4 IUNIE 2018

ISTORIE PE ZILE 4 Iunie

Evenimente

· 105: Împăratul Traian părăsește Roma pentru a purta al doilea război împotriva dacilor (105-106). Marcus Ulpius Nerva Traianus (n. 18 septembrie 53, Italica Santiponce, d. 9 august 117 Selinus Cilicia), Împărat Roman între 98-117, a fost al doilea dintre cei așa-ziși cinci împărați buni ai Imperiului Roman (dinastia Antoninilor) și unul dintre cei mai importanți ai acestuia. În timpul domniei sale, imperiul a ajuns la întinderea teritorială maximă. Titlul său complet era IMPERATOR • CAESAR • DIVI • NERVAE • FILIVS • MARCVS • VLPIVS • NERVA • TRAIANVS • OPTIMVS • AVGVSTVS • FORTISSIMVS • PRINCEPS • GERMANICVS • DACICVS • PARTHICVS • MAXIMVS.

· 1039: Henric al III-lea numit si „cel Pios”, (n.28 octombrie 1017 – d. 5 octombrie 1056), devine imparat al Sfantului Imperiu Romano-German, succedandu-l pe imparatul Conrad al II-lea; (25 decembrie 1046 – 5 octombrie 1056 ). A fost rege al Germaniei din 1028, rege al Burgundiei din 1038, rege al Italiei din 1039 și impărat al Sfantului Imperiu Roman de natiune germana din 1046, până la moartea sa. Henric al III-lea (n. 28 octombrie 1017, d. 5 octombrie 1056, Bodfeld, Harz), numit cel Negru sau cel Pios, este cel de al doilea membru al familiei de Sfinți Împărați Romani Salici. A fost rege al Germaniei din 1028, rege al Burgundiei din 1038, rege al Italiei din 1039 și impărat al Sfantului Imperiu Roman de natiune germana din 1046 până la moartea sa Numirea sa ca moștenitor este universal recunoscută, acesta nefiind nevoit să își reafirme titlurile asemenea tatălui său. Încă din timpul vieții acestuia Henric a fost foarte influent, fiind numit de tatăl său Duce de Bavaria și Suabia și Rege al Germaniei și Burgundiei încă in timpul domniei sale. Domnia sa a fost marcată de luptele cu Regatul Ungariei, Henric desfășurând patru campanii militare împotriva acestuia. De asemenea a trebuit să rezolve o serie de probleme din Lorena. În 1046 după o campanie în această regiune Henric ajunge în Italia, unde este încoronat Împărat de către Papa Clement al II-lea, un apropiat al său pe care a reușit să îl impună pe scaunul pontifical. În 1054 îl încoronează pe fiul său Henric IV ca Rege al Germaniei la Aachen. A murit în 1056 și a fost înmormântat la Speyer lângă tatăl său. A fost unul dintre cei mai puternici Împărați a Sfântului Imperiu Roman, autoritatea sa în Germania, Italia și Burgundia nefiind contestată, iar supunerea vasalilor imperiului a fost clară. Henric al IV-lea (n. 11 noiembrie 1050 – d. 7 august 1106) este cel de al treilea membru al dinastiei de Sfinți Împărați Romani Salici. A fost Rege al Germaniei din 1054, Rege de Burgundia din 1056, rege de Italia din 1080 și Împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1084 până la abdicarea sa forțată din 1105.

· 1256: Este constituit la Manastirea Lecceto, Ordinul monahal al Augustinilor, atunci când Papa Alexandru al IV-lea emite bula papala Ecclesiae catholicae Licet. Papa Alexandru al IV-lea (n. cca. 1199), a fost al 181-lea papă al Bisericii Catolice.

· 1411: Regele Carol al VI-lea al Frantei a acordat monopolul pentru producereabrânzei Roquefort, locuitorilor din Roquefort –sur– Soulzon.

· 1415: Reformatorii religiosi John Wycliffe şi Jan Hus sunt condamnaţi ca eretici de Conciliul de la Constanţa .

· 1494: Se semneaza Tratatul de la Tordesila, privind sferele de influenta intre spanioli si portughezi.

· La 4 iunie 1574 se încheie domnia lui Ioan-Vodă cel Cumplit în Moldova (începută în februarie 1572).

· 1675: Regele Carol al II-lea al Angliei dispune construirea Observatorului Regal Greenwich.

· 1783: Fratii Joseph si Étienne Montgolfier, au facut prima demonstratie in public a zborului cu baloane cu aer cald. Au repetat experimentul cateva luni mai tarziu cu oameni la bord zburand vreo 9 kilometri in 25 de minute. Frații Montgolfier au fost descoperitorii balonului cu aer cald. În fapt au fost mai mulți frați (și surori), dar ceilalți n-au devenit renumiți. Joseph-Michel și Jacques-Étienne Montgolfier au studiat științele naturale și arhitectura, fiind proprietarii unei fabrici de hârtie (ocupație tradițională în familie încă din sec. XIV). Pe la mijlocul anului 1770, Joseph-Michel este preocupat de aeronautică, făcând încercări de parașutism de pe acoperișul casei sale. Motivat de articolul lui Joseph Priestley (fizician, chimist, filozof și teolog american – 1733-1804) se preocupă de proprietățile gazelor, căutând un amestec de gaze mai ușor decât aerul. Experimentele cu vapori de apă eșuează. În decembrie 1782 întreprind în Annonay, locul lor de baștină, prima încercare cu un balon umplut cu lână, fân și aer încălzit, încercare încununată de succes. Frații ajung la concluzia că fumul este forța care contribuie la înălțarea aerostatului, din care cauză folosesc materiale care produc mult fum. La 5 mai 1783 îmbunătățesc peretele balonului, care va fi construit din in căptușit cu hârtie. Zborul, asistat de public, durează un timp de zece minute, atingând o înălțime de 1500 m. Regele Ludovic XVI invită frații pentru o prezentare a zborului cu balonul la Paris, însărcinând în același timp cu studiul acestui fenomen „Academia de Științe din Paris”. Jean-Baptiste Reveillon livrează tapete colorate și sprijină financiar experimentul cu balonul. La data de 19 septembrie frații fac un experiment cu un balon care se înalță cu trei animale (un miel, o rață și un cocoș), în prezența regelui; animalele supraviețuiesc zborului cu balonul. Drept urmare, regele aprobă să se facă încercări și cu oameni. La 21 noiembrie 1783 balonul se înalță cu primii oameni, fizicianul Pilâtre de Rozier și ofițerul Marquis d’Arlandes. Zborul durează 25 de minute fără incidente. Se preconizase ca experimentele să se efectueze cu deținuți, dar din cauza protestelor s-a renunțat la această idee. Încercarea următoare, la 1 decembrie 1783, se va face cu un gaz mai ușor decât aerul, folosindu-se hidrogenul. Jacques Charles zboară astfel în Paris pe o distanță de 3 km. Primul zbor cu un om la bordul unui balon în afara Franței a avut loc lângă Milano la 25 februarie 1784. Joseph-Michel îmbunătățește balonul în anul 1796 prin folosirea ventilului descoperit de John Whitehurst în 1772. Frații Montgolfier pun la punct o tehnologie de producere a unei hârtii transparente pentru confecționarea balonului. Ulterior au loc concursuri cu baloane.

· 1831: Leopold I devine primul rege al Belgiei.

· 1838: primul meci de baseball înregistrat în istorie are loc în Beachville, în provicia Ontario din Canada

· 1876: S-a înființat, la București, „Societatea națională de Cruce Roșie a României"

· 1896 - În această zi la ora 4 în zori Henry Ford îşi vede primul său automobil, Quadricycle finalizat. Deşi cărţile de istorie îl numesc automobil, pentru a fi sinceri, era mai mult un vehicul motorizat, fiind construit pe un cadru format în principal prin alipirea a două biciclete pe un cadru. Motorul folosit era unul cu doi cilindri, capabil să dezvolte 4 CP. Acest vehicul avea o cutie rudimentară cu două trepte, dar nu avea marşarier şi nu avea frâne având în loc o sonerie pentru a alerta trecătorii. Putea totuşi să atingă 30 km/h, ceea ce nu era totuşi de neglijat în acea perioadă. Ford a fost atât de încântat de creaţia sa încât în aceeaşi zi a ieşit cu Quadricycle la un test drive. Pentru că au constatat că acest model este mai lat decât uşa adăpostului în care a fost asamblat, Ford şi asistentul său James Bishop au dărâmat un perete pentru a îl scoate afară. Un alt aspect hazliu al expediţiei celor doi a fost că Bishop mergea pe bicicletă în deschiderea vehiculului motorizat pentru a avertiza pietonii şi căruţaşii.

· 1909: se organizează Școala superioară de medicină veterinară din România.

· 1912: Italia ocupă insula grecească Rhodos .

· 1919: Congresul american aprobă cel de-al 19-lea amendament al Constituției SUA, care garantează dreptul la vot al femeilor

· 1920: Se încheie Tratatul de la Trianon între Puterile Aliate și Ungaria. Recunoașterea pe plan internațional a uniriiTransilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România (a intrat în vigoare la 26 iulie 1921). Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Franţa la Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România) pe de o parte şi de Ungaria de altă parte. Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele între statele succesoare ale Austro-Ungariei: Austria, Ungaria, Regatul Sîrbilor Croaţilor şi Slovenilor (stat redenumit ulterior Iugoslavia), Cehoslovacia, precum şi între România şi Ungaria. Tratatul este divizat în patru părţi:

Prima parte include Pactul Ligii Naţiunilor (parte comuna pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial).
Partea a doua (articolele 27-35) defineşte frontierele Ungariei cu statele vecine. În principiu, acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. Frontiera româno-ungară este descrisă în sectiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere între România şi Ungaria). În principiu, Tratatul consfinţea includerea teritoriului Croaţiei, Sloveniei şi Voivodinei în cadrul Regatului Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei şi părţii răsăritene a Banatului în cadrul României şi a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.
Partea a treia (articolele 36-78) intitulata "Clauze politice pentru Europa", conţinea o serie de clauze privind, pe de o parte cadrul bilateral al relatiilor dintre Ungaria şi statele vecine, recunoaşterea unor clauze politice privind anumite state din Europa, dispoziţii referitoare la cetăţenie, protecţia minorităţilor naţionale.
Partea a patra (articolele 79-101), intitulată "Interesele Ungariei în afara Europei" conţinea prevederi referitoare la renunţarea de către Ungaria la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (Thailanda de azi) şi China.

Frontierele Ungariei cu statele vecine, astfel cum au fost descrise în tratat au fost delimitate în anii imediat următori. Singura excepţie a fost oraşul Sopron (în limba germana Odenburg) din Burgenland care, în urma unui plebiscit ţinut la data de 14 decembrie 1921, a decis să rămînă parte a Ungariei. Dispoziţiile tratatului referitoare la minorităţile din Ungaria au fost aplicate parţial, astfel ca procesul de asimilare a acestora a continuat, Ungaria fiind în prezent unul din statele cele mai omogene etnic din Europa. Tratatul de la Trianon a consfinţit existenţa unui stat maghiar independent, trecerea către statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungară a Dublei Monarhii) şi a 63% din populatie, aceasta din urmă în majoritatea ei alcătuită din etnici ne-maghiari. Tratatul nu a ocupat un rol la fel de important în conştiinţa populaţiei statelor succesoare; în principiu, pentru acestea Tratatul de la Trianon a consfinţit realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Transleithania (partea ungara a Dublei Monarhii) şi a consfinţit o realitate existenta pe teren (majoritatea teritoriilor fusesera deja ocupate de către forţele armate ale României, Cehoslovaciei, Statului Sîrbilor, Croaţilor şi Slovenilor). Tratatul de la Trianon a intrat în vigoare la 25 iulie 1921.

· 1927: Cade guvernul Averescu, inlocuit fiind cu cel condus de Stirbey.

· 1934 – Aurel Toma îl învinge pe Gino Cattaneo într-un meci de box disputat pe stadionul Venus din capitală

· 1937: Au fost folosite pentru prima oară cărucioarele de supermarket, în Oklahoma City; inventatorul lor a fost Sylvan Goldman.

· 1938 – începe Cupa Mondială din Franța, cu duelul Elveția – Germania, încheiat la egalitate, 1-1

· 1939: Vaporul St. Louis avand la bord 963 refugiati evrei din Europa, neprimind permisiunea de a acosta in Cuba si apoi in Statele Unite, se vede obligat sa se intoarca in Europa. Cea mai mare parte a pasagerilor sai si-au gasit sfarsitul in lagarele de concentrare naziste. Drama acelor evrei a fost redata in filmul “Calatoria blestemata” in anul 1976.

· 1941: Al doilea război mondial: Trupele naziste execută 24 de profesori polonezi în Lwów

· 1942: Intre 4 si 7 iunie se desfasoara batalia aeronavala de la Midway, intre fortele japoneze si cele americane, terminata prin infrangerea japonezilor; (Al Doilea Razboi Mondial). A fost începutul sfârșitului măreței armate japoneze. Bombardiere U.S. Douglas SBD-3 Dauntless zboară în picaj pentru a ataca a treia oară crucișătorul Mikuma care este în flăcări. Bătălia de la Midway este cea mai importantă bătălie navală din războiul din Pacific, parte a celui de-al Doilea Război Mondial. Între 4 iunie și 7 iunie 1942, la aproximativ o lună după bătălia din Marea Coralilor și la șase luni după atacul de la Pearl Harbour, Marina Statelor Unite a învins în mod decisiv Marina Imperială Japoneză, care atacase Atolul Midway, și a provocat pierderi ireparabile flotei japoneze. Istoricul militar John Keegan a caracterizat bătălia ca fiind cea mai amețitoare și mai precisă lovitură din istoria războaielor navale. Operațiunea japoneză, ca și atacul anterior de la Pearl Harbour, urmărea să elimine poziția strategică a Statelor Unite din Pacific, dând astfel Japoniei mână liberă în stabilirea sferei sale de influență în Marea zonă de prosperitate a Asiei Orientale. Japonezii sperau și că o altă înfrângere demoralizatoare va determina Statele Unite să capituleze în războiul din Pacific. Japonezii au plănuit să atragă portavioanele americane într-o capcană. De asemenea, japonezii au intenționat să ocupe Atolul Midway ca parte a unui plan mai mare de a-și extinde perimetrul de apărare ca răspuns la raidul Doolitle. Această operațiune era considerată și ca o pregătire pentru viitoarele atacuri îndreptate împotriva Insulelor Fiji și Samoa. Planul a fost dezavantajat de prezumțiile greșite pe care le-au făcut japonezii cu privire la reacția americanilor și de dispozițiile insuficiente date la momentul de început al punerii în executare. Pentru americani a fost esențial că Stația HYPO (unitatea de informații din Hawaii specializată în interceptarea comunicațiilor și în decriptarea acestora) a fost în stare să determine data și locul atacului, Marina Militară a Statelor Unite putând astfel să pregătească propria ambuscadă. Patru portavioane japoneze și un crucișător greu au fost scufundate cu costul unui portavion american și al unui distrugător. Bătălia de la Midway și uzura extenuantă din Campania din insulele Solomon au făcut ca Japonia să nu mai poată ține pasul cu construcția de nave și pregătirea piloților, în timp ce Statele Unite ale Americii măreau ritmul în ambele direcții.

· 1944: Al doilea război mondial: Eliberarea Romei de către trupele aliaților

· 1953: Scriitorul american Ernest Hemingway câştigă premiul Pulitzer pentru lucrarea sa ’Bătrânul şi marea” .

· 1964 – au loc șase meciuri în optimile de finală ale Cupei României. Se califică în sferturile de finală: Siderurgistul Hunedoara, Rapid București, Farul Constanța, CSM Sibiu, Știința Timișoara și Dinamo. După alte două zile , Steaua ajunge si ea în sferturi după 12-0 cu echipa din Blaj

· 1966 – se desfășoara finala Cupei Germaniei, iar Bayern Munchen învinge cu 4-2 pe SV Meidericher

· 1967 – se desfășoară Marele Premiu al statului Monaco, câștigat de Jim Clarck , iar pe următoarele locuri ale podiumului au fost Jack Brabham și Dennis Hulme

· 1969 – se joacă semifinalele Cupei României: Chimia Suceava 1-3 Dinamo București, Steaua București 5-2 Farul

· 1970: Tonga își câștigă independența față de Marea Britanie

· 1972 – se dispută Marele Premiu al Belgiei, la Nivelles. Cursa este câștigată de Emerson Fitipaldi, plecat din pole-position. Francois Cevert și Denis Hulme au completat podiumul

· 1974 – comisarul NFL acordă dreptul orașului Seattle de a forma o franciză, în intenția de a extinde Liga Profesionistă nord americană de fotbal. Seattle Seahawks debutează în campionat în 1976. De atunci, Seahawks au devenit de opt ori campioni ai diviziei, de două ori ai conferinței și o singură dată câștigători ai Superbowl-ului, ediția de campionat 2013. Superbowl-ul s-a jucat în 2 februarie 2014, iar Seahawks au distrus cu 43-8 pe Denver Broncos

· 1980 – se desfășoară finala Cupei Spaniei la fotbal, între Real Madrid și CF Castilla. Realul s-a impus cu 6-1, goluri înscrise de Juanito, Santilana, Sabido, Del Bosque, Garcia și Hernandez, iar pentru Castilla a punctat Alvarez

· 1983 – se desfășoară finala Cupei Spaniei. Real Madrid pierde cu 2-1 în fața lui FC Barcelona. Golul Realului a fost marcat de Santiliana, în timp ce catalanii au înscris prin Victor și Marcos Alonso

· 1986 – se jucau meciuri în faza grupelor Mondialului din Mexic. Paraguay învingea Irakul cu scorul de 1-0, Uruguayul reușea doar un egal, 1-1 cu Germania, Scoția pierdea cu 1-0 în fața Danemarcei

· 1989: În Polonia au loc alegeri câștigate de celebrul sindicat „Solidaritatea", condus de Lech Walesa, singura mișcare muncitorească independentă întâlnită vreodată într-un stat comunist; la 19 august 1989, s-a format primul guvern postcomunist. Lech Wałęsa (n. 29 septembrie 1943) este un om politic, lider sindical și activist pentru drepturile omului din Polonia. Lider charismatic, a fost cofondator al primului sindicat independent din Europa de Est comunistă, Solidaritatea (Solidarność), a fost laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1983 și a îndeplinit funcția de președinte al Poloniei între 1990 și 95.

· 1989: Au avut loc tragicele evenimente din Piața Tienanmen; armata a invadat piața și a reprimat sângeros mișcarea de la Beijing. Tinerii adunați în Piața Tienanmen („Poarta Păcii Cerești”) manifestaseră, începând cu 22 aprilie 1989, pentru reforme democratice și pentru inițierea unui dialog cu guvernul comunist

· 1992: Sfințirea crucii de marmură și a monumentului ridicat în memoria mareșalului Ion Antonescu, în apropiere de Jilava, pe locul unde a fost executat, la 1 iunie 1946. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Ion Victor Antonescu (cunoscut și sub apelativul Mareșalul Antonescu; n. 2 iunie 1882, Pitești – d. 1 iunie 1946, închisoarea Jilava) a fost un militar și om de stat român, ofițer de carieră, general, șeful secției de operații a Marelui Cartier General al Armatei în Primul Război Mondial, atașat militar la Londra și Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, șef al Marelui Stat Major și ministru de război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost prim-ministru al României și Conducător al Statului.

· 1994: Prim ministrul israelian Yitzhak Rabin şi liderul Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, au semna un acord cu privire la acordarea autonomiei palestinienilor in Fâşia Gaza şi Ierihon.

· 1997 – are loc finala Cupei României, în care Steaua învinge cu 4-2 pe FC Național. Sabin Ilie reușește un hattrick pentru Steaua, iar Ciocoiu a punctat o dată. Pentru gruparea din parcul cu platani au înscris Marin Dună și Tinel Petre

· 1998 - La Spitalul de urgenţă Floreasca a fost efectuată prima intervenţie pe cord deschis

· 1999 - Secretarul general al NATO, Javier Solana, a fost numit înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă şi securitate comună

· 2001: Consiliul General al Organizaţiei Internaţionale a Patronilor, întrunit în cadrul reuniunii anuale, a decis în unanimitate primirea Confederaţiei Patronatelor din România (CPR) ca membru cu drepturi depline.

· 2002 – era în plină desfășurare Campionatul Mondial din Coreea de Sud și Japonia. În 4 iunie, China 0-2 Costa Rica, Coreea de Sud 2-0 Polonia, Japonia 2-2 Belgia,

· 2003: Ministrul Afacerilor Externe a inaugurat Consulatul General al României de la Barcelona

· 2004: A fost inaugurat „Water Park" cel mai mare parc acvatic din România (lânga Aeroportul Otopeni)

· 2004 – se desfășoară semifinalele cupei Spaniei la fotbal feminin. Sabadell trece de Athletic, cu 1-0, iar Levante învinge cu 3-1 la penalty-uri pe Puebla după 2-2 în timpul regulamentar. În finală, Levante câștigă cu 3-1 după prelungiri, finala cu Sabadell

· 2005: Consiliul Naţional al PRM a decis alegerea lui Corneliu Vadim Tudor ca preşedinte al PRM, ratificând astfel decizia Biroului Permanent din 2 iunie privind revenirea acestuia la conducerea formaţiunii; totodată, Consiliul Naţional a hotărât anularea modificărilor din statutul PRM făcute la plenara Consiliului Naţional din 12 martie, hotărându-se astfel revenirea la titulatura Partidul România Mare şi la sigla PRM.

· 2006 - Fosta republică iugoslavă Muntenegru şi-a proclamat independenţa, Parlamentul adoptând decizia de a pune capăt uniunii cu Serbia, luată de populaţie prin referendumul de la 21 mai

· 2006 – se desfășoară penultima etapă din Liga 1 de fotbal în sală: Energoconstrucția Craiova 3-3 Mulbach Sebeș, Municipal Constanța 2-4 Silvanus Reșița, CIP Deva 4-2 Odorheiu Secuiesc. CIP Deva a câștigat titlul de campioană

· 2006 – are loc Marele Premiu al Italiei la motociclism, pe circuitul de la Mugello. Câștigător este Valentino Rossi, urmat de Loris Capirossi și Nicky Hayden

· 2007 – în Liga Națională de fotbal în sală s-a jucat al doilea meci al finalei. ACS Odorheiu Secuiesc pierde cu CIP Deva, iar hunedorenii egalează situația la meciuri

· 2007: Partidul Naţional Scoţian câştigă alegerile generale din Scoţia şi devine pentru prima data cel mai mare partid din Parlamentul Scoţian.

· 2007: Tudor Petrov Popa, ultimul deţinut politic din grupul de patrioti romani moldoveni al lui Ilie Ilaşcu, a fost eliberat de regimul de la Tiraspol, după o detenţie de 15 ani. Tudor Petrov-Popa (născut în 1963), este un politician român-moldovean, luptător pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul conflictului din Transnistria.

· 2011 – naționala de volei masculin a României câștigă cu 3-0 meciul cu Turcia din grupa C din Liga Europeană. În întrecerea feminină, tricolorele pierd cu același scor în fața selecționatei semilunei

· 2011 – Na Li devine prima jucătoare de origine asiatică din istorie, care câștiga un turneu de Mare Slam, după victoria în fața Francescăi Schiavone în ultimul act al Open-ului Franței: 6-4, 7-6

· 2011 – Vancouver Canucks câștigă cu 3-2 al doilea meci al Stanley Cup, în Liga nord-americană de hochei

· 2012 – City’us Târgu Mureș câștigă cu 10-1 al doilea meci al finalei Campionatului Național de fotbal în sală împotriva lui Spicom Sfântu Gheorghe, și odată cu acesta și titlul de campioană națională. În primul meci, City’us câștigase cu 7-2

· 2013 – naționala de fotbal a României joacă un meci de verificare împotriva selecționatei statului Trinidad&Tobago, pe care o învinge cu 4-0. Golurile tricolorilor au fost mar cate de Marica, de trei ori, și un autogol al lui Cyrus.

Nașteri

· 1394: Philippa a Angliei, regină consort a Danemarcei, Suediei și Norvegiei (d. 1430)

· 1604: Claudia de Medici, arhiducesă de Austria și ducesă de Urbino (d. 1648)

· 1738: S-a născut Regele George al III-lea al Marii Britanii (d. 1820). A fost rege al Regatului Unit și rege al Irlandei din 25 octombrie 1760, până la unirea acestor țări la 1 ianuarie 1801; după această dată a fost rege al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei până la moartea sa. In ultima parte a vieții, George al III-lea a suferit de o boală mintală. S-a sugerat că a suferit de porfirie. După o recidivă finală în 1810, s-a stabilit o regența și fiul cel mare al lui George al III-lea, George, Prinț de Wales, a condus ca Prinț Regent. Dupa decesul lui George al III-lea, Prințul Regent i-a succedat tatălui său sub numele George al IV-lea. Lunga domnie a regelui George al III-lea a fost marcată de o serie de conflicte militare care au implicat regatele sale, mare parte a Europei și părți din Africa, America și Asia. La începutul domniei sale, Marea Britanie a învins Franța în Războiul de șapte ani, devenind puterea dominantă europeană în America de Nord și India. Totuși, multe colonii americane au fost pierdute curând în Războiul American de Independență. O serie de războaie împotriva revoluționarilor și a Franței lui Napoleon într-o perioadă de peste 20 de ani, a dus în cele din urmă la înfrângerea lui Napoleon în 1815. În ultima parte a vieții, George al III-lea a suferit temporar și în cele din urmă permanent de o boală mintală. S-a sugerat că a suferit de porfirie. După o recidivă finală în 1810, s-a stabilit regența și fiul cel mare al lui George al III-lea, George, Prinț de Wales, a condus ca Prinț Regent. La moartea lui George al III-lea, Prințul Regent i-a succedat tatălui său ca regele George al IV-lea.

· 1812 - S-a născut George Bariţiu, om politic, publicist şi istoric român, participant la Revoluţia română de la 1848 din Transilvania.(d. 2 mai 1893). Este considerat întemeietorul presei românești din Transilvania. În anul 1838 a întemeiat la Brașov „Gazeta de Transilvania”, primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. În același an a început la Blaj publicarea „Foii pentru minte, inimă și literatură”, primul ziar literar românesc din toate timpurile.

· 1877 - S-a născut chimistul Heinrich Wieland, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie, în anul 1927

· 1890 - S-a născut filosoful şi publicistul Nae Ionescu. ("Roza vânturilor", "Curs de metafizică", "Curs de istoria logicii") (m. 15 martie 1940). Nicolae C. Ionescu (mai cunoscut ca Nae Ionescu, n. 16 iunie 1890, Brăila – d. 15 martie 1940, București) a fost un filozof, logician, pedagog și jurnalist român. Orientarea sa filozofică a fost numită trăirism. A știut să adune în jurul său și să eleveze o pleiadă de membri ai generației de aur interbelice a literaturii și gândirii românești ca Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran, Vasile Moisescu și George Murnu. În anii 1930 a fost puternic implicat în politică, susținându-l inițial pe Regele Carol al II-lea și apoi Mișcarea legionară.

· 1893: S-a născut omul politic roman Armand Călinescu, fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc. După scurte mandate ca Ministru al Sănătății, Ministru al Educației Naționale și Ministru al Apărării Naționale, la 7 martie 1939, regele Carol al II-lea îl numește în funcția de președinte al Consiliului de miniștri (prim-ministru) al Românie, pe care a exercitat-o din martie 1939 – septembrie 1939. În această calitate, Armand Călinescu a continuat politica externă tradițională, apropiată de Franta si Marea Britanie. În septembrie 1939, a permis refugiul prin România al guvernului polonez după invadarea și ocuparea Poloniei de către Germania nazista, precum și evacuarea prin România a tezaurului polonez. Adversarii sai legionari au vorbit existența unui plan secret al lui Călinescu, aprobat de Marea Britanie, de a distruge câmpurile petrolifere din Prahova, în cazul unui atac german asupra României. A fost asasinat în Bucuresti pe 21 septembrie 1939, de un comando legionar condus de avocatul Miti Dumitrescu.

· 1904 - S-a născut Ioan Massof, istoric de teatru ("Teatrul românesc") (m.27.01.1985).

· 1910: Anton Dermota, tenor austriac (d. 1989)

· 1912: Robert Jacobsen, sculptor și pictor danez (d. 1993)

· 1914: S-a născut Constantin Daniel, medic psihiatru şi orientalist. A fost unul dintre promotorii ergoterapiei în România; preocupări în domeniul civilizaţiilor orientale; (m. 1987).

· 1923: Elizabeth Jolley, scriitoare australiană (d. 2007)

· 1936: Timotei Seviciu, arhiepiscop al Aradului, Ienopolei și Hălmagiului

· 1937 - S-a născut scriitorul Gh. Peagu.

· 1937 - S-a născut Freddy Fender (Baldemar Huerta), cîntăreţ şi compozitor american de origine mexicană.

· 1939: Alexandru Arșinel, actor român de teatru și film

· 1940 - S-a născut Cliff Bennett, vocalist britanic (Cliff Bennet & The Rebel Rousers, Toe Fat, Cliff Bennett's Rebellion, Shanghai).

· 1941: S-a nascut in localitatea Vinerea din jud.Alba, actorul român de teatru şi film Valentin Uritescu.

· 1941 - S-a născut scriitorul Vasile Vlad.

· 1944 - S-a născut Roger Ball, saxofonist, pianist şi compozitor britanic (Mogul Trash, Vinegar Joe, Average White Band).

· 1945 - S-a născut Gordon Waller, vocalist şi chitarist britanic (Peter & Gordon).

· 1947: Rodica Mureșan, actriță româncă de teatru și film

· 1950 - S-a născut Peter Van Hooke, baterist de studio britanic (Mike & The Mechanics).

· 1950 - S-a născut scriitorul Constantin Munteanu.

· 1954: Horst Samson profesor, jurnalist și poet de limba germană de origine română

· 1961 - S-a născut Colin McKee, basist britanic (Rosetta Stone).

· 1962 - S-a născut El DeBarge, vocalist şi clăpar american (DeBarge).

· 1975: Angelina Jolie, actriță americană

· 1982: Lukas Podolski, fotbalist german

· 1985: Anna-Lena Grönefeld, jucătoare de tenis germană

· 1985: Bar Refaeli, fotomodel israelian

Decese

· 1530: A murit Maximilian (Massimiliano) Sforza, duce de Milano; (n.1493). A domnit intre anii 1512-1515 si după victoria francezilor din Bătălia de la Marignano, dupa ce a fost luat prizonier, a renunțat la drepturile sale asupra ducatului Milano pentru suma de 30.000 de ducați și a continuat să trăiască în Franța. Maximilian (Massimiliano) Sforza (25 ianuarie 1493 – 4 iunie 1530) a fost Duce al Milano din familia Sforza, fiu al lui Lodovico Sforza. A domnit 1512–1515, între ocupațiile franceze ale lui Ludovic al XII-lea al Franței (1500–1512) și Francisc I al Franței în 1515. După victoria francezilor din Bătălia de la Marignano, Massimiliano a fost luat prizonier.

· 1798: A încetat din viață Giovanni Giacomo Casanova de Seingalt, celebru aventurier italian (n. 1725). A devenit celebru prin peripețiile sale galante, evocate în „Memoires” („Povestea vieții mele”) scrise între anii 1791 și 1798, care descriau existența sa aventuroasă și experientele sale, precum si moravurilor epocii.

· 1899: Eugenio Beltrami, matematician italian (n. 1835)

· 1918 - A murit actriţa Aristizza Romanescu, una dintre personalităţile artei dramatice româneşti. Aristizza Romanescu a jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti şi a celui din Iaşi, în piesele Ovidiu de Vasile Alecsandri, O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, în Romeo şi Julieta, Othello şi Macbeth de W. Shakespeare, Tartuffe de Molière. (n. decembrie 1854)

· 1925: A încetat din viaţă compozitorul roman Gheorghe Dima; (n. 28 septembrie 1847). Gheorghe Dima (cunoscut și ca George Dima, n. 28 septembrie/10 octombrie 1847, Scheii Brașovului – d. 4 iunie 1925, Cluj) a fost un compozitor, dirijor și pedagog român, membru de onoare (din 1919) al Academiei Române.

· 1925 - A murit Nicolas Camille Flammarion, astronom şi scriitor francez (n.25.02.1842).

· 1941: Wilhelm al II-lea, împărat al Germaniei, rege al Prusiei (n. 1859)

· 1942: Reinhard Heydrich, adjunctul direct al sefului Gestapoului nazist Heinrich Himmler, este grav ranitpe 27 mai 1942 de un grup de patrioti cehi coordonati de serviciile secrete britanice si va muri in urma ranilor primite pe 4 iunie 1942. In urma mortii sale nazistii germani au declansat un val de represiuni in randul populatiei cehe , care s-au soldat cu mii de arestari si executii.

· 1961: Alice Voinescu, scriitoare româncă (n. 1885 )

· 1967: Gheorghe Ionescu-Sisești, agronom român (n. 1885). Gheorghe Ionescu-Șișești (n. 16 octombrie 1885, Șișeștii de Jos, județul Mehedinți – d. 4 iunie 1967, Otopeni) agronom român, doctor în științe agricole al Universității din Jena, Turingia, Germania, membru al Academiei Române.

· 1971: György Lukács, filosof ungar, istoric literar și estetician marxist (n. 1885)

· 2002: A încetat din viaţă Ninetta Gusti, actriţă romanca de teatru şi film (“Operaţiunea Monstrul”. (n. 27 noiembrie 1913).

· 2004: Nino Manfredi, actor italian de film (n. 1921)

· 2012: Ljubiša Rajić, filolog sârb (n. 1947).

· 2012: Eduard Khil, bariton rus

Sărbători

· În calendarul ortodox: Sf Mc Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel; Sf Ier Mitrofan, patriarhul Constantinopolului; Sf Mironosițe Maria și Marta, surorile Dreptului Lazăr; Începutul Postului Sf Ap Petru și Pavel – Dezlegare la pește

· În calendarul romano-catolic: Sf. Francisc Caracciolo, preot

· În calendarul greco-catolic: Sf. Mitrofan, arhiepiscop († 314)

Ziua Internațională a Copiilor - victime ale agresiunii (se marchează din 1983, ca urmare a hotărârii Adunării Generale a ONU, din 19 august 1982, în memoria copiilor omorâți în timpul invaziei israeliene în Liban, din 1982)
Tonga: independența față de Regatul Unit (1970)

RELIGIE ORTODOXĂ 4 Iunie

Sf Mc Zotic, Antal, Camasie și Filip de la Niculițel; Sf Ier Mitrofan, patriarhul Constantinopolului; Sf Mironosițe Maria și Marta, surorile Dreptului Lazăr; Începutul Postului Sf Ap Petru și Pavel – Dezlegare la pește

Sf Mc Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel

Sfintii Mucenici Zotic, Atal, Camasis si Filip de la Niculitel (jud.Tulcea) fac parte din grupul de 36 de mucenici care au patimit pe pamantul tarii noastre, in vechiul Noviodunum, Isaccea de astazi, in perioada 319-324, cand domnea imparatul Liciniu. Potrivit altor cercetatori, Sfintii Mucenici Zotic, Atal, Camasis si Filip de la Niculitel au patimit fie in vremea imparatului Iulian Apostatul (361-363), fie in jurul anilor 370-372, pe vremea domniei regelui got Athanaric. Trupurile acestor mucenici au fost depuse intr-o cripta din Niculitel. Peste aceasta cripta s-a zidit in timp o biserica din piatra. Din cauza razboaielor, biserica a fost distrusa, iar cripta a fost acoperita de moloz.In vara anului 1971, cu ocazia unor surpari de teren datorate unor ploi abundente, s-a descoperit cripta martirilor. In interiorul criptei s-a gasit un sicriu cu osemintele a patru barbati. Deasupra sicriului, pe pereti, s-au descoperit doua inscriptii grecesti. Prima a fost tradusa prin: “Martirii lui Hristos“, iar a doua “Martirii Zoticos, Atalos, Camasis, Filipos“. Pe 17 ianuarie 1973, arhiepiscopul Dunarii de Jos, Antim Nica, a dat binecuvantare ca aceste moaste sa fie duse la Manastirea Cocos, spre a fi venerate de credinciosi. Ele au fost duse de arhiereul Gherasim Constanteanul pe atunci, actualmente Arhiepiscopul Ramnicului, si preotul consilier Dumitru Capaciurea din Macin. Moastele celor patru sfinti mucenici sunt prezente si astazi in biserica manastirii Cocosu, din jud. Tulcea.

Sf Ier Mitrofan, patriarhul Constantinopolului

Viaţa Sfântului Ierarh Mitrofan, Patriarhul Constantinopolului

Cel dintre sfinţi părintele nostru Mitrofan a trăit pe vremea marelui Constantin, întâiul împărat creştin. El era fiu al lui Dometie Romanul, cel ce a fost de neam împărătesc; pentru că Dometie era frate cu Prov, cel care a fost mai înainte împărat al Romei. Acest Dometie, fiind bine cunoscător, a priceput înşelăciunea şi rătăcirea închinării de idoli şi, cunoscând că este dreaptă şi adevărată credinţa creştinească, s-a lepădat de zeii cei mincinoşi şi a crezut în adevăratul Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos. Iar fiindcă în acea vreme se săvârşea mare păgânătate de îndrăcire de idoli în Roma şi se făcea ucidere nevinovată de creştini în toate zilele fără număr, de aceea Dometie, lăsând Roma, a venit în Vizantia cu doi fii ai săi, cu Prov şi Mitrofan. Pe atunci era episcop în Vizantia Tit, bărbat plăcut lui Dumnezeu şi sfânt. Pe lângă acesta petrecea Dometie cu fiii săi, învăţând credinţa cea întru Hristos şi legea Domnului, şi bine povăţuindu-se la viaţă cu fapte bune. Iar episcopul văzându-l pe el lipit cu toată inima şi cu tot sufletul său de Hristos, iar cu duhul arzând şi slujind Domnului, l-a rânduit pe el în rândul clericilor bisericii, hirotonindu-l preot.

Iar după ce episcopul Tit s-a mutat la Domnul, Dometie a luat scaunul după el, iar după sfârşitul fericitului episcop Dometie, scaunul patriarhal l-a luat fiul său Prov. Iar după mutarea lui Prov, acest Sfânt Mitrofan, fiul lui Dometie şi fratele lui Prov, a fost ridicat la scaunul arhieresc al Vizantiei. Şi venind marele împărat Constantin în părţile Traciei, şi vizitând şi Vizantia, a văzut pe Sfântul Mitrofan şi, vorbind cu dânsul, l-a cunoscut că este mare plăcut al lui Dumnezeu. Deci s-a minunat de îmbunătăţită lui viaţă şi de înţelepciunea sa, iubindu-l foarte mult; şi dorind să audă cuvintele lui cele însufleţite de Dumnezeu, l-a dus pe el la Roma.

Apoi marele Constantin a voit să-şi mute scaunul împărătesc de la Roma la Vizantia pentru că a socotit că acel loc este foarte frumos şi i-a plăcut ca să fie la acel loc o cetate împărătească; căci era îndestulat cu roadele pământului şi aşezat lângă Marea Euxinuluil, între Europa şi Asia, având căile bune, atât pe mare, cât şi pe uscat. Deci a întemeiat o cetate mare, cu ziduri frumoase, şi a numit-o pe ea după numele său, Constantinopol sau Noua Romă. Şi a adus din Roma veche în Roma nouă şi pe Sfântul Mitrofan, numindu-l părinte al său şi mijlocind pentru dânsul cinstea cea patriarhicească de la cei 3l8 Sfinţi Părinţi, care au luat parte la întâiul Sinod a toată lumea de la Niceea. Şi a fost Mitrofan cel dintâi patriarh al Constantinopolului.

Şi neputând Sfântul Mitrofan, întâiul patriarh al Constantinopolului - Roma cea nouă să vină el însuşi la soborul acela din cauza bătrâneţii şi a slăbiciunii sale, a trimis în locul său pe horepiscopul său Alexandru, bărbat cinstit, sfânt şi bătrân, care a suferit multe osteneli în Tracia şi în Iliric, pentru pacea Bisericii. Acesta a ţinut în sobor locul patriarhului Mitrofan şi s-a nevoit împotriva lui Arie. Iar după ce s-a sfârşit acel Sinod a toată lumea, dreptcredinciosul împărat, marele Constantin, a rugat pe toţi arhiereii să meargă cu dânsul la Prea Sfinţitul patriarh Mitrofan şi să-l cerceteze pe el, fiind bolnav pe patul morţii.

Deci mergând la dânsul toţi împreună cu împăratul, într-o zi de Duminică, şi stând de vorbă, împăratul a zis către dânsul: „O, prea cinstite părinte, te văd că ai slăbit de bătrâneţe şi boală; deci, te rog spune şi ne arată nouă, cine va fi vrednic după tine, ca să fie păstor al turmei!"

Iar Sfântul Mitrofan, cu faţa veselă, a răspuns către împărat: „Cu adevărat Duhul Sfânt a vorbit prin gura ta, de vreme ce eu gândindu-mă la aceasta cu şapte zile mai înainte, Domnul mi-a descoperit că după zece zile mă voi duce din cele de aici, iar după mine are să vină la scaunul patriarhicesc slujitorul meu, Alexandru, cel vrednic cu adevărat de alegerea şi de darul Sfântului Duh; iar după el are să fie moştenitor scaunului Pavel, care este acum între citeţi". După aceea Sfântul Mitrofan, căutând spre dumnezeiescul Alexandru, patriarhul Alexandriei, a zis către dânsul: „O, frate, şi tu vei lăsa după tine moştenitor ales". Apoi, luând de mână pe Atanasie, arhidiaconul lui, a grăit: „Iată viteazul ostaş al lui Hristos! Acesta va fi după tine moştenitor şi nu numai împreună cu fratele meu, Alexandru, va sta tare împotriva păgânătăţii lui Arie, dar va intra şi în mari nevoinţe; şi multe pătimiri îl aşteaptă pe el, împreună cu viteazul Pavel".

Astfel a proorocit sfântul despre cele ce aveau să fie, iar după acele zece zile de la descoperirea Domnului, s-a săvârşit cu pace, în 4 zile ale lui iunie, şi a trăit toţi anii de la naşterea sa, ll7; iar acum trăieşte în viaţa cea fără de sfârşit, stând înaintea scaunului marelui Arhiereu care a străbătut cerurile, al lui Hristos, Mântuitorul nostru, a Cărui slavă este în veci. Amin

Sf Mironosițe Maria și Marta, surorile Dreptului Lazăr

„Marta” și „Maria” două surori și două stări

Suntem de multe ori „Marte“ ce nu mai răzbesc cu obligațiile materiale. Dar ce facem cu „Maria“, cu sufletul din noi, ce facem cu ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu? Nu putem renunța la relația noastră cu Cerescul Părinte nici chiar atunci când sarcinile ce privesc viața noastră materială sunt tot mai solicitante, când grijile crescânde ale „Martei“ ne acaparează tot mai mult. Putem să muncim cu mare avânt, dar să n-avem spor, putem agonisi averi, dar fără a capitaliza în Cer nimic, putem să învățăm multe şi să nu reținem ceva vital pentru mântuire. Şi atunci care ar fi soluția?

În fiecare an, pe 4 iunie, proslăvim în calendarul nostru pe sfintele femei mironosițe Maria și Marta, surorile dreptului Lazăr. Ele au rămas memorabile în istoria creștinismului, nu doar prin faptul că erau suratele lui Lazăr, pe care Hristos, Domnul, l-a înviat după patru zile de la moarte, ci și prin neuitata întâmplare petrecută în casa lor din satul Betania, nu departe de Ierusalim, imortalizată de sfântul evanghelist Luca. Potrivit dumnezeieștii scripturi, într-o bună zi, Maria și Marta au avut bucuria de a-L avea oaspete pe Mântuitorul Hristos. Câtă exaltare sufletească, câtă emoție! Se pare că cele două surori și-au manifestat în mod deosebit bucuria de a-L avea pe Hristos sub acoperișul casei lor: Maria, dornică a interioriza fiecare clipă petrecută de Alesul Oaspete în locuința lor, stătea „la picioarele Domnului și asculta cuvintele Lui” (Luca X, 39); Marta, însă, mai pragmatică, a hotărât să ofere o masă îmbelșugată în cinstea venirii Învățătorului în casa lor. Probabil, dându-și seama că nu mai prididea cu gătitul bucatelor I se adresează Oaspetelui: „Doamne, nu socotești că sora mea m-a lăsat singură să slujesc? Spune-i deci să-mi ajute” ( Luca X, 40). Spre mare ei nedumerire, ba chiar și a unora dintre noi, Hristos nu răspunde în mod favorabil solicitării bunei gospodine, ci, dimpotrivă, îi adresează o fină dojană: „Marto, Marto, te silești şi de multe te grijești, dar un singur lucru trebuie. Maria, însă, şi-a ales partea cea bună care nu se va lua de la ea“ (Luca X, 41-42). Cu toate că și Hristos, ca om, avea nevoie de hrană, totuși din această întâmplare, ne învață să prioritizăm acțiunile din viața noastră: cele spirituale întâi, iar apoi, cele materiale.

Bine, bine, dar Maria nu avea și ea trebuință de hrană? Nu cumva atitudinea ei însemna neimplicare, delăsare? Răspunsul ni-l oferă Fericitul Augustin: „de ce se bucura Maria atunci când asculta? Ce mânca? Ce bea? Voi cuteza să spun că mânca pe Cel pe care-L asculta. Vreau să spun că mânca adevărul. Nu El însuși a spus: Eu sunt Adevărul (Ioan 14, 6)? Hristos era mâncat pentru că El era Pâinea: Eu sunt pâinea ce s-a coborât din cer (Ioan 6, 41). Aceasta este pâinea care hrănește și niciodată nu se împuținează”.

„Maria și-a ales partea cea bună care nu se va lua la ea”, spune Sfântul Ioan Casian, arată că preocuparea Mariei, zelul ei, nu se va sfârși vreodată, căci cine se poate sătura ascultând pe Dumnezeu !? Însă, lucrarea Martei, chiar dacă este solicitantă, totuși fiind una materială, este trecătoare.

La prima vedere am fi tentați să empatizăm cu Marta căci ea dorea să fie o bună gospodină, o gazdă ospitalieră, dar sfârșește prin a fi mustrată pentru abnegația ei. Să nu uităm că Oaspetele suratelor lui Lazăr, era Dumnezeu - Omul, care întotdeauna, prin cuvintele rostite, avea în vedere să ne învețe, să ne îndrume, să corecteze traiectoria de multe ori greșită a vieții noastre.

Din această perspectivă dojana adresată de Mântuitorul Hristos Martei capătă conotații deosebite și în propria noastră existență: dacă ținem seama că unele exegeze văd în cele două surori, Maria şi Marta, cele două laturi ale vieţii umane, sufletul şi trupul, atunci trebuie să recunoaștem că tindem, din ce în ce mai mult, să fim o „Martă“ ocupată, stresată şi îngândurată. Ce-i drept existența cotidiană o cere: cheltuieli, rate, medicamente, munca din ce în ce mai prost remunerată. La urma urmei nu este nici un păcat să fii prevăzător şi chivernisitor, știind prea bine că aceasta este rânduiala din bătrâne veacuri statornicită. Carevasăzică suntem de multe ori „Marte“ ce nu mai răzbesc cu obligațiile materiale. Dar ce facem cu „Maria“, cu sufletul din noi, ce facem cu ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu? Nu putem renunța la relația noastră cu Cerescul Părinte nici chiar atunci când sarcinile ce privesc viața noastră materială sunt tot mai solicitante, când grijile crescânde ale „Martei“ ne acaparează tot mai mult. Putem să muncim cu mare avânt, dar să n-avem spor, putem agonisi averi, dar fără a capitaliza în Cer nimic, putem să învățăm multe şi să nu reținem ceva vital pentru mântuire. Şi atunci care ar fi soluția? Să fim „Marie“ dimineața şi seara „Marta“?

Dacă privim mai cu luare aminte asupra textului scripturistic, observăm că Mântuitorul intervine în echilibrul preocupărilor celor două surori, atunci când Marta periclita starea firească a lucrurilor: când Marta, dorea ca Maria să aibă aceleași preocupări ca ale ei. Altfel spus, când Marta, adică trupul, dorea să transforme sufletul, pe Maria, tot în trup; când intenționa să materializeze sufletul. Cât timp Maria asculta și Marta trebăluia, Domnul nu a intervenit, arătând prin aceasta că firescul vieții noastre în aceasta constă: sufletul să se roage, să asculte și să vorbească cu Dumnezeu, dar trupul să-și rânduiască cele necesare pentru existența materială.

Vasăzică, fiecare parte a ființei noastre să-şi facă datoria; sufletul să se roage, dar trupul să muncească, neuitând esențialul, Cuvântul lui Dumnezeu, relația noastră cu Mântuitorul, partea cea bună care ne agonisește mântuirea. Așadar, care ar fi soluția? Să încercăm să fim o „Martă“ şi o „Marie“ concomitent. Să ne rugăm nu doar la plecarea genunchilor seara sau dimineața în fața icoanei, ci şi când muncim, să trudim cu gândul la Dumnezeu.

Începutul Postului Sf Ap Petru și Pavel – Dezlegare la pește

Postul Sfintilor Apostoli mai este cunoscut si sub denumirea populara de Postul Sampetru. Acesta este randuit de catre Biserica Ortodoxa in cinstea Apostolilor Petru si Pavel, dar si in amintirea obiceiului acestora de a posti mereu inainte de a intreprinde acte importante. In trecut, acest post mai era cunoscut si sub denumirea de Postul Cincizecimii, datorita tuturor darurilor Sfantului Duh, care au ajuns la Sfintii nostri Apostoli.

Primele atestari ale Postului Sfintilor Apostoli Petru si Pavel dateaza din secolul IV d. Hr, fiind consemnate in Constitutiile Apostolice. Ulterior, informatii referitoare la acest post se vor gasi si la Sfantul Atanasie cel Mare, Teodoret, episcopul Cirului, dar si la Leon cel Mare. Conform oamenilor de stiinta, acest post obisnuia sa se tina doar in cercurile monahale. Abia apoi a ajuns sa se extinda si in randul credinciosilor.

Acest post nu are niciodata o data fixa, dat fiind faptul ca inceputul acestuia se stabileste in functie de data in care cad Sfintele Pasti. Anul acesta postul a inceput luni, 8 iunie si tine pana pe 28 iunie.

Postul incepe mereu in lumea de dupa Duminica Tuturor Sfintilor, prima duminica dupa Rusalii – Pogorarea Sfantului Duh. Pentru a putea determina durata acestui post, se aplica aceasta regula: numarul de zile de la data Invierii (inclusiv) si pana la 3 mai, atatea zile tine si postul.

In Postul Sampetrului, sambata si duminica este dezlegare la peste. De asemenea, dezlegarea le peste este si pe data de 24 iunie, moment care marcheaza sarbatorirea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul.

Mai mult, dezlegare la peste este si lumea, martea si joia, daca in aceste zile se sarbatoreste un sfant cu doxologie marie si cu cruce neagra in calendar. Daca o astfel de sarbatoare pica intr-o zi de miercuri sau vineri, se face dezlegare si la untdelemn si vin. Daca praznuirea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel cade intr-o zi de miercuri sau vineri, in aceste zile se face dezlegare la peste, vin si ulei.

ARTĂ CULINARĂ - REȚETE PENTRU DEZLEGARE LA PEȘTE 4 Iunie

A: PLĂCINTE

Ştrudel cu nucă

Foaia:

· 500 g făină;

· 1 pahar cu apă călduţă;

· 3 linguri ulei;

· 1 linguriţă oţet;

· 1 linguriţă sare

Se cerne făina pe masa de aluat.

Se adună în moviliţă, se face o adâncitură în care se pune uleiul, apa călduţă şi o linguriţă de oţet.

Se amestecă cu lingura, încorporând făina în lichid, iar după ce începe să se formeze aluatul se ia la frământat cu mâna.

Se frământă, se bate cu vergeaua, se bate de masă; se lasă apoi acoperită la loc cald.

După vreun sfert de oră se întinde o foaie cu vergeaua, se acoperă şi se lasă să mai stea un sfert de oră.

Se întinde pe o masă suficient de mare o faţă de masă care se presară cu făină.

Se ia foaia în mâini şi cu dosul mâinilor se întinde de la mijloc către margini, apoi se pune pe masă şi se trage de margini uşor, de jur împrejur, subţiind-o din ce în ce mai mult, până ajunge ca o foiţă de ţigare, iar marginile au trecut de marginea mesei.

Se rup marginile groase, se lasă foaia să se usuce câteva minute, apoi se face ştrudel cu diferite umpluturi: mere, nuci, vişine, dovleac, mac, cacao.

Umplutura:

· 400 g nuci măcinate;

· 300 g zahăr;

· 2 – 3 linguri margarină amestecată cu ulei

După ce s-a uns foaia cu margarină, se presară nucile amestecate cu zahărul, apoi se rulează şi se coace.

B: SALATE

Heringi cu mere

· 500 g heringi săraţi

· 800 g mere

· 500 g ceapă

· 300 g cartofi

· 125 g ulei

· 150 g lămâie

· 60 ml oţet

· Eventual sare

Heringii şe curăţă, se scot fileurile şi se trec prin maşina de tocat împreună cu ceapa tăiată în sferturi, merele curăţate de coajă şi seminţe şi tăiate în sferturi şi cartofii copţi şi curăţaţi.

Se adaugă ulei, zeamă de lămâie sau oţet şi eventual sare şi se amestecă până devine o pastă spumoasă.

Se pune pe platou şi se ornează cu felii de lămâie şi câteva măsline.

Se poate servi ca gustare sau ca salată.

C: SOSURI

Sos de peşte

· 1 kg peşte;

· 1 pahar vin;

· Sos alb obţinut din:

- 1 lingură margarină;

- 1 lingură făină;

- Apă;

- Sare;

- Piper;

· Zarzavat de supă

Sosul alb:

Se pune ½ lingură margarină într-o cratiţă pe foc, se adaugă făină, se amestecă.

Se adaugă puţin câte puţin un pahar apă rece, amestecând mereu să nu se formeze cocoloaşe.

Dacă sosul este prea gros se diluează cu apă fierbinte.

Se pune sare şi piper, iar când se serveşte se adaugă restul de ½ lingură margarină, amestecând până se topeşte.

Acest sos este baza multor sosuri calde.

Sosul de peşte:

Se pune peştele curăţat, spălat şi tăiat bucăţi într-o oală cu 2 cepe, 2 morcovi, sare, piper măcinat, rădăcină şi frunză de pătrunjel, o foaie dafin.

Se acoperă cu apă şi se lasă să fiarbă încet, la foc domol.

Se adaugă ¼ l vin alb şi se mai lasă să fiarbă împreună până ce carnea este fiartă bine.

Se strecoară apoi printr-o sită deasă.

Cu acest lichid se stinge un rântaş de făină preparat cu ½ lingură margarină şi o ligură făină.

Se amestecă totul bine şi se mai lasă să fiarbă împreună la foc foarte mic, amestecând mereu.

Se poate adăuga zeamă de lămâie şi piper măcinat.

Se serveşte la rasol de peşte

D: BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Ciorbă pescărească

· 1 kg peşti mici (biban, caras, plătică);

· 1/2 kg crap;

· Zarzavaturi pentru ciorbă;

· 3 ardei graşi;

· 5 – 6 roşii;

· Sare;

· Piper;

Se pun să fiarbă împreună cu zarzavaturile peştii mici până se sfărâmă carnea de pe ei.

În această zeamă, strecurată se pun bucăţi de peşte mare (crap, nisetru, morun), care se lasă să fiarbă împreună cu felii de roşii şi ardei graşi tăiaţi, vreo 20 minute.

Se adaugă verdeţuri tocate.

Pentru ca această ciorbă să fie reuşită se cer două condiţii:

- să ai la dispoziţie diferite specii de peşti;

- peştele să fie foarte proaspăt (viu).

E: MÂNCĂRURI

Plachie de crap

· 1,5 kg crap;

· 6 cepe;

· 6 roşii;

· 1 legătură pătrunjel verde;

· Foi de dafin;

· ¼ l vin;

· Făină;

· Ulei;

· Sare;

· Piper

Se taie peştele felii şi se dau prin făină, apoi se prăjesc.

Se taie cepele felii subţiri şi se rumenesc uşor.

Se adaugă câteva roşii, sau zeamă de roşii fierte şi strecurate, sau o lingură de bulion, paharul cu vin, sare, piper boabe, 2 – 3 foi de dafin şi pătrunjel verde tocat.

Se pun toate acestea într-o cratiţă, împreună cu bucăţile de peşte prăjit.

Se lasă să dea în fiert, apoi se trece cratiţa la cuptor şi se lasă să fiarbă încet şi să scadă cât trebuie, dar se ia în considerare că răcindu-se, mâncarea mai scade.

Se aşază într-o farfurie rotundă şi se lasă la rece.

Se serveşte a doua zi când sosul e puţin închegat, mai ales dacă s-a pus şi capul peştelui la plachie.

Se poate servi şi caldă, dar e mult mai bună rece.

F: DULCIURI

Compot de mere

* ¾ kg mere;

* 2 pahare apă;

* 1 pahar zahăr;

* 1 plic zahăr vanilat sau scorţişoară

Se pune la fiert zahărul cu apa.

Se curăţă merele, se taie în sferturi, se îndepărtează căsuţa cu sâmburi.

Se pun în siropul care fierbe, adăugând şi vanilie, scorţişoară sau coajă de lămâie.

Se fierbe la foc mic.

Când merele sunt moi, ca să intre o scobitoare cu uşurinţă, se dau la o parte de pe foc.

Se aşază fructele în compotieră, iar zeama se strecoară şi se pune peste ele.

ARTE 4 Iunie

MUZICĂ 4 Iunie

Gheorghe Dima

Gheorghe DIMA – Axion:

Anton Dermota

Freddy Fender (Baldemar Huerta), cîntăreţ şi compozitor american de origine mexicană

Cliff Bennett, vocalist britanic (Cliff Bennet & The Rebel Rousers, Toe Fat, Cliff Bennett's Rebellion, Shanghai).

Roger Ball, saxofonist, pianist şi compozitor britanic (Mogul Trash, Vinegar Joe, Average White Band).

Average White Band

Gordon Waller, vocalist şi chitarist britanic (Peter & Gordon).

Peter & Gordon:

Peter Van Hooke, baterist de studio britanic (Mike & The Mechanics).

Mike + The Mechanics

Colin McKee, basist britanic (Rosetta Stone).

Colin McKee-"Momma Don't Allow No Music Playin' Around Here":

El DeBarge, vocalist şi clăpar american (DeBarge).

Eduard Khil, bariton rus

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Telemann: Concerto for recorder, viola da gamba: For you, my friend

La Mejor Música Instrumental De Todos Los Tiempos - Instrumentales Del Recuerdo

The Very Best Of Romantic Pan Flute Love Songs

POEZIE 4 Iunie

TEATRU/FILM 4 Iunie

Cu Valentin Uritescu

Biografie Valentin Uritescu

Actorul Valentin Uritescu s-a născut la 4 iunie 1941, in Vinerea, județul Alba.
A învățat la Liceul Aurel Vlaicu din Orăștie, a fost campion la schi și a practicat gimnastica, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică in 1963, la clasa profesorului Constantin Moruzan. Si-a început cariera la Teatrul Maria Filotti din Brăila, oraș in care a rămas 5 ani si a cunoscut-o pe soția sa, Valeria. S-a mutat la Teatru Tineretului din Piatra Neamț, unde a jucat primul rol dintr-o drama, in piesa Mai înainte de a cânta cocoșul de Ivan Bukovkan, apoi a jucat in Răfuiala de Phillip Massinger, Nastratin Hogea de Mircea Florian si s-a mutat la București, la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra. A fost aici Orgon din Tartuffe de J.B.P. Moličre, Delca din Dimineața pierdută de Gabriela Adameșteanu sau Lagrange din Cabala bigoților de Mihail Bulgakov.
Din 1991 joaca la Teatrul Național. Printre spectacolele in care a apărut se număra: Avram Iancu de Lucian Blaga, Vrăjitoarele din Salem de Arthur Miller, Livada de vișini de A.P. Cehov, Morișca de Ion Luca, Tehnica Raiului de Mihai Ispirescu, Strigoii de Henrik Ibsen, Numele trandafirului de Umberto Eco, Crimă pentru pământ după Dinu Săraru, Take, Ianke și Cadâr de Victor Ioan Popa. S-a retras de pe scenă in urma unui conflict cu Ion Caramitru, director al Teatrului Național.
Debutul pe marele ecran a avut loc in 1981, cu filmul Angela merge mai departe, regizat de Lucian Bratu. A jucat apoi in peste 40 de filme, debuta la televiziune in 1984, cu Eroii n-au vârsta.
Valentin Uritescu este vocea de pe audiobook-urile gastronomice cu rețetele lui Pastorel Teodoreanu.

Filme cu Valentin Uriţescu

Vezi filme

· Cars 3 / Mașini 3 (2017) - Bucșă (limba română) Trailer

· The Pirate Fairy / Clopoțica și Zâna Pirat (2014) - voci adiţionale dublaj Trailer

· Arthur Christmas / Marea cursă de Crăciun (2011) - bunicul Crăciun (voce) (versiunea română) Trailer

· Viața mea sexuală (2010) - Costache Trailer

· One second of life / O secundă de viață (2009) Trailer

· Scene de căsnicie (2008)

· Schimb valutar (2008) - Socru' Trailer

· Cu un pas înainte (2007) - Septimiu Baltag (1 episode, 2008)

· Cars / Mașini (2006) - Bucsha Matter (voce, versiunea romana) Trailer

· Margo (2006)

· Cuscrele (2005)

· Magnatul (2004) - doctorul Baltazar

· Examen (2003) - detinutul Nea Grigore

· Turnul din Pisa (2002) - lautarul Vali, hot de benzina

· Ministerul comediei (1999)

· Totul e un joc? / (1998)

· Atmosfera încarcata (1996)

· Initiativa (1996)

· Aștept provincia (1995) - Bobita Surulescu

· Jocul de-a vacanța (1995) - Bogoiu

· Harvey / (1994)

· Le travail du furet (1994) - Le père de Lilas

· Neînvinsă-i dragostea (1994) - Iacob Lazar

· Trei surori / (1994)

· Cel mai iubit dintre pământeni (1993) - Doctorul Marcu

· Patul conjugal (1993)

· Balanța (1992)

· Cum va place? (1992)

· A unsprezecea poruncă (1991) - Karl Lintz

· Cei care plătesc cu viața (1991)

Trenul de aur (1986):

Trei surori / (1994)

Cu Nineta Gusti

Biografie Nineta Gusti

Actrița de teatru si film Nineta Gusti s-a născut la Iasi, in 27 Noiembrie 1913. A studiat actoria la Conservatorul de Artă Dramatică din București, având-o ca profesoara pe Lucia Sturdza-Bulandra.

A devenit una dintre marile vedete feminine ale teatrului românesc, a jucat pe scenele teatrelor Armatei, Bulandra, Nottara, a Teatrului de comedie. Vocea sa a fost auzita in piese de teatru radiofonic. Printre spectacolele de teatru in care a jucat: Steaua fara nume de Mihail Sebastian, Trei Surori de Anton Pavlovici Cehov, Sluga la doi stapani de Carlo Goldoni, Omul cu martoaga de George Ciprian, Mos Goriot de Honoré de Balzac, Casatoria de Nikolai Vasilievici Gogol, Casa cu doua intrări de Don Pedro Calderón de la Barca, Filumena Marturano de Eduardo De Filippo, Doctor fara voie de Molière, etc.

A debutat pe marele ecran in 1958, cu filmul Doi vecini.

A fost căsătorita cu actorul Radu Beligan timp de 15 ani.

S-a retras in 1970 la Crevedia, in județul Ilfov si a murit la 04 iunie 2002.

Filme cu Nineta Gusti

· Liliacul înfloreşte a doua oară (1988) - Bunica

· De dragul tău, Anca! (1983)

· Singur de cart (1983)

· Șantaj (1982)

· Iata femeia pe care o iubesc (1981)

· Eu, tu și Ovidiu (1977) - calatoarea

· Râul care urcă muntele / Raul care urca muntele (1977)

· Operațiunea Monstrul (1976) - mama lui Corneliu

· Ultimul cartuș (1973) - patroana

· Astă seară dansăm în familie (1972) - mama Trailer

· Metamorfoze (1972)

· Parașutiștii (1972)

· Idolul si Ion Anapoda (1971)

· Puterea și adevărul (1971) - Maria

· Ciuta / (1970)

· Petrecerea (1970)

· Canarul și viscolul (1969)

· Balul de sâmbătă seara (1968) Trailer

· Un surâs în plină vară (1963)

· Doi băieţi ca pâinea caldă (1962)

· La tribunal / (1962)

· Bădăranii (1960) - bucatareasa

· Avalansa (1959)

· Doi vecini (1959) - soţia avocatului Theodorescu-Falciu

Operatiunea Monstrul (1976):

Cu Alexandru Arșinel

Biografie Alexandru Arșinel

S-a nãscut pe 4 iunie 1939 în comuna Dolhasca, jud. Suceava.
A urmat cursurile unei Şcoli Tehnice de Construcţii (anii 1952 - 1955) şi a absolvit Liceul Clasic din Iaşi, în 1956.
A absolvit IATC în anul 1962 (a fost student la clasa Prof. Irina Rãchiţeanu Şirianu, apoi Prof. Ion Olteanu) şi a fost repartizat la Tg. Mureş împreuna cu majoritatea membrilor promoţiei (Constantin Diplan, Camelia Zorlescu, Mișu Dobre, Harry Baranga, Harry Zomenov, Ion Fiscuteanu, Mihai Gingulescu și Ion Andrei) unde a înfiinţat secţia românã a Teatrului de Stat din localitate.
În 1960 a debutat la TVR (primul sediu al TVR, din strada Molière) într-un spectacol televizat, regizat de Valeriu Lazarov, care îi reunea pe studenții de la Actorie, Regie și Conservator.
Începând cu anul 1964 joacã la Teatrul de Revistã „Constantin Tãnase” București, la Grãdina Boema şi la Teatrul de Varã „Herãstrãu” în zeci de roluri și în spectacole cu mii de reprezentații.
În 1978 s-a nãscut cuplul de aur Stela Popescu – Alexandru Arşinel.
Din 1999 este director al Teatrului de Revistã ”Constantin Tãnase”.
Sub direcţia sa a fost renovatã Sala Savoy (lucrãrile au durat 2004 - 2010) de pe Calea Victoriei inauguratã oficial în anul 2010 și tot şase ani a durat reconstrucţia Teatrului de Varã ”Herãstrãu” (inaugurat pe 9 mai 2009), care este la ora actualã cea mai mare, cea mai frumoasã şi mai modernã grãdinã de varã din ţarã.
Este Cetãțean de onoare al județului Suceava şi al comunei Dolhasca. Din 2014 Casa de Culturã din localitate îi poartã numele.

Roluri jucate la Teatrul din Tg. Mureș (selecţie):
- Kuklin – „Oceanul” de Al. Stein, regia Cristian Munteanu
- Maiorul – „Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian, regia Mihai Paxino
- Fabian – „A 12-a noapte” de W. Shakespeare - regia Eugen Mercus
- Titta Nane – „Gâlcevile din Chioggia” de Carlo Goldoni - regia Mihai Reicu

Roluri jucate la Teatrul Naţional Bucureşti:
- Prisâpkim - `Ploșnița` de V. Maiacovski

Roluri/spectacole jucate la Teatrul de Revistã „Constantin Tãnase” București (selecţie):
- Paraschiv - `Groapa`, musical de Eugen Barbu şi Radu Șerban
- Cetãţeanul - `Doctore sunt al Dumneavoastrã`, musical de Aurel Storin și Vasile Vasilache jr.
- `Revista cu paiaţe` de Mihai Maximilian, muzica V.Veselovski
- `Deschis pentru renovare` de Alexandru Mirodan, muzica Elly Roman
- `Se cautã o vedetã` de Aurel Felea și Sandi Rudeanu, muzica Temistocle Popa
- `Vino sã ne vezi disearã` de Petre Bãrbulescu, muzica Gelu Solomonescu
- `Nicuțã . . . la Tãnase` de Nicuţã Tãnase şi Marin Traian, muzica Gelu Solomonescu
- `Aventurile unei umbrele` de Nell Cobar, muzica Edmond Deda
- Parada Revistei, de Nicușor Constantinescu și George Voinescu
- `Uite cã nu tac` de Petre Bãrbulescu, muzica Petre Munteanu
- `Microfonul de la miezul nopții` de Eugen Rotaru și Marius Țeicu
- `Savoy, Savoy` - spectacol de Eugen Rotaru și Marius Țeicu
- `Sonatul lunii` de Sașa Georgescu si Puiu Calinescu
- “Un bãiat de zahãr... ars” de Harry Negrin şi Puiu Cãlinescu,
- “De la Cãrãbuş la Savoy”, spectacol jucat în stagiunea 1979‑1980, atunci când se împlineau 60 de ani de la inaugurarea Grãdinii de Varã Cãrãbuș și 100 de ani de la nașterea lui Constantin Tãnase
- `Bimbiricã` - comedie muzicala de Aurel Storin, muzica Elly Roman
-”Scandal la Boema”, `Nevestele vesele din Boema`, `Boema, slabiciunea mea` `Boema, bucuria mea`, `Artistii si Boema`, `Stela, stelele si Boema`, „Buna seara, Boema`, `Carre de aşi`, `Ah, femeile`. `Hohote în Paradis`, ”1001 de glume” de Mihai Maximilian şi Vasile Veselovski
- musicalul „Omul care avãzut moartea” de Marius Țeicu și Octavian Sava, regia Constantin Dicu,
- Spectacolul "Aplauze, Aplauze" a marcat împlinirea a 30 de ani de activitate a cuplului Stela Popescu – Alexandru Arşinel.
- „Savoy, Savoy”, ‚Revista Revistelor’,‘Nimic despre papagali’, „Nevstele vesele”, „Scandal în paradis”, „”Dau un ban, dar face”, „Revista în frac”, „Ok Melody”, „Sãrbãtoare la Revistã”‚”Comedie pe Titanic’, ‘Revista în Sãrbãtoare’‚”O searã la Revistã”, ’Piei, drace!’, „Vivat Revista!’, „Vara nu-i ca iarna” ‚”Hohote în Herãstrãu’, „Aer bun! De Herãstrãu” ş.a.

Premii, Trofee, Distincții speciale:

- CETĂŢEAN de ONOARE al Municipiului Bucureşti la Gala Premiilor Municipiului București pentru Artă și Cultură cu ocazia ZILEI CULTURII NAŢIONALE, Gala Premiilor Municipiului București pentru Artă și Cultură, Primăria Capitalei (2018)

- De 6 ori pe podium la Categoria „Cel mai bun actor” la Gala „10 pentru România”;

- O STEA pe „ALEEA CELEBRITÃTILOR” - ceremonia omagialã de decernare a stelelor pentru întreaga activitate în domeniul teatrului şi filmului, Primaria Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Teatrul Metropolis şi Cocor (2015)

- Diploma IN HONORIS, acordatã de Primarul General al Bucureștilor, (2014)

- Premiul GAUDEAMUS acordat de Forumul Muzical Român –pentru cartea ”ALEXANDRU ARȘINEL. Și a fost mâna lui Dumnezeu...” (Editura ALL) - festivitatea de decernare a

- Medaliilor oferite de Președinția României, precum și a Premiilor Forumului Muzical Român (2014)

- Premiul de Excelenţã la Gala Premiilor CONFIDENTIAL pentru MANAGEMENT şi pentru întreaga CARIERÃ ARTISTICÃ (2014)

- PREMIUL SPECIAL la Categoria TEATRU pentru Teatrul de Revistã ”Constantin Tãnase” la Gala Premiilor VIP (2014)

- Premiul Special „Ambasadorul Teatrului Românesc” – ALEXANDRU ARŞINEL pentru management de succes şi pentru activitatea desfãşuratã la Teatrul de Revistã ”Constantin Tãnase” (2014);

- PREMIUL pentru cel mai performant manager din istoria teatrului românesc la Agentul VIP (2014)

- PREMIUL SPECIAL „Ambasadorul Teatrului Românesc” la Gala Premiilor VIP pentru management de succes şi pentru activtatea desfãşuratã la Teatrul de Revistã ”Constantin Tãnase” (2013);

- Titlul de CAVALER al CIVISMULUI pentru atitudine și inițiativã manifestate în sprijinul comunitãții locale a Sectorului 4 (2013),

- PREMIUL SPECIAL şi Diploma de Onoare oferite de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional cu ocazia aniversãrii a 50 de ani de carierã (2012)

- Premiul Special “TVR 55 ANI” (2011)

- PREMIUL SPECIAL în Clasamentul Naţional ”CEI MAI DE ÎNCREDERE ROMÂNI” - STELA POPESCU şi ALEXANDRU ARŞINEL (Ianuarie 2010)

- Premiul de Excelenţã şi Premiul de Popularitate - Categoria ACTORI la Gala „CELEBRITÃÞILE ANULUI” organizatã de `Professional Celebrity and Sport Art`, Sala Candelabrelor a Camerei de Comert şi Industrie a României (2010)

- MEDALIA de ONOARE a Federaţiei Comunitãtii Evreieşti din România - Prieten al Comunitãtii Evreieşti din România, „se acordã MEDALIA de ONOARE Domnului ALEXANDRU ARSINEL, Directorul Teatrului de Revista „Constantin Tãnase” pentru activitatea artisticã prodigioasã dedicatã teatrului românesc, pentru o viatã de om exemplarã, daruitã intelegerii și apropierii dintre oameni. Recunoștinta noastrã pentru un mare actor a cãrui carierã se revarsã cu strãlucire asupra scenei și publicului sãu” (2010)

- PREMIUL de EXCELENTÃ pentru întreaga activitate la GALA de EXCELENTÃ, ediţia a II-a desfãşuratã la Teatrul Dramatic „Tony Bulandra” din Târgovişte, cu ocazia ZILELOR CETÃTII TÂRGOVIŞTE (2010)

- Cuplul de actori STELA POPESCU - ALEXANDRU ARŞINEL - TROFEUL Galei „10 pentru ROMÂNIA”, la Ateneul Român.
Aceștia s-au aflat pentru cea de-a VI-a oarã pe podiumul prestigiosului clasament (2010)

- Gala Premiilor Societãţii Umoristice „Pãcalã” şi ale Revistei „Harababura” conduse de reputatul regizor, Prof. Univ. Dr. Geo Saizescu - Premiul „GRIGORE VASILIU BIRLIC” pentru Teatrul de Revistã „Constantin Tãnase”- „AMBASADOR INTERNATIONAL interbelic și nu numai al spiritului fantezist-realist și socio-politic naţional, vasul amiral al umorului românesc scenic-revuistic (2010)

- PREMIUL SPECIAL pentru SHOW-BIZ acordat lui ALEXANDRU ARȘINEL si Teatrului de Revistã „Constantin Tãnase” la Gala CONFIDENTIAL MEDIA 2009

- PREMIUL pentru Management Cultural „Managerul anului 2008” acordat de Revista „ACTUALITATEA MUZICALÃ” a UCMR - Aula Palatului Cantacuzino (Muzeul `George Enescu`) - 2009

- Premiul pentru „MINUTUL DE AUR” realizat de artiștii Teatrului de Revistã „Constantin Tãnase” la emisiunea „MIEZUL ZILEI cu LEONARD MIRON” (TVR ) - 2009

- PREMIUL pentru PERFORMANTÃ ÎN ARTELE SPECTACOLULUI (Alexandru Arşinel) şi PREMIUL Special pentru Teatrul de Revistã „Constantin Tãnase” la Categoria „BUCUREŞTI, CARTIER DE VARÃ” – Gala PREMIILOR Municipiului Bucureşti pentru Artã şi Culturã - Secţiunea ARTELE SPECTACOLULUI (acordate de Primarul General al Municipiului Bucureşti și de Comisia Învãtãmânt, Culturã, Culte, Sport) - 2009

- CENTRUL CULTURAL ISRAELIANO-ROMÂN a acordat actorului ALEXANDRU ARŞINEL PREMIUL ”OMUL ANULUI 2009” și Premiul de Excelenţã ”10 pentru ROMÂNIA, 10 pentru ISRAEL”

- Gala ”Zece pentru România” (Locul II - ALEXANDRU ARȘINEL şi Locul III - STELA POPESCU) 2009

- Premiul de Excelenţã la Gala Premiilor „Confidenţial” pentru Management şi pentru întreaga Carierã Artisticã, 2009 şi 2010

- Premiul pentru spectacolele de musical acordat de Revista „ACTUALITATEA MUZICALÃ” a UCMR - Aula Palatului Cantacuzino (Muzeul „George Enescu”) – 2009

- Gala CONFIDENTIAL SHOWBIZ. Premiul Special acordat lui ALEXANDRU ARŞINEL si Teatrului de Revista `Constantin Tãnase` (2008)

- Premiul Special „Cei mai de încredere români” pentru Alexandru Arşinel, alãturi de Nadia Comaneci şi Gheorghe Hagi, 2008

- Stela Popescu si Alexandru Arşinel, cel mai iubit şi admirat cuplu de actori a fost premiat la Gala `Zece pentru Romania` (Locul II - ALEXANDRU ARŞINEL) - 2008

- Premiul pentru ”Cel mai iubit actor” la Gala ”Zece pentru România” (2005 și 2007)

- Locul I si CEL MAI IUBIT ROMÂN la Gala ”Zece pentru România”, 2007

- Premiul pentru ”Cel mai iubit actor” la emisiunea ”Cei mai iubiți” (2006, TVR, realizator Valeriu Lazarov, prezentator Andreea Marin), emisiune care ”a premiat nu neapãrat cei mai talentaţi oameni, nici cei mai performanţi, nici cei mai eficienţi, ci pur şi simplu pe CEI MAI IUBITI dintre români, pentru cã s-a votat cu inima și cu sufletul” (2006)

- Ordinul ''Meritul Cultural'' în grad de Comandor - "Arta Spectacolului”, în semn de apreciere a întregii activitãţi şi pentru dãruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului” (2004)

- Premiul Special UNITER pentru cuplul Stela Popescu şi Alexandru Arşinel (2002)

- Premiul special al UNITER pentru Teatrul de Revistã, 2000

Apariții editoriale de mare succes:

”Alexandru Arșinel. De la Dolhasca pe Calea Victoriei” de Alexandru Arşinel (2012)
”Alexandru Arșinel. Și a fost mâna lui Dumnezeu” de Oana Georgescu (2014)
”Stela Popescu și Alexandru Arșinel. O pereche fãrã pereche” de Aurel Storin (2015).

Roluri în FILME:
„Vacanţã la mare” - 1962, „Cerul începe la etajul trei” - 1967, ''Ana și hoțul" – 1981 (regia: Virgil Calotescu), ''Ca-n filme'' – 1983 (regia Manole Marcus), `Anotimpul iubirii` - 1985 (regia Iulian Mihu), ''Colierul de turcoaze'' - 1985, ''Varã sentimentalã” - 1986, ''În fiecare zi mi-e dor de tine'' – 1987 (regia Gheorghe Vitanidis), ''Miss Litoral'' – 1990 (regia Mircea Mureşan), ''Bãiatul cu o singurã bretea'' – 1991 (regia Iulian Mihu), ''A doua cãdere a Constantinopolului'' – 1994 (regia Mircea Mureşan), ''Paradisul în direct'' – 1997 (regia Cornel Diaconu), '”Sexy Harem Ada-Kaleh” - 2001, ”'Rãzboiul Sexelor'', 2007 - 2008, ''Regina'' – 2009, ''Toatã lumea din familia noastrã'' - 2012.
A realizat dublaje în filme de animaţie, fiind vocea Ursului Baloo în filmele „Cartea Junglei” („Jungle Book”) și „Cartea Junglei 2” („Jungle Book 2”) şi a Şerifului în seria „Mașini” („Cars”) și „Mașini 2” („Cars 2”). A fost Micul John în „Robin Hood” şi maestrul Auguste Gusteau în filmul „Ratatouille”, producție de mare succes a anulul 2008 distinsã cu Premiul OSCAR (a mai avut încã 4 nominalizãri pentru Cea mai bunã coloanã sonorã, Cel mai bun sunet, Cel mai bun mixaj sonor și Cel mai bun scenariu), cu Globul de Aur și cu un Premiu BAFTA pentru Cel mai bun film de animație.
Alexandru Arşinel a fost „vocea principalã” în filmul de animaţie „Uimitoarele aventuri ale muşchetarilor” (1987, producţie ANIMAFILM, scenariul şi regia Victor Antonescu), alãturi de „voci” memorabile ale unor mari actori: Dem Rãdulescu, Anda Cãlugãreanu, Mariana Mihuţ, Rodica Tapalagã, Virgil Ogãşanu, Mihai Mãlaimare, Valeria Ogãşanu, Alexandrina Halic, Brânduşa Zaiţa Silvestru sau Genoveva Preda. Producţie a celebrului Studio ANIMAFILM, filmul a redat într-o viziune ineditã, plinã de umor şi duioşie, cu gaguri nãstruşnice şi replici scânteietoare datorate şi interpretãrii savuroase, personajele celebrului roman al lui Alexandre Dumas.

Roluri în TEATRUL RADIOFONIC:

Alexandru Arșinel este una dintre vedetele incontestabile ale teatrului radiofonic, de sãu fiind legate zeci de spectacole, dar și un numãr impresionant de emisiuni de divertisment, realizate de maestrul Ion Vova. Colaborator fidel și constant al celebrelor „Unda veselã” și „Ora veselã”, emisiuni de tradiție Radio România, numele lui Alexandru Arșinel în distribuție a devenit, și pentru ascultãtorii de radio, o garanție a succesului.
Alexandru Arşinel a înregistrat zeci de piese pentru Teatrul Naţional Radiofonic, multe fiind incluse în colecţii audio precum „Cufãrul de culturã”: „Cercul” de Mircea Radu Iacoban, „O noapte furtunoasã” de I. L. Caragiale, „Sãrmanul Dionis” de Mihai Eminescu (regia Paul Stratilat), comediile muzicale „Franţuzitele” de Magda Duţu şi „Un poet romantic” de Matei Milo, „Cine-ajunge sus la fix” de Dumitru Solomon, „Cãsãtorie cu de-a sila” de Molière, „Praznicul ciubotarului” de Thomas Dekker, "Femeile care ucid bãrbaţii" de Michal Tonecki, „Adunarea femeilor” de Aristofan sau „Aventurile Baronului Münchausen” de Gottfried August Bürger, „Romeo şi Julieta nu mor niciodatã” de D.D. Pãtraşcanu, `Pe urmele dosarului albastru` de R. Negoita, regia Titel Constantinescu, „Drumul Victoriei” de G.Sacadat, N.Smirnov, regia Dan Puican, „Gâlcevile din Chioggia” de Carlo Goldoni, regia Mihai Raicu, „Revizorul” de N.A. Gogol, „I-a venit numirea” de Al.O Teodoreanu, „Noi, sportivii din tribune” de Haş Nicolaide, „Iadeș” de Alexandru Macedonski, regia artisticã Constantin Dinischiotu, „O poveste adevãratã” de Romas Dionisos, „Serpentina” de Tankred Dorst, regia Cristian Munteanu, „Extraordinarele istorii si aventuri ale baronului d'Ormesson” de Guillaume Apollinaire, regia artisticã Vasile Manta ş.a.

Teatrul Naţional de Radiodifuziune:
Piesa prezentatã ca o înregistrare de teatru radiofonic: `Caviar, votca si bay, bay` de George Astalos în regia lui Dan Puican se joacã de mai bine de douãzeci de ani. Alexandru Arşinel, alãturi de actorii Stela Popescu, Tamara Buciuceanu-Botez şi Eugen Cristea a fãcut înconjurul lumii cu acest spectacol, unul dintre cele mai longevive producții teatrale prezentate românilor din Diaspora, pe cinci continente. A fost laureat în 1998 la Gala Premiilor UNITER.

TURNEE în strãinãtate: Germania, Franța, Anglia, Italia, Israel, Grecia, Turcia, Polonia, Suedia, Italia, Spania, Rep. Moldova, Australia, SUA, Canada, Rusia, Africa de Sud, Elveția, Irlanda ş.a.

DISCOGRAFIE:
- „Momente Vesele cu Arşinel”
- „Momente Vesele cu Stela și Arșinel”
- „Ce faci astã searã tu?”
- „Olé !”
- „La multi ani viațã !”
- „Evergreen”
- „Cântece de Crãciun”
- „Parfum de romanțã”

„Vacanţã la mare” - 1962

Cu Rodica Mureșan

Biografie Rodica Mureșan

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București in anul 1978. Încă din timpul studiilor a jucat la Teatrul de Stat Arad, in spectacole ca Viața e ca un vagon de Paul Everac, Cerere în căsătorie de A.P. Cehov, intr-un spectacol de poezie populară. A participat la spectacolul de poezie Mugur alb și roz și pur de la Teatrul Dramatic George Bacovia din Bacău, înainte de a începe să studieze actoria. In liceu a făcut coregrafie.

Debuta la televiziune in 1977, cu filmul serial Războiul de independență, regizat de Sergiu Nicolaescu, in care interpreta rolul reginei Elisabeta si peste 2 ani apărea in alt serial Tv, Lumini și umbre, cu regia

realizata de Andrei Blaier, Mihai Constantinescu și Mircea Mureșan. A mai jucat in Profesionistul, in regia lui Horea Popescu, Vassa Jeleznova, in regia lui Ion Cojar..

După absolvire a fost repartizată la Teatrul Dramatic din Constanța, unde a rămas pana in 1980. A jucat in Capcana de nichel de Eugen Lumezianu, in Cel care primește palme de Leonid Andreev.

Din 1980 este actrița a Teatrului Național din capitala. Aici a dat viata la zeci de personaje, cum sunt: profesoara Mihalcea din Gimnastică sentimentală de Vasile Voiculescu, Rădița din Tinerețea lui Moromete, o adaptare după Marin Preda, Luluța din Coana Chirița de Tudor Mușatescu, după Vasile Alecsandri, Elena Boruga-Jocul ielelor de Camil Petrescu, Ana-Despot Vodă de Vasile Alecsandri, Fata Lunatecă-Ploșnița de Vladimir Maiakovski, Sarmisegetuza si Tia-Titanic Vals de Tudor Mușatescu, Viola-A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, Ana-Vassa Jeleznova de Maxim Gorki. A mai jucat in Profesionistul de Dușan Kovacevic, Ondine de Jean Giraudoux, Livada de vișini de A.P. Cehov, Generația de sacrificiu de I. Valjean, Bacantele după Euripide, Omul din La Mancha după Miguel Cervantes, etc. In stagiunea 2010-2011 joaca in Sâmbătă, duminică, luni de Eduardo de Filippo.

Debutul pe marele ecran a avut loc in filmul Întoarcere la dragostea dintâi, regizat de soțul sau, Mircea Mureșan. Au urmat O lebădă iarna (rolul Lebăda), tot in regia lui Mircea Mureșan, Secretul lui Bachus (Avocata Bica Barbu), regia Geo Saizescu, in 1983, Sosesc păsările călătoare (Dr. Iulia Râmniceanu), regia Geo Saizescu, O lumină la etajul zece (Maria), regia Malvina Urșianu in 1984, Promisiuni ( Profesoara), regia Elisabeta Bostan, Racolarea (Spioana), regia George Cornea, in 1985, Vara Sentimentală (Inginera), regia Francisc Munteanu, in 1986, Liceenii Rok`n Roll (Mama Getei), regia Nicolae Corjos, in 1990, Miss Litoral (Elvira), regia Mircea Mureșan, in 1991, A doua cădere a Constantinopolului (Inginera), regia Mircea Mureșan, in 1994, Sexy Harem Ada Kaleh (Inginera), regia Mircea Mureșan in 2001.

A fost căsătorita cu actorul Sorin Postelnicu si are o fiica împreuna cu acesta, actrița Teatrului Național din București, Cesonia Postelnicu. Al doilea soț este regizorul Mircea Mureșan.

Vara sentimentala (1985):