REVISTA IMPORTANȚA ZILEI DE ASTĂZI ÎN ISTORIE, RELIGIE ȘI ARTE, NR 206 DIN 16 APRILIE 2018 A APĂRUT

ISTORIE PE ZILE 16 Aprilie

Evenimente

· 1457 i.I.Hr.: Batalia de la Megiddo, la nord de Palestina, a faraonului Thutmoses al III-lea, impotriva triburilor rebele ale hyksosilor aflate sub comanda regelui Cades. A fost prima bătălie consemnata de istorie.

· 73: Fortareata evreilor Masada este cucerita de romani dupa un indelungat asediu. Cei circa 970 de iudei aflati in Massada au preferat să se omoare, după un îndelungat asediu (între anii 70-73 d.C.), pentru a nu cădea în mâinile luptătorilor romani, care i-ar fi luat în robie. Deoarece sinuciderea era interzisă de religia lor, s-au tras la sorți câțiva bărbați care să-i omoare pe toți ceilalți asediați, iar după aceasta, ultimii rămași s-au omorât ei între ei. Totuși, două femei și cinci copii s-au ascuns, și au scapat cu viata, putand povesti mai târziu cele întâmplate. Rezistența împotriva unor forțe militare mult superioare și moartea asediaților, a constituit până azi un simbol al dorinței de libertate a iudaicilor. Curajul lor a fost admirat chiar și de romani. Masada (o romanizare a termenului ebraic מצדה, Metzadá, care provine din מצודה, metzudá, „cetate”, „fortăreață”) a fost o fortăreață antică cu o poziție strategică însemnată, pe o colină situată la marginea de răsărit a pustiului Iudeei, pe malul vestic al Mării Moarte. Colina se află la o altitudine de 63 metri deasupra nivelului mării, și la o înălțime de 450 metri față de nivelul Mării Moarte

· 1345: Ștefan Uroș IV Dușan (n. aprox.1308 – d.20 decembrie 1355) regele Serbiei (din 8 septembrie 1331) devine țar al sârbilor și grecilor. Sub conducerea sa, Serbia și-a atins apogeul extinderii teritoriale, imperiul sarb devenind unul dintre cele mai mari state din Europa în acea vreme. Coroana sa este păstrată la manastirea Cetinje din Muntenegru.

· 1520: În Spania începe Revolta comunităților împotriva domniei regelui Carol Quintul. Carol Quintul (n. 24 februarie 1500 – d. 21 septembrie 1558) a fost împărat romano-german din 1519, până la abdicarea sa în 1556. A domnit, de asemenea, ca rege al Spaniei, cu titulatura „Carol I”, din 1516 până în 1556. Ca moștenitor a patru dintre casele regale importante din Europa, a realizat o uniune personală a unor teritorii întinse și dispersate, incluzând Sfântul Imperiu Roman, Aragon, Castilia, Napoli, Sicilia, Țările de Jos și coloniile spaniole din Americi. Când a renunțat la tron, și-a împărțit ținuturile între fiul său, Filip al II-lea al Spaniei, și fratele său, împăratul Ferdinand I.

· 1582: Conquistadorul spaniol Hernando de Lerma, fondeaza orasul argentinian Salta. Hernando de Lerma (nascut 1541), a fost numit de regele Spaniei Filip al II-lea, la 13 noiembrie 1577, guvernator al provinciei Tucumán, (în prezent in Argentina).

· 1705: Isaac Newton este înnobilat de regina Anne în timpul unei vizite regale la Trinity College, Cambridge. Isaac Newton (n. 4 ianuarie 1643 / S.V. 25 decembrie 1642, Woolsthorpe-by-Colsterworth, Lincolnshire, Anglia – d. 31 martie 1727 / S.V. 20 martie 1727, Kensington, Middlesex, Anglia), renumit om de știință englez, alchimist, teolog, mistic, matematician, fizician și astronom, președinte al Royal Society.

· 1746: Trupele guvernamentale britanice conduse de Prințul William, Duce de Cumberland distrug armata lui Charles Edward Stuart în Bătălia de la Culloden în Scoția. Prințul William Augustus (26 aprilie 1721[S.N.] – 31 octombrie 1765), a fost fiul cel mic al regelui George al II-lea al Marii Britanii și a reginei Carolina de Ansbach. A fost Duce de Cumberland din 1726. Prințul Charles Edward Louis Philip Casimir Stuart (31 decembrie 1720 – 31 ianuarie 1788) cunoscut drept Bonnie Prince Charlie sau Tânărul Pretendent a fost al doilea pretendent iacobit la tronul Angliei, Scoției și Irlandei.

· 1780: Este fondata Universitatea din Munster, in Renania de Nord-Westfalia, Germania. Universitatea isi are rădăcinile în Jesuitenkolleg Münster, fondat în 1588. Dar Universitatea moderna din Münster a fost înființată în 1780,avand initial patru facultăți: Drept, Sănătate Știință (Medicină), filosofie și teologie. Ceremonia de constituire a fost realizată de Franz von Fürstenberg Freiherr. Numele său actual a fost stabilit de către împăratul Wilhelm al II-lea în 1907.

· 1818: Senatul Statelor Unite ratifica Tratatul Rush-Bagot prin care se stabilea frontiera cu colonia engleza Canada.

· 1846: Atentat nereușit contra regelui Ludovic-Filip I, comis într-un parc al castelului Fontainebleau de Pierre Lecomte. Ludovic-Filip de Orléans (n. 6 octombrie 1773, Paris – d. 26 august 1850, Surrey, Anglia) a fost rege al francezilor în perioada Monarhiei din Iulie între 1830 și 1848. Face parte din dinastia Bourbon-Orléans.

· 1864: Este adoptată Legea pentru organizarea judecătorească din România.

· 1869: A apărut, la București, revista „Traian", editată de Bogdan Petriceicu Hasdeu. Bogdan Petriceicu Hasdeu, născut Tadeu Hîjdeu, (n. 26 februarie 1838, Cristinești, Hotin, actualmente în Ucraina – d. 25 august 1907, Câmpina) a fost un scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile.

· 1917: Vladimir Lenin s-a întors din exil la Petrograd (în prezent Sankt Petersburg) si a preluat rolul de lider al Revoluției bolșevice. Cu o lună mai înainte țarul Nicolae al II-lea fusese înlăturat de la putere. Vladimir Ilici Lenin, numele de familie originar: Ulianov, (n. 10 aprilie 1870 (S.N. 22 aprilie) – d. 21 ianuarie 1924) revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism.

· 1917: Primul Război Mondial: Începe A Doua Bătălie de la Aisne terminată cu victoria germanilor; a fost o tentativă franceză de a rupe frontul german între Soissons și Reims, sub ordinele generalului Nivelle.

· 1919: începe Bătălia din Munţii Apuseni din cadrul Războiului româno-ungar de la 1919. Armata regală română, respingînd atacul ungar, începe ofensiva, atingînd Tisa la 1 mai 1919. Atitudinea ofensivă a Ungariei bolşevice, care încheie o alianţă cu bolşevicii lui Lenin, menită să desfiinţeze statul român printr-un atac combinat, de către unguri dinspre vest, prin Transilvania, şi de către ruşi dinspre est, prin Basarabia. Cele două regimuri comuniste ar urma să-şi dea mîna pe crestele Carpaţilor Orientali, deveniţi graniţă între Rusia Sovietică şi Ungaria bolşevică. Din fericire, proiectul nu s-a putut realiza, atît din cauza ofensivei româneşti care va desfiinţa Ungaria bolşevică, cît şi în urma rezistenţei româneşti de pe Nistru contra bandelor bolşevice ce testau tăria apărării trupelor române, dar nu în ultimul rînd datorită ofensivei ruşilor albi ai generalului Denikin în sudul Ucrainei. Această ofensivă ne-a dat răgazul pe Nistru pentru a ne putea concentra spre vest, spre ameninţarea Ungariei bolşevice. Generalul Traian Moşoiu a condus Comandamentul Trupelor din Transilvania pînă la 11 aprilie 1919, cînd conducerea este luată de generalul Gheorghe Mărdărescu, generalul Moşoiu preluînd comanda grupului de armate "Nord ". A condus contraofensiva victorioasă încheiată cu ocuparea Budapestei, devenind comandant al garnizoanei române din Budapesta, apoi guvernator militar al teritoriilor ungare de la vest de Tisa. După revenirea din Ungaria, a fost pentru scurtă vreme ministru de război, apoi senator, şi, ulterior, ministru al comunicaţiilor (1922-1923) şi al lucrărilor publice (1923-1926). Decorat cu Ordinul Mihai Viteazu clasa a III-a.

· 1919: La 16 aprilie, la Dachau, in Germania, o fracţiune comunistã condusã de trei evrei ruşi : Levin, Axelrot şi Lewien, alungã autoritãtile locale, se instaleazã în palatul conţilor Wittelbasch şi, împreunã cu Eglhofer, jefuiesc bãncile locale şi imprimã chiar bani falşi pentru a-i plãti pe cei douãzeci de mii de miliţieni care-i urmeazã şi ii susţin. Aceasta miscare vine dupa ce la 7 aprilie Bavaria se proclamase republicã, având ca preşedinte pe comunistul Toller.
Trupele rãmase încã credincioase disciplinei militare se închid în cazãrmi pentru a nu fi dezarmate. Comunistii sunt zdrobiti, cu ajutorul unor trupe conduse de generalul von Oven, trimise de la Berlin. Au loc apoi şapte sute de execuţii, printre care şi capii insurecţiei: Landauer, Eglhofer, Levin. Ceilalţi au fugit la Viena. Astfel eşueazã experienţa Republicii Sovietice Bavaria.

· 1919: Războiul polono-sovietic. Armata poloneză lansează ofensiva asupra capitalei Lituaniei, Vilnius, pe care o vor captura in data de 19 aprilie.

· 1920: Are loc Congresul Partidului Poporului din România, condus de Alexandru Averescu, aceptat fuzionarea cu gruparea lui Sergiu Niţă a Ligii Poporului din Basarabia, ceea ce a permis extinderea Partidului Poporului în Basarabia. Noul partid a avut de înfruntat în Basarabia opoziţia Partidului Ţărănesc, cel mai popular partid din Basarabia la acel moment. Congresul Partidului Poporului din România a fost constituit la 3 aprilie 1918 (16 aprilie 1918, stil nou) la Iaşi, România.

· 1925: La Sofia a avut loc atentatul organizat de comunişti la Biserica „Sveti Nedelia”. Partidul Comunist Bulgar, fiind scos în afara legii, Cominternul dirijat de la Moscova a trecut la atentate, inclusiv in lacasele sfinte, pentru a elimina pe cei mai de seamă reprezentanţi ai regimului aflat la conducerea tarii. Gruparea terorista comunista bulgara a aruncat în aer acoperișul bisericii aflate în centrul capitalei bulgare Sofia, în timpul slujbei de înmormântare a generalului Konstantin Gheorghiev, care fusese ucis într-un alt atentat comunist in ziua de 14 aprilie. 150 de oameni, în principal membri ai elitei politice și militare a țării, au murit și circa 500 de persoane au fost rănite în atac.

· 1930: Declanșarea războiului civil în China.

· 1938: Sunt arestați și condamnați la închisoare mai mulți conducători legionari, în frunte cu căpitanul Corneliu Zelea Codreanu. Ulterior, în noaptea 29-30 noiembrie 1938, lui Codreanu, si altor 12 conducători legionari le-a fost înscenată o evadare, fiind omorîţi în timpul unui transfer între închisori, la ordinul regelui Carol al II-lea.

· 1943: Chimistul elvetian Albert Hofmann (n.11 ianuarie 1906 - d.29 aprilie 2008) a descoperit efectele halucinogene ale LSD-ului. A lucrat la compania Sandoz unde a ajuns director al departamentului de produse naturale. S-a stins din viață la 102 ani, la locuinta sa din Basel, Elvetia, în urma unui atac de cord.

· 1944: Asupra României au loc primele bombardamente de noapte al aviaţiei engleze din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. La 15 – 16 aprilie 1944 au loc primele bombardament de noapte al aviaţiei engleze asupra României în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial. În timpul bombardamentului este atacat Turnu Severin.

· 1953: Regina Elisabeta a II-a lansează yacht-ul regal HMY Britannia.

· 1972: La Cape Canaveral, Florida, a fost lansată naveta spațială „Apollo 16", care a aselenizat la 20 aprilie 1972. Apollo 16 a fost a zecea misiune umană din programul Apollo, a cincea misiune care a aselenizat și prima misiune care a aselenizat într-una din zonele înalte ale Lunii. Ea a fost lansată la 16 aprilie 1972 și s-a încheiat la 27 aprilie. A fost o misiune de clasă J, cu rover lunar și a adus înapoi 94,7 kg de mostre de rocă și sol lunar. Misiunea a conținut trei EVA-uri pe Lună: una de 7,2 ore, alta de 7,4 ore și o a treia de 5,7 ore, precum și o activitate extravehiculară de 1,4 ore pe drumul dintre Lună și Pământ. Subsatelitul Apollo 16 a fost lansat din Modulul de Comandă și Serviciu în timp ce acesta se afla pe orbita Lunii. El a efectuat experimente de studiu al câmpurilor magnetice și ale particulelor solare. El a fost lansat la 24 aprilie 1972 la ora 21:56:09 UTC și a orbitat Luna timp de 34 de zile, și 425 de revoluții. În drum spre Lună, astronauții misiunii Apollo 16 au realizat mai multe fotografii ale Pământului, dintre care una prezintă America de Nord acoperită în porțiunea sa nordică de nori. În ciuda unei avarii a Modulului de Comandă, avarie care era să ducă la renunțarea la aselenizare, Apollo 16 a reușit să aselenizeze pe Terra Descartes la 21 aprilie.

· 1990: In Romania a avut loc o manifestaţie de protest împotriva refuzului puterii de a acorda viza de intrare în ţară Regelui Mihai.

· 1992 - Demisia lui Najibullah, care pune capăt regimului comunist la putere de 14 ani în Afganistan, dar declanşează un război civil între mujahedinii împărţiţi în facţiuni etnice şi regionale.

· 2002 - Israelul cere mai multor state, printre care şi României, medierea cu Siria a situaţiei din sudul Libanului, unde miliţiile libaneze şiite pro-iraniene Hezbollah atacă aproape zilnic zonele de graniţă din nordul Israelului.

· 2007: În Statele Unite are loc masacrul de la Virginia Tech, în campusul Universității Virginia Tech, Blackburg, Virginia, SUA. A fost cel mai sângeros incident petrecut într-o instituție de învățământ din istoria Statelor Unite, numărul de persoane decedate ajungand la 33, printre victime fiind si profesorul de inginerie și mecanică Liviu Librescu,originar din Romania (n.1930). Autorul atacului,Cho Seung-hui, născut în Coreea de Sud și crescut în Virginia, avea drept de rezidență în SUA si era student al acestei universități și locuia în campusul universitar. Dupa atac, acesta s-a sinucis.

Nașteri

· 1319: Ioan al II-lea al Franței (d. 1364)

· 1495: S-a nascut umanistul german Petrus Apianus (Peter Bienewitz sau Bennewitz); (d. 21 aprilie 1552), cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul matematicii, astronomiei, cartografiei. A întocmit prima tabelă trigonometrică de sinusuri si a proiectat și instrumente pentru calcule astronomice. Petrus Apianus a studiat cometele, remarcând faptul că acestea își mențin coada în direcția opusă Soarelui.

· 1660 - S-a născut Hans Sloane, colecţionar; a donat o mare parte din colecţiile sale, obiecte pentru expunerea cărora s-a deschis British Museum (m. 1753)

· 1693: Anne Sophie Reventlow, regină a Danemarcei și Norvegiei (d. 1743)

· 1755: Louise Élisabeth Vigée Le Brun, pictoriță franceză (d. 1842)

· 1823: Gotthold Eisenstein, matematician german (d. 1852)

· 1844: S-a născut romancierul francez Anatole France, laureat al premiului Nobel (d.12 oct. 1924). Anatole France (n. 16 aprilie 1844, Paris – d. 12 octombrie 1924, Tours) este numele de scriitor al autorului francez Jacques Anatole François Thibault, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1921.

· 1871 - S-a născut dramaturgul irlandez John Millington Synge. A avut o contribuţie fundamentală la renaşterea literară irlandeză. Creaţia sa este impregnată de un realism aspru, cu sugestii romantice şi simbolico-folclorice, străbătută de sarcasm, ironie şi lirism, elemente ce concură la zugrăvirea atmosferei ireale a satului irlandez, apăsat de superstiţii, conturînd totodată destine puternice. Capodopera sa este considerată drama ”Năzdrăvanul Occidentului” (m.24.03.1909).

· 1872 - S-a născut Ioan Scărlătescu, pianist, compozitor şi pedagog (m.19.11.1922).

· 1879 - S-a născut scriitorul Gala Galaction (m. 8 martie 1961). Gala Galaction (pseudonimul literar al lui Grigore Pișculescu, n. 16 aprilie 1879, Didești, Teleorman – d. 8 martie 1961, București) a fost un scriitor, preot ortodox, profesor de teologie român de origine aromână, traducător al Bibliei în limba română. S-a născut în familia unui țăran care era căsătorit cu fiica unui preot. În 1922, este hirotonit preot și, în 1926, devine profesor la Universitatea din Chișinău. În perioada interbelică desfășoară o susținută activitate publicistică, cu ajutorul lui Tudor Arghezi, și editează revistele ”Cronica” și ”Spicul”, care apar în perioada 1915-1918. Ca teolog, a publicat studii despre Noul Testament, articole, meditații, conferințe, predici. Între 1928-1934 a realizat o nouă traducere a Bibliei în limba română (împreună cu pr. prof. Vasile Radu). A desfășurat o remarcabilă activitate literară-publicistică, publicand volume de nuvele, romane, note de călătorie, articole în principalele ziare și reviste ale timpului, precum și un jurnal care a fost publicat postum. După 1944, este prezent în viața literară sau politică, este ales vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România în 1947, deputat în Marea Adunare Națională și primește Ordinul Muncii, clasa întîi în 1954. A călătorit în Țara Sfîntă, în Ungaria, Italia, Grecia, Egipt. După o congestie cerebrală, își va petrece ultimii ani de viață imobilizat la pat. În Israel, primăria orașului Ierusalim a numit o piațetă în amintirea sa, ca semn de apreciere a contribuției sale la promovarea înțelegerii între creștini și evrei, inclusiv în timpurile cînd omenirea a fost pusă greu la încercare. La Mangalia și Rosiorii de Vede, cate o școală îi poartă numele.

· 1889: S-a nascut genialul actor de comedie Charlie Chaplin, actor, regizor și producător britanic, creatorul personajului “Charlot”; (m. 25 dec. 1977). Charles (Charlie) Spencer Chaplin (n. 16 aprilie 1889, Londra, Marea Britanie, d. 25 decembrie 1977, Vevey, Elveția.) a fost un actor și regizor englez. Este considerat a fi unul dintre cele mai mari staruri de cinema din secolul XX. Cele mai renumite filme ale sale sunt City Lights (Luminile orașului), Modern Times (Timpuri noi) și The Great Dictator (Marele dictator).

· 1896: S-a nascut Tristan Tzara, scriitor român, unul dintre inițiatorii curentului dadaist; (d. 1963). Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896, Moinești – d. 25 decembrie 1963, Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet și eseist român evreu, născut în localitatea Moinești din România și stabilit mai târziu în Franța, cofondator al mișcării culturale dadaiste, care a condus la o revoluție majoră în artele plastice și literatură.

· 1903 - S-a născut Filaret Barbu, compozitor şi dirijor.

· 1917 - S-a născut Boris Deşliu, poet, eseist şi prozator (m.14.03.1998).

· 1919 - S-a născut fotbalistul Ion Voinescu, considerat unul dintre cei mai buni portari ai tuturor timpurilor (d. 2018).

· 1919: Merce Cunningham, dansator și coregraf american (d. 2009)

· 1921 - S–a născut Peter Ustinov, actor, regizor şi scriitor britanic (“Fantoma lui Barbă Neagră”, “Moarte pe Nil”, “Spartacus”, “Topkapi” – Premiul Oscar. Peter Ustinov (nume original: Peter Alexander Freiherr von Ustinov, n. 16 aprilie 1921 – d. 28 martie 2004 ) a fost un actor britanic, membru al Academiei de Arte frumoase din Paris, deținător al Oscarului (1964 și 1960). El a fost nu numai un actor celebru, ci și ambasador onorific al UNICEF din anul 1971.

· 1924: S-a nascut Henry Mancini, compozitor american născut în Cleveland Ohio, autor de muzica de film:
The Pink Panther, Peter Gunn etc.
A primit premii Oscar in 1962 (“Mic dejun la Tiffany’s”),in 1963 (“Zilele vinului şi trandafiri”) si in 1983 (“Victor / Victoria”), precum si un numar de 20 premii Grammy în cariera sa. A murit de cancer pancreatic şi de ficat 14 iunie 1994 la vârsta de 70 de ani.

· 1926 - S-a născut scriitoarea Lucia Olteanu.

· 1927: S-a nascut Joseph Ratzinger, teolog german, din 2005 papă al Bisericii Catolice a Romei, sub numele de Benedict al XVI-lea, succesorul papei Ioan Paul al II-lea.
La 28 februarie a demisionat din funcția de suveran pontif, fiind primul papă din evul mediu până în prezent care a ales să renunțe la acest oficiu.

· 1927 - S-a născut scenograful Ion Oroveanu. Stabilit în străinătate.

· 1928 - S-a născut Radu Ciuceanu, fondator şi director al Institutului pentru Studiul Totalitarismului, redactor-şef al revistei “Arhivele Totalitarismului”.

· 1928 - S-a născut scriitorul Constantin Aronescu.

· 1929 - S-a născut Ed Townsend, cântăreţ R&B american.

· 1930 - S-a născut Herbie Mann (Herbert Jay Solomon), flautist, saxofonist şi compozitor american.

· 1933 - S-a născut Perry Botkin Jr., producător, compozitor şi aranjor american.

· 1933 - S-a născut Stelian Gruia, prozator şi poet.

· 1935 - S-a născut Nicolae Brânduş, compozitor şi pianist.

· 1935 - S-a născut Bobby (Stanley Robert) Vinton, cântăreţ american.

· 1936 - S-a născut Gheorghe Grigurcu, poet şi critic literar (“Rîul incinerat”, “Imposibila neutralitate”, “În cunoştinţă de cauză”).

· 1938 - S-a născut actorul Constantin Băltăreţu (m.09.03.1985).

· 1939 - S-a născut Dusty Springfield (Mary Catherine Isabel Bernadette O'Brien), cântăreaţă britanică.

· 1940: S-a născut Regina Margareta a II-a a Danemarcei

· 1942 - S–a născut publicistul Viorel Sălăgean, director al săptămânalului „Adevărul economic”.

· 1945 - S-a născut Stefan Grossman, chitarist american (The Fugs).

· 1947 - S-a născut Gerry Rafferty, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Stealers Wheel).

· 1947 - S-a născut Sorin Postolache, caricaturist şi publicist (m.18.06.2002).

· 1947 - S-a născut Salman Rushdie, scriitor britanic, condamnat la moarte de ayatolahul Khomeiny, pentru o insultă la adresa religiei islamice, în lucrarea “Versete satanice”. Rushdie descrie de fapt adevărul despre o religie care, prin absolutizarea unor concepte, a fundamentat terorismul.

· 1951: Ioan Mihai Cochinescu, scriitor român

· 1952: Petre Ungureanu, politician român

· 1953 - S-a născut Kurt Maloo, multi-muzician elveţian (Troppo, Ping Pong).

· 1955: S-a născut Henri, Marele Duce de Luxembourg

· 1957 - S-a născut Maria Maliţa, pictor de costume.

· 1959: Ovidiu Brânzan, politician român

· 1959 - S-a născut scriitorul Grigore Chiperi.

· 1963: Mazen Rifai, scriitor sirian

· 1963 - S-a născut Jimmy Osmond, cântăreţ american (Osmonds Brothers).

· 1973: Aliaune Thiam, cântăreț senegalezo-american

· 1978: Mihail Neamțu, politician roman

Decese

· 69: A murit împăratul Otho – (n. 32). Marcus Salvius Otho (25 aprilie 32 – 16 aprilie 69), a fost împărat roman din 15 ianuarie până în 16 aprilie 69 si a fost al doilea împărat al Anului celor patru împărați. După asasinarea împăratului Galba și a lui Piso, la 15 ianuarie 69, Otho este proclamat împărat de către garda pretoriană, apoi confirmat de Senat. Este aclamat de legiunile dunărene și de cele din Orient, în schimb Germania, Gallia, Hispania și Britannia îl recunosc pe Aulus Vitellius, guvernatorul Germaniei Inferior, proclamat de trupele de aici încă de la 1 ianuarie 69. Vitellius trimite trupe împotriva sa care traversează Alpii,iar la 14 aprilie 69 are loc la Bedriacum, la nord de Pad, bătălia decisivă dintre armatele lui Otho și cele ale lui Vitellius. Înfrânt, Otho se sinucide.

· 1113: A murit Sviatopolk Iziaslavici (Sviatopolk al II-lea din dinastia Riurik), mare cneaz al Rusiei Kievene, (nascut cca 1050). A domnit din anul 1093, pana la moartea sa, in 1113. A fost de asemenea cneaz al Novgorodului (1078- 1088) si cneaz de Turov (1088-1093).

· 1788 - A murit Georges Louis Leclerc de Buffon, scriitor şi naturalist francez (n.07.09.1707).

· 1828: A decedat pictorul spaniol Francisco Jose de Goya y Lucientes ; (n. 30 martie 1746). Francisco José de Goya y Lucientes a fost unul dintre pictorii spanioli cei mai importanti spaniol, la răspântia secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea . La un secol dupa Velázquez si cu un secol inainte de Picasso, opera lui este un punct de referinta pentru două veacuri de pictură spaniolă. Ani de-a rândul Goya o fost artistul curtii regale spaniole, si ar fi rămas probabil creator al unei picturi liniștite, echilibrate, dacă nu s-ar fi îmbolnăvit. Surzenia îl izolează de lume și îl eliberează de convenția picturii oficiale. La aproape cincizeci de ani, exploreaza străfundurile misterioase si zbuciumate ale sufletului omenesc, iar ochiul lui sarcastic si demascator nu iarta pe nimeni.

· 1850: A murit Madam Tussaud, fondatoarea renumitului „Muzeu al figurilor de ceara” din Londra, ce-i poarta numele. Marie Tussaud, pe numele de fata Grosholtz, s-a nascut in Franta, la Strasbourg, in 1 decembrie 1761. A invatat sa prelucreze ceara si arta modelarii de la medicul Philippe Curtius, in casa caruia mama ei a lucrat ca menajera. A fost profesoara de arta a surorii regelui Ludovic al XVI-lea, dar Revolutia Franceza din 1789 i-a schimbat viata, pentru ca a fost intemnitata pentru legaturile avute cu familia regala. Dupa eliberare a fost obligata sa faca masti mortuare pentru prizonierii ghilotinati, pentru a-si dovedi supunerea fata de noii guvernanti. In 1802, a pleacat in Anglia impreuna cu cei doi fii si a inceput sa isi prezinte public figurinele din ceara confectionate. Timp de peste 30 de ani, a strabatut tara expunandu-si colectia sa, care cuprindea personalitati ale vremii. Muzeul figurilor de ceara care ii poarta numele s-a infiintat in 1835, la Londra, pe Baker Street. Expozitia a fost mutata ulterior in sediul actual din Marylebone Road, in 1884, muzeul adapostind cateva dintre figurile de ceara create chiar de Madame Tussaud, in anii tineretii sale. Printre ele se numara cele ale lui Voltaire si Benjamin Franklin. De asemenea, in incinta se afla chiar copia ei, pe care si-a facut-o personal chiar inainte de sfarsitul vietii. Statuile din Muzeul figurilor de ceara sunt ordonate in salile muzeului pe zone tematice: „Lumea filmului”, „Legendele muzicii”, „Petrecerea celebritatilor”, „Camera ororilor”, unde se afla expus si Vlad Tepes. De-a lungul anilor, muzeul a fost afectat de un incendiu, bombardat in timpul celui de-al doilea razboi mondial, dar a ramas in picioare. In prezent, colectia numara peste 16.000 de exponate.

· 1859: A murit istoricul, ganditorul si politicianul francez Alexis de Tocqueville; (n.29 iulie 1805). Cartea sa „Despre democrația în America” i-a adus o largă apreciere și alegerea sa ca membru al Academiei franceze. Opera sa s-a bucurat de o puternică popularitate în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în special după declinul marxismului. Tocqueville folosește, în general termenul de „democrație” ca un termen mai degrabă social decît politic, pentru a se referi la o societate caracterizată de egalitatea condițiilor sociale (fără o aristocrație privelegiată si cu cariere deschise tuturor cetățenilor).

· 1916 - A murit scriitorul Nicolae Gane, membru şi vicepreşedinte al Academiei Române ("Novele") (n.01.02.1838).

· 1918 - A murit Leon Popescu, primul producător român de filme de anvergură. A înfiinţat societatea “Filmul de artă Leon M. Popescu” (n.1864).

· 1935 - A murit scriitorul român Panait Istrati, cunoscut pentru romanele "Kira Kiralina" şi "Ciulinii Bărăganului" (n. 10 aug. 1884). Panait Istrati (n. 10 august 1884 Brăila – d. 16 aprilie 1935, București, cu numele la naștere Gherasim Istrati (scriitor român de limbă română și franceză.

· 1942: Prințesa Alexandra de Edinburgh și Saxa-Coburg și Gotha, sora reginei Maria a României (d. 1878)

· 1946 - Arthur Chevrolet, fratele mai celebru al lui Louis Chevrolet, dar care a participat consistent la dezvoltarea primului model Chevrolet se sinucide în această zi la vârsta de 60 de ani.Louis şi Arthur şi-au creat un nume ca piloţi foarte buni în acea perioadă, Louis fiind mereu printre favoriţii Vanderbilt Cup, primul mare trofeu al sportului cu motor american. Cei doi au atras repede atenţia şi William Durant, fondatorul General Motors, i-a contactat pe cei doi pentru a le oferi postul de şofer. Louis s-a impus în cursa ad-hoc în faţa fratelui său, dar Durant a văzut mai mult în el şi l-a convins să preia unul din volanele de la Buick Racing Team şi Arthur a fost ales ca şofer. În 1911 fraţii Chevrolet împreună cu William Durant au hotărât să facă primul automobil Chevrolet. Dacă Durant înclina spre un model low cost care să se bată cu Ford T, fraţii Chevrolet, în special Arthur, au militat pentru un automobil ceva mai emancipat. În 1915 însă familia Chevrolet şi-a vândut drepturile către General Motors. Cei doi şi-au continuat cariera în motorsport şi în 1920 Gaston Chevrolet, cel de-al treilea frate, a câştigat Indy 500 la bordul unui model proiectat de fraţii săi. Acesta a murit însă într-un accident în acelaşi an. Arthur Chevrolet a concurat, de asemenea, în ediţia inaugurală Indianapolis 500 în 1911, dar problemele mecanice l-au împiedicat să treacă linia de sosire. În ciuda talentului de a proiecta maşini, fraţii Chevrolet aveau puţine cunoştinţe despre finanţe şi şi-au irosit rapid banii, obţinuţi din vânzarea mărcii pe care au înfiinţat-o, pe proiecte falimentare. Până în 1930 erau deja săraci şi cu carierele ruinate. Louis Chevrolet a murit fait în 1941, iar fratele său a pierit la fel de tragic, luându-şi viaţa din cauza traiului auster în 1946.

· 1951: George Pascu, lingvist, istoric literar și folclorist român (n. 1882)

· 1954: A fost executat Lucrețiu Pătrășcanu.
Lucreţiu Pătrăşcanu a fost unul din liderii PCR, închis în închisoarea Jilava. Participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944, Lucreţiu Pătrăşcanu a fost ministru al Justiţiei române între 1944 şi 1948. De profesie jurist, sociolog şi publicist, precum şi profesor la Universitatea Bucureşti, Lucreţiu Pătrăşcanu a fost condamnat şi încarcerat la închisoarea Jilava. La 16 aprilie 1954, după un simulacru de proces, Lucreţiu Pătrăşcanu, a fost executat.

· 1972: A murit Yasunari Kawabata, scriitor japonez, laureat al Premiului Nobel (n. 1899)

· 1975 - A murit pictorul Gheorghe Popescu, cunoscut pictor şi restaurator de biserici: biserica Sf. Ioan Botezătorul, Bucureşti (1930); Catedrala ortodoxă din Constanţa (1960-1963); biserica Kretzulescu (1938-1939); fresca interioară a capelei româneşti de la Ierusalim (1964); biserica Hurez (n.12.06.1903).

· 1984 - A murit prozatoarea Georgeta Mircea Cancicov (n.29.05.1899).

· 1995: Aurel Bulgariu, handbalist român (n. 1934)

· 1997 - A murit scriitorul japonez Yasunari Kawabata, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1968 (“Frumoasele adormite”, “Stol de păsări”) (n.11.06.1899).

· 1997 - A murit Petru Creţia, poet, eseist şi traducător (“Norii”, “Pasărea Phoenix”, “Epos şi logos”) (n.21.01.1927).

· 2007: Ioan Ursu, fizician român (n. 1928)

· 2007: Liviu Librescu, profesor de inginerie și mecanică la Universitatea Virginia Tech (n.1930)

· 2008: A murit cercetătorul american Edward Lorenz, considerat părintele Teoriei haosului şi a notiunii de „efect al fluturelui”; (n. 1917). Cercetările sale și-au găsit largi aplicații în domeniul meteorologiei teoretice. Astfel, a elaborat un model matematic care să descrie mișcarea aerului atmosferic. A primit numeroase distincții și medalii, printre care: Medalia Carl-Gustaf Rossby din partea Societății Meteorologice Americane în 1969, Medalia Elliott Cresson din partea Institutului Franklin în 1989 și Medalia de Aur Lomonosov în 2004.

Sărbători

În calendarul ortodox: Sf Mc fecioare: Agapia, Irina și Hionia
În calendarul romano-catolic: Sf. Benedict Iosif Labre
În calendarul greco-catolic: Ss. Agapia, Irina și Hionia, martire († secolul al VI-lea)
Danemarca: ziua națională
Ungaria: ziua de comemorare a Holocaustului

RELIGIE ORTODOXĂ 16 Aprilie

Sf Mc fecioare: Agapia, Irina și Hionia

Patimirea Sfintelor Mucenite si surori Agapia, Hionia si Irina

Zabovind imparatul Diocletian in Acvilinia, cetatea Italiei, i s-a dat de stire de la Roma, cum ca toate temnitele Romei sunt pline de crestini care, desi patimesc mai multe feluri de munci, nu se leapada de Hristosul lor, ci toti il au de invatator pe Hrisogon si-l asculta, tinandu-se de invatatura lui. Deci, Diocletian a poruncit ca pe toti crestinii sa-i dea la moarte, iar pe Hrisogon sa-l aduca la dansul spre cercetare.

Deci, Hrisogon, marturisitorul lui Hristos, fiind adus legat din Roma in Acvilinia, la imparatul Diocletian, Sfanta Anastasia, vindecatoarea de rani, ii urma de departe, ca unui invatator al sau. Deci, cercetandu-se de catre imparat mucenicul lui Hristos si nesupunandu-se paganestii porunci a imparatului, l-a condamnat la moarte si i-a taiat capul afara din cetate, departe, la un loc pustiu. Si se afla cinstitul lui trup pe malul marii, fiind aruncat spre mancare fiarelor s Nu departe de acel loc era locuinta unui oarecare preot cu numele Zoil, barbat crestin si sfant si aproape de el isi aveau locuinta aceste trei fecioare surori dupa trup si dupa duh: Agapia, Hionia si Irina. Acel preot, prin descoperire dumnezeiasca, afland de trupul Mucenicului Hrisogon, l-a luat pe el impreuna cu capul si, punandu-l intr-o racla de lemn, l-a ascuns in camara sa. Dupa treizeci de zile i s-a aratat in vis Sfantul Hrisogon, zicandu-i: "Sa stii ca in timpul celor noua zile, cele trei fecioare ale lui Hristos vor fi supuse la chinuri. Deci, tu sa spui roabei lui Dumnezeu Anastasia ca sa se ingrijeasca de dansele, desteptandu-le spre vitejeasca nevointa pana ce se vor incununa prin patimire. Si sa fii si tu cu buna nadejde, ca iti vei lua rodadele cele dulci ale ostenelilor tale; pentru ca degraba de cele de aici te vei libera si la Hristos vei trece cu bucurie si te vei odihni impreuna cu sfintii".

S-a descoperit despre aceasta si Sfintei Anastasia si, pornindu-se cu Duhul lui Dumnezeu, a mers la casa preotului pe care niciodata nu l-a cunoscut inainte si-l intreba unde sunt fecioarele acelea de al caror mucenicesc sfarsit ce avea sa fie i s-a descoperit lui. Deci, aflandu-le casa, a mers la dansele, le-a sarutat cu dragoste si a petrecut o noapte, vorbind cu dansele multe cuvinte folositoare de suflet si pline de dragostea dumnezeiasca. Apoi le indemna sa stea cu barbatie in munci pentru Hristos, Mirele lor, pana la sange; si au vazut in casa preotului si moastele Sfantului Hrisogon, mucenicul lui Hristos si iubitul sau invatator si au plans peste moaste mult timp cu lacrimi fierbinti, incredintandu-le rugaciunilor aceluia.

Dupa aceea iarasi s-a intors in cetatea Acvilinia sa faca obisnuita slujire legatilor lui Hristos celor din temnita. Si a fost dupa cum a grait Sfantul Hrisogon preotului Zoil in vedenie. Acel sfant preot, in timpul celor noua zile s-a mutat catre Domnul, iar pe sfintele fecioare Agapia, Hionia si Irina le-au prins paganii si le-au dus la imparatul Diocletian la cercetare. Vazandu-le imparatul, a zis catre dansele: "Ce nebunie v-a indemnat pe voi sa urmati ratacirii celei desarte si de prisos, sa dati defaimare legii celei drepte, iar pe zei, ca pe o uriciune, sa-i treceti cu vederea? Dar, deoarece va vad ca sunteti de bun neam, tinere si frumoase, de voi fiindu-mi mila, va crut si va sfatuiesc ca, lepadandu-va de Hristos al vostru, sa aduceti zeilor jertfe, iar eu va voi da din palatele mele tineri de mare neam, vrednici de frumusetile voastre, ca sa aveti pentru voi barbati slaviti, pentru care veti fi cinstite".

Cea mai mare dintre surori, Sfanta Agapia, a raspuns zicand: "Imparate, tie iti sta inainte purtarea de grija pentru trebuintele poporului, a neamurilor si ostirilor, iar tu graiesti cele nedrepte spre defaimarea Dumnezeului Celui viu, al Carui ajutor iti este de trebuinta si a Carui bunatate indelung te rabda, iar tu il hulesti pe El". Diocletian a raspuns: "A innebunit aceasta; sa se apropie cealalta". Deci, apropiindu-se cealalta, Sfanta Hionia, a zis: "Nu a innebunit sora mea, ci sfatul tau cel nedrept l-a mustrat cu dreapta judecata". Iar imparatul, lepadand-o si pe aceea, a poruncit ca pe a treia sa o aduca mai aproape de dansul. Si a zis catre ea: "Deoarece s-au facut rele surorile tale, macar tu, cea mai tanara, pleaca-ti capul zeilor ca si surorile tale, uitandu-se la tine, sa faca la fel".

Sfanta Irina a raspuns: "Sa-si plece capul idolilor toti cei ce staruiesc zadarnic in nebunia lor, cei ce-L supara pe adevaratul Dumnezeu. Si ce poate sa fie mai desert si mai nebunesc lucru decat acesta, ca sa se inchine omul idolului facut de maini omenesti, care pentru pret a fost lucrat; caci mai intai te sfatuiesti cu mesterul cu ce pret si ce fel de idoli sa-ti faca tie, adica ori stand, ori sezand, ori culcat, ori jucand, ori rizand, ori plangand si din ce fel de materie sa-l faca, adica ori de lemn, ori de piatra, ori de arama, sau din oricare alta materie. Si, daca il lucreaza rau, atunci ii lepezi lucrul; iar daca este bine, ii dai pretul ce te-ai tocmit. Apoi lucrului aceluia cumparat iti pleci capul, numind pe acel idol zeu al tau, pe care mai bine se cade a-l numi rob cumparat".

Zis-a Diocletian: "La niste cuvinte ca acestea, cu munci se cade a raspunde". Si a poruncit ca pe sfintele fecioare sa le arunce in temnita, iar Sfanta Anastasia indata, dupa obiceiul ei mangiia pe cei ce patimeau in legaturi si a mers la sfintele fecioare, mangiindu-le cu nadejdea ajutorului celui nedepartat al lui Hristos si cu nadejdea slavitei biruinte asupra vrajmasilor.

Nu dupa multe zile, a trebuit ca imparatul sa se duca in Macedonia pentru oarecare randuieli ale poporului si au fost dusi dupa dansul toti crestinii cei ce se aflau in temnitele Acviliniei, intre care erau si aceste trei sfinte fecioare - Agapia, Hionia si Irina -, iar Sfanta Anastasia le urma de departe. Dar dupa ce au ajuns in Macedonia, imparatul a incredintat lui Dultie, ighemonul, cercetarea crestinilor, ca sa-i sileasca la jertfa idoleasca; iar pe cei ce nu se vor indupleca, sa-i piarda cu felurite munci. Dar patimile acelor multi sfinti mucenici, munciti in acea vreme acolo, in multe feluri, nu s-a putut a le scrie, ci, numai cumplitele chinuri ale acestor trei sfinte fecioare se pun inainte. Pe aceste mirese ale lui Hristos, cand le-au pus la cercetare inaintea ighemonului Dultie, acela, vazand frumusetea cea mare a lor, a nutrit ganduri necurate pentru dansele si le-a dat in paza la un strajer, care le fagaduia libertate si daruri de se vor invoi cu ighemonul la necurata pofta. Insa sfintele fecioare voiau mai bine sa moara de o mie de ori, decat o data sa se prihaneasca; incat nici cu imbunari, nici cu ingroziri, nici cu daruri, nici cu chinuri, nu se induplecau la pofta ighemonului. Iar ighemonul, nemairabdand focul desfranarii celei aprinse intr-insul, a gandit ca singur sa se duca la dansele noaptea, in casa in care erau tinute si sa le sileasca la pacat.

Deci, dupa ce a innoptat, sfintele fecioare stateau la ruga-ciune, inaltand lui Dumnezeu rugaciuni de toata noaptea, cantand psalmi. Iar ighemonul, vrand sa intre la dansele, cand s-a atins de pragul usii lor, indata a innebunit. Si era acolo o bucatarie si stateau vasele bucatariei, oalele, caldarile, tigaile innegrite de funingine. El, neintrand la sfintele fecioare, a mers la vasele acelea si in loc de fecioare, cuprindea si saruta caldarile cele innegrite, oalele si tigaile, pentru ca mintea lui se intunecase de diavolul desfranarii si nu era cunostinta intru el. Si a fost chinuit de necuratul duh multa vreme, parandu-i-se ca vasele cele innegrite sunt sfintele fecioare. Si cu totul i s-a innegrit fata; mainile si toate hainele intinandu-se foarte mult. Apoi a iesit afara la slujitorii cei ce-l asteptau pe el, stand cu lumanarile. Iar aceia, vazandu-l cu totul innegrit si infricosat ca un arap, sau mai bine zis ca un diavol, s-au spaimantat si, aruncand lumanarile au fugit de dansul. Parandu-i-se ca este defaimat de dansii, s-a maniat asupra lor.

Apoi a inceput a se lumina de ziua si oriunde se ducea, in toate partile fugeau de dansul slugile, strajerii si strainii, ca de o naluca infricosata. Deci, s-a dus la palatul imparatesc, vrand sa se jeluiasca imparatului de ostasii care erau sub stapanirea lui, ca nu-l asculta si isi bat joc de dansul. Dar, dupa ce s-a apropiat de palat, toti au ris in hohote de el si unii fugeau de dansul, iar altii il impingeau, nelasandu-l si dandu-i branci de la usile palatului, ca nu-l cunostea nimeni, cum ca este ighemonul Dultie, ci li se parea ca este un nebun. Nici el nu putea sa se cunoasca pe sine ca este innegrit, fiindu-i schimbati ochii de lucrarea diavoleasca; ci i se parea ca este la fata alb, iar la haine si la maini curat.

Si, abia intelegand slugile ca a innebunit stapanul lor, au alergat dupa dansul si, prinzandu-l, l-au dus in casa, zicandu-i: "Vezi-te singur in ce chip esti". Iar dupa ce a intrat in casa, femeia lui si toti cei din casa, slugile si slujnicile au inceput a se tangui pentru dansul, ca pentru un indracit, iar altii se mihneau pentru el, ca de un iesit din minte; insa el nu intelegea si se mira pentru ce unii plangeau pentru dansul, iar altii fugeau. Dar abia atunci i s-au deschis ochii lui necurati si s-a vazut innegrit, fata sa in oglinda a vazut-o ca de arap si s-a cunoscut pe sine ca este batjocorit de diavolul.

Atunci s-a maniat asupra sfintelor fecioare, socotind ca acelea i-au facut aceasta cu oarecare vraja si gandea in ce chip sa le pedepseasca. Spalandu-si trupul si hainele schimbindu-si, a sezut la judecata la vedere, inaintea poporului. Iar uneltele cele de muncire punandu-le inainte si pe sfintele fecioare aducandu-le de fata, a poruncit sa le dezgoleasca, ca sa vada trupurile lor. Insa cand au inceput slujitorii sa dezbrace hainele de pe dansele, nu puteau sa le dezbrace nicidecum, pentru ca prin lucrarea lui Dumnezeu, hainele lor atat de mult se lipisera de sfintele lor trupuri, ca pielea de trup si toti se mirau de o minune ca aceea; deci, mult s-au ostenit slujitorii ca sa le dezbrace si nimic n-au sporit. Iar ighemonul, sezand la judecata, deodata a dormit un somn greu, incat nici nu puteau a-l destepta. Pentru ca il clatinau si cu mare glas strigau spre dansul, iar el dormea ca un mort. Si, luandu-l, l-au dus in casa lui. Iar dupa ce l-au dus in casa, indata s-a desteptat.

Auzind imparatul de cele ce s-au intimplat ighemonului Dultie il batjocorea, iar pe sfintele fecioare le-a dat spre cercarea lui Sisinie comitul. Iar acela, mai intai pe Sfanta Irina punand-o inaintea sa, a intrebat-o: "Te vei supune poruncii imparatesti?" Raspuns-a sfanta: "Nu ma voi supune, caci sunt crestina si roaba a Atotputernicului Dumnezeu". Si a poruncit comitul sa o duca in temnita. Apoi pe Agapia si pe Hionia punandu-le inaintea judecatii sale a zis catre dansele: "Sora voastra cea mai tanara a fost amagita si invatata de voi ca sa defaime dumnezeiestile legi; pentru aceea i-am mutat pe urma chinuirea ei ca, privind la voi, sa se teama si sa ne asculte. Dar si voi, de voiti sa va liberati de munci, aduceti zeilor jertfa, precum aducem si noi, supunandu-ne imparatestilor porunci". Raspuns-a Sfanta Agapia: "Credinta noastra este nebiruita!" Zis-a comitul catre Sfanta Hionia: "Dar tu ce zici?" A raspuns Sfanta Hionia: "Credinta noastra este neschimbata!" Zis-a comitul: "Sunt la voi carti crestinesti?" Grait-au sfintele: "Sunt carti, dar sunt ascunse in mintea noastra, de unde nicidecum nu se pot lua de vrajmasii lui Hristos". Zis-a comitul: "Cine v-a sfatuit sa va dati de bunavoie la o primejdie ca aceasta?" Fecioarele raspunsera: "Primejdia aceasta este vremelnica, dar folositoare; caci dintr-insa se naste slava cea vesnica". Comitul zise: "Impliniti porunca imparateasca si jertfiti zeilor". Iar sfintele fecioare au raspuns: "Noi aducem jertfa de lauda lui Dumnezeu, iar diavolului nu vom jertfi niciodata. Deci nu nadajdui, ca nu ne vei intoarce de la Domnul nostru Iisus Hristos, ci fa cele poruncite tie de imparatul tau cel pamantesc, precum si noi facem cele poruncite de Imparatul nostru cel ceresc".

Atunci Sisinie comitul a dat un raspuns ca acesta asupra lor: "Agapia si Hionia, care nu s-au supus prin ingrozirea de judecata sa implineasca imparateasca porunca, poruncesc sa se arda". Auzind aceasta, sfintele fecioare s-au umplut de bucurie si au strigat cu mare glas: "Multumesc Tie, Doamne Iisuse Hristoase, ca ne-ai invrednicit a fi marturisitoare numelui Tau celui Preasfant, in mainile Tale, Stapane, primeste sufletele noastre". Si le-au aruncat in foc si, rugandu-se, si-au dat sufletele in mainile Domnului lor, iar acel mare foc arzand, nu numai ca nu s-a atins de trupurile acelor sfinte fecioare, dar nici de hainele lor si nici urma nu era pe dansele de arderea focului, spre aratarea necredinciosilor ca nu au murit de arderea focului, ci cu rugaciune si-au cerut de la Dumnezeu acel sfarsit fericit. Iar trupurile lor, fiind nevatamate, le-au furat noaptea din foc slugile Sfintei Anastasia, vindecatoarea de rani si le-au dus la stapana lor, in casa in care locuia. Iar Sfanta Anastasia, ungand cu aromate acele trupuri mucenicesti, le-a pus cu cinste in mormantul cel nou, bucurandu-se cu duhul si rugandu-se Domnului, ca sa o invredniceasca si pe ea a fi partasa darului acelora.

A doua zi, Sisinie comitul, sezand la judecata, a adus pe Sfanta Irina si a zis catre dansa: "Jertfeste zeilor ca sa nu pieri in foc ca si surorile tale". Sfanta raspunse: "Nu voi jertfi, ci ma sarguiesc a fi partasa surorilor mele, ca sa nu fiu straina de dansele cand voi sta inaintea fetei lui Dumnezeu!" Comitul zise: "Supu-ne-te, ca sa nu cazi in mai mari munci decat surorile tale". Sfanta raspunse: "Sunt gata pentru toate muncile, pentru ca doresc sa mor pentru adevar; apoi prin moarte sa dobindesc viata si prin foc trecand, sa ajung la odihna si la racorire". Comitul zise: "Voi porunci sa te duca in casa de desfranare, ca acolo sa fii batjocorita pana vei muri". Sfanta raspunse: "Trupul meu va patimi de la desfranati, mancandu-se ca de un ciine, sau de lup, sau de urs, sau de balaur muscandu-se si mai cu voie imi este sa patimesc prihanirea aceea a trupului, decat sa-mi intinez sufletul cu inchinarea la idoli; pentru ca necuratia care se face fara de voie si pe care sufletul nu o voieste nu se socoteste pacat inaintea lui Dumnezeu. Oare s-au intinat sfintii care au patimit mai inainte pentru marturisirea numelui lui Hristos, carora calaii le turnau in gura cu sila din sangiuirile cele jertfite idolilor?"

Comitul zise: "Cu adevarat nu s-au intinat mancand din jertfele noastre?" Sfanta Irina raspunse: "Cu adevarat nu s-au intinat; inca s-au si incununat. Caci, avand mainile legate si gura deschizandu-le cu sila, le-ati turnat sangele cel jertfit; ca placerea ce se primeste de voie are pedeapsa pacatului, iar ceea ce se da de sila aduce cununa celui silit. Asa si mie, care mi-am dat trupul Hristosului meu, chiar orice fel de silire imi veti face in acest fel, nadajduiesc ca neprihanita voi fi inaintea Mirelui meu Cel fara de moarte; inca nadajduiesc ca voi lua si cinste de la Dansul, ca una ce patimesc pentru Dansul nevoie si sila. Deci n-am nici o grija de orice veti voi sa faceti trupului meu ori la batai, ori la foc de il veti da, sunt gata a le patimi pe toate pentru numele Dumnezeului meu, caci este puternic Dumnezeul meu sa nu va lase sa-mi faceti ceea ce ati gandit asupra mea".

Atunci comitul a dat-o ostasilor, ca s-o duca in casa de desfranare si s-o batjocoreasca oricati vor voi, pana ce va muri. Deci, fiind dusa sfanta de ostasi, i-au ajuns alti doi ostasi al caror chip era minunat si luminat, ca trimisi de la comitul si au grait catre cei ce o duceau pe sfanta: "Ne-a trimis comitul sa duceti pe aceasta fecioara la locul unde va vom arata". Apoi i-au dus dupa cetate si, suindu-i pe un deal foarte inalt, au zis ostasilor: "Duce-ti-va si ziceti comitului Sisinie ca am pus fecioara pe deal cum ne-a poruncit". Deci, s-au dus ostasii la comit, iar cei doi luminati s-au facut nevazuti, caci fusesera ingerii lui Dumnezeu. Si statea Sfanta Irina pe deal, laudand si multumind lui Hristos Dumnezeu, Cel ce a izbavit-o de mainile desfranatilor.

Afland de aceea, comitul s-a maniat ca nu i s-a indeplinit porunca si incalecand pe cal a alergat la dealul acela. Si vedea pe sfanta fecioara stand pe deal, dar nu putea sa se suie, pentru ca i se arata dealul acela ingradit ca de un zid mare si de nesuit. Deci, umbland imprejurul dealului, se trudea cu manie, ca nu putea sa ajunga la aceea ce o vedea; si, ostenindu-se asa de dimineata pana seara, nimic n-a sporit. Dar unii din ostasi care erau langa el au intins arcurile, au slobozit sageti catre dansa si au ranit-o. Iar ea a strigat cu glas mare catre comit: "Eu rid de tine, ticalosule, caci ca la un barbat tare ai iesit cu oaste si cu razboi catre mine neputincioasa. Insa, iata, ma duc curata la Domnul meu Iisus Hristos, Care ma insoteste acum cu surorile mele!" Zicand aceasta si lui Dumnezeu dand multumire s-a culcat pe pamant si si-a dat duhul sau Domnului. Aceasta a fost cu o zi mai inainte de Pasti, iar dupa ce a innoptat, Sfanta Anastasia a trimis pe slugile sale si au luat cinstitul trup al Sfintei Mucenite Irina din deal si, ungandu-l cu miruri binemirositoare, l-au pus alaturi de trupurile surorilor ei.

Astfel s-a savarsit patimirea Sfintelor trei mucenite, surori si fecioare Agapia, Hionia si Irina si indata sfintele mucenite fecioare au stat inaintea Scaunului Prea Sfintei Treimi, al Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh, al Unuia Dumnezeu, Caruia se cade slava in veci. Amin.

ARTE 16 Aprilie

MUZICĂ 16 Aprilie

Filaret Barbu, compozitor şi dirijor

Henry Mancini

Ed Townsend, cântăreţ R&B american

ED TOWNSEND- FOR YOUR LOVE:

Herbie Mann (Herbert Jay Solomon), flautist, saxofonist şi compozitor american

Perry Botkin Jr., producător, compozitor şi aranjor american

Perry Botkin, Jr., and His Orchestra:

Nicolae Brânduş, compozitor şi pianist

Bobby (Stanley Robert) Vinton, cântăreţ american

Dusty Springfield (Mary Catherine Isabel Bernadette O'Brien), cântăreaţă britanică

Stefan Grossman, chitarist american (The Fugs)

Gerry Rafferty, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Stealers Wheel)

Kurt Maloo, multi-muzician elveţian (Troppo, Ping Pong)

Jimmy Osmond, cântăreţ american (Osmonds Brothers)

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Red Sails In The Sunset! (Nat King Cole) (Lyrics) Romantic & Beautiful 4K Music Video Album! H.D.

Best Old Classic Love Songs Of All Time - The Most Beautiful Love Songs 70's 80's 90's Collection

POEZIE 16 Aprilie

Boris Deşliu, poet, eseist şi prozator

Boris Deşliu (Turtucaia 1917-Bucureşti 1998), avocat, licenţiat în litere şi filosofie, discipol al profesorilor săi Nae Ionescu, Tudor Vianu, Mircea Vulcănescu. Practică avocatura la Bucureşti din 1942, colaborează cu Petre Pandrea. Frecventează cenaclul lui Vladimir Streinu. Singura carte de poeme publicată este Zi dramatică (cu o prefaţă de Ion Caraion, Ed. Litera, 1970). Versurile selectate de Ovidiu Dunăreanu şi Victor Corcheş sunt adunate şi în cazul lui Boris Deşliu, în parte din periodicele vremii ("Viaţa Românească", "Festival", "Revista dobrogeană"), dar şi din volume aflate în manuscris. Încă din titluri ne dăm seama că avem de-a face cu un poet cărturar, dar şi cu un talent receptiv la arpegiile spiritualiste ale unui Ion Vinea. Boris Deşliu este un imaginist ce nu pregetă să epateze chiar în registre serioase. Poetul autentic se învederează totuşi în poeme ca Bună seara, neurastenie, Municipiu vechi, Nopţile hermeneutice, Cenotaf sau în Eroica şi Negaţie - 1942, antologice prin dramaticul memorial al generaţiei pierdute: "Va trebui să străbatem un imperiu de gheaţă/ cu picioarele goale/ Vom fi loviţi la carotidă şi peste faţă/ cu aforisme-truisme, cu sintagme autorizate,/ cu bice saline."

Stelian Gruia

Biografie

GRUIA Stelian, se naste la 16 aprilie 1933, comuna Arbore, judetul Suceava.
Prozator si poet.

Provine dintr-o familie de tarani. Liceul Comercial din Suceava (absolvit in 1952); licentiat al Facultatii de Lb. si Literatura Romana a Univ. din Bucuresti (1955); bursier al Univ. „Taras Sevcenko" din Kiev, sectia slavistica (1955-l959).

Lector la Facultatea de Lb. Slave a Univ. din Bucuresti.

Debuteaza in ziarul Zori noi din Suceava (1950); debut editorial cu volum Sim-bcita morlilor (1968). A publicat proza scurta (Ciobanul si ciresul salbatic, 1973), versuri (Baladele Arboret, 1977; Nord, 1979) si romane (Calul negru, 1983; Un an, o viata, 1986). Este autorul unui Curs de istoria literaturii ucrainene (1975).

Colaboreaza la Romania literara, Luceafarul, Contemporanuletc. Traduce din poezia ucraineana.

Dupa o intensa activitate publicistica si de traducator (prin care a popularizat literatura romana - Eminescu, Creanga, Minai Be-niuc, Geo Dumitrescu, Geo Bogza - in Ucraina), Stelian Gruia publica trei volume de povestiri si nuvele (Roata, 1964; Simbata mortilor, 1968; Ciobanul si ciresul salbatic, 1973), care cuprind intimplari rurale, evocari din razboiul antihitlerist, relatate intr-o maniera traditionala. Romanele care urmeaza (Calul negru, 1983; Un an, o viata, 1986) contureaza spatiul predilect al prozatorului: reconstituirea imaginii unei umanitati izolate (taranii din satul bucovinean), care incearca sa ramina imuni la prefacerile politice si sociale ale epocii.

E o buna ocazie pentru romancier de a reconstitui traditii ancestrale, ritualuri stravechi din care nu lipsesc elementele pitoresti (inclusiv folosirea cuvintelor populare si a regionalismelor). Pe fondul unei descrieri realiste, apar accente lirice, intarsii parabolice si panouri fantastice, unele personaje (haiducul Onofrei Holbura, Calul negru. Artistul, Varvara) avind evidente functii simbolice. Interesul scriitorului pentru mitosul autohton ii ofera doar partial sansa de a evita imperativele politice si ideologice ale vremii (radicalizarea constiintei revolutionare a unor eroi. imaginea mosierilor hrapareti, cooperativizarea agriculturii etc).

Spatiul rural bucovinean il gasim caligrafiat si in volumele de versuri Baladele Arborei (1977) si Nord (1979), care propun o poezie a obiceiurilor arhaice (descintece, invocatii magice) si a misterelor populare, cu vizibile influente din Eminescu, Esenin si poezia populara. O nota mai personala apare in volumul Nord, unde se face simtita nostalgia satului, obsesia umbrei, a misterului. intr-o vreme in care poetii incearca folosirea unui nou limbaj poetic, Stelian Gruia adopta maniera traditionala:

„Ramin un trubadur de veac plapind
Si comis peste caii albi degind",

dupa cum se autodefineste intr-un distih.

OPERA:
Eminescu in versuri ucrainene, Bucuresti, 1958;
Roata, nuvele, Bucuresti, 1968;
Simbata mortilor, nuvele. Bucuresti, 1968;
Ciobanul si ciresul salbatic, nuvele, Bucuresti, 1973;
Curs de istoria literaturii ucrainene. Partea I (A doua jumatate a secolului XIX), Bucuresti, 1975;
Baladele Arborei, versuri, Bucuresti, 1977;
Nord, versuri. Bucuresti, 1979;
Calul negru, roman, Bucuresti, 1983;
Un an, o viata, roman. Bucuresti, . Traduceri: Dume, cuvint inainte si note de ~, Bucuresti, 1974;
Balada locului. Poezie ucraineana din Romania, Bucuresti, 1975.

REFERINTE CRITICE:
Magdalena Popescu, in Gazeta literara, nr. 40, 1968;
P. Dugneanu, in Luceafarul, nr. 5, 1980;
M. Iorgulescu, in Romania literara, nr. 14, 1980;
P. Mareea, in Saptamina, nr. 524, 1980;
Gh. Pitut, in Luceafarul, nr. 24, 1980;
Marian Popa, in Contemporanul, nr. 26, 1980;
M. Iordache, in Convorbiri literare, nr. 9, 1983;
M. Ungheanu, in Luceafarul, nr. 28, 1983.

De dragoste

Ochii tai amirosind a ploaie
Tot indeamna la taceri de nord,
Unde pe oglinda rece de fiord
Tipatul cocorilor se-ndoaie.

De n-ar fi zvacnirile fierbinti
Cu soreanca in rotiri de ruga,
N-ar visa la neintoarsa ruga,
Manji de soare, in pripon de sfinti.

La betia vesnic sangeranda
Din privirea aprigului vraci, imi deschide ranile de maci
La indemnu-ti rece de osanda.

Si copacii priponiti de cer.
Ma imbie doar cu flori de ger

Gheorghe Grigurcu

Biografie Gheorghe Grigurcu

Gheorghe Grigurcu (n. 16 aprilie 1936, Soroca, Republica Moldova) este un poet, critic literar, eseist şi comentator român.

Născut în stânga Prutului, a parcurs un traseu biografic care l-a purtat prin Oradea, unde a urmat cursurile liceului, apoi la Bucureşti, unde a fost timp de un an cursant al Şcolii de Literatură "Мihai Eminescu", apoi la Cluj, unde a studiat Literele. A revenit la Oradea, unde a lucrat ca funcţionar la „Societatea de Ştiinţe Istorice şi Filologice” şi ca profesor de şcoală, după care a devenit pentru un deceniu redactor la revista „Familia”, pentru ca, după ce a fost îndepărtat din redacţie, să se retragă la Târgu Jiu, unde locuieşte şi în ziua de azi. Nu s-a considerat însă niciodată un provincial. În prezent este director al revistei „Acolada” din Satu Mare.

Scrie de aproape patru decenii cronici literare la cărţi de poezie sau de critică, eseistică, teorie literară etc. (nu şi la proză) şi le risipeşte în presa din toată ţara. A publicat în „Familia”, „Viaţa românească”, în „Contemporanul”, la care a fost redactor de la distanţă, de la Târgu Jiu, la „România literară”, în ieşenele „Convorbiri literare”.

Unul dintre cei mai importanţi critici români postbelici, autorul este, tipologic, un călinescian. Scenariul articolelor sale se repetă invariabil: parcurse calm, cărţile recenzate sunt citate sistematic, analiza constituindu-se din enunţuri critice descriptive, urmate întotdeauna de citatele exemplificatoare. Tehnic vorbind, Gheorghe Grigurcu supune poezia sau critica unui decupaj expert şi apoi compune un soi de colaje comentate. Inserţiile sale au adeseori şi somptuozitatea, şi aspectul paradoxal al modelului călinescian.

S-a afirmat şi ca un polemist acerb, mai ales după 1990, când s-a angajat în lungi campanii de promovare a principiilor morale în evaluarea istoriei literare române din perioada regimului comunist.

În paralel cu critica, Gheorghe Grigurcu n-a încetat să scrie şi să publice poezie: de factură modernistă, concentrată, metaforică şi conceptualizantă, subtil-livrescă, disimulând teribile fervori existenţiale şi intelectuale. Nu întâmplător compune, mai ales în ultimele perioade, aforisme.

Poezie
Un trandafir învaţă matematica (1968)
Trei nori (1969)
Râul incinerat (1971)
Salută viaţa (1972)
Înflorirea lucrurilor (1973)
Apologii (1975)
Rigoarea văzduhului (1978)
Contemplaţii (1984)
Cotidiene (1986)
Oglinda şi vidul (1993)
Un izvor bolborosind înăuntrul termometrului (1996)
Nimic n-ar trebui să cadă (1997)
Amarul Târg (1997)
Dealul purtat de scripeţi (1999)
Spaţiul dintre corole (2000)
Acul şi steaua (2001)
De unde până unde (2002)
Natură moartă şi vie (2003)
Un trandafir învaţă matematica, ediţie definitivă a creaţiei poetice de până în anul 2000 (Ed. Vinea, 2004)
Calendar (2004)
Fiindcă (2005)
Castele în Spania (2005)
Şterge soarele de praf cu o cârpă (2006)

Critică, istorie literară, publicistică
Miron Pompiliu şi Junimea (1969)
Teritoriu liric (1972)
Idei şi forme critice (1973)
Bacovia - un antisentimental (1974)
Poeţi români de azi (1979)
Critici români de azi (1981)
Printre critici (1983)
Existenţa poeziei (1986)
De la Mihai Eminescu la Nicolae Labiş (1989)
Peisaj critic, I, II, III (1993), (1997), (1999)
E.Lovinescu între continuatori şi uzurpatori (1997)
Cum am devenit stalinist (1997)
A doua viaţă (1997)
Imposibila neutralitate (1997)
Dialoguri crude şi insolite (1999)
Amurgul idolilor (1999)
Poezie română contemporană, I, II, (2000)
Amintiri din epoca de platină (2000)
În răspăr (2001)
Repere critice (2001)
În jurul libertăţii (2003)
În pădurea de metafore (2003)
Post-texte (2003)
Jocul literaturii şi al sorţii (2004)
Vorbind, în colaborare cu Laszlo Alexandru şi Ovidiu Pecican (2004)
De la un critic la altul (2005)
La ce oră vine dentistul (2005)
Fişele unui memorialist (2006)
Opinii în genere inconfortabile (2007)

Premiile Uniunii Scriitorilor din România, ale Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, ale revistelor „Familia”, „Convorbiri literare”, „Poesis”, „Euphorion”, „Mozaic”, „Cuget liber”, Premiul naţional „Tudor Arghezi” (Tg-Cărbuneşti), Premiul oraşului Bistriţa, premiul Serilor de la Brădiceni, premiul Festivalului internaţional de poezie Emia (Deva), premiul Asociaţiei Culturale „Duiliu Zamfirescu” (Focşani), premiul „Opera Omnia” al Uniunii Scriitorilor din România, premiul oraşului Beclean, premiul de poezie (Deseşti, Sighet), premiul „Virgil Mazilescu” (Corabia), premiul Consiliului Judeţean Gorj

Din lucarnă

Din lucarnă

Sub unghiul acoperişului apostrofînd

norul boem ce-ţi trece prin inimă

golul ce trece prin nor

daimonul ce trece prin gol

jumulit de pene cu vultureasca lui piele

ca de curcan

în timp ce la parter sfîrîie blînd

solarele tigăi din ajunul Crăciunului.

Doar în încăpere

Doar în încăpere doar în locuinţa ta strîmtă

ceea ce nu cunoşti: peretele fraged ca o piele de copil

o pată de lumină înfulecă totul

un singur deget descîntă trupul întreg

apoi bate-n toba răguşită a spaţiului

şi nimeni nu intră nimeni nu iese

amînarea se sufocă pe sine

instantaneu devine uitare

pe tavan un nor de lapte

viaţa adie spre uşa de hîrtie.

Magie

Cu o nespusă trudă

a izbutit să elimine

zgomotul şi furia

din mare

prefăcînd-o într-o busolă.

O ploaie de vin

O ploaie de vin şi ţărîna-nsetată

de candoarea emoţiei

o ploaie de vin şi pajiştea încă plină

de-o teamă trufaşă

o ploaie de vin şi la marginea miriştii

un om cu-o cravată din propriul său sînge.

TEATRU/FILM 16 Aprilie

Cu actorul Constantin Băltăreţu

Biografie Constantin Băltărețu

Constantin Băltărețu s-a născut in București, la 16 aprilie 1938.
A absolvit Academia de Teatru si Film din capitală in 1958, la clasa profesorilor Alexandru Finți si Ion Șahighian, împreună cu colegii de generație a participat la înființarea Teatrului Mihai Eminescu din Botoșani. A jucat acolo in spectacole ca Ziariștii de Alexandru Mirodan sau Orașul visurilor noastre de Aleksei Nicolaevici Arbuzov, pana in 1960. S-a mutat la Teatrul Național Lucian Blaga din Cluj si a jucat in spectacole ca Puterea intunericului de Lev Nikolaevici Tolstoi, Când înfloresc migdalii, de Angela Niculescu Plati, dramatizare după Zilele vieții noastre de Marina Sereni, apoi la Sibiu, la Teatrul Radu Stanca in Mare meci la Chităoani de Dominic Stanca, Liturghia de la miezul noptii de Peter Karvas, Oceanul de Alexandr Stein, De n-ar fi iubirile de Dorel Dorian, s.a.
In 1965 s-a stabilit la Teatrul de Comedie din București. A interpretat roluri in piese ale lui Cehov ca Osip din Un Hamlet de provincie, Andrei Prozorov din Trei surori, Lopahin din Livada cu visini, in piese de Brecht a interpretat roluri ca Jesse din Disparitia lui Galy Gay, Plutonierul din Mutter Courage, a fost Locatarul din piesa Exista Nervi de Marin Sorescu, a regizat spectacolul File de istorie, file de poezie in 1977 si Tinerețea Comediei in 1984.
Constantin Băltărețu a scris articole de presa, a publicat cartea Cultura spectacolului teatral, scrisa impreuna cu Andrei Baleanu, in 1976, a fost crainic la radio.
A debutat pe marele ecran in 1968, cu rolul lui Zeno din Balul de sîmbata seara, un film regizat de Geo Saizescu.
In 1974 a apărut in serialul TV Deux ans de vacances, o coproducție Romania, Belgia, Franta, Elvetia, Germania de Vest, in rolul personajului O'Brian, iar in 1975 juca in serialul Burning Daylight, coproducție România, Austria, Franța, Germania, in rolul lui Bettles.
Constantin Băltărețu a murit la 09 martie 1985, in vârsta de 47 de ani.

Filme cu Constantin Baltaretu

· Cautatorii de aur (1986)

· De ce trag clopotele, Mitică? (1981)

· Ștefan Luchian (1981) Trailer

· Mihail, câine de circ (1979) - chelner

· Pentru patrie (1978)

· Revanșa (1978)

· Statuia (1977)

· Pintea (1976) - Popa Dumitru

· Ilustrate cu flori de câmp (1975) - Profesorul glumet

· Insula comorilor (1975)

· Piratii din Pacific (1975)