9 IUNIE 2018

ISTORIE PE ZILE 9 Iunie

Evenimente

· 411 iIChr.: In Atena antica, guvernarea democratica e rasturnata fiind inlocuita cu un regim oligarhic. Lovitura de stat ateniana a fost rezultatul unei revolte care a avut loc în timpul Războiului peloponesiac dintre Atena și Sparta. A fost răsturnat guvernul democratic al Atenei și l-a înlocuit cu Consiliul celor patru sute, o instituție oligarhica formata din cetateni atenieni de vaza.

· 53: Împăratul roman Nero se casatoreste cu sora sa vitrega Claudia Octavia, nepoata a împăratului Tiberius, verisoara primara pe linie paterna a împăratului Caligula, fiica împăratului Claudius. Pe 9 iunie anul 62, Nero da ordin ca prima sa sotie, Claudia Octavia sa fie executata. A fost legata şi i-au fost deschise venele, într-un ritual roman tradiţional de sinucidere, dupa care i-a fost taiat capul. Potrivit lui Suetonius, ani mai târziu, Nero ar fi avut coşmaruri legate de mama lui şi de Octavia.

· 721: Are loc Bătălia de la Toulouse, in care o armata creștina condusă de Ducele Odo de Aquitania invinge o armată musulmana comandata de Al–Samh ibn Malik al-Khawlani, care asedia orașul Toulouse. Aceasta victorie a stopat inaintarea maurilor în Aquitania.

· 922 - Republica Franceză alege pe Robert I, rege al Franţei.

· 1456 - Printr-un act emis de sultanul Mahomed al II-lea, erau stipulate privilegii pentru negustorii din Cetatea Alba si din intreaga Moldova, precum si incetarea incursiunilor turcesti asupra tarii in schimbul achitarii haraciului ; documentul este probabil primul tratat moldo-turc.

· 1531 - Papa Clement al VII-lea si Francisc I semneaza Tratatul secret împotriva lui Karel al V-lea.

· 1534: Jacques Cartier este primul european care descopera fluviul Saint Lawrence din America de Nord. Jacques Cartier (31 decembrie 491- 1 septembrie 1557) a fost un explorator francez de origine bretona, care a explorat ceea ce este acum Canada. El a fost primul european care a intocmit harta Golfului Saint Lawrence și arâului Saint Lawrence, pe care a numit-o „Țara Canadas„, după numele dat de indienii iroqezi.

· 1537: Intr-o enciclica Papa Paul al III- lea declara ca indienii sunt fiinţe umane si cere interzicerea sclaviei. In 1537, Paul al III-lea a condamnat oficial sclavia in Bula papală „Deus Sublimis”. Aceasta denunțare nu a avut nici un efect asupra suveranilor din Apus, din cauza imperativelor economice și pierderea influenței politice a papalității, cauzate printre altele si de secesiunea bisericii anglicane. Interdicția a fost respectată de către Spania un timp, dar nu si de Portugalia.

· 1598: Tratatul dintre împăratul Rudolf al II-lea și Mihai Viteazul, încheiat la Mănăstirea Dealu. Domnul Țării Românești recunoaște suzeranitatea împăratului, iar Rudolf al II-lea se obligă să-i asigure subsidii pentru întreținerea armatei și recunoaște caracterul ereditar al domniei. Rudolf al II-lea, din dinastia de Habsburg (n. 18 iulie 1552, Viena – d. 20 ianuarie 1612, Praga), a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman (1576-1612), totodată rege al Boemiei și rege al Ungariei, principe al Transilvaniei (între 1599-1604) etc. Mihai Viteazul (n. 1558, Târgul de Floci – d. 9 august 1601, Turda) a fost domnul Țării Românești între 1593-1601. Pentru o perioadă (în 1600), a fost conducător de facto al celor trei mari țări medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova. Înainte de a ajunge pe tron, ca boier, a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei.

· 1798: In timpul rascoalei antibritanice din Irlanda ,rebelii irlandezi sunt invinsi in batalia de la Arklow, iar miscarea de independenta inspirata de revolutiile americana si franceza este inabusita cu cruzime de englezi.

· 1815 - Semnarea actului final al Congresului de la Viena; Franţa este redusă la graniţele din 1792; Austria obţine Galiţia, Tirolul, Triestul, Dalmaţia, Stiria, Lombardia şi Veneţia; Olanda primeşte Belgia.

· 1848 - Atentat la viata domnului Tarii Romanesti, Gheorghe Bibescu. Arestarile care au urmat au intarziat cu cateva zile izbucnirea revolutiei de la Bucuresti (9/21).

· 1848: Începutul revoluției pașoptiste în Muntenia. Adunarea de la Islaz. Ion Heliade Rădulescu citește Proclamația de la Islaz, programul revoluției din Țara Românească. Revoluţia Română de la 1848 a fost parte a revoluţiei europene din acelaşi an şi expresie a procesului de afirmare a naţiunii române şi a conştiinţei naţionale. În ţările Române s-au produs trei revoluţii în anul 1848: revoluţia din Moldova - care a fost înăbuşită de la început, cea din Muntenia, iar a treia în Transilvania. În Muntenia, revoluţia s-a bucurat, de la început, de mai mult succes decît în Moldova; una din cauze a fost mai buna organizare a ei, o alta, concursul unei părţi din administraţie şi armată. În timpul domniei lui Gheorghe Bibescu se formase, în 1843, o societate politică secretă, intitulată Dreptate-Frăţie. Din ea făceau parte tinerii patrioţi şi progresişti, dintre care mulţi studiaseră în străinătate, mai ales la Paris. În capitala Franţei izbucnise revoluţia la începutul anului 1848; conducătorii ei fagaduiseră sprijin tinerilor munteni, în cazul cînd se vor ridica împotriva asupritorilor. Mişcarea a izbucnit în Muntenia, în ziua de 9 iunie 1848, stil vechi (21 iunie 1848, stil nou) la Islaz, în judeţul Romanaţi, ale cărui autorităţi, militare şi civile, erau de partea revoluţionarilor. S-a citit Proclamaţia de la Islaz, formată din 22 de articole în care se prevedea:

    - independenţa administrativă şi legislativă,
    - separaţia puterilor,
    - egalitatea drepturilor politice,
    - alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani,
    - reducerea listei civile a domnitorului,
    - emanciparea clăcaşilor,
    - emanciparea israeliţilor şi drepturi politice pentru compatrioţii de altă credinţă,
    - dezrobirea ţiganilor,
    - instrucţiune egală,
    - înfiinţarea unor aşezăminte penitenciare,
    - crearea gărzii naţionale. La 11 iunie 1848, stil vechi (23 iunie 1848, stil nou) ştiind că a pierdut sprijinul armatei, Bibescu semnează, la Bucureşti proclamaţia de la Islaz care va deveni noua constituţie. A doua zi, ruşii au protestat prin consulul lor şi au ameninţat că vor invada ţara. În aceste condiţii, Gheorghe Bibescu abdică. Scurta perioadă de trei luni cît a durat revoluţia în Muntenia a avut totuşi urmări însemnate. Ea a produs o mişcare a maselor, o zguduire a societăţii, în special a clasei posedate, a facilitat pătrunderea ideilor de reformă socială, care-şi vor găsi mai tîrziu expresia în dispoziţiile din 1858 ale Convenţiei de la Paris şi în legile din 1863-1864 ale lui Cuza şi Kogălniceanu: securizarea averilor mănăstireşti, împroprietărirea ţăranilor şi legea învăţământului. Pe de altă parte, prin influienţa exercitată, în mai mare măsură asupra revoluţionarilor din Moldova, care formulează, utilizând proclamaţia în 22 de puncte, programul din august, şi în mai mică măsură asupra revoluţionarilor din Transilvania, ea contribuie la întărirea şi adîncirea ideii deunitate naţională. În sfîrşit, prin propaganda în Apus a fruntaşilor exilaţi, ea determină un puternic curent de opinie publică şi guvernamentală în favoarea Principatelor, curent care-şi va dovedi eficacitatea cu prilejul încheierii Tratatului şi apoi a Convenţiei de la Paris (1856, respectiv 1858). Nu este, prin urmare, exagerat a afirma că revoluţia munteana de la 1848 stă la baza României moderne.

· 1856: Vasile Alecsandri publica, in gazeta ”Steaua Dunarii”, “Hora Unirii” inspirata de vechea ”Hora a Ardealului” (1848), careia i-a refacut si largit valorea simbolica. Poezia, pusa pe o melodie de circulatie in epoca, a devenit in scurt timp imnul de lupta pentru Unirea Principatelor, imnul unitatii nationale romanesti.

· 1891 - S-a desfasurat primul turneu teatral international romanesc, la Viena, cu spectacolele: “Hamlet” (actorii: Grigore Manolescu in rolul titular, Aristizza Romanescu si Iancu Petrescu) si “Romeo si Julieta”

· 1902: Joe Horn şi Frank Hardart deschid primul restaurant ”Automat” in Philadelphia, S.U.A., cu meniuuri standardizate. A fost primul lant de fast-food.

· 1919 - Au fost stabilite relaţii diplomatice la nivel de legaţie între România şi Polonia. 1923 - România a semnat un Protocol de adeziune la Convenţia şi Statutul asupra regimului căilor navigabile de interes naţional, semnate la Barcelona, la data de 20 aprilie 1920, cu rezerva ca principiile Convenţiei să nu contravină statutul internaţional al Dunării, elaborat pe baza art. 349 al Tratatului de la Versailles din 28 iunie 1919.

· 1930: Gruparea din Partidul Liberal, condusa de Gheorghe Bratianu, favorabila restaurarii carliste, este exclusa din Partidul National Liberal. Gheorghe Bratianu va forma un partid separat: P.N.L. – Gheorghe Bratianu.

· 1934: Personajul de desene animate, Donald, creat de Walt Disney, debutează pe ecrane în filmul „Găinușa cea înțeleaptă"

· 1934: Se reiau relatiile diplomatice oficiale dintre Romania si U.R.S.S, intrerupte de catre Rusia la 31.12.1917. Problema Basarabiei crease o ruptura in relatiile romano-sovietice cand, ca represalii pentru traversarea raului Prut de catre trupele romane si din ordinul lui Lenin, ambasadorul (ministrul plenipotentiar) al Romaniei la Petrograd, Constantin Diamandy, a fost arestat, iar ulterior expulzat din Rusia. Din acel moment si pana in 1934, relatiile diplomatice dintre cele doua tari au ramas rupte. Nistrul a devenit frontiera inchisa, iar tranzitul intre cele doua tari blocat. Nu existau legaturi feroviare, postale, telegrafice si telefonice. Ultimul pod peste Nistru, cel de la Tighina-Tiraspol, a fost distrus in 1919.

· 1942: Se infiinteaza „Centrul de instructie Sarata”, unde erau trimisi legionarii care se ofereau voluntari pentru front. Maresalul Antonescu daduse ordine exprese ca acestia sa fie trimisi in prima linie a frontului.

· 1946: Regele Bhumibol Adulyadej (n.5 decembrie 1927), se urca pe tronul Thailandei. Este cunoscut sub numele de Rama al IX -lea. Este monarhul cu domnia cea mai lungă din istoria Thailandei si cea mai lunga domnie din lume.

· 1949 - Şi-a început activitatea "Societatea de ştiinte istorice şi filologice din România".

· 1959: Este lansat la apă „George Washington", primul submarin american dotat cu rachete balistice

· 1967: In timpul razboiului de sase zile arabo-israelian, Israelul cucereste de la sirieni Inaltimile Golan.

· 1990: Prima intrunire a Parlamentului Romaniei rezultat in urma alegerilor de la 20 mai 1990 (primele alegeri libere si democratice in Romania de dupa al II-lea razboi mondial) in care electoratul s-a pronuntat asupra presedintelui tarii prin vot direct, si a celor doua Camere ale Parlamentului, Camera Deputatilor si Senatul, prin vot proportional.

· 1997 - În această zi a fost prezentată oficial Saab 9-5, nava amiral la acea vreme a constructorului suedez. Prima generaţie a avut o carieră foarte îndelungată fiind pe piaţă timp de 12 ani, cu mai multe înnoiri de-a lungul timpului. Acest model a fost conceput pe platforma GM2900, fiind înrudit tehnic cu Opel Vectra şi înlocuia fostul Saab 9000. Nu degeaba fanii Saab pomenesc mereu de originile aeronautice ale mărcii din Trollhattan, versiunea sedan având un coeficient aerodinamic de 0,29, unul dintre cele mai bune la vremea sa în această clasă. În materie de motorizări. Două versiuni au fost lansate, una sedan şi una station wagon, la o diferenţă de un an una de alta. În materie de producţie modelul în două volume a fost produs în 252.236 unităţi, iar cel break în 231.357 unităţi, în total pe porţile fabricii suedeze ieşind 483.593 unităţi, doar cu puţin sub volumul predecesorului 9000, comercializat în peste 503.000 unităţi. Ultimul Saab 9-5 din prima generaţie a ieşit pe piaţă în luna Iulie 2009, iar noua generaţie a fost prezentată în Septembrie la Salonul de la Frankfrut.

· 1997: Regele Mihai şi-a reluat turneul european consacrat sprijinirii integrării României în NATO, din primul val, printr-o vizită de cinci zile în Spania.

· 1998: Inaugurarea, la Bucuresti a “Monumentului Km 0″, reconstituit si restaurat pe vechiul amplasament din fata bisericii Sfantul Gheorghe Nou.

· 1999: Iugoslavia si N.A.T.O semneaza un tratat de pace, care pune capat conflictului armat din Kosovo.

· 2005: Muzeul Memorial de la Sighet inaugurează o nouă sală ce va face cunoscută vizitatorilor „poezia din închisori" compusă de detinuții politici ai sistemului comunist. Închisoarea Sighet a fost o închisoare din orașul Sighetu Marmației, județul Maramureș, una dintre cele mai notorii închisori politice din România. Imediat după instaurarea regimului comunist în România au fost încarcerate la Sighet elitele intelectuale, politice și religioase care prezentau un pericol pentru autoritățile comuniste. Închisoarea a fost dezafectată și transformată în muzeu. În prezent ea adăpostește muzeul Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, fiind declarată monument istoric.

· 2007: Ciclisti goi-pusca demonstreaza in MONTREAL, CANADA, impotriva abuzului automobilistic. În Montreal, un eveniment neobişnuit a avut loc pe Platoul Mont-Royal. Patruzeci de ciclişti goi au marsaluit pentru a protesta faţă de abuzul de vehicule. Comentariile auzite in randul spectatorilor aflati la faţa locului au aratat ca “demonstrantii” nu s-au bucurat de susţinerea celor prezenti. Demonstraţia a fost autorizata de către un procuror, care a simţit că in acest caz nuditatea nu a avut conotatii sexuale.

Nașteri

· 1640: S-a nascut Leopold I, împărat al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană, bunicul împărătesei Maria Terezia; (d. 1705).

· 1661: S-a nascut Tarul Feodor al III- lea al Rusiei. A fost Țar al Rusiei în perioada 1676 – 1682; (d. 7 mai 1682). Feodor al III- lea Alexeievici al Rusiei (1661 – 1682). S-a născut la Moscova și a fost fiul cel mare al Țarului Alexei I al Rusiei și a primei sale soții, Maria Miloslavskaia. În 1676, la vârsta de cincisprezece ani, a urcat pe tronul tatalui sau. Înainte de Paștile din 1682, Feodor s-a îmbolnăvit grav și a murit fără să desemneze nici un moștenitor.

· 1672: S-a nascut Tarul Petru I (cel Mare) al Rusiei; (d. 1725). A condus Rusia din 7 mai (25 aprilie s.v) 1682 până la moartea sa, fiind considerat intemeietorul Rusiei moderne. Titlul complet al lui Petru a fost începând cu 1721: „Petru I, cu ajutorul lui Dumnezeu Împărat și Autocrat al întregii Rusii, Moscovei, Kievului, Vladimirului și Novgorodului; Țarul Kazanului, Țarul Astrakhanului, Țarul Siberiei, Suveranul Smolensk; Prinț al Estoniei, Livoniei, Kareliei, Tverului, Ugrei, Permului, Vlatkăi, Bulgariei și al altor principate; Suveran și Mare Duce de Nijny Novgorod, Cernigov, Riazan, Rostov, Yaroslavl, Beluzero, Udoria, Obdoria, Kondia, și Stăpân al Ținuturilor de Nord; Suveran al Iveriei și al Țărilor kartalian și georgian; și Suveran ereditar și Suzeran al Kabardiniei și al Prinților circassieni și ai munților.”

· 1781 - S-a născut inginerul George Stephenson care a construit primacale ferată publică ce utiliza locomotive cu abur. (d. august 1848)

· 1843: Bertha von Suttner, scriitoare austriacă, laureată a Premiului Nobel (d. 1914)

· 1893 - Cole Porter, compozitor celebru al multor musical-uri de pe Broadway : “Kiss me, Kate ”, “ Fifty Million Frenchman”.

· 1909 - S-a născut scriitorul Marius Mircu.

· 1914 - Jacques Fauvet, jurnalist, director al prestigiosului cotidian “Le Monde” in perioada 1969-1982 ; a scris numeroase carti, printre care ”A IV-a Republica”,”Istoria Partidului comunist francez ” (m. 1.06.2002).

· 1916 - S-a născut Les Paul (Lester William Pollfuss), chitarist american, creator al celebrei chitări Les Paul pentru compania Gibson.

· 1916: Robert McNamara, om de afaceri și politician american (d. 2009)

· 1917: Eric Hobsbawm, istoric britanic (d. 2012)

· 1939: S-a nascut soprana română Ileana Cotrubaş. Dupa o cariera de succes, Ileana Cotrubaș s-a retras de pe scenă în anul 1990, însă a continuat să predea, ținând cursuri de măiestrie și sfătuind tineri promițători printre care si Angela Gheorghiu.

· 1939 - S-a născut scriitoarea Mariana Filimon.

· 1941 - S-a născut Jon Lord, clăpar şi compozitor britanic (Deep Purple, Whitesnake). (d. 2012)

· 1941 - S-a născut Billy Hatton, basist britanic (The Fourmost).

· 1942: Mircea Coșea, politician român

· 1946 - S-a născut Stuart Edwards, chitarist britanic (Edison Lighthouse).

· 1947 - S-a născut Mitch Mitchell, baterist britanic (Jimi Hendrix Experience).

· 1948: Mircea Pospai, scriitor român

· 1949 - S-a născut Francis Monkman, clăpar britanic (Curved Air, Camel, Sky).

· 1950 - S-a născut Trevor Bolder, basist britanic (Spiders From Mars, Uriah Heep).

· 1951 - S-a născut Terry Uttley, basist britanic (Smokie).

· 1954 - S-a născut Peter Byrne, vocalist britanic (Naked Eyes).

· 1963: S-a nascut popularul actor american de cinema Johnny Depp.

· 1970: S-a nascut interpreta româncă de muzică uşoară Loredana Groza.

· 1974: Samoth, chitarist norvegian

· 1978: Adrian Diaconu, pugilist român

· 1978: Miroslav Klose, fotbalist german

· 1978: Matthew Bellamy, muzician și compozitor britanic

· 1981: Natalie Portman, actriță americană de origine ebraică

· 1993: Lidia Buble, cântăreață română

Decese

· 62: Nero da ordin ca prima sa sotie, Claudia Octavia sa fie executata. A fost legata şi i- au fost deschise venele, într-un ritual roman tradiţional de sinucidere, dupa care i-a fost taiat capul. Potrivit lui Suetonius, ani mai târziu, Nero ar fi avut coşmaruri legate de mama lui şi de Octavia.

· 68: Nero, împărat roman se sinucide (n. 37). Nero (Claudius Drusus Germanicus Caesar), (54-68 d.Hr.), a ramas in istorie ca incendiator al Romei in anul 64, facuandu-i raspunzatori de aceasta pe crestini. Este cel care a ordonat primele persecutii anticrestine din istoria Romei. A provocat sinuciderea filosofului Seneca, profesorul si mentorul sau. Nero Claudius Caesar Augustus Germanicus (n. 15 decembrie 37 – d. 9 iunie 68) a fost al cincilea împărat roman al dinastiei Iulio-Claudiene. Se presupune că a dat foc Romei in anul 64, facuandu-i raspunzatori de aceasta pe crestini Este cel care a ordonat primele persecutii anticrestine din istoria Romei. A provocat sinuciderea filosofului Seneca, profesorul si mentorul sau. Era bănuit ca ar fi violat-o pe mama lui. Nero face parte din acei împărați care au fost foarte aspru judecați în literatura antică. Doar în Grecia au existat voci preocupate de o imagine diferită; astfel, pentru Pausanias, Nero era un exemplu pentru justețea afirmației lui Platon, conform căreia marea nedreptate „nu pornește de la oameni obișnuiți, ci dintr-un suflet nobil corupt printr-o educație greșită”.

· 373: A decedat Efrem Sirul (Ephraim Sirianul) (n. cca.30) teolog si autor de imnuri în limba siriaca, venerat ca sfant în întreaga crestinatate, dar mai ales in lumea catolica, unde este recunoscut ca Doctor al Bisericii. Este considerat un clasic al literaturii de limba siriaca, o limba semitica urmasa a limbii arameice, vorbită astazi de aproximativ un milion de persoane în Orientul Mijlociu.

· 597: A decedat Sfantul Colomba d’Iona ( n.7 decembrie 521) misionar irlandez care a evanghelizat Scotia si nordul Angliei si a fondat o nou ordin monastic pe insula Iona din Arhipelagul Hebridelor in anul 563. A fost inmormantat la Downpatrick in apropiere de Belfast, in Irlanda de Nord, alaturi de Sf.Patrick si Sfanta Brigitte, sfinti patroni ai Irlandei. Sf. Colomba este sarbatorit de catolicii irlandezi la 9 iunie.

· 754: A decedat califul Abul Abbas ‘al–Saffah. A domnit din 749 pana in 754 d.Hr.) si a fost primul calif al califatului Abbasid, una dintre cele mai intinse și cele mai importante califate (dinastii islamice) din istoria islamică.

· 1361: A decedat compozitorul, teoreticianul muzical și poetul francez Philippede Vitry; (n. 31 octombrie 1291). A fost un compozitor inovatoar influent, recunoscut ca cel mai mare muzician al timpului sau. Petrarca l-a numit: „ cel mai pătrunzător și mai arzător căutător de adevăr mare filosof al epocii noastre”.

· 1870 - A murit Charles Dickens, unul dintre cei mai cititi romancieri ai lumii, creatorul unor personaje de neuitat in romane precum: “Marile sperante”, “Prietenul nostru comun” (n. 7.02.1812). Charles John Huffam Dickens (n. 7 februarie 1812 – d. 9 iunie 1870) a fost un romancier englez. Este autorul a numeroase lucrari celebre, precum Marile speranțe, Aventurile lui Oliver Twist, David Copperfield, Martin Chuzzlewit, Dombey și fiul, Timpuri grele, Dugheana cu vechituri (Pravalia cu antichități), Documentele postume ale clubului Pickwich, Nicholas Nickeby, Barnaby Rudge, Poveste despre două orașe (ultimele două, romane istorice).

· 1891: Ludvig Lorenz, fizician și matematician danez (n. 1829)

· 1912: Moare in urma unui atac de cord la Berlin, I. L. CARAGIALE, dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic si ziarist roman. Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie S.N. 13 februarie 1852, Haimanale, județul Prahova, Țara Românească, astăzi I. L. Caragiale, județul Dâmbovița, România – d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român.Este considerat a fi cel mai mare dramaturg roman si unul dintre cei mai importanti scriitori pe care i-a dat acest popor. A fost inmormantat la cimitirul Bellu din Bucuresti. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

· 1923: Prințesa Elena a Regatului Unit, fiică a reginei Victoria a Regatului Unit (n. 1846)

· 1944: A decedat omul de știință român, specialist în geologie și în exploatarea petrolului, membru al Academiei Române Ludovic Mrazec (n. 17 iulie 1867 la Craiova) A infiintat Insitutul geologic al Romaniei, al carui director fost din 1906 pana in 1928. A fost Presedinte al Academiei Romane 1932-1935. Este personalitatea care și-a pus amprenta asupra dezvoltării extraordinare înregistrate de geologia românească la începutul sec. al XX-lea. El este primul specialist român care a susținut originea organică a petrolului.

· 1949: A decedat la Viena soprana româncă originara din Basarabia, Maria Cebotari,una dintre cele mai mari soliste soprano. Maria Cebotari (nume alternativ: Cibotari, nume de familie inițial: Cibotaru[4], n. 10 februarie 1910, Chișinău, Gubernia Basarabia – d. 9 iunie 1949, Viena), a fost o cântăreață de operă română, una dintre cele mai mari soprane din lume în anii ’30 și ’40 ai secolului trecut. La numai 24 de ani, Mariei Cebotari i-a fost conferit cel mai înalt titlu onorific (în arta dramatică) existent în Germania si Austria din acel timp: Kammersängerin. A jucat în opt filme, turnate în Germania și Austria, alături de vedete ale cinematografului de atunci, inclusiv alături de soțul ei, Gustav Diessl. În România și Italia a jucat în coproducția Cătușe roșii (sau Odesa în flăcări),1942 ), cenzurată ulterior de autoritățile comuniste și redescoperită de curând într-o arhivă din Italia.

· 1973: A decedat Erich von Manstein, comandant german in timpul celui de-al doilea razboi mondial; Erich von Manstein, pe numele său complet, dar mult mai puțin cunoscut, Fritz Erich von Lewinski (n. 24 noiembrie 1887, Berlin; d. 10 iunie 1973, Irschenhausen, Bavaria) militar profesionist care devenise unul din cei mai prominenți comandanți a forțelor armate germane (Wehrmacht) în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial A fost unul din cei mai prominenți comandanți a forțelor armate germane în timpul celui de- al Doilea Razboi Mondial si a obtinut toate gradele militare posibile, până la rangul de maresal în 1942, cu toate că nu a fost membru al Partidului Nazist.

· 1974: A murit Miguel Ángel Asturias, scriitor guatemalez, laureat al Premiului Nobel (n. 1899). Miguel Ángel Asturias (n. 19 octombrie 1899; d. 9 iunie1974, Madrid) este cel mai important scriitor din Guatemala, creația sa literară fiind răsplătită cu un Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1967.

· 1978: A murit Prințul Nicolae de România, al doilea fiu al regelui Ferdinand I al României (n. 1903). Principele Nicolae al României (alternativ Nicolae Brana; n. 15 august 1903, Sinaia – d. 9 iunie 1978, Lausanne) a fost cel de-al doilea fiu al regelui Ferdinand I și al reginei Maria, fratele mai mic al regelui Carol al II-lea și unchi al regelui Mihai I al României. Principele Nicolae a jucat un rol politic activ între anii 1927 – 1930, când a făcut parte din Consiliul de Regență care conducea țara în numele regelui minor Mihai I. Nicolae a întâmpinat cu satisfacție întoarcerea fratelui său în țară și preluarea tronului României (așa-zisa Restaurație a lui Carol al II-lea), ceea ce i-a permis să se dedice pasiunilor sale. În decursul anilor 1930 s-a căsătorit cu Ioana Doletti, o femeie de statut social necorespunzător, ceea ce a creat un conflict cu Carol al II-lea, care a condus în cele din urmă la exilarea sa din România. A murit la vârsta de 75 de ani, după patru decenii de exil.

· 1997 - A murit George Manoliu, violonist şi pedagog (n.21.03.1911).

Sărbători

În calendarul ortodox: Sf Ier Chiril, arhiepiscopul Alexandriei; Dezlegare la pește
În calendarul romano-catolic: Sf. Efrem, diacon, învățător al Bisericii. Efrem Sirul (Ephraim Sirianul) (n. c. 306, d. 9 iunie 373) a fost un teolog, autor de imnuri în limba siriană, venerat ca sfânt în întreaga creștinătate, în special de Biserica Catolică unde este recunoscut ca Doctor al Bisericii. De asemenea, este considerat clasic al literaturii siriene.
În calendarul Greco-catolic: Sf. Ciril, arhiepiscop († 444). Chiril din Alexandria (n. ca. 375, Alexandria – d. 27 iunie 444, Alexandria) a fost patriarh al Alexandriei între 412-444, când orașul era la apogeul influenței sale în Imperiul Roman. Este considerat Părinte al Bisericii și Învățător al Bisericii, dar împăratul roman Theodosius II l-a condamnat pentru că se purta ca un faraon îngâmfat iar episcopii Nestorieni în Primul Conciliu de la Ephes l-au declarat eretic, numindu-l un monstru, născut și educat pentru distrugerea bisericii.
Ziua autonomiei in Arhipelagul Åland din Marea Baltica ,o regiune a Finlandei populata majoritar de suedezi.

RELIGIE ORTODOXĂ 9 Iunie

Sf Ier Chiril, arhiepiscopul Alexandriei; Dezlegare la pește

Sfântul Chiril a rămas în istoria creştinismului ca fiind un adevărat conducător, luptând cu hotărâre împotriva eresurilor. El a fost cel care a încheiat pentru totdeauna polemica arianismului şi tot el a condamnat nestorianismul la Sinodul al III-lea ecumenic pe care l-a prezidat, în secolul al IV-lea. A lăsat în urmă o bogată colecţie de scrieri privitoare la dogme, dar şi opere exegetice, apologetice, pastorale şi corespondenţe.

Născut în Alexandria, Sfântul Chiril a intrat sub tutela unchiului său, Teofil, de la vârsta de 12 ani, pentru a fi iniţiat în toate cele ale Bisericii. După ce a uimit prin înţelepciunea şi iscusinţa sa, a făcut asceză vreme de cinci ani în pustiu, alături de Sfântul Isidor Pelusiotul. A fost hirotonit diacon şi preot de către unchiul său, Teofil, şi era apropiat de acesta, participând împreună la sinodul de la Stejar. După moartea unchiului său, Sfântul Chiril a fost ales patriarh, fiind dur şi fără milă, atunci când venea vorba de respectarea Evangheliei. Novatienilor le-a închis bisericile, iar pe creştini i-a încurajat să lupte împotriva iudeilor care omorâseră mai mulţi credincioşi.

Pentru a alunga duhurile cele rele care îi îndemnau pe oameni să slujească idolilor într-un templu, a poruncit să fie aduse moaştele Sfinţilor Doctori fără de arginţi Chir şi Ioan, după cum îl învăţase Domnul în vedenie, iar duhurile au plecat.

În ultimii ani ai vieţii sale a fost un vehement apărător al creştinismului în lupta cu nestorianismul, lui datorându-i-se condamnarea lui Nestor. Sfântul Chiril este cunoscut şi pentru faptul că a formulat clar adevărul conform căruia Sfânta Fecioara Maria este „Născătoare de Dumnezeu”.

Părintele nostru între sfinți Chiril al Alexandriei a fost Patriarh al Alexandriei pe vremea când aceasta era la apogeul influenței și puterii sale în sânul Imperiului Roman. Sfântul Chiril a fost un scriitor prolific, el fiind și protagonistul principal al controverselor hristologice din secolele al IV-lea și al V-lea. A fost figura centrală a Sinodului de la Efes din 431 care a culminat cu îndepărtarea lui Nestorie din scaunul de Arhiepiscop al Constantinopolului. Sfântul Chiril este unul din Părinții Bisericii și faima sa în lumea ortodoxă i-a adus numele de „Pecete a tuturor Părinților”. Este prăznuit în Biserica Ortodoxă atât în ziua de 9 iunie cât și pe data de 18 ianuarie împreună cu Sf. Atanasie al Alexandriei.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU DEZLEGARE LA PEȘTE (pentru trei zile: 9, 10 și 11 Iunie)

A. GUSTĂRI

File de cod pescăresc

· 2 kg cod

· 175 g ulei

· 500 g roşii

· 100 ml vin

· 30 g usturoi

· 100 g bulion

· Cimbru

· Piper

· Sare

Codul se decongelează, se spală în mai multe ape, se scot fileurile şi se aşază într-o tavă cu ulei, se condimentează cu usturoi tocat, piper, sare şi cimbru.

Se toarnă restul de ulei peste peşte şi se dă tava la cuptor timp de 25 minute.

Se scoate din cuptor şi se toarnă peste peşte bulion diluat cu apă, se aşază pe fiecare fileu de cod câte o jumătate de roşie şi se dă tava din nou la cuptor timp de 15 minute.

Se serveşte rece sau cald, după preferinţă.

A. SALATE

Salată de cartofi cu macrouri

· 1 kg cartofi

· 500 g macrouri

· 200 g castraveţi în oţet

· 250 g ceapă

· 150 g măsline

· 100 g ulei

· 75 ml oţet

· Piper

· Sare

Cartofii se fierb în coajă, se curăţă şi se taie feliuţe.

Macrourile se fierb în apă cu sare, se scot fileurile şi se taie în cubuleţe; castraveţii se taie în cuburi, iar ceapa sub formă de peştişori.

Se amestecă totul, se pune uleiul şi oţetul, se potriveşte gustul de sare şi piper şi se aranjează pe un platou.

Se decorează cu măsline.

B. SOSURI

În loc de sos, pentru că nu avem nevoi în reţetele de azi, voi posta reţeta pentru mămăligă pripită.

· 200 g mălai

· 800 ml apă

· Sare

Se pune apa la fiert într-un ceaun, se adaugă sare, iar în momentul în care apa a dat în fiert se adaugă mălaiul în ploaie, amestecându-se cu un tel sau făcăleţ până ce mămăliga s-a legat.

Se micşorează flacăra şi se lasă câteva minute să fiarbă încet.

Cu o lingură de lemn se desprinde mămăliga de pe margini, se netezeşte pe deasupra şi se răstoarnă pe un platou sau pe un fund de lemn.

Atenţie: după golirea ceaunului de mămăligă acesta se va umple cu apă.

C. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Ciorbă de capete şi cozi de peşte acrită cu zeamă de varză

· 1,5 kg capete şi cozi de crap

· 150 g morcovi

· 50 g albitură

· 100 g ţelină

· 200 g ceapă

· 700 g roşii

· 150 g ulei

· 2 legături verdeaţă

· 1,5 l zeamă de varză

· Sare

Se taie zarzavatul în cuburi, ceapa se toacă mărunt, se călesc împreună în ulei, se sting cu apă şi se pun la fiert.

Când zarzavatul este aproape gata se adaugă roşiile, ce au fost curăţate de coajă şi seminţe şi tăiate cubuleţe, cât şi zeama de varză, care a fost fiartă separat.

Se potriveşte gustul de sare.

Capetele şi cozile de peşte se curăţă de solzi.

Se scoate osul amar precum şi branhiile din capete.

Se spală în mai multe ape, se adaugă la ciorbă şi se lasă la fiert 10 minute.

Când este gata se adaugă verdeaţa tocată.

D. MÂNCĂRURI

Crap pe varză

· 1 kg crap

· 2 kg varză

· 125 g ulei

· 150 ml vin

· 300 g roşii

· 30 g bulion

· Piper

· Sare

Se curăţă peştele şi se taie în bucăţi potrivite.

Varza se toacă mărunt şi se căleşte în ulei până ce se înmoaie.

Se stinge cu bulion diluat cu vin şi se condimentează cu sare şi piper boabe.

Se aşază deasupra bucăţile de peşte care au fost presărate cu sare şi unse cu ulei şi se dă vasul la cuptor.

După 30 minute se aşază peste varză şi peşte felii de roşii şi se dă vasul, din nou la cuptor, pentru 15 minute.

Se serveşte cald cu mămăliguţă fierbinte.

E. DULCIURI

Desert ultrarapid cu fulgi de ovăz
* fulgi de ovăz

· miere (sau zahăr dacă nu ai miere)

· nuci măcinate

· coajă de lămâie rasă

· Scorţişoară

· Stafide

· Cacao

Se amestecă toate ingredientele în proporţia dorită (în funcţie de persoană: mai mult sau mai puţin dulce, mai aromat sau deloc, mai vârtos sau mai fluid...), cu o cană de apă fiartă şi răcită (sau chiar fierbinte).

Este un desert delicios şi natural făcut fără cuptor pe care îl pregătesc de câte ori n-am timp şi vreau sa mănânc ceva dulce, special.

A. GUSTĂRI

Icre


	50 g icre, 1/4 kg untdelemn, 1-2 linguri de lămâie, 4-5 linguri apă, o linguriţă rasă mustar. Icrele proaspete, fără să se spele, se sărează puţin, se lasă 2-3 zile la frigider şi apoi se pregătesc. La congelator, se pot păstra în acest fel în pungă timp îndelungat. Icrele proaspete se pun într-un castron, împreună cu o linguriţă zeamă de lămâie sau 5-6 picături de oţet sau o linguriţă rasă de muştar, se bat bine cu furculiţa după care începe turnarea untdelemnului, ca să se lege. Nu se pune nici franzelă, nici griş, deoarece le denaturează gustul şi aspectul. Substanţa acră emulsionează rapid untdelemnul, evitând astfel separarea lui. Untdelemnul se toarnă exact ca şi la maioneză, din sticla cu dop subţire, bătând încontinuu cu furculiţa. Când devin prea tari, se adaugă câte o linguriţă cu apă rece, care le înmoaie, încorporându-se mai bine untdelemnul. Substanţa acră le albeşte şi le face mai pufoase. Treptat se adaugă 4-5 linguri cu apă, care le înmoaie şi le înmulţeşte. Se poate pune şi ceapă rasă fin, după gust. Salata se aşază pe platou, se ornează cu măsline, cu raze subţiri din gogoşari şi cu felii de lămâie cu marginea crestată.

B. SALATE

Salată de ton

Ingrediente:
o cutie ton in ulei, o cutie porumb medie, un borcănel ceapă mică murată, orez bob lung (2 punguliţe Uncle Ben's 75 g.), zeama 1 lămâie, piper

Mod de preparare:
Se fierbe orezul, de preferat cel cu bob lung, să nu se lipească. Se amestecă orezul fiert cu tonul (cu tot cu ulei - există şi ton în ulei cu lămâie şi piper), zeama de la 1 lămâie, ceapa murată, porumbul şi piperul.

C. SOSURI

Nu e nevoie de sos preparat separat în acest meniu.

D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Borş pescăresc – reţetă culeasă din Deltă

Ingrediente:

* peşte mărunt: caras, oblete, biban, roşioară etc = circa 2..3 kg
borş de casă = 2..3 kg.
* zarzavaturi după gust şi posibilităţi: morcov, ceapă, ardei gras, roşie etc.
ardei iute , 4 roşii , usturoi ,
* peşte mare: crap, ştiucă , şalău , somn , sturion. = circa 3..4 kg în total (adică curăţat, porţionat, fără capete şi cozi)

Preparare:
Într-un ceaun/oală mare se pun circa 6..8 litri de apă (apa de Dunare era ideală dar e poluată)
Se pun la fiert peştii mici , curăţaţi de solzi şi maţe, se lasă la fiert până cade carnea de pe oase, apoi se scot cu o strecurătoare şi se dau la pisici.
În apa rămasă se pune ardeiul iute tocat şi zarzavaturile tăiate mărunt , sau întregi dacă vreţi să le scoateţi la urmă.
Când zarzavaturile sunt aproape fierte se adaugă borşul şi peştele mare, tăiat bucăţi, curăţat etc.
Se lasă până se fierbe acest peşte.
Se potriveşte din sare şi oţet/borş.
Între timp se prepară samursacul: se coc 4 roşii pe plită , se curăţă de coajă şi se adugă într-un mujdei de usturoi făcut doar din usturoi, apă şi sare.

Se freacă aceste roşii în mujdei până se omogenizează.
Când e gata borşul , se scot bucaţile de peşte mare din el pe un castron separat şi acesta va fi felul 2.
Borşul se mănâncă cu mămăligă, apoi se mănâncă peştele fiert cu mujdeiul respectiv.
Atenţie: borşul e cu atât mai bun , cu cât se folosesc mai multe specii de peşte , iar o bucată de sturion e secretul acestui borş.
Nu se pun capete şi cozi în acest borş.
peşte mărunt = sub 12..15 cm/buc
peşte mare = restul

E. MÂNCĂRURI

Mâncare de crap

Ingrediente: 1 peşte de peste 1 kg, ulei, 20-25 bucăţi de arpagic, 2-3 căţei de usturoi, 1 lingură făină, 2 pahare de vin, 1 foaie de dafin, pătrunjel verde tocat, sare, piper.

Se curăţă crapul; se spală, se taie în felii potrivit de mari, se sărează şi se lasă puţin deoparte.

Separat, arpagicul opărit se căleşte cu puţin uiei; când se îngălbeneşte se adaugă făina, se lasă să se rumenească uşor şi se stinge cu vin. Se adaugă foaia de dafin şi usturoiul. După ce a fiert 10-15 minute, se pune peştele, se potriveşte de sare şi de piper şi se lasă să fiarbă încet, până este gata.

La servit se scot căţeii de usturoi. Mâncarea trebuie să fie caldă când se aduce la masă. Se pregăteşte la fel linul, ştiuca sau alt peşte mai mare.

F. DULCIURI

Prăjitură de post cu nucă

Aveţi nevoie de: 1/4 cană de ulei, 1- 1/2 cană de zahăr, 2 căni de apă, 3 căni de făină, 3-4 linguri de gem, 1/2 cană de nuci pisate, 1 praf de copt şi o linguriţă de bicarbonat stins, 3-4 linguri de cacao, o sticluţă de esenţă rom, un vârf de cuţit de sare.

Pentru prepararea compoziţiei se amestecă toate ingredientele: uleiul, zahărul, apa, făina, apoi gemul, nucile pisate, cacaoa, romul, sarea şi praful de copt şi bicarbonatul stins până se face o compoziţie omogenă.

Se unge tava cu ulei, se tapetează cu făină şi apoi se toarnă toată compoziţia şi se pune la cuptor. Dupa ce s-a copt la foc domol, se pune deasupra o glazură formată din: 12 linguri de zahăr, 7 linguri de apă şi 3 linguri de cacao.

Se toarnă calduţă peste prăjitură.

Prajitura se taie în pătrate mici sau romburi şi se ornează cu nucă de cocos.

ARTE 9 Iunie

INVITAȚIE LA OPERĂ 9 Iunie

Cu Ileana Cotrubaș

Nunta lui Figaro

Boema

MARIA CEBOTARI

Maria Cebotari - Sempre Libera:

MUZICĂ 9 Iunie

Philippe de Vitry

COLE PORTER

Les Paul (Lester William Pollfuss), chitarist american, creator al celebrei chitări Les Paul pentru compania Gibson

Jon Lord, clăpar şi compozitor britanic (Deep Purple, Whitesnake).

Billy Hatton, basist britanic (The Fourmost).

Billy Hatton and The Fourmost:

Stuart Edwards, chitarist britanic (Edison Lighthouse).

Mitch Mitchell, baterist britanic (Jimi Hendrix Experience).

MITCH MITCHELL Drum Solo

Francis Monkman, clăpar britanic (Curved Air, Camel, Sky).

Curved Air - Airconditioning ( Full Album ):

Trevor Bolder, basist britanic (Spiders From Mars, Uriah Heep).

Legendary bassist Trevor Bolder:

Terry Uttley, basist britanic (Smokie).

Smokie - Till You Follow Me (by Terry Uttley):

Peter Byrne, vocalist britanic (Naked Eyes).

The Very Best Of Naked Eyes [Full Album]:

LOREDANA GROZA

Matthew Bellamy, muzician și compozitor britanic

Lidia Buble, cântăreață română

MARIA CEBOTARI

Maria Cebotari - Mozart, Concert Aria KV 416:

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Geminiani Concerti Grossi | Classical Baroque Music HD

melodii romanesti vechi, dar superbe 2

Billy Vaughn Golden Waltzes (1961) GMB

Romantic Piano Music

LAS MEJORES ORQUESTAS DE TODOS LOS TIEMPOS (Parte 4). Selección de Cecil González

POEZIE 9 Iunie

Vasile Alecsandri

Biografie

Poet, prozator și dramaturg (n. 21 iulie 1821, Bacău — d. 22 august 1890, Mirceşti, judeţul Iaşi). Provine dintr-o familie boierească de curînd ridicată la o poziție de oarecare însemnătate; fiu al medelnicerului Vasile Alecsandri (ajuns mai tîrziu vornic) și al Elenei.

A studiat în casa părintească cu călugărul maramureșean Gherman Vida și la pensionul francez al lui Cușnim, apoi, între 1834 și 1839, la Paris, unde se consacră mai ales literaturii, după cîteva încercări nereușite în domeniul medicinei, în cel juridic și cel ingineresc. După înapoierea în Moldova, participă la toate inițiativele tovarășilor săi de generație: director al Teatrului din Iași împreună cu C. Negruzzi şi M. Kogălniceanu. A luat parte la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova, redactînd unul din documentele ei programatice și a petrecut un an de exil în Franța. Înapoiat în țară, ia parte la luptele pentru Unirea Principatelor Moldova şi Muntenia, se numară printre devotații lui Al. I. Cuza și e trimis de acesta în Franța, Italia și Anglia, pentru a determina marile puteri să recunoască faptul dublei sale alegeri.

Deputat și ministru în mai multe rînduri, e ministru al României la Paris între 1885 și 1890. Ca scriitor, a debutat în 1840, cu nuvela Bucheti, publicată în "Dacia literară", și cu pieseta "Farmazonul din Hîrlău". După cîteva încercări în limba franceză, ca poet de limba română apare pentru prima dată în 1843 în Calendar pentru poporul românesc. Alecsandri e un scriitor angajat, inspirat de marile probleme ale epocii și, în același timp, un artist subtil, observînd lumea înconjurătoare fără scepticism, dar și fară exagerate iluzii, tinzînd în domeniul expresiei spre o senină clasicitate. Pastelurile, o parte din legende și proza memorialistică au rezistat cu succes trecerii timpului.

Anii directoratului la Teatrul din Iași (1840-1842) sunt un exemplu al seriozității și puterii de muncă a tînărului scriitor. În istoria internă a personalității lui Alecsandri cîteva evenimente au jucat un rol determinant: dragostea pentru Elena Negri (sfîrsită tragic în 1847), care l-a încurajat în rolul de poet național, dar i-a deschis și sursele, chiar dacă nu foarte profunde ale lirismului intim. Alecsandri este cel mai cuprinzator dintre scriitorii generației sale, exprimîndu-i nu numai năzuințele patriotice, ci și descoperirile din continentul vieții intime și încercîndu-și puterile în aproape toate genurile și speciile literare fundamentale. Alecsandri călătorește cu diferite prilejuri prin Moldova, Muntenia, Bucovina și Transilvania, în partea europeană a Turciei, în Italia, Austria, Germania, Franța, Spania, Anglia, nordul Africii, din plăcere personală, pentru a o însoți pe Elena Negri, plecată în căutarea unei clime mai favorabile sănătații sale zdruncinate, sau cu însărcinări oficiale. Fiecare din aceste călătorii, lasă urme în creația sa, în proză sau în versuri și se tipărește pe ecranul experienței omenești ce-i definește personalitatea publică și intimă. Descoperirea poeziei populare, care are loc cu ocazia unei asemenea călătorii, va marca profund destinul său de scriitor și va avea consecințe incalculabile asupra întregii dezvoltări a literaturii noastre din secolul trecut și de mai tîrziu.

Prin traducerile în limbile franceză, germană, engleză ale poeziilor populare sau ale unora din poeziile originale, Alecsandri se numară și printre primii noștri scriitori moderni a căror operă a devenit accesibilă străinătății.

Poeziile, cărora autorul însuși le-a acordat, în conformitate cu gustul și cerințele epocii, calitatea principală în cuprinsul operei, au fost structurate, în cîteva cicluri mai mult sau mai puțin unitare sub aspectul tematicii, al principalelor caracteristici stilistice și al epocii în care au fost scrise. Primele sunt cele inspirate din poezia populară, "Doinele". Al doilea grup de poezii, "Lăcramioare", apărute pentru prima dată în volumul din 1853, cuprinde partea cea mai mare a poeziei erotice a lui Alecsandri, Jurnalul poetic al dragostei pentru Elena Negri, Lăcrămioarele demonstrează mai curînd muzicalitatea versului alecsandrinian, decît aderența lui la lirica de confesiune; expresia e de aceea adeseori stîngace. Ciclurile de poezii intitulate "Suvenire" (1853) și "Margăritarele" (1863) au mult mai puțină unitate decît cele precedente. Deceniul al șaptelea al secolului al XlX-lea reprezintă un moment de cotitură în viața și creația lui Alecsandri. Pastelurile, Legendele și Ostașii noștri lărgesc și aprofundează, în același timp, inspirația folclorică, ce va rămîne una din constantele creației sale. Pastelurile, poezii descriptive, apărute, în marea lor majoritate, mai întîi în Convorbiri literare reconstituie în cheie poetică succesiunea anotimpurilor într-un peisaj românesc.

Poet grațios și echilibrat, discret, dar vibrînd în fața frumuseții, atent la armonia ansamblului și fin cizelator de imagini surprinse fugitiv în evanescența anotimpurilor (Iarna, Sania, Malul Siretului), sensibil la farmecul naturii genuine, dar și la sugestiile rafinate ale unui obiect de artă, Alecsandri rezistă cel mai bine trecerii timpului tocmai în asemenea poezii în care manifestă calitatea reală a talentului său, răspunzînd totodata unei nevoi de armonie înnăscută sufletului omenesc.

T. Maiorescu, într-un text din 1886, sintetizează într-o formulă pregnantă și acceptabilă pînă azi însemnătatea operei lui în ansamblu: “În Alecsandri vibrează toată inima, toată mișcarea compatrioților săi, cîtă s-a putut întrupa într-o formă poetică în starea relativă a poporului nostru de astăzi. Farmecul limbei române în poezia populară, el ni l-a deschis; iubirea omenească și dorul de patrie în limitele celor mulți dintre noi el le-a întrupat; frumusețea proprie a pămîntului nostru natal și a aerului nostru el a descris-o; […] Cînd societatea mai cultă a putut avea un teatru în Iași și București, el a răspuns la această dorință, scriindu-i comedii și drame; cînd a fost chemat poporul să-și jertfească viața în războiul din urmă, el singur a încălzit ostașii noștri cu raza poeziei. A lui liră multicordă a rasunat la orice adiere ce s-a putut deștepta din mișcarea poporului nostru în mijlocia lui. “

Hora unirii

Hai sa dam mâna cu mâna
Cei cu inima româna,
Sa-nvârtim hora fratiei
Pe pamântul României!

Iarba rea din holde piara!
Piara dusmania-n tara!
Între noi sa nu mai fie
Decât flori si omenie!

Mai muntene, mai vecine,
Vina sa te prinzi cu mine
Si la viata cu unire,
Si la moarte cu-nfratire!

Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi si la durere.
Unde-s doi, puterea creste
Si dusmanul nu sporeste!

Amândoi suntem de-o mama,
De-o faptura si de-o seama,
Ca doi brazi într-o tulpina,
Ca doi ochi într-o lumina.

Amândoi avem un nume,
Amândoi o soarta-n lume.
Eu ti-s frate, tu mi-esti frate,
În noi doi un suflet bate!

Vin' la Milcov cu grabire
Sa-1 secam dintr-o sorbire,
Ca sa treaca drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,

Si sa vada sfântul soare
Într-o zi de sarbatoare
Hora noastra cea frateasca
Pe câmpïa româneasca!

Dimineata

Zori de ziua se revarsa peste vesela natura,
Prevestind un soare dulce cu lumina si caldura,
În curând si el apare pe-orizontul aurit,
Sorbind roua diminetii de pe câmpul înverzit.

El se-nalta de trei suliti pe cereasca mândra scara
si cu raze vii saruta june flori de primavara,
Deditei si viorele, brebenei si toporasi
Ce razbat prin frunze- uscate si s-arata dragalasi.

Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de munca.
Pasarelele-si dreg glasul prin huceagul de sub lunca.
În gradini, în câmpi, pe dealuri, prin poiene si prin vii
Ard movili buruienoase, scotând fumuri cenusii.

Caii zburda prin ceairuri; turma zbiara la pasune;
Mieii sprinteni pe colnice fug gramada-n repejune,
si o blânda copilita, torcând lâna din fuior,
Paste bobocei de aur lâng-un limpede izvor.

Fântâna

Pe cararea înflorita, care duce la fântâna,
În stergar si în catrinta, merge-o sprintena româna;
Ea la brâu-i poarta furca si la sân un pruncusor,
Cu gurita lui lipita de al laptelui izvor.

Nevastuica trece iute, torcând lâna din fuioare
si sucind fusul vârtelnic ce-o atinge la picioare.
Pasarelele-mprejuru-i zbor voioase si cântând,
Ea zâmbeste si tot merge, pruncusoru-i sarutând.

Iata,-ajunge la fântâna, s-acolo se întâlneste
C-un drumet din lumea-ntreaga, care lung la ea priveste,
Apoi cumpana o pleaca, apoi scoate la lumina
si vecinei sale-ntinde o cofita, alba, plina.

Româncuta multumeste, sufla-ncet peste cofita
si cu apa ne-nceputa uda rumena-i gurita;
Iar drumetul dupa dânsa bea, fugarul îsi adapa
si se jura ca pe lume nu-i asa de dulce apa.

Dragoste Muta - Adrian Paunescu

Singura iubire - Adrian Păunescu

TEATRU/FILM 9 Iunie

De Ion Luca Caragiale

Biografie Ion Luca Caragiale

1852 La 1 februarie, in satul Haimanale (astazi I. L.Caragiale), judetul Dambovita, Romania, s-a nascut Ion Luca Caragiale, fiul lui Luca Caragiale si al Ecaterinei. A fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic si ziarist român. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români.

1859-1860 Luca, tatal viitorului dramaturg si prozator, exercita profesiade avocat la Ploiesti, unde s-a stabilit cu intreaga familie. Ion invata primele slove cu dascalul Haralambie de la Biserica Sf. Gheorghe.

1860-1864 Invata la scoala Domneasca din Ploiesti (clasele II—IV). La limba romana are ca dascal pe Basiliu Dragosescu, caruia, peste ani, ii poarta un deosebit respect. „In trei ani m-a invatat, cu litere strabune, limba romaneasca cata o stiu pana in ziua de azi, ca, mai mult, dupa el, nici n-am mai avut unde invata”.

1864-1867 Absolveste prima clasa de gimnaziu in particular si urmatoarele trei la gimnaziul „Sfintii Petru si Pavel” din Ploiesti.

1868-1870 Este inscris la Conservatorul din Bucuresti, clasa de „declamatie si mimica” a unchiului sau, Costache Caragiale. Il cunoaste pe Mihai Eminescu, sufleur in trupa lui Pascaly.

1870 De la 20 iunie pana la 24 octombrie, copist la Tribunalul Prahova.

1871-1872 Al doilea sufleur si copist la Teatrul National din Bucuresti.

1873-1875 Primele incercari literare publicate in revista "Ghimpele", sub pseudonimul "Car" sau "Palicar". Cu numele intreg semneaza, pentru prima oara, in "Revista Contemporana", poemul "Versuri".

1876-1877 Corector la ziarul "Unirea democratica". Scoate "Claponul" si impreuna cu Frederic Damé, "Natiunea romana".

1877-1878 Fara semnatura, publica in "Romania libera" seria de foiletoane "Cercetare critica asupra teatrului romanesc". La propunerea lui Eminescu, incepe colaborarea la "Timpul". Se reprezinta tragedia in versuri "Romainvinsa", de D. Parodi, tradusa de I. L. Caragiale.

1879 La 18 ianuarie, la Teatrul National din Bucuresti, are loc prima reprezentatie a comediei "O noapte furtunoasa". Piesa este publicata in "Convorbiri literare". In acelasi an, in cercul literar al "Junimii", citeste "Conu Leonida in fata cu reactiunea" si un numar de "Aforisme".

1881 Paraseste ziarul "Timpul". Este numit de V. A. Urechia, Ministrul Instructiei Publice, revizor scolar in judetele Suceava si Neamt.

1882 Revizor scolar in Arges-Valcea.

1884 Se joaca in premiera opera-bufa "Hatmanul Baltag", scrisa in colaborare cu Iacob Negruzzi. Functionar la Regie, unde o cunoaste pe Maria Constantinescu. La aniversarea "Junimii" citeste, pe data de 6 octombrie, "O scrisoare pierduta". Prima reprezentatie a comediei are loc la 13 noiembrie la Teatrul National din Bucuresti.

1885 Nasterea lui Mateiu Caragiale. Premiera comediei "D-ale carnavalului" (un juriu prezidat de V. Alecsandri, o distinge cu un premiu). Colaboreaza cu articole la "Vointa nationala".

1888 Director al Teatrului National din Bucuresti.

1889 Se casatoreste cu Alexandrina Burrelly, fiica arhitectului Gaetano Burrelly. La "Editura Socec", apare volumul "Teatru", prefatat de Titu Maiorescu. La moartea lui Eminescu, publica in "Constitutionalul", necrologul "In Nirvana". Face parte din Comitetul de ridicare a unui monument in memoria marelui poet.

1890 Prima reprezentatie a dramei "Napasta".

1891 Academia Romana respinge propunerea de acordare a Premiului Heliade-Radulescu volumelor "Teatru" si "Napasta", dupa discursul dusmanos al lui Dimitrie A. Sturdza, care-l acuza pe Caragiale de imoralitate si de calomnierea valorilor nationale.

1892 Ruperea legaturilor cu cercul "Junimea", ruptura marcata de conferinta tinuta de scriitor la Ateneu, "Gaste si gasti literare", si de articolul "Douanote", in care il acuza pe Maiorescu de falsificarea textelor eminesciene.

1893 Prima serie a revistei umoristice bisaptamanale "Moftul roman", pe care o scoate impreuna cu Anton Bacalbasa. I. L. Caragiale conferentiaza la "Clubul Muncitorilor". Se naste fiul sau, Luca.

1894 Apare revista "Vatra", condusa de Slavici, Cosbuc si Caragiale. I se naste o fiica, Ecaterina.

1895 Conduce pentru cateva luni restaurantul garii Buzau (anterior deschisese, in asociatie, o berarie in Bucuresti).

1896 Colaboreaza la "Ziua" (organ al Partidului radical). Apare volumul "Schite usoare". Conduce suplimentul literar al ziarului "Epoca".

1897 In "Biblioteca pentru toti", publica "Notite si fragmente literare" (nr. 121—122).

1899 Ocupa postul de registrator-sef in Administratia Regiei Monopolurilor Statului. Incepe seria de "Notite critice" din "Universul".

1900 Face parte din Comitetul sarbatoririi semi-mileniului lui Gutenberg, cu acest prilej tinand un cuvant aniversar, in care pune in lumina rolul pe care-l au tipografii in cultura.

1901 Este sarbatorit, intr-un cerc de prieteni, cu prilejul a 25 de ani de activitate literara (eveniment marcat printr-un unic si original numar de revista intitulat: "Caragiale"). Aparitia celei de-a doua serii a "Moftului roman", precum si a volumului "Momente".

1902 Castiga procesul de calomnie pe care I. L. Caragiale l-a intentat lui C. A. Ionescu-Caion, care-l acuzase ca a plagiat "Napasta" dupa autorul maghiar Istvan Kemeny, scriitor inexistent. Pentru a doua oara Academia refuza sa-l premieze (este prezentat volumul "Momente").

1904 Calatoreste in Italia si Franta.

1905 Se stabileste la Berlin. Se imprieteneste cu Paul Zarifopol, ginerele lui Gherea. Proiectul unei noi piese: "Titirca, Sotirescu & C-ia".

1906 Publica in ziarul anti-monarhic "Protestarea", la 28 iunie, satira in versuri "Mare actor! Mari gogomani".

1907 In ziarul "Die Zeit" din Viena apare prima parte din articolul "1907", din primavara pana-n toamna, publicat integral in tara, sub forma unei brosuri. Pe aceeasi tema, fabulele din "Convorbiri".

1908 La "Editura Minerva" apar cele trei volume de "Opere complete".

1910 La "Editura Adevarul", se tipareste ultimul volum al lui I. L. Caragiale, "Schite noua".

1912 Refuza sa participe la sarbatorirea organizata cu prilejul jubileului de 60 de ani. In zorii zilei de 9 iunie moare in urma unui atac de cord, in locuinta sa de la Schoneberg, Berlin. Sicriul cu ramasitele sale pamantesti sunt aduse in tara la 18 noiembrie si depuse la Biserica Sf. Gheorghe. La 22 noiembrie este reinhumat in cimitirul Bellu, alaturi de Eminescu si Cosbuc.

Film romanesc - D'ale carnavalului (1958):