REVISTA

IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI

ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE,

NR 217 DIN 27 APRILIE 2018

ISTORIE 27 Aprilie

Evenimente

·         395: Împăratul Arcadius s-a căsătorit cu Aelia Eudoxia, fiica generalului Flavius Bauto. Ea a devenit una dintre cele mai puternice împărătese romane ale Antichității târzii.

·         1509 - Papa Iulius al II-lea a excomunicat statul veneţian.

·         1521: Bătălia de la Mactan: Exploratorul Ferdinand Magellan este ucis de băștinașii din Filipine conduși de Lapu-Lapu.

·         1522 - Bătălia de la Bicacca: Carol I şi Papa Adrian al VI-lea au învins Franţa.

·         1667: Poetul John Milton, sărac și orb, este nevoit să vândă drepturile de autor pentru poemul Paradisul pierdut. Suma primită: 10£.

·         1731: Porunca lui Mihai Racovita voievod pentru haraciul a 14 straini (mosia Caravaneti) 
  Milostiiu Bajiiu Io Mihai Racovita voevod i Gospodin zemli Vlahiscoe davat Gospodin mi sie povealenie Gospodva mi acestor liudi 14 striini, cari scrie in foita domnii meale petcetluita, ce s-au apazat cu sazamintul lor in sud Olt, pe mosiia Caravaneti a sfintii sale parintelui Stavropoleos, carora le-am facut domniia mea ruptoare ca sa aiba a darea intr-un an de patru ori la vreamea haraciului de om(…….) taleri 1 i la lipsa haraciului de om (………) taleri 1 i la vel seama de om (…….) taleri 1 i la pocloavele Baeramului de om (…….) taleri 1, iar mai mult suparare sa n-aiba. Asijderea si bucatele lor ce vor avea direapte sa aiba a le plati dupre cum platescu si alti oameni striini ce au venit de s-au asezat in tara domnii meale : la vremea vacaritului da iarna de vita (………) bani 34 si la vacaritul de vara iar da vita cite bani 34 i la oerit de oae (……..) bani 10 i la dijmarit de litra (……) bani 10, mai mult va sa n-aiba.Drept aceia poruncim domniia mea si dumneavoastra boiari cislas de dajdi si cari veti umbla cu slujba vacaritului i cu a oeritului i cu a dijmaritului, toti sa aveti a urmarea poruncii domnii meale, dupre cum scrie mai sus, ca oricine s-ar ispiti a face vreo suparare mai mult peste cartea domnii meale, unii ca aceia vor petreace de catra domniia mea mare certare, ca asa iaste porunca domnii meale. Pisam reci Gospodva mi. Aprilie 27 7239

·         1865: În SUA, nava cu aburi Sultana, purtând 2.300 de pasageri a explodat și s-a scufundat în Mississippi omorând 1.700 de oameni.

·         1876: În România se formează un guvern liberal prezidat de Emanoil (Manolache) Costache Epureanu; (n. 22 august 1820, Bârlad – d. 7 septembrie 1880, Wiesbaden, Germania).

·         1883: Papa Leon al XIII-lea, prin Scrisoarea apostolică «Praecipuum munus», a ridicat Vicariatul Apostolic al Valahiei la rangul de Arhiepiscopie cu reședința în București. Tot atunci a fost numit și primul titular al Arhidiecezei în persoana episcopului Ignatius Paoli din Congregaţia Pasioniştilor, care, din anul 1870, era Episcop de Nicopole şi Administrator Apostolic al Valahiei. Arhiepiscopului Paoli i se datorează deschiderea primului seminar pentru formarea clerului diecezan şi construirea Catedralei Sfântul losif din Bucureşti. El a fost cel care l-a încoronat pe primul rege al României, Carol I al României, în anul 1881.

·         1909: Sultanul otoman Abdul-Hamid al II-lea este înlăturat de mișcarea "Junilor Turci" și este succedat de fratele său, Mehmed al V-lea. A  fost al 34-lea sultan al Imperiului Otoman si a  domnit din data de 31 august 1876  până la detronarea sa. Pe  23 decembrie 1876, sub presiunea aliaților europeni ai Imperiului, revoltați de cruzimea cu care fuseseră reprimate revoltele din Bosnia-Herțegovina și Bulgaria, a decretat prima Constituție a Imperiului Otoman, prin care se consfințea trecerea de la monarhia absolutistă la monarhia constituțională. Prima perioadă constituțională s-a încheiat în urma tulburărilor istorice la 13 februarie 1878, prin dizolvarea Parlamentului. A condus Imperiul în  razboiul ruso-romano-turc din 1877-1878, care a avut ca urmări pierderea a două treimi din teritoriile din Balcani ale  Turciei.

·         1919: In sala Palatului Sfatului Ţării din Chisinau, este convocată Adunarea generală a Partidului Ţărănesc Basarabean din România. Adunarea a ales Comitetul Central al acestui partid, compus din 17 membri: Pantelimon Halippa, D. Ciugureanu, Ion Inculeţ, V. Bîrcă, Ştefan Ciobanu, N. Bivol, Ion Pelivan, Ion Buzdugan, Anton Crihan, P. Erhan, Ştefan Holban, I. Ioncu, V. Mîndrescu, M. Minciună, Gherman Pîntea, N. Secară şi N. Suruceanu.

·         1931: George Enescu a terminat orchestrația operei „Oedip”, creație pe care a dedicat–o Mariei Rosetti–Tescanu. (George Enescu)

·         1941: Al doilea război mondial: Trupele germane intră în Atena.

·         1941  - La solicitarea lui Iuliu Maniu, ca reprezentant al "opoziţiei unite" a PNŢ-PNL, a avut loc o întrevedere cu reprezentanţii guvernelor englez şi american, prilej cu care s-au stabilit mijloace de legătură şi comunicare în situaţia întreruperii relaţiilor diplomatice. Iuliu Maniu a cerut, între altele, să se garanteze anularea dictatului de la Viena şi graniţele României din 1938 şi să recunoască "opoziţia unită" drept reprezentant legitim al României. În răspunsul lor, cele două guverne se eschivau să garanteze frontierele româno-sovietică şi româno-bulgară dinainte de 1940.

·         1944: Palatul de la Mogoșoaia este închiriat Ambasadei Elveției la București.

·         1945: Al Doilea Război Mondial: Benito Mussolini este arestat de partizanii italieni la Dongo, în timp ce încerca să scape deghizat ca un soldat german.

·         1946 - Pe o navă comercială a fost instalat pentru prima dată un radar.

·         1948: Liderul comunist roman  Lucrețiu Patrașcanu, a fost arestat din ordinul lui Gheorghiu – Dej, impreuna cu Lena Constante, Elena Patrașcanu, Bellu Zilber, Harry Brauner, sub acuzația falsa de complot.

·         1972 - A fost inaugurat Muzeul "Curtea Veche" de la Palatul Voievodal Bucureşti.

·         1990: Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a aprobat tricolorul ca drapel de stat. Lui Gheorghe Ghimpu i-a revenit meritul de a înălţa tricolorul pe clădirea Parlamentului, actualmente clădirea Preşedenţiei Republicii Moldova. Liderul Partidului Liberal din Republica Moldova - Mihai Ghimpu (fratele lui Gheorghe Ghimpu) şi-a amintit că Gheorghe Ghimpu, cel care a arborat primul tricolor pe clădirea Parlamentului, a umblat cu drapelul mai multe zile, înfăşurat de corp, aşteptînd cu nerăbdare ziua cînd urma să-l arboreze. Scriitorul şi deputatul Ion Hadîrcă a comunicat ulterior că "atunci cînd a arborat tricolorul la 27 aprilie deasupra Parlamentului, nu pricepeam de ce îşi risca viaţa ridicîndu–se la nişte inălţimi ameţitoare. Mai tîrziu am inţeles că numai Gheorghe Ghimpu putea face acest lucru. Sunt puţini în lumea celor drepţi care ar fi trăit o asemenea clipă în viaţa lor". La 23 aprilie 2010 Parlamentul R.Moldova a decis ca ziua de 27 aprilie să fie declarată drept "Ziua drapelului de stat".

·         1992: Este proclamată Republica Federală Iugoslavia, care cuprinde Serbia și Muntenegru.

·         1994: Au avut loc primele alegeri multirasiale din Africa de Sud.

·         2002: Echipa masculină de seniori a României a devenit campioană europeană la gimnastică, cu ocazia desfășurării celui de–al 25–lea Campionat European.

·         2002: Filosoful Andrei Pleșu, fondator și rector al Institutului de studii avansate New Europe College din București, a primit premiul „Joseph–Bech" pe anul 2001.

·         2004 - România a coborât, într-un an, pe locul 75 în clasamentul ţărilor cu cele mai competitive economii din lume, faţă de poziţia 67 ocupată anterior, potrivit raportului pentru perioada 2003-2004 publicat de World Economic Forum (WEF).

·         2005: Cel mai mare avion construit vreodată, Airbus A380, a efectuat primul său zbor de pe aeroportul din Toulouse, Franța.

   Airbus A380 este la ora actuală cel mai mare avion de pasageri din lume aflat în producție de serie și primul avion de mare capacitate cu două punți complete pentru pasageri. 

   Lungime: 73 m

  Viteză maximă: 1.020 km/h

  Lungimea aripilor: 80 m

  Autonomie: 15.700 km

  Zbor inaugural: 27 aprilie 2005

  Constructor: Airbus

  Tip de motor: Turboventilator

• 2007: Autoritatile estoniene  muta monumentul soldatului sovietic „eliberator” din Tallin, declansand controverse aprinse cu Rusia.
• 2009 - În această zi General Motors a făcut publice planurile de a închide marca Pontiac, ca parte a planului de restructurare a grupului falimentar. Astfel după o istorie de peste 80 de ani Pontiac, o legendă pentru mulţi şoferi americani, a fost sacrificată. Ultimul model Pontiac a fost produs pe 25 Noiembrie 2009, fiind un sedan G6 de culoare gri antracit. Pontiac a luat oficial naştere în 1926, trăgându-şi rădăcinile din Oakland Motor Company. G.M. a lansat Pontiac ca o marcă mai sportivă care să acopere acest segment. Iniţial Pontiac a început ca o marcă axată pe modele sedan, însă în anii '60 a fost asociată cu segmentul muscle car, datorită performantele GTO, Firebird sau Trans Am. Modelul Pontiac GTO a fost creat de John DeLorean un inginer cu rădăcini româneşti. Cel mai celebru Pontiac este de departe modelul Trans AM apărut în serialul KITT, ca o maşină cu inteligenţă artificială, alături de actorul David Hasselhoff. Pontiac a atins vârful vânzărilor în anii '80, dar apoi G.M. a mers pe o strategie de reducere a costurilor dezvoltând modelele Pontiac pe platforme comune cu restul mărcilor. Acest lucru a dus la pierderea caracterului Pontiac, marca devenind printre codaşele grupului G.M., aflat la ananghie. În 2008 G.M. a pierdut pentru prima dată poziţia de constructorul numărul unu în faţa Toyota şi pe 1 Iunie a intrat oficial în faliment, fiind al patrulea mare faliment din istoria Statelor Unite.
• 2010 Parlamentul R.Moldova a decis ca ziua de 27 aprilie să fie declarată drept “Ziua drapelului de stat“.
• 2012: Cabinetul condus de primul ministru Mihai-Răzvan Ungureanu a fost demis, ca urmare a adoptării de către Parlament  a unei moţiuni de cenzură iniţiate de PSD şi PNL şi intitulate „Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!”. Preşedintele Partidului Social Democrat, Victor Ponta, co-preşedinte al Uniunii Social Liberale, a fost desemnat  de preşedintele Traian Băsescu, candidat la funcţia de prim-ministru, fiind numit prim-ministru la 7 mai 2012.
  
• 2014: Ziua celor patru Papi - Papii Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea sunt declarați sfinți de Papa Francisc în prima canonizare papală din 1954. La ceremonie a participat și Papa Benedict al XVI-lea.

Nașteri

·         1650: Charlotte Amalie de Hesse-Kassel (d. 1714)

·         1701: Carol Emanuel al III-lea al Sardiniei (d. 1773)

·         1759: Mary Wollstonecraft, scriitoare britanică, filosoafă și feministă (d. 1797). A scris nuvele, tratate, o Istorie a Revolutiei Franceze , o carte de conduită și o carte pentru copii , dar  este cunoscută mai ales pentru cartea A Vindication of the Rights of Woman (O revendicare a drepturilor femeii- 1792) , apăruta cu 50 de ani înainte de mișcarea femeilor pentru sufragiu universal, în care argumentează că femeile nu sunt inferioare bărbatului  si ca  doar par a fi din cauza educației slabe. Ea  militand  ca atât femeile cât și bărbații să fie tratați ca ființe raționale și își imagina o ordine sociala   bazată pe rațiune. Mary Wollstonecraft,  este socotită prima teoreticiană a feminismului iluminist, sub influența  lui Rousseau și a întregii mișcări teoretice pentru drepturile universale ale omului și cetățeanului,o veritabilă pionieră a feminismului modern, în plan intelectual.

·         1791  - S-a născut Samuel Morse, inventatorul telegrafului şi al alfabetului Morse (m. 2 aprilie 1872)

·         1806: Maria Christina a celor Două Sicilii, regină a Spaniei (d. 1878)

·         1820 - S-a născut filosoful britanic Herbert Spencer, autor al "The Principles Of Psychology", "The Principles Of Sociology" şi "The Man Versus The State" (m. 8 dec. 1903)

·         1822: Ulysses Grant, al 18-lea președinte al Statelor Unite (d. 1885)

·         1848: Otto al Bavariei (d. 1916)

·         1853: Jules Lemaître, critic și dramaturg francez (d. 1914)

·         1867: S-a născut Sarmiza (Sarmisa) Bilcescu (ulterior Bilcescu-Alimănișteanu), prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obținut licența în drept la Universitatea din Paris și prima femeie din lume Doctor în Drept, la Universitatea din Sorbona, cu teza „Condiția juridică a mamei”. În 1891, a fost admisă în Baroul Ilfov care, la acea vreme, includea și Bucureștiul (m. 1935)

·         1868: S-a născut la Sascut, jud. Bacau, Ioan Athanasiu, fiziolog şi medic veterinar, unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1911; (m. 20 iulie 1926, Bucuresti). S-a specializat in Franta, la Laboratorul de la Sorbona între 1894-1898. Între 1902-1905 a fost director adjunct al Institutului Internaţional de Fiziologie „Marey” de la Boulogne-sur-Seine, Franţa. În 1905 a fost numit profesor la Şcoala Superioară de Medicină Veterinară din Bucureşti. A fost unul dintre membrii fondatori ai revistei româneşti „Annales de biologie”, care a impus lumii cercetările fiziologice româneşti. A fost, prin cercetările sale, unul dintre precursorii europeni ai bioritmicităţii. A scris numeroase studii de specialitate. Numele său este legat de inventarea ergografului cu bile, folosit în multe laboratoare din străinătate. A fost unul dintre iniţiatorii cercetărilor de electromiografie.

·         1882: S-a născut la Blăjenii de Sus, Bistriţa-Năsăud, mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan; a fost mitropolit al Ardealului din 1920 pana in 1955 si  membru de onoare al Academiei Române din 1920. A decedat la  6 august 1955, Sibiu. A  pus bazele Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria. Din acest motiv, în anul 1945, după întoarcerea frontului şi ocuparea României de către Armata Roşie, a existat temerea că mitropolitul Bălan va fi înlăturat din funcţie alături de alţi ierarhi ortodocşi activi în Transnistria, precum Tit Simedrea, mitropolitul Bucovinei, respectiv Nifon Criveanu, mitropolitul Olteniei. Acest lucru nu s-a întâmplat întrucât mitropolitul Bălan şi-a arătat utilitatea faţă de sovietici si noul regim din Romania. În anul 1948, după moartea patriarhului Nicodim Munteanu, care se opusese unei anexari  în stil sovietic a Bisericii Române Unite cu Roma de către Biserica Ortodoxă Română, mitropolitul Bălan a pus în aplicare, împreună cu patriarhul Iustin Moisescu, planul de desfiinţare a Bisericii Unite.

·         1893 - S-a născut poetul Károly Endre. (m. 1988)

·         1897: 27.04 (s.v)/ 10.05 (s.n.) – S-a născut la Sankt Petersburg, in Rusia, pictorul român de origine danezo-norvegiană Gheorghe Löwendal, cunoscut prin arta sa ca „Pictorul Bucovinei şi al ţăranului român”;  (d. 18 februarie 1964, Bucuresti). Era primul fiu al lui Laurenţiu II baron Löwendal, ofiţer în armata ţaristă.Baronii Löwendal erau descendenţii lui  Ulrich Frederick Gyldenløve, născut în 1638, fiul regelui Frederic al III-lea al Danemarcei  şi Norvegiei. Mama lui George, Liubov Gavrişova, era fiica lui Lev Osipovici Gavrişov, ofiţer erou al Flotei Ruse a Marii Negre. A studiat la Academia de Belle Arte din Sankt Petersburg. L-a atras  teatrul, pictura,  gazetăria si a fost de asemenea fost regizor, maestru de balet, director de scenă, actor. A lucrat la Teatrul Buff din Chişinău (1918-1922), la diverse teatre din Bucureşti (1922-1926), la Teatrul Naţional din Cernăuţi (1926-1937), la Teatrul din Craiova (1942-1943). Profesor la Institutul „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti (1950-1957) şi la Şcoala Populară de Artă din Suceava. A creat portretele unor personalităţi precum Gala Galaction, Radu Boureanu, N. D. Cocea, Liviu Rebreanu ş.a.George Löwendal are şi lucrari de artă monumentală. Este si autorul unui volum de poezii.

·         1899 - S-a născut creatorul de desene animate Walter Lantz, creatorul ciocănitorii Woody. (m. 1994)

·         1906: S-a născut la Bucuresti, juristul român de origine evreiasca Eugen A. Barasch, autorul unor importante lucrări de drept civil şi de dreptul familiei. A fost  membru corespondent al Academiei Române din 1963; (m. 1987, Bucuresti). A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, cu distinctia magna cum laude, ulterior urmand cursurile doctorale ale Facultatii de Drept din Paris. A publicat o serie de carti de studii privind dreptul contractelor, raspunderea civila delictuala, punand accentul pe problematica cauzei obligatiilor, lucrari pe tema dreptul familiei si studii de drept international.

·         1906: Mark Alexander Abrams, sociolog britanic (d. 1994)

·         1908: S-a născut la Tamaoani, Frumusita, jud.Galati, actorul Toma Dimitriu. A activat ca actor in cadrul Teatrului National din Bucuresti si a facut parte din Comitetul Cinematografiei de la acea vreme. In afara pieselor de teatru jucate pe scena, au ramas pentru memoria publicului si peliculele in care a fost ales pentru diverse roluri. Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunari Nationale al Republicii Populare Romane, actorului Toma Dimitriu i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii populare Romane „Pentru realizari deosebite, pentru realzari valoroase in arta si pentru activitate merituoasa”. Actorul Toma Dimitriu s-a stins din viata pe data de 19 septembrie 1984.

·         1910: Chiang Ching-kuo, președinte al Republicii Chineze (d. 1988)

·         1914: Prințesa Greta Sturdza, președinte de onoare al International Dendrological Society

·         1927 - S-a născut Coretta King, judecător american, soţia lui Martin Luther King (m. 2006)

·         1931 - S-a născut violonistul rus Igor Oistrach.

·         1932: Anouk Aimée, actriță franceză

·         1932 - S-a născut Maxine Brown, cântăreaţă americană (The Browns).

·         1935: Theodoros Angelopoulos, regizor și scenarist grec (d. 2012)

·         1936: S-a născut filosoful şi profesorul universitar Gheorghe Al. Cazan; (m. 2009).

·         1944 - S-a născut Cuba Gooding, vocalist american (Main Ingredient).

·         1945 - S-a născut dramaturgul american August Wilson (Frederick August Kittel). A devenit celebru datorită pieselor sale "Barriers", din anul 1985 şi "The piano lesson", din anul 1986, care i-au adus câte un premiuPulitzer. (m. 2 octombrie 2005).

·         1947 - S-a născut Ann Peebles, cântăreaţă şi compozitoare americană.

·         1947 - S-a născut Peter Ham, chitarist britanic (Iveys, Badfinger) (m.23.04.1975).

·         1948 - S-a născut Kate Pierson, organistă şi vocalistă americană (B 52s).

·         1950 - S-a născut Ace (Paul) Frehley, chitarist, vocalist şi compozitor american (Kiss).

·         1954 - S-a născut scriitorul Adi Cristi.

·         1959: Cezar Preda, politician român

·         1959 - S-a născut Sheena Easton (Sheena Orr), cântăreaţă şi actriţă britanică.

·         1965: S-a născut la Baia Mare, Andrei Bodiu, poet, prozator, eseist, critic literar, profesor şi decan (2004-2012) la Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Braşov; (m. 3 aprilie 2014, Oradea). A fost redactor-şef al revistei Interval. Membru al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (ASPRO) şi Uniunii Scriitorilor din România. Şi-a început activitatea literară ca membru al grupului de la Braşov, grup format în anii ’80 împreună cu poeţii Simona Popescu, Caius Dobrescu şi Marius Oprea şi fost membru al cenaclului Universitas. A debutat în 1991, în volumul colectiv intitulat Pauză de respiraţie, publicat în colaborare cu Simona Popescu, Caius Dobrescu şi Marius Oprea.

·         1967: Willem-Alexander al Țărilor de Jos, actualul monarh al Regatului Țărilor de Jos

·         1968: S-a născut la Iasi, regizorul si scenaristul român Cristian Mungiu. A studiat limba şi literatura engleză şi americană şi a lucrat o perioadă ca profesor, precum şi ca ziarist şi moderator la radio şi la televiziune. În anul 1998 a absolvit cursurile Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti, contribuind apoi în calitate de regizor secund la filme cunoscute precum Le Capitaine Conan (1996, regia Bertrand Tavernier) şi Train de Vie (1998, regia Radu Mihăileanu). A regizat câteva scurtmetraje, pentru care a primit mai multe premii, printre care şi cel pentru cel mai bun regizor, la Festivalul Dakino, în anul 2000, pentru filmul Zapping. Lungmetrajul sau Occident (2002) a fost prezentat în cadrul secţiunii Quinzaine des Réalisateurs la Festivalul de la Cannes, obţinând Marele Premiu la Festivalul Internaţional de Film Transilvania. Alaturi  de alţi regizori tineri, printre care Hanno Hoefer, a regizat filmul Amintiri din epoca de aur, care consta din 6 scurtmetraje. Filmul sau 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile (2007) l-a făcut celebru pe regizorul Cristian Mungiu, prin selectarea sa de către juriul Festivalului de Film de la Cannes. După ce a primit Premiul acordat de către Federaţia Internaţională a Presei Cinematografice şi premiul acordat de administraţia educaţiei naţionale din Franţa, regizorul Cristian Mungiu a câştigat la 27 mai 2007 Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Film de la Cannes – Palme d’Or. Filmul a fost nominalizat şi la premiile „Globul de Aur”. La data de 28 mai 2007, i-a fost conferit printr-un decret prezidential Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, „pentru contribuţia sa, prin care s-a evidenţiat ca exponent al tinerei generaţii de regizori români, la promovarea la nivel mondial a cinematografiei naţionale”.  In 2012  a obtinut Premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Cannes (2012) pentru filmul După dealuri. În 2013, Cristian Mungiu a făcut parte din juriul competiţiei oficiale a celei de-a 66-a ediţii a Festivalului de Film de la Cannes prezidat în acel an de regizorul şi producătorul Steven Spielberg. Sora lui, Alina Mungiu-Pippidi, medic psihiatru de profesie, a devenit cunoscută ca politolog, activist civic şi analist politic.

Decese

• 639: Moare Ardachir al III-lea rege al Persiei din anul 628 (n.cca.621).
• 1278: A decedat Sfantul  Zita, nascut in satul Bozzanelo (in apropiere de Luca), in Toscana, Italia, in jurul anului 1218. Este sarbatorit de catolici in ziua de 27 aprilie.

·         1404: Filip al II-lea, Duce de Burgundia (n. 1342)

·         1521 - Exploratorul Fernando De Magellan este ucis de băştinaşii din Filipine conduşi de Lapu-Lapu (n.1480).

·         1599: Maeda Toshiie, general japonez (n. 1538)

·         1605: A murit Papa Leon al XI-lea; (n. 1535). Numele la naștere a fost Alessandro Ottaviano de’ Medici. S-a născut la Florenta, Italia, fiind fiul lui Ottaviano de Medici (11 iulie 1484 – 28 mai 1546) și Francesca Salviati. A  fost papă în perioada 1 aprilie 1605 – 27 aprilie 1605.

·         1656: Jan van Goyen, pictor olandez (n. 1596)

·         1694: Johann George al IV-lea, Elector de Saxonia (n. 1668)

·         1831: Carol Felix, rege al Sardiniei (n. 1765)

·         1832: GRIGORE BRANCOVEANU (n. 1767 – m. 27 aprilie 1832.

·         1872: A decedat Ion Heliade Rădulescu, scriitor, traducător,lingvist, publicist şi om politic; primul preşedinte al Academiei Române (1867-1870). Nascut la 6 ianuarie  1802 la Targoviste,in Muntenia, a fost  animatorul mişcării culturale româneşti paşoptiste si unul dintre iniţiatorii (1827) Societăţii Literare şi ai Societăţii Filarmonice (1833). Este întemeietorul presei din Ţara Românească: „Curierul românesc” (1829), prima gazetă în limba română apărută în ţară, „Muzeu naţional” (1836), „Curier de ambe sexe” (1837), care promova debuturile şi traducerile, precum şi valorificarea creaţiei literare. In timpul Revolutiei de la 1848,ca membru al Guvernului provizoriu şi al Locotenenţei domneşti, a avut o atitudine moderată.

·         1882 - A murit scriitorul american Ralph Waldo Emerson (n.1803).

·         1915: Alexandr Scriabin, compozitor și pianist rus (n. 1872).

·         1932: Hart Crane, scriitor american (n. 1899)

·         1938 - A murit filosoful german Edmund Husserl, fondatorul fenomenologiei (n.08.04.1859).

·         1950 - A murit poetul şi prozatorul Horia Bonciu, autor al volumelor de poezii "Lada cu nuci", romanele "Bagaj", "Pensiunea doamnei Pipersberg" (n. 19 mai 1893

·         1952: Guido Castelnuovo, matematician italian (n. 1865)

·         1953: A murit, în detenţie, în lagărul de la Sighetu Marmaţiei, istoricul  şi omul politic Gheorghe I. Bratianu  (n. 3 februarie 1898), fiul lui Ion (Ionel) I.C.Bratianu. Din 1924 a fost profesor universitar la catedra de istorie universală a Universitatii din Iasi,  iar din 1940 al Universitatii din Bucuresti. În 1942  este ales membru titular al Academiei Romane iar intre 1935 si 1947 a fost  director al Institutului de Istorie Universală din Iași (1935-1940) și apoi al Institutului de Istorie Universală „Nicolae Iorga” din Bucuresti (1941 -1947). În anii ’30, a fost șeful unei fracțiuni dizidente a Partidului National Liberal, pe care o înființase. A murit în condiții încă neelucidate intr-una din zilele dintre 23 si 27 aprilie 1953 . Potrivit mărturiilor altor deținuți, se pare că s-a sinucis prin strangulare, neputând să mai suporte chinurile detențiunii. După alte surse se presupune că a fost bătut de un gardian până când Gheorghe Brătianu a murit. În 1971  familia a fost autorizată de guvernantii comunisti să-l dezgroape din cimitirul din Sighet  și să-l reînhumeze în cavoul Brătienilor de la Florica/Stefanesti, judetul Arges.

·         1968: Vasili Nikolaevici Ajaev, scriitor rus (n. 1915)

·         1972: A murit  Francis Nwia Nkrumah ( Kwame Nkrumah, n. 21 septembrie 1909),  unul dintre cei mai influenți oameni politici  ai miscarii Pan-Africane  ai secolului al XX-lea, conducator  al Ghanei și al statului precedent, fosta colonie britanică, Coasta de Aur, din 1952 până în 1966.

·         1975 - A murit Mike Brant, pop star francez (n.02.02.1947).

·         1977 - A murit Camil Baltazar, poet, memorialist, publicist, eseist şi traducător (n.1902).

·         1979: A murit matematicianul Gheorghe Vrănceanu, creator al şcolii moderne române de geometrie diferenţială; membru titular al Academiei Române din 1955  şi profesor universitar; (n. 30 iunie 1900, satul Valea Hogei, comuna Lipova, judeţul Bacău). Opera sa matematică însumează peste trei sute de memorii, lucrări şi articole publicate în reviste de mare circulaţie şi cuprinde toate ramurile geometriei moderne, de la teoria clasică a suprafeţelor, la noţiunea de spaţiu fibrat, la care a descoperit domenii noi, a creat modele eficiente şi a rezolvat probleme importante. Lucrarile sale au influenţat opera unor matematicieni ca: T. Y. Thomas, V. V. Wagner, K. Yano, A. G. Walker, K. Nomizu, S. Kobayashi.

·         1984 - A murit Z.Z. Hill, muzician R&B american (n.30.09.1935).

·         2000: A murit la Berlin  Ovid S. Crohmălniceanu, prozator, critic și istoric literar român de origine evreiască;  (n. Moise Cohn, 16 august 1921, Galaţi). A fost fiul lui Lazăr Cohn şi a Esterei, născută Leibovici şi căsătorit cu nepoata lingvistului Heimann Hariton Tiktin. A urmat studiile la Institutul Politehnic din Galaţi, întrerupte în 1940. Le-a continuat între anii 1944-1947 la Politehnica din Bucureşti, unde a devenit licenţiat în construcţii. A murit în anul 2000 la Berlin, unde emigrase în 1992, în acelaşi timp cu soţia sa, care se afla internată într-un alt spital.  În anul 1944, a debutat în revista de stânga „Ecoul”. Între 1947 – 1951 a devenit editor al revistei Contemporanul”, între 1951 – 1953 a lucrat la Editura Didactică şi Pedagogică, la revistele Viaţa Românească şi Gazeta literară, unde a fost redactor şef adjunct între 1963-1966. Inceputurile sale literare au fost marcate  de ideologia marxistă: în 1950 critica, de exemplu, avangarda româneasca considerându-i pe suprarealiştii (de origine evreiască) Victor Brauner, Gherasim Luca şi Jack Herold, duşmani ai realismului socialist. Opera ulterioară, precum sinteza sa Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale îl plasează în rândul celor mai importanţi istorici literari români postbelici. bDin 1966 a devenit profesor la Facultatea de Litere din Bucureşti. A lansat o serie de prozatori postmodernişti tineri. A condus cenaclul de proză  Junimea, şi a publicat antologia Desant ’83.A scris si literatură fantastică si de anticipaţie.

·         2002:  A murit americanca Ruth Handler, cofondatoare a concernului Mattel, cea mai mare companie de jucării din lume (creată în 1945) si creatoarea păpuşii Barbie; (n. 4 noiembrie 1916).

·         2007 - Simona Constantinescu, actriţă a teatrului orădean, care a interpretat pe scenă peste 150 de personaje, a murit. Simona Constantinescu a jucat, printre altele, în "Play Strindberg""de Friedrich Dürrenmatt, "Pescăruşul" de A.P.Cehov, "Tartuffe" de Moliere, "Macbeth" de William Shakespeare, "Steaua fără nume" de Mihail Sebastian, "Pygmalion" de G.B.Shaw. (n. decembrie 1929)

·         2014: Vujadin Boškov, fotbalist și antrenor de fotbal sârb (n. 1931)

·         2014: A murit la Bucuresti, George Astaloş, poet, dramaturg şi prozator român, stabilit la Paris, din 1971 (n. 1933, Bucuresti). A fost absolvent al Şcolii de Ofiţeri topogeodezi (1953). Demisionează din armată pentru a se dedica exclusiv scrisului. Debuteaza  în 1968/1969 pe scena Teatrului Cassandra din Bucureşti cu piesa \”Vin soldaţii\”. Este autorul teoriei pluridimensionalităţii teatrului (Teatrul Floral-Spaţial). Hazardul obiectiv face ca Armata Roşie sa invadeze Cehoslovacia după afişarea \”Soldaţilor\”, iar piesa primeşte permisiunea de a fi jucată. Reacţia guvernului român faţă de invazia sovietică în Cehoslovacia a făcut posibilă reprezentarea piesei. Obţine Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul de teatru \”Vin soldaţii\” şi alte piese (1970). În 1972 i se montează prima piesă în Occident (Vin soldaţii, Teatrul Adyar, Paris; regia: Petrică Ionescu). Teatrul său a fost reprezentat pe scenele din: Paris, Londra, New York, Washington, Copenhaga, Bucureşti, Stockholm, Edmonton, Bonn, Bruxelles, Lisabona, Madrid, Barcelona, Tel Aviv, Braga, Viena, Dortmund, Vilnius, Berlin etc. La congresul PEN Clubului International (Piran, Slovenia, 1971), presedintele Pierre Emmanuel, i-a oferit o bursă a Academiei Franceze. George Astaloş se stabileşte definitiv la Paris, iar în 1976 i se acordă cetăţenia franceză. Este autorul a peste 40 de volume de poezie, proză, teatru, eseu, memorii si corespondenţă. Carţile i-au fost publicate în: România, Franţa, Italia, Portugalia, Statele Unite ale Americii, Luxemburg şi Germania. Figurează în peste 20 de antologii de poezie şi de teatru, apărute în Europa şi în America de Nord. Este autorul unui microdicţionar argotic de circa 1000 de articole. Este autor a peste 200 de studii, eseuri şi articole critice. Poezia sa a fost publicată în Franţa, Italia, România, SUA, Canada, Germania, Belgia, Anglia, Turcia, Spania, Tunisia, Macedonia, Bulgaria etc. A fost  redactor-şef al revistei plurilingve „Nouvelle Europe“ din 1972.

Sărbători

• În calendarul ortodox:  Sf Sfințit Mc Simeon, ruda Domnului, episcopul Ierusalimului (Dezlegare la pește)
• Africa de Sud: Ziua Libertății
• Ziua Independenței : Togo (1960); Sierra Leone (1961)

SUPLIMENT ISTORIE PE ZILE 27 Aprilie

GRIGORE BRANCOVEANU (n. 1767 – m. 27 aprilie 1832.  Este cel de al 12 lea descendent al generatiei a V a a lui Constantin Basarab Brancoveanu I, fiind fiul lui Manolache Brancoveanu, marele ban, si al Zoe sin Dimitrie Sturdza, care s-a nascut in anul 1767, traind 65 de ani, adica pana la data de 27 aprilie 1832, fiind mare ban. S-a casatorit cu Elisabeta (Safta) Bals, care mai tarziu s-a calugarit sub numele ei monahal de Elena Sehimonahia, murind in luna august a anului 1857, fara a avea vreun urmas de sange. Mai are inca patru frati: pe Constantin Brancoveanu IV, Elena, Maria si inca o fiica ucisa de sarlatani pe cand era foarte mica. Grigore Brancoveanu a fost o personalitate politica a Tarii Romanesti, obtinand multe dregatorii pana ce a ajuns mare ban. I-a placut in mod deosebit sa se implice in cariera sa de cultura. Neavand copii a adoptat-o pe Zoe Mavrocordat in anul 1824, o nepoata de sora a sotiei sale, fata ce se va casatori cu Gheorghe Bibescu, viitorul domn al Tarii Romanesti. Acesta are un fiu pe nume tot Grigore, care a fost finul banului Grigore. Printr-un act acordat la data de 27 august 1828, se hotaraste ca Grigore Bibescu sa primeasca si sa poarte numele de Brancoveanu si „de a se numi si iscali Brancoveanu … pentru pomenirea acestei vechi familii”.  Grigore Basarab Brancoveanu (1827-1886) se va implica hotarator in evenimentele revolutionare de la 1821. Nu va accepta demnitatea de Domn. Referitor la moartea sa marele ban Grigore Brancoveanu documentele vremii atesta urmatoarele: „1832 aprilie 26 (de fapt era vorba de 27 aprilie, fiind ora unu noaptea) miercurei spre joi, la un cias din noapte, au raspuns … Dumnealui biv-vel ban Grigore Brancoveanu, dupa o boala cu zacere peste douazeci de zile”. Dupa spusele episcopului Ilarion al Argesului el era „cel din urma mostean al lor”³²³. El a fost ultimul descendent al boierilor Brancoveni pe linie masculina. Neamul lor se va continua pe linie feminina prin surorile lui Grigore Brancoveanu (Elena si Maria) cat si prin descendentii celor trei fiice ale lui Constantin Voda Brancoveanu (Stanca, Ilinca si Maria).  Asa ca sangele Brancovenilor va curge in marile familii boieresti: Cretulescu, Greceanu, Duca, Vacarescu, Argetoianu, Asan, Albescu, Rudeanu, Guliano, Romanov, Circourt, Coslegianu, Costin, Filipescu, Florescu, Leurdeanu, Cantacuzino, Brezoianu, Falcoianu, Glogoveanu, Racovita, Slatineanu, Vacarescu, Seresli, Bucsanescu, Stirbei, Moruzi, Marcu, Ghica, Sturdza, Bals, Arbut, Balaceanu, Baleanu, Bibescu, Bengescu, Danea, Campineanu, Poenaru, Roseti, Urdareanu, Ipsilanti, Ramonitis, Vatotzi, Catzaro, etc. (sunt peste 250 de descendenti)³²⁴.  Dupa fratii Brancoveni Nicolae (+1803) si Manolache (Emanuel) Brancoveanu (+1811) mosia din satul Brancoveni ai caror posesori au fost, a ramas de acum in mainile lui „Grigore Basarab de Brancovan”, in timpul caruia clacasii erau vlaguiti de muncile, corvezile si birurile pe care le dadeau manastirii si mosierului (printul) cum ii spuneau localnicii. Exploatarea boierilor din Brancoveani era imbinata cu asuprirea externa, turceasca. Satenii din Brancoveni impunerii mari si neavand cu ce le plati, erau mereu schingiuiti, batuti la butuc, sau la jug, ori se recurgea la chinuirea lor prin afumarea cu fum de ardei. Marele boier Grigore Basarab de Brancovan, incepe sa dea mosii in arenda si „face” o scrisoare in acest timp catre Banffy un comandant de osti austriece care sa-i acorde protectie³²⁵. Baiatul Grigore Brancoveanu s-a nascut in 12/24 decembrie 1827, botezat de banul Grigore, dandu-i „numele sau”. Batranul boier Grigore Brancoveanu a vrut sa-l infieze, fiind fiul fiicei sale adoptive Zoe Mavrocordat, dar legea nu i-a ingaduit, caci printr-o atare fictiune praviliceasca fiul ar fi devenit fratele mamei sale. Ca atare el se multumi a-i da numai dreptul, prin scrisoare iscalita si pecetluita de el, a-i purta numele si titlurile. Iata traducerea (din greceste) a acestei scrisori, care poarta data de 27 august 1828: „Fiindca prea iubitul fiu al fiicei mele adoptive Zoitica (Joitica) este finul meu, numit prin taina sfantului botez Grigorie, purtand acest nume al meu, nasii sai, am socotit sa-i dau si voia mea de a se numi si iscali BRANCOVEANU, el, precum si copiii, urmasi si coboratori de ai lui, in veci sa se iscaleasca Brancoveanu, pentru pomenirea acestui neam. De aceea, pentru intarirea acestor invoiri din parte-mi, pentru ca sa mearga intr-o glasuire numele si fapta, daruiesc acestui fin al meu Grigorie, mosia mea BRANCOVENI, ca dupa savarsirea mea din viata si a sotiei mele, sa o tina in deplina stapanire si cu drept de mostenire vesnica pentru el si pentru urmasii sai, si ca sa ne pomeneasca in veci”. „Ca astfel este vointa noastra, precum si mai sus se arata; am scris cu mana mea aceasta carte de invoire de a se iscali numitul meu fin, Brancoveanu, si am intocmit legatul cuprins in ea al mosiei Brancoveni, daruita de mine nasul finului meu, si am adeverit-o si am intarit-o cu propria mea iscalitura si pecete, ca sa aiba deplina valoare, si putere”. „Grigore Brancoveanu, adeverez”.  Se intemeia astfel o noua familie Brancoveanu, dar avandu-l, in schimb, prin Gheorghe Bibescu fiu al lui Dimitrie Bibescu, dar si al Ecaterinei Vacarescu purtatoarea acestui sange. Aparent prin disparitia in primavara anului 1832 a ultimului barbat purtand numele de Brancoveanu, si coborandu-se din Constantin I Brancoveanu se crea impresia incetarii continuitatii puternicului neam. In realitate, domnul nu avusese ca urmas numai de nepotul ce i-a purtat numele, ci si alti descendenti. Zoe Mavrocordat fiica sa adoptiva (1805-1892) s-a casatorit cu Gheorghe Bibescu (1802-1 iunie 1873), viitorul domn al Tarii Romanesti, dupa care ea divorteaza si Gheorghe Bibescu ia de sotie (a II a deci) pe Maria Vacarescu cu care are 4 copii pe Grigore Bibescu I, adoptat: Brancoveanu (12 dec. 1827 – 15 oct. 1886). S-a casatorit la Londra cu Raluca Mussurus Pasa, ambasadorul Turciei la Londra, si al principesei Ana Vogoride. Cel de al doilea fiu si frate cu Grigore Bibescu I era Nicolae Bibescu (1830-1889). Acesta s-a casatorit cu Elena Ney d’Elehingen (m. 1899), cel de al treilea fiu a fost Gheorghe Bibescu (1); (1834-1906) care s-a casatorit cu Maria-Henrietta Valentina de Rignet contesa Curaman Chimai (1839-1954) etc. In anul 1859 decembrie 25, gasim un Act de hotarnicire al mosiei Brancoveni, judetul Romanati proprietate a mariei sale printului Bibescu Basarab de Brancoveanu, Anul 1859, Bucuresti.  Prin acest act domnul Prezident al onor judecatorii de Romanati, cu nr. 675, anul 1858 febr. 22, citeaza pe vecinii razasi ale carora proprietati inconjoara pe mosia Brancoveni, precum anume mai jos se insemneaza: I Maria sa printul Milosi, cu mosia Piatra;  II Dl Petre Hagiopulu, cu mosia Parscoveni; III Dna Sevastita Rusaneasca cu mosia Soparlita sau Bratasani; IV Dlui Gheorghe Bratasanu, cu mosia Soparlita sau Bratasani etc… la pozitia XIII apare „Maria sa printul Bibescu Basarab de Brancoveanu ctitorul Asezamintelor Brancovenesti, cu mosia Tomeni, proprietate a Sfintei Manastiri Brancoveni. Imputernicit la proces printul Bibescu Basarab de Brancoveanu a trimis pe igumenu manastirii Brancoveni, care s-a prezentat cu urmatoarele dovezi de hotare: 1) Anul 7026 mai 3 Hrisov al lui Basarab Vo, prin care da ca sa fie jupanesei Neacsii, fata jupanului Harvat logofatul, si feciorilor ei cati Dumnezeu ii va darui, Brancovenii toti si cu morile si cu viile si casele de la Brancoveni etc. 2) Anul 7079 noiembrie 28 Hrisov al lui Alexandru Vo, feciorul lui Mircea Vo si nepot al lui Mihnea Vo, pren care da casa fie jupanesei Calei de la Brancoveni, cu fiii ei cati Dumnezeu ii va darui, satul Brancoveni tot cu tot hotarul, toata balta jumatate a Brancovenilor si calea de jos intre Oltet toata etc. 3) Anul 7079 decembrie 12. Hrisov al lui Alexandru Vo, prin care da ca sa fie jupaneasa calei de la Brancoveni, cu feciorii ei cati Dumnezeu ii va darui, satul Brancoveni tot cu tot hotarul, toata balta Brancovenilor care este dupa Braniste si hotarul dintre Olturi din jos, din cate pana unde ara plugurile Brancovenilor. 4) Anul 7105 iunie 15. Cartea lui Badea postelnicul ot Gradiste impreuna cu acesti boiari anume: Nedelco si Panait si Vadislav logofatul si Barbuia si Pandazi logofatul, prin care fac cunoscut ca pentru tocmeala ce au fost luati dinaintea domnului Mihail Vo, de au asezat pe David postelnicul si pe jupaneasa Stanca din Brancoveni preste toata datoria cata are Danciu dvornicul si fratele sau Radu postelnicul impreuna, pentru care au adevarat ei ca sa intoarca David postelnicul o (saptezeci mii …… 70.000) aspri jupanesei Stanchii dintr-aceasta datorie ce are acesti boiari frati amandoi; iar dupa aceea David postelnicul sa tie jumatate din sate si din mori si din tigani si din vii si din tot venitul cat va fi, sa aiba de bastina Brancovenii, pentruca a platit David postelnicul acesti 70.000 aspri gata, etc. Toate documentele cu hotarele mosiei mariei sale printul Bibescu Basarab de Brancovean, proprietarul acestei mosii, la anul 1859 luna decembrie 25, in orasul Bucuresti. Hotarnic. inginer K. V. Paleologu. Document (manuscris) in forma de brosura din coale de hartie intregi, format 33/21, cu coperti de hartie albastra, cu scris caligrafic din epoca de tranzit de la epoca veche la cea noua, corect. Original Snuruit si pecetluit cu ceara, dar nu se distinge nicio litera. Contine fara coperti, 20 file, din care 14 file scrise…Manuscrisul de fata e putred in partea de jos. 23 ianuarie 1966 Amarastii de Sus Preot Ioan S. Mazilescu. La 20 septembrie 1874 Dl G. Stanescu, procuratorele Printului Grigorie Basarab de Brancoveanu, cu suplicu admisa in reg. la No 3836, au cerut redeschiderea dosarului cu procesul sau cu doamna Ana Hagiopol, din 12 feb. 1873/Nr. 132, pentru hotarnicia mosii Brancoveni, dand castig de cauza printului Grigore Basarab de Brancoveanu in ziua de 13 Martie 1875 cu nr. 2209.  Grigore Brancoveanu (1827-1886) s-a casatorit la Londra, in 1874, cu Radu, fiica lui Musurus Pasa ambasadorul Turciei la Londra, si al principesei Ana Vogoride. Din aceasta casatorie au rezultat trei copii: Mihail Constantin Brancoveanu (1875-1967) care s-a casatorit in 1909 cu Eugenia Antoniade si din 1919 cu Colette Cesianu. Apoi a avut o fata pe nume Ana Elisabeta Brancoveanu (1876-1933) care si ea s-a casatorit in anul 1897 cu Matheiu Ferdinand Frederic Pascal conte de Noilles. A mai avut inca o fata Ecaterina Elena Brancoveanu (1878-1929), casatorita in 1898 cu Alexandre, print de Caraman-Chimay³²⁶.  Principele Grigore Basaraba Brancovan a incetat din viata la Paris la data de 15 Octombrie 1886, in domiciliul sau din Avenue-Hoche No 34.  Prin testamentul sau olograf cu data din Bucuresti 11/23 Februarie 1886, scris in romaneste si al carui original a fost depus cu o traductiune in limba franceza in arhiva Dlui Mahot de la Querantonnais, notar la Paris, in baza unei ordonantei a Presedintelui Tribunalului Senei din 3 Noembrie 1886, Principele Grigore Basaraba Brancovan a dispus ca cotitatea disponibila, adica o patrime din averea sa, sa revie in nuda proprietatea fiului sau Mihail Constantin Basarab Brancovan iar in usubfruct sotiei sale Principesa Ralu Basaraba Brauncovan, nascuta Musurus, careia ii facuse³²⁷donatiune la casatorie o renta viagera anuala de lei 40.000 (patru zeci mii lei), pusa in sarcina intregii sale succesiuni. Si aceasta donatiune era facuta in afara de zestrea de lei 750.000 (sapte sute cincizeci mii), ce Principele Grigore Basarab Brancovan a primit la casatorie prin actul datat cu No 4249, facut la 26 Mai 1874, inaintea Dlui Paul Gadban, Consul General al Turciei la Londra si legalizat de Ministerul Afacerilor Straine al Romaniei la No 348 din 1900; zestre pe care succesiunea lui trebuie sa o restituie Principesei Ralu Basaraba Brancovan, nascuta Musuru. In consecinta aceasta succesiune a Principelui Grigore Basarab Brancoveanu se va imparti conform testamentului sus zis, in patru parti egale, dintre care doua se vor cuveni Principelui Mihail Constantin Basaraba Brancovan, cu obligatiunea a servi usufructul uneia din ele, Principesei Ralu Basaraba Brancovan, nascuta Musurus; iar cate una se va cuveni Comitesei Ana Elisabeta de Noailles si Principesei Caterina Elena de Caraman Chiuray, nascute Basaraba Brancovan. La incetarea din viata a Principelui Grigore Basaraba Brancovan a ramas urmatoare avere: 1) Mosia Brancoveni cu trupurile Tomeni si Margheni din judetul Romanati, grevata de o datorie ipotecara la prima Societate de Credit Funciar Roman din Bucuresti de Lei … 324.625; 2) Mosia Coteana-Ipotesti din judetul Olt; 3) Mosia Momiceni din judetul Olt, grevata de o datorie ipotecara la Prima Societate de Credit Funciar Roman din Bucuresti de lei … 161730; 4)     Mosia Tiutu din judetul Romanati; 5) Vila Basaraba de la Amplion in departamentul Hante Savoie in Franta; 6) Mobilierul din Paris din casa pe care o locuia defunctul si unde a murit, pe care-l evaluase dimpreuna cu cal de la Amplion la lei … 150.000; 7) Averea mobiliara la Paris si la Bucuresti, consistand in titluri, creante, diferite valori in suma de lei … 4849462.  Principesa Zoe Brancovan a incetat din viata la 5 Mai 1892. La succesiunea ei subsemnatii Mihai Constantin Basaraba Brancoveanu, Ana Elisabeta de Noailles si Ecaterina Elena de Caraman-Chimay, nascuta Basaraba Brancovan, venim prin reprezentatiune in calitate de nepoti descendenti din fiul ei predecedat, Principele Grigore Basaraba Brancovan, pentru o a sasea parte, care ni s’a atribuit noua prin actul de partagiu judiciar al averei bunei noastre, intervenit intre toti comostenitorii ei, cu data de 15 februarie 1896, si omologat de Tribunalul Ilfov Sectia II C.C., prin sentinta No 117 din 17 Februarie 1896.  In consecinta aceasta succesiune se va imparti conform art. 667 C.Civ. in trei parti egale, dintre care subsemnatii Mihai Constantin Basarab Brancovan, Ana Elisabeta de Noailles si Caterina Elena de Caraman-Chimay, vom lua fiecare cate una. Averea care forma lotul atribuit noua din suszisa succesiune prin partagiul sus mentionat se compune din: 1)     Mosia Rastu din judetul Dolj; 2)     Mosia Urzicuta (Boureni) din judetul Dolj; 3)     Mosia Breaza din judetul Prahova. Cu obligatiune de a plati o sulta de valoare de lei … 733124. Detaliul si fixarea Maselor de Impartit. A.Prima masa. Succesiunea Principelui Basaraba Brancovan. Activul: Capitalul mobilier de lei ……… 4.999.463…… (si testamentul continua…). Principele Constantin Basarab Brancovan (1875-1967) s-a casatorit in anul 1909 (la o varsta destul de inaintata 34 de ani) cu Eugenia Antoniade si din 1919 (dupa 10 ani) cu a doua sotie Colette Cesianu. Remarcabila personalitate a vietii politice din tara si din judetul Romanati. Toti cei care l-au cunoscut au fost impresionati de intensitatea si sinceritatea sentimentului sau national. Desi crescut in strainatate, glasul constiintei l-a chemat in tara sa, din pamantul careia s-a nascut pentru a se hrani si inoi sufleteste. Era descendent din Basarabi si Brancoveni, sincer, democrat si iubit cu adevarat de taranime si in mod special de localnicii sai din Brancoveni, clacasi ai mosiei si proprietatii sale funciare. Aici la Brancoveni a facut o scoala primara. Totodata el a ajutat si biserica din Brancoveni cu hramul „Sf. Ierarh Nicolae” care a fost reparata in urma unei calamitati naturale. Iata ce ne relateaza Procesul verbal intocmit la data de 22 Martie 1914: Proces Verbal Azi 22 Martie 1914 Noi membri Epitropii ai Parohiei Brancoveni judetul Romanati intrunindune in sedinta extraordinara sub Presedentia Comitetului Paroh N. Abramescu, care ne propune ca cu Raportu nostru No 7 din 17 iunie s-a facut cunoscut Dlui Ministru Cultelor ca vantu a luat mai multe foi de fer de pe coperisul Bisericii Parohiei Sf. Nicolae. Cu incheierea Procesului Verbal din luna Martie 291913 sa cerut voie dlui Ministru Cultelor case reacoperim numita Biserica cu suma de 1000 lei ce ne o dat casa comunei, de oare ce Casa Parohii nu dispune de nici un fond si nici locuitori nu dispun. Ne mai propune parintele ca au adus mai multi maistori se acopere si au fost imposibil de ore ce aceasta suma nu este suficienta asa fel ca Biserica au ramas neacoperita: asa ca eri 21 corent „Printul Constantin Basarab Brancoveanu (Constantin) a venit pe la mosie au avut buna vointa sa viziteze si Biserica Parohiala vazand cestiunea au avut dragostea si binevointa se ajute cu 485,20 lei, restu ce ar mai trebui se punem noi”. Noi Epitropi decidem se dam aceasta suma de 1000 lei in mana Adstratiei mosi Brancoveni dupa ne-am inteles cu Printu Brancoveanu personal se lucreze „Adstratia mosi, asa ca aceasta lucrare sa se faca dupa Ord. Printului sub supravegherea sa”. Bine voiti Dle Ministru sa ne aprobati presenta Incheiere si tot de o data sa dati Ord. si Casei de depuneri se ne elibereaza suma de 1000 lei ceam depuso cu Recipisa No 11741 di luna Dech. 1913 depuse cu Raportu nostru No 19 luna Dech. 1. 1913 – Dlui Adstrator financiar Romanati depuse pe contu si dispozitia Parohi cu hramu Sf. Nicolae Brancoveni. Acest lucru il descrie si marele istoric al neamului nostru Nicolae Iorga³²⁸ care a vizitat satul si manastirea Brancoveni. Redam o parte din parerile sale: „…Cand s-a stricat bogata fericire a neamului, mosia a ramas totusi neinstrainata. Constantin cel nou, nepotul de fiu al Domnului jertfit, a stapanit-o. De la el a trecut apoi la fiu si la nepotul de fiu, Banul Grigore de la inceputul veacului trecut. In podul casei mai gasim, intre multe sfarmaturi, bustul banului, al sotiei sale (azi expuse la Muzeul manastirii de la etaj) si cateva frumoase acte privitoare la Brancoveni: o danie de a lui Serban Cantacuzino Voievod, fratele Stancai, catre nepotul sau cand era numai boier, o hartie de impartire a doamnei vaduve Marica, intoarsa dupa indelungate suferinti prin Constantinopol si Asia, alte invoieli privitoare la marea avere de odinioara. Si incepatorul Brancovenilor celor noi, Grigore fiul lui Voda-Bibescu, infiat de batranul ban, a lasat aici urme ale vietii sale, prin el au venit zapisele si privilegiile ctitoriei brancovenesti a Hurezului”: „Daca tanarul fiu al celui de al doilea Grigore, d. Constantin Brancoveanu (ultimul Constantin, os basarabesc si brancovean) s-ar hotari sa dea o viata noua acestui glorios colt de parasire impie din partea civilizatiei romanesti de astazi, el n-ar indeplini numai o datorie de familie, ci o imperioasa datorie nationala”. Dar, sa revenim la infaptuirile savarsite de Principele Constantin Basarab Brancoveanu, care dupa cele relatate de noi mai sus, el a mai fost si un distins militar remarcandu-se ca un bun artilerist in razboiul din 1914. La sfarsitul primului deceniu al secolului douazeci (1909) se reuseste numai cu resurse locale, infiintarea „Bancii Corabia”³²⁹, prima banca locala, avand pentru inceput un capital cifrat la 1 milion de lei, si ca director pe Victor Berceanu. La jumatatea anilor 1920, in functia de director il intalni pe D. Peiovici, perioada in care capitalul social va ajunge la 5 milioane de lei si plasament de 7 milioane de lei. Sediul bancii era pe strada C.A.Rosetti, nr. 22, actualul sediu al judecatoriei (birourile bancii fiind la parter). Una din imprejurarile cand are loc cresterea capitalului social s-a petrecut in primavara lui 1914, in vederea alegerilor parlamentare din acelasi an. Radu Ivanescu, o figura marcanta a Partidului Conservator din Romanati, reuseste printr-o prima adunare generala a actionarilor bancii, tinuta pe Mihail Chintescu seful organizatiei conservatoare din Romanati, ocaziea cu care se anunta ca la urmatoarea adunare generala, ce se stabilise pentru 16 martie, presedintele de onoare a organizatiei judetene a conservatorilor. Principele Constantin Basarab Brancoveanu, va fi inchis ca actionar cu 100 mii de lei si va fi propus ca presedinte al bancii. Iata cum s-a desfasurat sedinta Adunarii generale a actionarilor „Bancii Corabia” din 3/16 martie 1914, relateaza in paginile ziarului „Conservatorul din Romanati, nr. 4, din 23.03.1914: … „Dupa masa la orele 3, a avut loc adunarea generala a actionarilor Bancii Corabia. Inaintea unei foarte numeroase asistente de actionari, s-a dezbatut urcarea capitalului social de la 1.000.000 la 2.000.000 lei, platibil in trei rate in curs de trei ani. Domnul Radu Ivanescu, presedintele de pana aci al Bancii, dupa ce a facut o frumoasa expunere a mersului bancii sub conducerea sa, a propus asistentei ca in locul sau sa fie ales presedinte Principele Constantin Basarab Brancoveanu, iar domnia sa si Dl M.C. Chintescu sa ramana in Consiliu ca vicepresedinti. Amandoua propunerile au fost primite cu aclamatii si ovatiuni entuziaste ce pareau a nu mai avea sfarsit. Pe loc s-a acoperit cu subscriptiuni de-ale vechilor actionari suma de 600.000 lei. Printre noi subscriitorii amintesc pe Principele Constantin Basarab Brancoveanu, M.C. Chintescu, Radu Ivanescu, N. Negri, Dem. St. Prejbeanu, N. Voiculescu, Dr. Cernatescu, Grigore Stanescu, Dr. Virgil Protopescu, N. Dabuleanu, capitan N. Oprovici, Stefan Bibian, N. Gudiu, Dem. Peiovici, Mich. Fl. Voinea si alti multi, al caror nume ne piere din memorie.  Dupa efectuarea acestor subscriptiuni, Principele Constantin Basarab Brancoveanu, luand cuvantul multumeste actionarilor de onoarea si increderea ce-i arata, prin alegerea sa ca presedinte si-i incredinteaza ca va face totul ca banca sa prospereze sarcina foarte usoara caci in aceasta tendinta va fi secondat de valorosii sai colaboratori: cei doi vicepresedinti, dnii M. Chintescu si Radu Ivanescu, de capabilul director M. Gudiu si de bunavointa tuturor actionarilor. Dupa, Printul in mijlocul aplauzelor si a aclamatiilor generale declarand adunarea sfarsita, ridica sedinta invitand numeroasa asistenta la un mic comers ce a avut loc la beraria Badan din oras…³³⁰. Pe 28 ianuarie 1914, in localul Clubului Conservator din Caracal, sub presedentia lui Alexandru Marghiloman, care era presedinte de onoare al clubului si Partidului Conservator local, Constantin Basarab Brancoveanu a fost proclamat sef al Partidului Conservator din Romanati si presedinte al Comitetului Executiv. Cu generozitatea-i cunoscuta, cu inima lui mare de roman a facut pentru judetul Romanati ceea ce putini au facut: - La Brancoveni a facut o scoala; - La Stoenesti, din initiativa lui³³¹ s-a cladit un dispensar unde mii de sateni s-au putut bucura de asistenta medicala; - In comuna Dabuleni a fost ridicat un spital din dorinta Baronesei Safta Brancoveanu. Prin bunavointa generosului principe s-a donat de catre Epitropia Asezamintelor Brancovenesti 800 ha teren pentru pasunat si fanete. Tot prin generozitatea lui s-a inchiriat in curtea conacului o bucata de pamant pentru o scoala la a carei construire a contribuit cu 10.000 lei, iar Epitropia cu 11.000 lei. Pentru alta scoala a donat 250.000 lei, iar pentru clopotele bisericii „Sfantu Nicolae” din comuna³³² a oferit de la Epitropie 5000 lei. Din banii personali a dat 800 lei. - Ca presedinte de onoare al Caminului Cultural Judetean Romanati a donat acestuia 500 lei si 3 steri de lemn; - Caminul Cultural din comuna Comanca, ce-i poarta numele, a prins viata inca din 1929, prin donatiile facute de el in valoare de 12.000 lei pentru biblioteca si farmacia acestuia. Ca membru al Federatiei Unioniste din Romanati a fost alaturi de Nicolae Filipescu, Take Ionescu si Octavian Goga in anul 1915, sustinand prin aceasta intrarea in razboi alaturi de Antanta pentru implinirea idealului national – Romania Mare. In revista „Historia”, nr. 47 din februarie 2005, director Ion Cristoiu, a aparut un articol de senzatie pentru noi, semnat de Radu A. Comanescu – Brancoveni in pagina „Scrisori de la cititori, in care respectivul semnatar se adreseaza acestei reviste astfel: Stimata redactie, stimat autor, titlul, „Descendentii Bibestilor infirma rudenia cu Napoleon”, si continua asa: „Am deosebita placere sa contactez revista Historia, dupa o destul de lunga perioada in care, plecat fiind din Romania, nu am mai avut acces la ea; observ unele modificari, atat la nivel de redactie cat si la ceea ce priveste aparitia unei pagini web a revistei, care – ambele – nu pot sa-mi faca decat placere. Tin, de altfel, sa multumesc inca o data, oficial, redactiei, pentru articolele publicate despre familia din care fac parte Comanescu-Brancoveni, despre cea a verilor nostri – Bibescu Basarab-Brancoveanu (nr. din octombrie 2004). Va scriu in legatura cu articolul d-lui Dutu <<Bibestii – rudele din Romania ale lui Napoleon I>>. Descendenta din Napoleon a ultimilor Bibesti princiari este, ma tem, doar o dulce legenda, creata tacit de Valentine, printesa Bibescu, nascuta Riquet de Caraman-Chimay (divortata Bauffremont), legenda pe care nora ei, Martha – celebra scriitoare, printesa Bibescu – a incercat sa o dezlege, crezand ca ii va da de capat …Daca intr-adevar Mme Leroy a fost una din amantele lui Napoleon I, fetita – Emilie – nascuta la Lyon la 11-noiembrie-1806, si botezata pe 14.11.1806, asa cum o arata registrele starii civile si cele ale bisericii St. Polycarpe de Lyon este chiar fiica lui Henry Leu Pellapra („bancher la Lyon”, scrie textul registrului) si Francoise – Marie Leroy, casatoriti pe 17.08.1805 (insemnand cu un an si trei luni inainte). Or, un mic calcul indica faptul ca, daca Emilie de Pellapra, nascuta pe 11.11.1806, ar fi fost copilul lui Napoleon, acesta ar fi trebuit sa se afle cu 9 luni mai devreme in Lyon (februarie 1806), sau ca Francoise – Marie Leroy sa se fi dus la Paris. Or stim, istoric vorbind, ca nici unul, nici altul, nu au fost impreuna in februarie 1806, legatura lor datand de altfel doar din 1808. Dar zvonurile circulasera in societate, timp de cativa zeci de ani, astfel incat Marthei Bibescu nu i-a ramas decat sa „travesteasca” un pic realitatea si a dat – in cartea ei o fiica a lui Napoleon – ca an al nasterii Emiliei – 1808, ziua de 11.11.  Frederic Masson, celebrul specialist in familia Bonaparte, din complezenta pentru superleissima Martha, a acceptat sa prefateze cartea acceptand aceasta data desi ea contrazicea atat registrele starii civile din Lyon cat si Almanahul de Gotha. Prin urmare nu, Valentina nedescinzand din Napoleon, nici fiul ei – George III Valentin Bibescu (1880-1941), sotul Marthei – nu era un bonapartid de sange. In ceea ce priveste articolul despre familia Mihail, profit de ocazie pentru a rectifica unele informatii aparute in volumul lui Narcis-Dorin Ion <<Castele, palate si conace din Romania>>, ed. Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 2002, vol., I, pp. 277-290. Aici se afirma – citandu-se lucrarea lui Paul Rezeanu despre Muzeul de Arta din Craiova (palatul Mihail) – ca proprietatile funciare ale Mihaililor ar fi fost urmatoarele (p. 284, I): <<Dolj: Barza, Bodaesti, Dranic, Poenari, Nitoesti, Geormanele, Cernele, Bratovoesti^*, Sitoaia, Popova, Grecesti, Belcineanca, Horezu, Poenari^*, Livada, Brailoiu; Gorj: Bobu; Mehedinti: Balta-Hotarani^*, Cioroboreni, Rogova, Fundatei; Olt: Deveselu^*, 2000 ha; Teleorman: Contesti, Crangeni; Ilfov: Domesti, Prisaceni; Prahova; etc.>>. Nu, nu toate aceste sate au fost proprietati Mihail: cele marcate cu asterisc apartineau familiei din care provin, care –traind peste hotare – le arendase familiei Mihail. Arenda si doar arenda. Trebuie totusi spus ca o asemenea eroare nu poate fi evitata pentru ca, in 1919-1920, strabunicul meu, Constantin Ioan Comanescu-Brancoveni (1890-1971) – fiu al Ecaterinei Bibescu, verisoara de gr. 2 cu Martha Bibescu – trecuse pe numele arendasilor sai proprietati, cu aparent titlu deplin (recuperandu-le ulterior), cu scopul de a evita expropierea si a-i „amortiza”, pe cat se putea, efectele. Inchei aici, nu inainte insa de a va multumi pentru simplul fapt ca existati si imbogatiti peisajul istoriografic romanesc cu o revista de excelenta tinuta. Cu cele mai bune sentimente, Radu A. – Comanescu – Brancoveni

RELIGIE ORTODOXĂ 27 Aprilie

Sf Ap Simeon, rudenia Domnului, episcopal Ierusalimului (Dezlegare la pește)

Viața Sfântului Sfinţit Mucenic Simeon, ruda Domnului

Acest Sfânt Simeon, care era rudenie a Domnului nostru Iisus Hristos, a fost fiu al lui Cleopa, fratele Sfântului Iosif, logodnicul, pentru care vrednicii de credinţă, scriitorii vechi de istorie bisericească greacă, Evsevie, episcopul Cezareei Palestinei, Gheorghe Chedrin şi Nichifor al lui Calist Xantopol, cu un glas mărturisesc că Iosif, logodnicul Preasfintei Fecioare Născătoare de Dumnezeu, şi Cleopa au fost fraţi buni de tată şi de mamă, Iosif era frate mai mare, iar Cleopa mai mic. Acest Cleopa, după întoarcerea lui Iosif din Egipt a luat de soţie, de la fratele său Iosif, pe o fiică a lui Maria, care a născut pe acest Sfânt Simeon. Ajungând în vârstă şi auzind despre minunile Domnului nostru Iisus Hristos, Sfântul Simeon a crezut Într-însul. Iar după patima cea de bunăvoie a Domnului şi după Înălţarea la cer, a fost numărat în ceata sfinţilor şaptezeci de apostoli întru bunavestire a lui Hristos, umblând prin cetăţi şi prin sate, învăţând şi făcând minuni; luminând popoarele cu lumina sfintei credinţe şi pierzând întunericul închinării idoleşti. Iar în acel timp Sfântul Iacov, fratele Domnului, fiul Sfântului Iosif logodnicul, ţinea scaunul arhieriei Ierusalimului, fiind întâiul episcop acolo; şi fiindcă mărturisea pe Hristos, necredincioşii evrei doborându-l de pe scaunul Bisericii, l-au ucis, lovindu-l în cap cu un lemn.

    După uciderea Sfântului Iacob, a sosit degrabă risipirea Ierusalimului prin Tit şi Vespasian, precum mai înainte a zis Domnul. Iar după risipire, s-au adunat ucenicii Domnului care erau între cei vii, împreună cu cei care după trup au fost rudenie lui Hristos Domnul, şi acest sfânt Simeon, fiul lui Cleopa, nepotul şi fiul de frate al lui Iosif şi rudenia Domnului l-au pus al doilea episcop al Ierusalimului - în locul Sfântului Iacov -, căci acum Ierusalimul, începuse iarăşi a fi locuit de oamenii cei ce rămăseseră. Iar Sfântul Simeon, fiind că o biserică a Sfântului Duh, împodobea prin sine scaunul Ierusalimului, aducând pe cei rătăciţi la Hristos Dumnezeu. Apoi după mai mulţi ani, pe vremea împărăţiei lui Traian, a fost clevetit de zavistnicii eretici către Attic, antipatul Romei, pentru două pricini: întâi, fiindcă este cu neamul din casa lui David, iar al doilea că este creştin. În timpul acela era prigonire de la împăraţii Romei, asupra seminţiei lui David şi asupra celor ce credeau în Hristos. Şi erau cercetaţi cu dinadinsul pretutindeni, când se afla cineva din neamul lui David şi se pierdeau, ca nici urmă din acea seminţie împărătească să nu rămână între evrei, ci să stăpânească veşnic împăraţii Romei pământul iudeilor. Asemenea şi cei ce credeau în Hristos erau chinuiţi şi ucişi, pentru ca zeii păgâneşti să fie cinstiţi prin toată lumea.

    Deci, Sfântul Simeon, ca cel din Seminţia lui David şi ca cel ce credea în Hristos, fiind rudă cu El, a fost prins de păgâni, după porunca lui Attic antipatul. Fiind bătrân Sfântul Simeon, căci avea mai mult de o sută de ani, după multe chinuri, pe cruce fiind pironit, ca şi Hristos Domnul, şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu.

    Notă - Prologul în 18 zile ale lunii Septembrie scrie astfel despre acest Sfânt Simeon: "Acela era fiul lui Iosif, logodnicul şi fratele lui Iacov. Dar mai vrednic lucru de credinţă este că, nu al lui Iosif a fost fiu, ci al lui Cleopa, fratele lui Iosif; iar lui Iosif i-a fost nepot, adică fecior de frate, precum de la cei mai sus zişi scriitori vechi de istorii ai Bisericii greceşti, se dovedeşte această. De unde se arată şi aceasta, că Simeon nu i-a fost frate bun lui Iacov, fratele Domnului şi fiul lui Iosif, ci văr.

    Iarăşi prologul, în patru zile ale lunii Ianuarie, scrie despre soborul Sfinţilor şaptezeci de Apostoli, şi în cuvântul sub numele Sfântului Dorotei, episcopul Tirului se scrie despre acest Sfânt Simeon aşa: "Cleopa sau Simeon este nepotul Domnului". Dar acolo destul s-a arătat că altul a fost Cleopa şi altul Simeon. Cleopa a fost tatăl lui Simeon, iar Simeon fiul lui Cleopa; însă nu nepot al Domnului, ci rudenie, aşa ca şi cum ar fi fost văr din fraţi.

    În această lună şi zi, prologul a scris astfel: "Îndoită numire a câştigat fericitul, pentru că se numea Simon şi nu Simeon". Simon a fost fiu al lui Iosif şi frate bun al lui Iacov, fratele Domnului; iar Simeon, precum s-a zis, este fiul lui Cleopa şi văr din fraţi cu Iacov; după aceea era rudenie a Domnului, fiind şi numărat între cei şaptezeci de apostoli. Iar Simeon fiul lui Iosif, nicidecum nu se află între apostoli. Este scris de Sfântul Ioan Evanghelistul în cap. 7, stih 5, cum că "nici fraţii lui Hristos n-au crezut în El". Iar fraţii aici, spune Sfântul Teofilact, sunt fiii lui Iosif, pe care Sfântul Evanghelist Matei în cap. 13, stih 56, anume îi pomeneşte: Iacov, Iosie, Simon şi Iuda. Ci şi aceasta este arătat, că mai pe urmă au crezut în El, Iuda, care se zice şi Tadeu, unul din cei doisprezece apostoli; apoi Iacov cel dintâi din cei şaptezeci şi Iosie asemenea din cei şaptezeci. Iar Simon se pare că n-a luat slujba apostoliei, ci mai înainte de împărţirea prin toată lumea a Sfinţilor Apostoli a trecut din cele de aici, adeverind Sfântul Apostol Pavel în întâia epistolă către Corinteni, în cap. 15, şi zicând: Mulţi sunt până acum, iar oarecare s-au şi mutat.

    Iar despre Sfântul Simeon al lui Cleopa şi rudenie a lui Hristos, ştiut este că a fost unul din cei şaptezeci de apostoli şi episcop al Ierusalimului, al doilea după vărul de frate al lui Iacov. Dar ceea ce se pare unora, că Cleopa murind fără fii, după legea de atunci, Iosif i-a luat femeia lui şi a făcut cu dânsa şase fii, patru feciori şi două fete, adică pe Maria care se numeşte fiica lui Cleopa şi pe Salomeea pe care o pomeneşte Teofilact în tâlcuirea cea de la Matei în cap. 13. De aceasta se cuvine a socoti cu dinadinsul, că Iosif a murit mai înainte de Cleopa, nu Cleopa mai înainte de Iosif. Deci, cum putea Iosif ca să aibă pe femeia lui Cleopa? Iar Iosif a murit mai înainte de Cleopa, este arătat de aici, că Cleopa după Învierea Domnului a fost şi a văzut pe Domnul în Emaus împreună cu Luca, de care S-a şi cunoscut Domnul în frângerea pâinilor.

    Cleopa, şi după Înălţarea Domnului şi după primirea Sfântului Duh, a fost viu şi s-a sfârşit prin mucenicie. Iar Sfântul Iosif nici Patimile lui Hristos n-a apucat, ci încă mai înainte de Botezul Domnului, a trecut din viaţa aceasta. Deci, cum putea să fie aceasta, că Iosif după moartea lui Cleopa să ia femeia sa şi să facă cu dânsa fii. Mai vrednic de crezare este aceasta, că nu Iosif a luat pe femeia lui Cleopa, ci Cleopa pe fiica lui Iosif a luat-o de soţie, de care lucru Gheorghe Chedrin zice aşa: "După cinci ani, Iosif s-a întors din Egipt în Nazaret, pe a cărui fiică Maria, Cleopa fratele lui Iosif, care era din doi părinţi, a luat-o de soţie şi dintr-însa a născut pe Simeon, care după Iacov, fratele Domnului, a fost episcop al Ierusalimului".

    Iar ceea ce se zice de Maria lui Cleopa, cum că ar fi fost fiică lui Cleopa, aceasta nu este în Evanghelie; pentru că se scrie la Sfântul Evanghelist Ioan în cap. 19, stih 25: "Şi stătea lângă Crucea lui Iisus, mama lui şi sora mamei lui, Maria a lui Cleopa". Aici nu zice Sfântul Evanghelist Ioan, Maria fiica lui Cleopa, ci numai Maria lui Cleopa, iar nu fiica lui Iosif, pe care ca pe o soră o avea Preacurata Fecioară Maria, Maica lui Iisus. Căci după ce S-a logodit cu Iosif, S-a dus din Biserica Domnului în casa lui şi locuia cu Maria, fiica lui, fiind încă fecioară, ca soră cu soră, având locuinţă împreună. Deci, să se ştie, că aici Maria lui Cleopa, nu este fiica lui, ci femeia, care a născut pe acest Simeon rudenia Domnului, vărul de frate după trup, din pricina lui Iosif cel părut tată al lui Hristos, fratele lui Cleopa, tatăl lui Simeon.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU DEZLEGARE LA PEȘTE 27 Aprilie

A.  GUSTĂRI

Pasta de peste sarat sau afumat:
 * 1 kg scrumbii,

*150 - 200 g maioneza de post cu mustar si zeama de lamaie,

*1 lingurita ceapa rasa fin;
Pestele se curata de oase.

Carnea se trece prin masina de tocat, se amesteca apoi cu maioneza de post si ceapa rasa dupa gust.

Se asaza pe platou si se decoreaza sau se fac tartine.

B.  SALATE

Salata de peste:
 * 1 kg peste,

* 200 g maioneza de post,

* 1 castravecior acru,

* 1 ceapa mica sau verde;
Pestele fiert se curata de oase, se taie cubulete.

Se pune castravetele tocat marunt si ceapa rasa fin.

     Se amesteca cu maioneza de post, mustarul si zeama de lamaie.

C.  SOSURI

Nu este necesar să pregătim un sos separat pentru reţetele de azi.

D.  BORŞURI

Bors de peste
* 1 kg peste (pentru un gust mai bun se recomanda 2-3 feluri de peste),

* 1 l bors,

* 1 ceapa,

* 1 ceasca orez,

* 2 rosii,

* sare,

* leustean tocat,

* 1 morcov,

* 1 ardei gras
Se curata pestele si se lasa sa stea in apa rece.

Orezul, impreuna cu ceapa, ardeiul si morcovul tocate se pun sa fiarba in bors diluat cu apa.

Cand orezul este fiert, se adauga pestele taiat felii, se mai lasa sa fiarba impreuna 10 min., se adauga rosiile tocate si leusteanul, si se mai tine oala pe foc 10 min.

Borsul se serveste cald, cu ardei iute alaturi.

E.  MÂNCĂRURI

File de peşte prăjit cu garnitură de roşii scăzute şi cartofi prăjiţi

Pentru pestele prajit:
-1 kg file de peste;
-condimente pentru peste (cuisoare,coriandru,cardamon,ghimbir,scortisoara,foi de dafin,piper);
-sucul de la o lamaie;
-sare dupa gust;
-4 linguri faina;
-1/2 pahar ulei de masline;

Pentru rosiile scazute:
-6 rosii de marime medie;
-2 ardei de culori diferite( verde, portocaliu);
-1 ceapa mica;
-1 lingurita Vegeta;
-4 linguri ulei de masline;
-1/2 lingurita de sare;
-1/2 lingurita piper macinat;

Pentru cartofii prajiti:
-3 cartofi mari;
-1 ceapa medie;
-condimente pentru cartofi (piper, scortisoara, ghimbir, cuisoare);
-1 lingurita boia dulce de ardei;
-1/2 pahar de ulei de porumb;
-4 linguri ulei de masline;
-1/2 lingurita sare.

Pestele prajit:
Pestele se taie felii mai mari si se pune intr-o tava .
Se sareaza, se condimenteaza si se stropeste cu sucul de lamaie.
Se lasa 3-4 ore sa fie patruns bine de condiment, intorcandu-l din cand in cand de pe o parte pe alta.
Se da prin faina si se prajeste.

Rosiile scazute:
Rosiile se oparesc si se decojesc.
Se taie in bucati mai mari.
Ceapa si ardeiul se taie marunt.
Se pune uleiul la incins si se caleste ceapa si ardeiul cca 5 minute.
Se adauga rosiile taiate bucati, Vegeta, sarea si piperul.
Se fierb la foc mic 15 de minute .

Cartofii prajiti - Marrakesh patatas:
Cartofii se curata de coaja si se taie in bucati foarte mici, cca 1cm.
Se adauga ceapa taiata marunt, condimentele si sarea.
Se calesc in ulei pana cartofii s-au inmuiat, cca 15 minute.
Se serveste pestele cu rosiile scazute, cartofii prajiti si salata după gust.

F.  DULCIURI

Negresa de post

* 1,5 cana de zahar

* 1,5 cana de apa (poate fi minerala)

* 1,5 cana ulei

* 3 cani faina

 
* 3 linguri cacao olandeza

* 1 praf copt

 
* alte mirodenii: esenta rom , vanilie
facultativ : coaje portocala confiata-taiata bucatzele mici ca bobul de porumb, alte fructe uscate sau stafide ,tinute in alcool.

Se foloseste aceiasi cana la masurat ingredientele

Tava are dimensiunea 20x30 sau tava de aragaz daca nu vrem sa iasa prea inalta.
Zaharul, apa, uleiul se pun in castronul mixerului se bat bine si se adauga cacao si praful de copt. Se adauga jumatate din cantitatea de faina si se bate in continuare. Apoi se adauga restul de faina, mirodeniile fructele sau nucile si se amesteca bine cu lingura. Se pune in tava unsa cu ulei si tapetata cu faina.
Dupa ce s-a copt si s-a racit in tava, se poate taia patrate si pudra cu zahar sau nuca de cocos, sau se pune o
glazura de apa, astfel: Se face o crema din o cana zahar pudra si 2-3 linguri de apa (daca trebuie se mai adauga 1-2 linguri dar crema rezultata are consistenta unei smantani groase.
Dupa ce s-a uns prajitura se mai da in cuptorul firbinte 1 min , ca sa prinda luciu.

ARTE 27 Aprilie

INVITAȚIE LA OPERA 27 Aprilie

George Enescu – Oedip

MUZICĂ 27 Aprilie

Violonistul rus Igor Oistrach

Igor Oistrach:

Alexandr Scriabin

Maxine Brown, cântăreaţă americană (The Browns)

Cuba Gooding, vocalist american (Main Ingredient)

Cuba Gooding and The Main Ingredient Live: 

Ann Peebles, cântăreaţă şi compozitoare americană

Peter Ham, chitarist britanic (Iveys, Badfinger)

Kate Pierson, organistă şi vocalistă americană (B 52s)

The B-52's -

Ace (Paul) Frehley, chitarist, vocalist şi compozitor american (Kiss)

Ace Frehley 

Sheena Easton (Sheena Orr), cântăreaţă şi actriţă britanică

SHEENA EASTON:

Mike Brant, pop star francez

Z.Z. Hill, muzician R&B american

ÎNREGISTRĂRI NOI:

MUSICA DE PELICULAS - LAS 100 MAS BELLAS.( Parte 2). Selección de Cecil Gonzalez

POEZIE 27 Aprilie

Ion Heliade Rădulescu

Biografie Ion Heliade Rădulescu

Ion Heliade-Rădulescu - (n. 6 ianuarie 1802, Târgovişte - d. 27 aprilie 1872, Bucureşti) a fost un scriitor, filolog şi om politic român, membru fondator al Academiei Române şi primul său preşedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepaşoptistă.


După obiceiul şi în spiritul vremii, Ion Heliade Rădulescu învaţă limba greacă , înainte de a învăţa să citească româneşte, din istoria pentru începutul românilor în Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C. Negruzzi, în Moldova). În 1818, el devine elevul lui Gh. Lazăr, căruia îi va urma la conducerea şcolii de la "Sf.Sava". Este membru activ al asociaţilor culturale din epocă: "Societatea Literară" (din 1827), "Societatea Filarmonică" (din 1833), întemeietor al presei din Ţara Românească: Curierul Românesc (1829) şi Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. În 1846, Heliade propune planul unei "biblioteci universale", menită sa înzestreze cultura noastră cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, întreprindere uriaşă, ce depăşea cu mult chiar puterile unei generaţii, oricât de ambiţioase.

6 ianuarie 1802 – Se naşte la Târgovişte, fiul lui Ilie Rădulescu şi al Eufrosinei Danielopol. Ajuns la Bucureşti, învaţă româneşte după cărţile populare, iar greceşte cu dascălul Alexe; prin 1814 însuşi Naum Râmniceanu i-a fost dascăl. 
1815/1818 – Frecventează Şcoala grecească de la Schitu Măgureanu; cunoaşte poezia lui Hristopulos, poet la mare modă, pe care o şi traduce. 
1822/1829 – Devine succesorul lui Gh. Lazăr la Colegiul Sfântul Sava, după retragerea acestuia. 
1827 – Apare Societatea literară, din iniţiativa sa şi a lui Dinicu Golescu. care promova ideile iluministe: răspândirea şcolii româneşti, înfiinţarea unui teatru naţional, publicarea de gazete, de traduceri şi de opere originale. Aici, Heliade citeşte din traducerile sale din Lamartine. 
1828 – Apare la Sibiu Gramatica Românească, în care autorul se dovedeşte un reformator la domeniul limbii; susţine simplificarea alfabetului chirilic, fonetismul ortografic, împrumutarea neologismelor din latină şi din limbile romanice. 
1829, 8 aprilie – Apare Curierul românesc, prima gazetă în limba română din Principate. 
1830 – Apare volumul Meditaţii poetice dintr-ale lui A. de la Martin. Traduse şi alăturate cu alte bucăţi originale din D. I. Eliad; poeziile originale sunt: 
Cântarea dimineţii 
Trecutul 
Dragele mele vorbe 
Epitaf de la o tânără mamă 
1833 – Apare Societatea Filarmonică la iniţiativa lui I.H. Rădulescu, Ion Câmpineanu şi C. Aristia. 
1834 – Este director al Şcolii de muzică vocală, de declamaţie şi de literatură care avea rostul de a pregăti actori profesionişti. 
1835 – 
Publică traducerea comediei Amfitrion de Molière. 
Apare Gazeta Teatrului Naţional. 
1836 – 
Îşi adună toate producţia literară în volumul Culegeri din scrierile lui I. Eliad de proze şi de poezie. 
Apare, în subredacţia lui Heliade şi a lui Florian Aaron, Muzeul Naţional, supliment săptămânal al Curierului românesc 

Cântarea dimineţii

Cantarea diminetii
Din buzi nevinovate
Cui altui se cuvine,
Puternice Parinte,
Decat tie a da?
Tu esti stapan a toate,
Tu esti preabunul tata;

A ta putere sfanta
Faptura tine-ntreaga,
Ne tine si pe noi.
In inima,-n tot omul
Tu ai sadit dreptatea,
Unirea si fratia,
Tu constiinta scumpa,
Tu bun ce-avem ne-ai dat.
P-aceste saduri sfinte
Racoritoare ploaie
De adevar sa pice,
Sa creasca, sa dea rodul,
Sa fim preafericiti.
Indreptatorul lumii,
Tu ai slavit noroade,
Le-ai dat tu legi preasfinte
Ce tin aceste saduri;
Slaveste si pe noi!
S-aceste legi prea drepte
Orice norod le calca,
Sau care nu le stie,
Cade, ruini ramane,
Se face nestiut.
Din slava stramoseasca
De am cazut, ne nalta;

De am uitat unirea
Ce-i intarea in toate,
Acum ne fa uniti.
Sa stim c-avem dreptate,
Sa stim ce, cine suntem,
S-asa sa nu se uite
O natie slavita
Ce-am fost si ce-am fi noi.
Cu totii, dara, tie
Cantam cantare noua;
In flacara unirii
Intindem maini la tine,
Rugam sa ne-nsotesti.
Ne lumineaza mintea
Sa te cunoastem, bune,
Sa stim ca ne esti tata,
Sa te cantam mai bine,
S-asa sa ne-mpacam.

Destăinuirea

I
Inima-mi obosita — si nu de ani, nu inca, —
Griji, datorii, povara pe ea se gramadesc;
Valuri, crivete-ntr-insa ca-n vulcanoasa stanca
Izbesc, se-nfrang cu mu get, mai repezi navalesc.
Pe la-nceputul verii vifore prea geroase
Asupra-i se rascoala s-o-nghete-aci pe loc,
Sangele-mi sa-l inchege, ce-n unde spumegoase
Prin vine-mi se repede; dar ea e toat-un foc!
Un foc! si ca acela ce arde-ntr-o campie
Albita de troiene si toata-n vijelie,
Ce arde ca sa arza, de vanturi spulberat,
Arsura e intr-insul, care il mistuieste,
Si nimeni nici d-aproape de el nu se-ncalzeste;
Lumina-i face groaza si celui inghetat.
II
S-o face el cenusa? vreun par jol v-aduce?
Nu stiu Dar a lui urma nestearsa-n veci va fi

Si oricand calatorul pasul p-aci-si va duce,
Oprindu-s-o sa zica: “Odat-a ars aci.”
Ah! fie-n veci ca focu-mi sa n-aiba vreun nume,
Strain si rece fie oricand aicea jos,
Si fara sa-l cunoasca, sa-l vaza veacuri, lume
Ca meteor de groaza, comet prea fioros!
Fara sa-i stie drumul si d-unde oare vine,
Dincolo el de fata sa se vedeasca bine
S-acolo sa m-arate si eu cine am fost.
Fi-mi-va el spre osanda? Fi-mi-va spre rasplatire?
Dragoste e fiinta-i, raza de nemurire,
Fala vietii mele si insusi al meu post.
III
Sub degete-mi rasuna, lira, te-nfioreaza,
Spune ce e poetul in ast loc osandit,
Cum el dintr-insul raiul oriunde-nfiinteaza
Si-si face fericirea din bine-nchipuit.
Cand canta el, s-aude, veacurile rasuna; .
Cand se inchina, cerul el il coboara jos;
Dragostea lui e f lacari si ura lui detuna,
Blandetea-i e seninul acel mai luminos.
Ferice de acela pe care el slaveste!
La nemurire zboara, ce el i-o pregateste;
In buza lui e slava ce duhu-i si-a croit;

In mana-i e cununa ce-n veci sta inverzita,
In pieptu-i e altar ul pe care e slavita
Aleasa frumusete ce el a-nvrednicit.
IV
Cerul e al meu templu si singura-nchinare,
Seninul lui e semnul prin care il slavesc;
Prin albastruia-i fata se-nsufl-a mea cantare,
Luceferii lui raze de viata-mi raspandesc.
Acolo e nadejdea-mi ce-n veci ea imi zambeste,
D-acolo astept roua, balsam mantuitor;
Aci a mea trufie se-nchina, se smereste,
Si inainte-i taina nu este al meu dor.
Muza-mi se umileste, lira-mi abia suspina,
Geniu-si pierde zborul si fruntea-mi se inclina;
Din versuri indrazneala cu totul a lipsit.
Inima-mi in tacere asteapta-n marmurire
Raza de mangaiere l-a sa destainuire
E ceasul inchinarii! si omul sta smerit,

Cumetria cioarei când s-a numit privighetoare

O dihanie de cioara,
Ce-i daduse naiba-n gand?!
Sa ia fulgi de alte pasari,
Sa iasa la zbor cantand.
Iat-o impopotonata
Si mereu se gatuieste,
Ulubeasna-mpestritata
Ratoit bananaieste.

Ce nume sa-si dea acuma?
Ca e lucru-nsemnator!
De la nume-atarna toate
Si trecut, si viitor.
Dar cioara, de! e tot cioara,
Si astfel se socotea:
Nu-si mai vedea de loc ciocul
Si trupul nu-si mai simtea.
Se gandi cum s-o brodeasca
Si sa-si cate vr un nasic:
Dar nasul i-o da vrun nume
Ce n-o plati mai nimic.
Haide! singura se face
In biserica de cas
S-alde popa, s-alde nas,
Ca sa fie bine pace:
Fara sfada, fara price,
Ramane zis ce-si va zice.
Se numi privighetoare,
Pasaruica cantareata,
Unde canta pe racoare,
Stii, colea, de dimineata.
Si zbura de bucurie
Biata cioara cand gandea
Ca cioroii or s-o tie
De poet si pasarea.

Iese-acuma ingamfata
Si la lume se arata
Si ne-nce pe a canta.
La-nceput cotofeneaza,
Glasul si-l mai subtiaza,
Dar ce-i faci? ca e tot ga!
Tipa: ga! si ga! rasuna;
Pasarile se aduna,
Asculta si aud: gara!
Se uita, dar nu vad cioara.
Dihania-nnebuneste,
Canta — cine-o mai opreste?
“Sunt — zice — privighetoare
Si Dumnezeu mi-a dat dar;
Sunt pasare zburatoare.
Care de pe langa mine
Va zice ca nu cant bine,
E mare, mare magar.”
Si eho raspunde: gar!
Pasarile aud: gar!
In tacere o ascult;
Se apropie mai mult,
Fiecare o priveste,
Fiecare isi zareste
Fulguletul, pana sa,
Si-ncep a ti-o dezbraca,
Scuipa-n gura s-apoi zboara.
Poetul ramane cioara!

Horia Bonciu

Biografie Horia Bonciu

Horia Bonciu (n. 19 mai 1893, Iaşi, d. 27 aprilie 1950) este pseudonimul literar al lui Beniamin (Hieronim? Bonciu?) Haimovici (cunoscut şi sub pseudonimul de Sigismund Absurdul), scriitor avangardist român. A colaborat la revista Meridian şi a scris poeme şi romane experimentale.

A fost student la Berlin, unde a frecventat cercurile avangardei, mai precis ale mişcării expresioniste. Nu şi-a finalizat studiile. Acuzat de pornografie, asemenea unor confraţi cum ar fi Mircea Eliade, Geo Bogza sau Mihail Sebastian, i se intentează un proces de presă răsunător în 1937, dar numeroşi intelectuali, în frunte cu Eugen Lovinescu, îi sar în apărare.

Este considerat de Mircea Cărtărescu în volumul Postmodernismul românesc unul dintre precursorii postmodernismului.

Opere

* Lada cu năluci, 1932
* Eu şi Orientul, 1933
* Poemele către Ead, 1933
* Bagaj, 1934
* Pensiunea doamnei Pipersberg, 1936
* Brom, 1939
* Requiem, 1945
* Pensiunea doamnei Pipersberg, Colecţia "Restituiri", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984
* Bagaj. Pensiunea doamnei Pipersberg, Editura Polirom, Bucureşti, 2000

Năluci

Sună stingerea, tăcere, singur lasă-mă vecine,
Gândurile fără duşumea, fără acoperiş,
Fără gânduri, fără tine, cu mine şi fără mine,
Uite cum le prind, uite cum le pierd, uite-te!

Eu le dau, eu le iau, mă joc cu ele, bat în tine,
Îmi răcoresc arşiţele, le zvârl în sus şi cad,
Fără să mai dau, fără să mai cer ce mi se cuvine,
Nici de sus, şi nici de jos din iad,
Spre care plec cântând şi duc un om străin în mine.

Camil Baltazar

Biografie Camil Baltazar

Camil Baltazar (n. 25 august 1902, Focşani, d.27 aprilie 1977, Bucureşti) este pseudonimul literar al lui Leibu Goldenstein (sau Leopold Goldstein) şi desemnează un poet român evreu din perioada interbelică. Poetul cultiva versul tradiţionalist şi poezia intimistă. Deşi în perioada 1947-1976 a publicat alte 8 volume de versuri, poetul a intrat, treptat, într-un con de umbră.

Vecernii, 1923

Flaute de mătase, 1923

Reculegeri în nemurirea ta, 1925

Biblice, 1926

Strigări trupeşti lângă glesne, 1927

Cina cea de taină, 1929

Poeme vechi şi noi, 1931

Întoarcerea poetului la uneltele sale, 1937

Tărâm transparent, 1939

Vecernii

Seara e mai blajină-n orăşelele de provincie,
Aerul vine proaspăt din munţii curaţi,
Dughenele tânguiesc, cu obloanele, ultima vecernie,
Geamurile caselor clipocesc, ochi întunecaţi.

Noaptea vine odată cu ţăranii sosiţi cu carele cu boi -
A doua zi va fi iarmaroc, -
Şi se desumflă, ca un cimpoi
După ultima notă, peste orăşel.

Câinii purced a spune poveşti stelelor;
Liniştea este atunci neclintit funigel,
Coborât din caierul cerului
În dâră albă de argint viu,
Până ce noaptea e târzie
Şi câinii tac, a pustiu.

Atunci odaia ia-nfăţişare de sărbătoare domoală,
Sub lumina lămpii, - galbenă şi melodioasă,
Asemeni unei bucurii după boală,
În sufletul unui copil, într-o zi frumoasă.

Focul cojeşte nuci de linişte băsmuitoare,
În jeratecul cu sclipiri de vin tomnatec.
Părul tău dobândeşte culoarea vinului,
Sufletul ţi-i taină de zăvoi singuratec.

Mâinile ţi se desprind atunci de trup
Şi purced a lumină cu altă lumină
Decât aceea de lampă, şi
Sufletul ţi-l simt scâncind, vibrantă violină.

Văd cum ochii tăi prind pojghiţi de singurătate,
Ca un eleşteu într-o toamnă ruginie.
Liniştea, undeva, ţinte mici bate.

Tu, cu ochii închişi ca o carte,
Purcezi a cânta la pian;
Trupul atunci ţi se iroseşte pe clape;
Sclipăt diafan.

Şi melodia dăinueşte-n odaie, spumos ram,
Cu liniştea, cu miezul de noapte, cu voia bună,
Până ce vine să ne grăiască la geam,
Cu vorbe tremurate, o frântură de lună.

Atunci tot sufletul îmi alunecă pe duşumele,
Şi nu mai ştiu: luna, mâinile sau cântecul tău,
Mi-l acopăr cu luminoase pietricele.

Nu mai ştiu nimic,
Până ce oboseala vine, melodioasă.
Şi-abia-n clipa ceea încerc să-mi ridic sufletul,
Dar el rămâne pe duşumele, - dâră luminoasă.

Lied de dragoste

Tu n-ai parfume-mbătătoare
Să lase dîre-n urma ta,
Ci răspândești suava boare
A omeniei, - ca o za,

Abia simțit, te împresoară.
Ochii șăgalnici și serioși,
Au strălucire și ardoare,
Sînt și senini, sînt și umbroși.

Cum te încrezi deplin în oameni,
Arzînd în freamătul simțirii,
Ești, mladă albă între semeni,-

O-ntruchipare a iubirii.
Dă-mi ochii tăi, mușcatei gemeni,
Icoană vie-a dăruirii.

Clipe de seară

Amurgul paste linistea in salon,
liniste rar speriata
de tipatul vreunui bolnav ce tuseste,
scrijelind panza de anost si monoton.

Adineauri sora Ioana a trecut,-
si ochii taiati in sticla severa,
cum s-au rotit prin salon, dojenitori,
uitatura lor m- a patruns si m-a durut...

De ce ma tin in frig si in spital?...
Linistea ma ingenuche si ma doare.
Afara ninge linistit si frumos,
si- n mine ceva sfarsit si bun moare...

Ninge bizar si neinteles afara;
tacerea ma ocroteste si mi- i bine;-
Mai tipa o tuse de bolnav- si apoi
linistea se prabuseste, ingrozita, peste mine...

TEATRU/FILM 27 Aprilie

În regia Cristian Mungiu

Biografie Cristian Mungiu

Nascut la Iasi in 1968, Cristian Mungiu este unul din cei mai reputati regizori romani reprezentand generatia postdecembrista. 

A absolvit cursurile Academiei de Teatru si Film din Bucuresti in anul 1998, dupa care a contribuit in calitate de regizor secund la realizarea unor filme cunoscute precum Le Capitaine Conan (1996, regia Bertrand Tavernier) si Train de Vie (1998, regia Radu Mihaileanu). De asemenea, a regizat cateva filme de scurt-metraj inainte de lansarea filmului Occident. 

De curand Cristian Mungiu a colaborat impreuna cu alti cinci regizori est-europeni in cadrul unui ciclu intitulat Lost and Found, care este alcatuit din patru scurt-metraje, un documentar si un film de animatie.

Filme cu Cristian Mungiu

Vezi filme

·         Cinemaguerilla (2009) - el insusi

·         La nouvelle vague du cinema roumain / Noul val din filmul românesc (2008) - el însuşi

·         1 luna cu 432 (2007)

Filme regizate de Cristian Mungiu

·         Baby Photo (2018)

·         Bacalaureat (2016) Trailer

·         RMN (2016)

·         După dealuri (2012) Trailer

·         Amintiri din Epoca de Aur 1 - Tovarăși, frumoasă e viața! (2009) Trailer

·         Amintiri din Epoca de Aur 2 - Dragoste în timpul liber (2009) Trailer

·         Baia Mare - Constanța si retur (2009)

·         4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (2007) Trailer

·         Lost and Found / Obiecte pierdute (2005)

·         Occident (2002) Trailer

·         Corul Pompierilor (2000)

·         Nici o intamplare (2000)

·         Zapping (2000)

·         Mâna lui Paulista (1999)

·         Mariana (1998)

Filmografie - producător

·         Lemonade (2018) Trailer

·         6,9 pe scara Richter (2016) Trailer

·         Bacalaureat (2016) Trailer

·         După dealuri (2012) Trailer

·         Amintiri din Epoca de Aur 1 - Tovarăși, frumoasă e viața! (2009) Trailer

·         Amintiri din Epoca de Aur 2 - Dragoste în timpul liber (2009) Trailer

·         4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (2007) Trailer

·         APARTAMENT 19 (2005)

Filmografie - scenarist

·         Bacalaureat (2016) Trailer

·         RMN (2016)

·         După dealuri (2012) Trailer

·         Periferic (2010) Trailer

 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (2007)

GÂNDURI PESTE TIMP 27 Aprilie

 Ion Heliade Rădulescu - Citate: