față, vorbea calm și frumos celor care îl întrebau și nu refuza pe nimeni care voia să-l vadă. Pe toți îi mângâia și îi îmbărbăta ca întotdeauna, în liniște și bucurie. Începând de Duminică, de la ora 4 după-amiază, Părintele Cleopa nu a mai răspuns la întrebările ucenicilor săi și a rămas nemișcat, cu ochii întredeschiși, pe scaunul său de spovedanie, ca într-o răpire, timp de mai bine de unsprezece ore.

Luni dimineață (noaptea) la orele 3.30, bătrânul s-a deșteptat ca dintr-un somn adânc, fiind bine dispus și mulțumit sufletește. Apoi a cerut ceva de mâncare, zicând: "Ați mai văzut voi vreun călugăr să mănânce la ora asta?"

Luni, 30 noiembrie, și marți, 1 decembrie, părintele a stat cu credincioșii și a dat sfaturi ca de obicei. Luni seară însă, în chip neobișnuit, Părintele Cleopa a început să-și citească rugăciunile dimineții, deși ucenicii i-au spus: "Părinte, acum este seară. Rugăciunile dimineții citiți-le mâine dimineață!" Dar părintele a răspuns: "Acum le citesc, căci mă duc la frații mei!" Ucenicii au privit, ca de obicei, cu neîncredere.

Marți seara s-a culcat târziu, dând semne de mare oboseală. La ora 2:20, miercuri dimineață (2 decembrie) ucenicul său a auzit că părintele respira din ce în ce mai rar. Când s-a apropiat de el, părintele a răsuflat adânc și și-a dat sufletul în mâinile lui Hristos, întru nădejdea Învierii și a vieții veșnice.

Înmormântarea a avut loc la 5 decembrie, fiind prohodit de Mitropolitul Moldovei și de alți opt arhierei, preoți, diaconi și mulțime multă de credincioși, veniți din toate părțile țării.

Multă lume se închină în chilia și la mormântul Părintelui Cleopa, și iau pământ și flori de binecuvântare, spunând că simt ajutor, prin rugăciunile sfinției sale.

Arhimandritul Ioanichie Bălan, vechi ucenic al Părintelui, spunea: "Părintele Cleopa este considerat, pe drept cuvânt, unul din cei mai iscusiți duhovnici, sfetnici și predicatori ai monahismului românesc contemporan. Viața sa interioară exemplară, de ascet și sihastru consacrat, experiența sa în nevoința monahală, vastele sale cunoștințe scripturistice și patristice de autodidact care te uimesc, memoria sa rar întâlnită, blândețea, dragostea sa de oameni, râvna pentru Dumnezeu și cuvântul său hotărât, înțelept și precis, unit cu darul frumoasei vorbiri în grai dulce moldovenesc fac din Arhimandritul Cleopa Ilie o personalitate în spiritualitatea noastră ortodoxă. Credincioșii, numeroșii săi fii duhovnicești, călugări și mireni, îl socotesc ca fiind o binecuvântare a lui Dumnezeu pentru Biserica noastră".

La sfârșitul anului 2005, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat că se are în vedere deschiderea procesului de canonizare a Părintelui Cleopa și trecerea sa în rândul sfinților, în calendar, cu numele: Cuviosul Cleopa de la Sihăstria.

ARTE 10 Aprilie

INVITAȚIE LA OPERĂ – 10 Aprilie

Opera „Messia” a compozitorului Georg Friedrich Händel:

MUZICĂ 10 Aprilie

Agostino Agazzari, compozitor italian

Martin Denny, compozitor, aranjor şi pianist american

Exotica by Martin Denny (Full Album):

Sheb Wooley, actor, cântăreţ şi compozior country american

Florin Comișel

Nate Nelson, vocalist american (Flamingos, The Platters)

Nate Nelson - Once Again -

Bobbie Smith, vocalist american (The Spinners, Detroit Spinners)

Spinners:

Ricky Valence, cântăreţ britanic

Bunny Wailer (Neville O'Reilly Livingston), basist, vocalist şi percuţionist jamaican (The Wailers)

Dave Peverett, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Savoy Brown, Foghat)

Katrina Leskanich, vocalistă şi chitaristă americană (Katrina & The Waves):

Brian Stezer, vocalist, chitarist şi compozitor american (Stray Cats)

Annie Fiescher, pianistă maghiară

ANNIE FISCHER plays BEETHOVEN ~ Piano Concerto # 3 in C minor - NHK Symphony 1989:

ÎNREGISTRĂRI NOI:

LAS MAS BELLAS MELODIAS (REMASTERIZADO). INSTRUMENTAL Selección de Cecil González

Beethoven - Greatest Hits

Best Flute Covers of Popular Songs 2018 - Top 30 Instrumental Flute Covers 2018

POEZIE 10 Aprilie

Maria Banuș

Biografie

Nastere: 10 aprilie 1914, București
Deces: 14 iulie 1999

Maria Banuș a fost o poeta, traducatoare și eseista din Romania, de origine evreiasca.

S-a nascut la 10 aprilie 1914 in Bucuresti. Face liceul la Institutul „Pompilian" din Calea Rahovei, apoi urmeaza, intre 1931 si 1934, cursurile Facultatii de Drept si ale Facultatii de Litere a Universitatii din Bucuresti.

Debuteaza inca din 1928 cu poezie in cunoscuta revista argheziana „Bilete de papagal", apoi publica frecvent poezii originale, traduceri, eseuri, indeosebi in revista „Azi", condusa de Zaharia Stancu. in 1937 debuteaza editorial cu volumul Tara fetelor, volum despre care criticul literar George Calinescu va scrie ca exprima „cu ingenuitati carnale aproape teribile uneori" vitalitatea tinerei poete. Dupa al doilea razboi mondial prezenta poetei va fi tot mai activa, atat in coloanele revistelor („ Viata Romaneasca", unde un timp este redactor, „Gazeta literara", „Romania literara"), cat si in librarii.

Publica volume de poezie, teatru, proza, literatura de calatorie, memorialistica, literatura pentru copii, traduce foarte mult (poetei ii datoram printre altele o excelenta antologie Din poezia de dragoste a lumii); opera sa este de asemenea tradusa in limbile de circulatie si in alte, diferite, limbi straine, facandu-se cunoscuta ca o reprezentanta de seama a poeziei romanesti a momentului. Meritele cuvenite s-au concretizat in diferite premii, dintre care mentionam doar Premiul Special al Uniunii Scriitorilor pe 1986 si Premiul International „Gottfried von Herder", in 1989.

Poet a a reusit sa fie - si aceasta dovedeste forta creatiei sale - mereu in pas cu epoca literara strabatuta. Daca inceputurile poeziei, evidente mai ales in primul volum al Mariei Banus, inclina catre acea voluptate a „ingenuitatii carnale", exprimata simplu, fara artificii compozitionale, perioada de dupa al doilea razboi mondial inseamna in lirica poetei o racordare la spiritul epocii, platind deopotriva tribut- cu mai mult talent decat alti contemporani - comenzii sociale. Poezia de rezistenta a Mariei Banus se va gasi insa in volumele de deplina maturitate artistica, in care textul, ajuns uneori deliberat denotativ, capata valori artistice superioare prin sensurile adanci, de tip parabolic aproape, pe care le si subsumeaza. Ultimele volume de poezii, indeosebi cel publicat in 1990, vin parca sa sintetizeze o voce lirica in elementele ei caracterizante si diferentiatoare totodata.

Criticul literar Nicolae Manolescu prezinta particularitatile acestei poezii, astfel: „Unde mi se pare a reusi Maria Banus, din ce in ce mai bine, este in acest sarbatoresc al fiabilitatii, al inconsistentei si, in definitiv, al mortii, care devine spectacol inalt - luminat de tristete, dar un spectacol, joaca amara, dar o joaca. Instinctul ludic n-a lipsit niciodata din versurile poetei () dar el este valorificat acum intr-o materie contrastanta. Poezia Mariei Banus a devenit, in sensul arghezian, un joc de-a v-ati ascuns, emotionant si tulburator".

Volume de versuri:

Tara fetelor, Bucuresti, Editura Cultura poporului, 1937;
Bucurie, Bucuresti, E.P.L.A., 1949;
Fiilormei, Bucuresti, E.S., 1949;
Despre pamant, Bucuresti, E.S.P.L.A., 1954;
Tie-ti vorbesc, America!, Bucuresti, E.S.P.L.A., 1955;
Se arata lumea, Bucuresti, E.S.P.L.A., 1956,
Torentul, Bucuresti, E.S.P.L.A., 1957;
Magnet, Bucuresti, E.P.L., 1962;
Metamorfoze, Bucuresti, E.P.L., 1963;
Diamantul, Bucuresti, E.P.L., 1965;
Tocmai ieseam din arena, Bucuresti, E.P.L., 1967;
Portretul din Fayum, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970;
Oricine si Ceva, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1972;
Noiembrie Inocentul, Bucuresti, Editura Eminescu, 1981;
Orologiu cu figuri, selectie de autor, Bucuresti, Editura Eminescu, 1984;
Carusel, volum antologic in colectia „Biblioteca pentru toti", Bucuresti, Editura Minerva, 1989;
Fiesta, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1990.

Cantec de leganat genunchii, aparut in volumul Tara/etelor, Bucuresti, Editura Cultura poporului, 1937.
Rasnita a aparut in volumul Portretul din Fayum, Bucuresti, Editura Eminescu, 1970.
Neasteptatul a aparut in volumul Fiesta, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1990.
Caine de credinta a aparut in volumul Fiesta, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1990.

Gelozie

Ai ochi fascinatori de şarpe.
Ai ochii verzi ca lacul blestemat
În care-atraşi de mişcătoare ape
Atâţia trecători s-au înecat.

Ai ochii verzi şi-atât de mincinoşi...
Când mă opresc şi-i cercetez de-aproape
Eu văd în ei un chip ciudat
Pe care tu-l păstrezi în taina-ntunecatelor lor ape.

Un chip ciudat, un chip ce nu-i al meu
Şi mă căznesc să aflu-al cui e oare.
Cine-i străina care-mi fură gândul tău
Şi ochii tăi cu ape mişcătoare?

Când văd privirea ta nepăsătoare
Ţigara stinsă-n colţul gurii, mută,
Cum o urăsc pe-acea necunoscută
Din ochii tăi cu ape mişcătoare!

Prin Bucureşti, după ploaie

Poate că asta e clipa şi ora
când toate celulele vechi au murit,
(o dată la şapte ani, cum se pare)
şi cele noi sunt în stare de prunc şi de mugure,
şi fac primii paşi cu mine-n lumina castanilor.
E atât de uşoară după-amiaza de iunie,
din petice trandafirii şi brumate,
din cer şi asfalt cum e moarul,
sub tuneluri de frunze însorite şi ude.
Cu ce-am meritat, cu ce-am plătit ora de graţie?
Poate cu anii trăiţi între molii de slove şi gânduri,
poate cu umbra spânzurătorilor,
poate cu nuanţa de scrum a surâsului meu,
dar cum se poate plăti acest roz neatins, vegetal,
în ora flamingo, în buna vestire-a castanilor?

Aprilie

A vârstei melodie-şi taie cale.
Supusă, o presimt şi o aştept.
Cu anii, mai duios mă strângi la piept,
Mă-nvăluie mai blând braţele tale.

Barbara tresărire de ţambale,
A tinereţii, n-am s-o redeştept.
Din vinul vechi sorbim, mai înţelept,
Esenţe tari şi bucurii egale.

A noastră-i toamna largă, policromă,
Împărăţia frunzelor uşoare
Şi crama cu răcoare şi aromă.

Dar nu ştiu ce nelinişte, ce boare,
Vesteşte că April, un crai sălbatic,
Va-mpresura, va sparge calmul atic.

Horia Gane, poet și prozator

Biografie

Horia Gane (pseudonimul lui Roşu Herman Gutman, n. 10 aprilie 1936, Scaieni, jud. Prahova - d. 11 iulie 2004, Bucureşti) a fost un poet şi prozator român.

Născut la Scăieni-Prahova, din părinţi evrei, familia este deportată în Transnistria între 1941-1945. Începe cu întârziere şcoala primară, face apoi o calificare în meseria de textilist, lucrând 2 ani la fabrica de postav din Buhuşi. O facultate muncitorească 1954-1958, apoi Filologia în Bucureşti. Bibliotecar la Olteniţa, la Urziceni, corector la Ateneu din Bacău, iar din 1976 vine în Bucureşti, funcţionar la Comunitatea Evreiască, de unde se pensionează medical în 1981.

A debutat cu poezii încă în 1956, iar în volum, colecţia Luceafărul, abia în 1967, deci la 31 de ani: Lumină întârziată. Este lumina vieţii, care i-a surâs cu amânare, este lumina poeziei, care şi ea a apărut la un moment dat al unei cariere lipsite de aplomb. A publicat câteva volume de poezii, s-a încercat şi în proză, mereu marcat de apartenenţa etnică şi de experienţa sa concentraţionară, sub al cărei spectru sumbru a trăit o viaţă.

Opere

* Lumină întârziată, Colecţia Luceafărul, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1967 (versuri)
* Dimineaţa noului venit: roman, Cartea Românească, Bucureşti, 1974
* Plante gânditoare, Cartea Românească, Bucureşti, 1977 (versuri)
* Melior, Cartea Românească, Bucureşti, 1981 (versuri)
* Puntea de hârtie, Cartea Românească, Bucureşti, 1986 (versuri)
* Frageda fire, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1990 (versuri pentru copii)
* Elena. Grădinile suspendate ale cuvântului, carte manuscris, 1996 (poem)
* Voi spune îngerilor, Editura Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate a USR, 2004 (roman)
* Rochie de mireasă cu fluturi arămii, Editura Muzeul Literaturii Române, 2006 (roman)

Zece mii de cârje
din Puntea de hârtie (1986)

Am văzut zece mii de cârje în curtea
unei fabrici de recondiţionare. Zece
mii de cârje într-o zi însorită, cu
lemnul la subsuori lustruit ca razele,
aruncate grămadă.
Întâi mi-a venit să râd imaginându-mi
cinci mii de oameni ţopăind ca nişte canguri
în aşteptarea cârjelor reparate.
Cangurii mi s-au părut, apoi, lăcuste.
Lăcustele chiar poartă căşti şi luptă
la baionete. Lăcuste dintr-acelea pe care
le prindeam in copilărie sărind prin
tranşeele rămase după război şi le-nfigeam
în cârlige — momeală pentru peștii postbelici.
Dar zece mii de cârje sunt o pădure uscată,
prin care un invalid, trecând din două-n două,
poate face o minunată plimbare de cinci mii
de paşi. Zece mii de cârje sunt şi cinci mii
de picioare rămase în cizme şi care, singure,
nu ştiu încotro s-o apuce.
Noapte-am visat cârjele întorcându-se reparate
mărşăluiau viguros purtând căşti şi la şold
baionete. Şi-o pereche de cârje ca de copil,
s-a luat după mine: „Vino cu noi, sau…!”

Și eu de spaimă ţopăiam ca un cangur,
și de teamă mi se făcuse inima cât o lăcustă,
și nu eram decât un biet peştişor postbelic.

N-am avut încotro: mi-am desprins un picior
l-am trimis la război.

Bella Ahmadulina, poetă rusă

Biografie

Bella (Izabella) Ahatovna Ahmadulina (rusă Белла Ахатовна Ахмаду́лина) (n. 10 aprilie 1937, Moscova - d. 29 noiembrie 2010) a fost poetă rusă. Unica fiică a unui tată de origine tătară și a unei mame italo-rusoaice, Bella Ahmadulina și-a început cariera literară încă de când era elevă prin colaborarea la ziarul "Metrostroevets", perioadă în care și-a dezvoltat talentul liric participând la cercul organizat de poetul Evgheni Vinokurov.

În 1960 este absolventă a Institutului de Literatură "Maksim Gorki". În 1954 se căsătorește cu poetul Evgheni Evtușenko, iar în 1960 cu scriitorul Iuri Naghibin. Al treilea soț a fost artistul Boris Messerer.

Opera

· 1962: Strune ("Струна");

· 1963: Genealogia mea

· 1968: Febră ("Озноб")

· 1969: Ore de muzică ("Уроки музыки")

· 1975: Poezii ("Стихи")

· 1977: Viforul ("Метель")

· 1977: Făclia ("Свеча")

· 1979: Vis gruzin ("Сны о Грузии")

Distincții și recompense

Pentru activitatea sa, în 1977, Bella Ahmadulina a fost distinsă cu:

· 1989: Premiul de Stat al URSS;

· 1992: "Nosside";

· 1994: Premiul "Pușkin";

· 2004: Premiul de Stat al Federației Ruse.

În 1977, devine membru al Academiei Americane de Arte și Litere

TEATRU/FILM 10 Aprilie

Al Kirițescu

Biografie Alexandru Kiritescu

Dramaturg si traducator roman, Alexandru Kiritescu s-a nascut pe 28 martie 1888 la Pitesti, ca fiu al lui Gheorghe Kiritescu si al Elenei. Isi face studiile la Bucuresti, absolvind in 1903 Liceul "Gh. Lazar", iar in 1915, Facultatea de Drept.

Dupa terminarea studiilor, obtine un post de inspector pe langa Teatrul National din Bucuresti. Alexandru Kiritescu este cunoscut mai ales pentru piesa "Gaitele“, numita si "Cuibul de viespi", ce face parte din asa-numita "Trilogie burgheza“, din care fac parte si piesele "Marcel si Marcel“ si "Florentina“.

Debuteaza ca dramaturg in anul 1914 cu piesa "Invinsii", din distributia careia au facut parte artisti de seama ai vremii: Aristide Demetriade, Tony Bulandra, Ion Livescu, Ion Iancovescu, G. Ciprian si Lucia Sturdza-Bulandra. In 1929 i s-a jucat prima piesa din trilogie, "Marcel si Marcel", numita si "Anisoara sau ispita", stagiune in care s-a pus in scena si piesa care avea sa ramana in istoria dramaturgiei, "Gaitele".

In 1936 i se reprezinta comedia "Lacustele", urmand ca in 1943 sa fie pusa in scena piesa cu subiect spaniol, "Intermezzo", iar in 1945, "Dictatorul". Kiritescu are si o intensa activitate publicistica, colaboreaza la Adevarul, Rampa, Lupta, Cuvantul si Gazeta.

Drama "Marseilleza" (1948), libretul "Tar sita si Rosiorul" (1949), poemul dramatic "Ruxanda si Timotei" (1957), prelucrarea dramatica "Mos Teaca" (1960), sunt scrieri ce completeaza opera lui Kiritescu. Prima culegere de piese ii apare in 1956, volum pentru care a fost distins cu Premiul "I. L. Caragiale" al Academiei.

In afara de piese de teatru, Kiritescu a publicat si traduceri din Moliere, Gogol si Lev Tolstoi. Alexandru Kiritescu a murit pe 9 aprilie 1961 la Bucuresti.

„Michelangelo", de Al. Kirițescu

Michelangelo Buonarroti - Alexandru Kiritescu: https://youtu.be/SmRr51L-Gsw.