AM SELECȚIONAT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ DE PE INTERNET ACESTE MATERIALE DESPRE 10 IUNIE 2018

ISTORIE PE ZILE 10 Iunie

Evenimente

·         1415: Prima mențiune documentară a funcției de „spătar" în Țara Românească (atribuțiile acestuia erau comanda armatei și prezentarea însemnelor autorității domnești la ceremonii).

·         1574: Are loc batalia dintre moldoveni si turci de la Iezerul Cahului, in care  Ioan Voda cel Viteaz  este infrant.  Ioan Vodă Viteazul, numit şi Armeanul (mama sa fusese armeancă) sau, mai tîrziu, Ioan Vodă cel Cumplit, era strănepot al lui Ştefan cel Mare, Bătălia dintre moldoveni şi turci de la Iezerul Cahulului. Ioan Voda cel Viteaz s-a predat şi a fost ucis pe 14 iunie. Unele cronici vechi îl prezintă ca pe un tiran, dar istoricii moderni îi fac un portret mai măgulitor, recunoscandu-i marele merit de a se fi împotrivit turcilor şi afirmînd că era foarte îndrăzneţ şi viteaz, fiind, de aceea, foarte iubit de soldaţi şi de popor dar, din păcate, nu şi de boierime şi cler. Pentru numeroşii boieri intriganţi, un domn cu o fire aprigă nu era un conducător comod, după cum nici pentru acesta veşnicele sforării şi comploturi ale dregătorilor nu erau uşor de suportat. Ioan Vodă a ales să fie aspru cu boierii şi mai îndurător şi grijuliu cu cei din păturile de jos, care aveau mult mai multă nevoie de ocrotire. El obţinuse tronul Moldovei în 1572 - unde se obţinea la acea vreme, adică de la turci, cu ajutorul averii strînse în tinereţe, cînd făcuse negoţ cu pietre scumpe. În 1574, însă, turcii i-au cerut să dubleze suma plătită drept tribut. Ioan Vodă a convocat Divanul şi i-a convins pe boieri să se împotrivească cererii sultanului. Situaţia politică era de aşa natură, încît voievodul n-a putut găsi alţi aliaţi decît cazacii zaporojeni - o populaţie din zona Nistrului - care i-au trimis în ajutor o ceată de 1.200 de oameni. Cu ei şi cu armata sa de moldoveni, Ioan Vodă a pornit războiul împotriva turcilor. După un şir de victorii răsunătoare ale domnitorului moldovean, care l-au înspăimîntat pe sultanul Selim, acesta a trimis împotriva lui o armată zdravănă, alcătuită din turci cărora li se adăugaseră tătari şi valahi. Aceştia din urmă doreau să-l înlăture pe Ioan Vodă pentru a-i da tronul unui pretendent, Petru, frate cu domnitorul valah Alexandru. Ioan Vodă se instalase la Huşi, de unde putea veghea mai bine asupra graniţelor. Aflînd de venirea turcilor, domnitorul trimise pe pîrcălabul Sucevei, Ieremia, în fruntea unei avangarzi, să-i împiedice pe turci să treacă Dunărea şi să-l ţină la curent cu evoluţia situaţiei. Trimisul, însă, despre care se spune că ar fi fost plătit de duşmani cu 30.000 de galbeni, l-a înşelat pe domnitor: i-a spus că ajunsese prea tîrziu pentru a-i opri pe turci şi că aceştia ar avea o armată destul de mică. A fost prima trădare.  Pe baza acestor informaţii false, în lipsa altora mai exacte, Ioan Vodă a pornit împotriva otomanilor. Bătălia s-a dat la Obluciţa, “lângă iezerul Cahulului” la 10 iunie 1574. Poate ar fi avut, totuşi, şanse să învingă, dacă n-ar fi survenit o a doua şi apoi o a treia trădare. În ajunul bătăliei, o parte dintre boieri, avîndu-i în frunte pe marii vornici Murgul şi Bilai, au trecut de partea turcilor, iar a doua zi, cînd se dădu semnalul atacului, “Boierimea moldoveană, în frunte cu Ieremia Pîrcălabul, plecă steagurile şi, punînd cuşmele în vîrful suliţelor şi săbiilor, trecu şi ea de partea duşmanului” .  Poate ar fi avut, totuşi, şanse să învingă, dacă n-ar fi survenit o a doua şi apoi o a treia trădare. În ajunul bătăliei, o parte dintre boieri, avîndu-i în frunte pe marii vornici Murgul şi Bilai, au trecut de partea turcilor, iar a doua zi, cînd se dădu semnalul atacului,“Boierimea moldoveană, în frunte cu Ieremia Pîrcălabul, plecă steagurile şi, punînd cuşmele în vîrful suliţelor şi săbiilor, trecu şi ea de partea duşmanului” . Lupta a fost cumplită; dupa trei ciocniri soldate cu numeroşi morţi în ambele tabere, Ioan Vodă s-a retras pe un deal, în satul Roşcani, unde a fost înconjurat de turci. Nemaiputînd rezista asediului, din pricina lipsei de apa, Ioan a hotărît să se predea. Atît Ahmed Paşa, comadantul oştii turceşti, cît şi Petru, pretendentul la tronul Moldovei, au jurat solemn că vor cruţa viaţa tuturor cazacilor şi moldovenilor. Dar, odată ajuns în cortul căpeteniei turcilor, Ioan Vodă a fost înjunghiat, apoi i s-a tăiat capul, iar trupul lui, legat de două cămile, a fost rupt în bucăţi. Ostaşii care rămăseseră alături de el au fost măcelăriţi. Lupta a fost cumplită; dupa trei ciocniri soldate cu numeroşi morţi în ambele tabere, Ioan Vodă s-a retras pe un deal, în satul Roşcani, unde a fost înconjurat de turci. Nemaiputînd rezista asediului, din pricina lipsei de apa, Ioan a hotărît să se predea. Atît Ahmed Paşa, comadantul oştii turceşti, cît şi Petru, pretendentul la tronul Moldovei, au jurat solemn că vor cruţa viaţa tuturor cazacilor şi moldovenilor. Dar, odată ajuns în cortul căpeteniei turcilor, Ioan Vodă a fost înjunghiat, apoi i s-a tăiat capul, iar trupul lui, legat de două cămile, a fost rupt în bucăţi. Ostaşii care rămăseseră alături de el au fost măcelăriţi.

·         1793: Se deschide in Paris, Muzeul Jardin des Plantes. Un an mai târziu, acestadevine prima gradina zoologica publica.

·         1794: În timpul revoluției franceze, iacobinii ii aresteaza pe  liderii  girondini  si  preiau  puterea,  instaurand  dictatura revoluționară. Incepand cu punerea in aplicare a legii din  22 prairial (10 iunie 1794), se instituie perioada revolutiei cunoscuta sub numele de „Marea Teroare”. Legea din 10 iunie  1794  a  simplificat foarte mult proc edurile de punere sub acuzare a asazisilor dusmani ai revolutiei, a suprimat apararea invinuitilor si a declansat un val masiv de executii.

·         1805: Ia sfarsit Primul  Război  Tripolitanian, sau Războiul Coastei Barbare (1801- 1805), cel dintai dintre cele două războaie purtate  între Statele Unite șicele patru state nord-africane, cunoscute sub numele generic de  „StateleBarbare”. Trei dintre acestea au fost provincii nominale ale Imperiului Otoman,  practic autonome: Tripoli, Alger și Tunis, iar al patrulea era  Sultanatul independent al Marocului. Războiul a fost provocat de piratii din aceste state nord-africane,  care confiscau  navele comerciale americane și sechestrau echipajele, cerand răscumpărari uriase. Președintele american Thomas Jefferson a refuzat să plătească rascumparari, ordonand   prima acțiune militară în țări străine,  dupa ce aceasta a fost autorizata de Congres. Sub presiunea  blocadei și a raidurilor americane si a pericolului ocuparii orasului Tripoli  Pasa de Tripoli, Yusuf Karamanli, a semnat un tratat prin care se  încheiau ostilitățile,  partile  consimtind eliberarea tuturor prizonierilor, respectiv 300 de americani si circa  o mie de supusi tripolitani.  Pasa de Tripoli a primit de la Statele Unite ale Americii, suma șaizeci de mii de dolari.

·         1847: In S.U.A. incepe publicarea  ziarului Chicago Tribune.

·         1848: In Tara Romaneasca s-a constituit “Comitetul revolutionar”,  compus din Ion Ghica, Nicolae Balcescu, Constatin Balcescu, Al.G. Golescu (Negru), C.A. Rosetti, 
Dumitru si I. C. Bratianu, Cezar Bolliac, Stefan Golescu, Nicolae Golescu, Ion Heliade Radulescu si Ion Campineanu.

·         1878: Se constituie Liga  de la Prizren pentru apararea drepturil;or albanezilor, dupa ce, in urma Razboiului ruso-romano-turc din 1877, marile puteri au recunoscut autonomia nationalitatilor din Imperiul Otoman,cu exceptia  albanezilor( protocoalele de la Londra. Dupa Tratatul de la San Stefano incheiat in 1878 intre  Rusia si Turcia, jumatate din pamanturile locuite de albanezi au trecut in posesia tarilor balcanice vecine (in  sud  grecilor in  nord sarbilor si in est,bulgarilor). Liga albanaeza de la  Prizren si-a propus reunificarea intr-un singur stat a tuturor teritoriilor albaneze, dar a fost destramata de marile puteri europene si Imperiul Otoman.

·         1907: Printul italian  Borghese şi alţi patru concurenţi au plecat din  Beijing, au traversat desertul Gobi, Mongolia, stepele ruseşti să ajungă la Moscova şi  pină în Europa la  Paris. Toate acestea evident fără un GPS, dar si fără o hartă, pe drumuri foarte proaste ghidandu-se doar  cu busola.

·         1912: In marile orase ale Transilvaniei au avut loc greve generale in semn de protest fata de politica antipopulara a guvernului maghiar.

·         1912: Mitingul aviatic de la Aspern (Austria) la care Aurel Vlaicu a obținut un mare succes; aflat în competiție cu piloți celebri ai timpului, a obținut premiul I pentru aruncarea unui proiectil la țintă, de la o înalțime de 300 metri și premiul al II-lea, pentru aterizarea la punct fix

·         1916: Orasul sfant al Islamului, Mecca, a intrat sub controlul rasculatilor arabi condusi de emirul Sharif Hussein, care alunga trupele turcesti.

·         1922: În Sala Filarmonicii din Petrograd începe procesul public intentat de bolșevici unor preoți care s-au opus confiscării bunurilor bisericești. Principalul acuzat este mitropolitul Veniamin al Petrogradului, și, alături de el, alte 86 de persoane.

·         1924: Liderul socialist  italian Giacomo Matteotti a fost răpit şi asasinat de fasciştii din Roma., dupa ce acesta a denuntat  acapararea puterii de catre Mussolini  si a cerut  anularea ultimelor  alegeri. Corpul Matteotti a fost găsit  în luna august, aceasta  crima provocand  o mare indignare în opinia publică italiana. Mussolini va duce tara spre dictatura si isi va lua titlul de “Duce”.

·         1928: Dispare in Marea Barentz hidroavionul Lathman 47 in care se afla exploratorul norvegian Amundsen. A fost primul om care a ajuns la Polul Sud (în 1911). De asemenea, a fost primul navigator care a reușit să traverseze Pasajul de nord-vest. A dispărut în iunie 1928, în timp ce lua parte la o misiune de salvare.

·         1940:  Al Doilea Război Mondial:  Italia s-a alaturat Germaniei, in cel de al doilea razboi mondial, declarand război Franţei şi Marii Britanii. Canada declară război Italiei. Norvegia se predă forțelor germane.

·         1941: In Romania ia fiinta Scoala de parasutisti de pe langa Centrul de instructie al aeronauticii.

·         1942, Gestapo-ul german a masacrat 173 locuitori  barbati  din satul Lidice, Cehoslovacia, ca  represalii pentru uciderea Generalului nazist  SS Reinhard Heydrich.  In total  s-au  estimat ca nazistii au omorat cca. 1300 de cehi   pentru a  razbuna  moartea lui Heydrich . Acest număr include rude ale partizanilor, susţinătorii lor, elite cehe suspectate de lipsă de loialitate şi victime precum cele din satul Lidice unde a fost gazduiti comandoul care l-a omorat pe Heydrich.

·         1943: Jurnalistul maghiar Laszlo Biro, care traia in Argentina, a patentat stiloul cu bila,  inventat de el in 1938.

·         1944:  Al Doilea Război Mondial: Trupele naziste au ucis aproape 650 de civili, locuitori ai satului Oradour-sur-Glane, Franța. Oradour-sur-Glane este o comună în departamentul Haute-Vienne din centrul Franței. În 2009 avea o populație de 2.224 de locuitori. În 1944 aici a avut loc un masacru, acesta fiind una dintre cele mai grave atrocități petrecute pe teritoriul Franței în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Au fost uciși 642 de locuitori, ca represalii pentru răpirea unui soldat german de către Rezistența franceză.

·         1946: Ministrul de Interne anunta descoperirea unor “organizatii teroriste dirijate de un comandament central” acestea fiind in fapt grupari de rezistenta anticomuniste: Haiducii lui Avram Iancu, Divizia Sumanelor Negre, Glasul Sangelui, Grupul Elena Basarabeanu. Multi din membrii acestor grupari erau fosti legionari.

·         1947: In Romania  este promulgata  Legea pentru organizarea si functionarea Ministerului Apararii Nationale. Conducerea armatei este reorganizata dupa modelul sovietic.

·         1947: Presedintele SUA, Harry Truman, i-a conferit sefului statului roman, la acea data 
Regele Mihai I, cel mai inalt ordin american ca o recunoastere a contributiei pe care Romania a adus–o la cauza Natiunilor Unite.

·         1948: Regele Mihai I și Principesa Ana de Bourbon-Parma s-au căsătorit în exil, în Grecia, la Tatoi, iar luna de miere şi-au petrecut-o la reşedința de vară a regelui Paul al Greciei, la 90 de kilometri de Atena. Mihai I şi principesa Ana se logodiseră cu un an mai devreme, la Londra.

·         1963: Presedintele american John Kennedy a semnat o lege care prevedea un salariu egal pentru munca egala atat pentru barbati cat si pentru femei.

·         1967: A încetat Războiul de Șase Zile dintre Israel, Siria, Egipt și Iordania. Războiul de Șase Zile a fost un conflict armat între Israel și alianța formată din statele arabe Egipt, Iordania și Siria. Acest război a durat între 5 și 10 iunie 1967. În urma victoriei militare asupra coaliției arabe, Israelul a ocupat Fâșia Gaza, Peninsula Sinai, Platoul Golan și Cisiordania. Războiul de Șase Zile a fost cel de-al treilea conflict armat arabo-israelian.

·         1985: Armata israeliană s-a retras din Liban, după 1099 zile de ocupatie.

·         1990: In urma alegerilor prezidentiale care au avut loc in Peru, candidatul Alberto Fujimori, de origne japoneza, a fost ales presedinte , obtinand o marjă îngustă de voturi in plus fata de contracandidatul sau, romancierul de renume mondial Mario Vargos Llosa. A avut un rol important in distrugerea miscarii teroriste Cendero Luminoso, dar i se reproseaza ca a incalcat in repetate randuri drepturile omului in tara sa. In iulie 2009 Fujimori a primit o pedeapsa de 6 ani de inchisoare dupa ce s-a recunoscut vinovat de a fi primit 15 milioane dolari din trezoreria peruviana de la seful serviciilor secrete Vladimiro Montesinos.

·         1997: Miniştrii de Externe participanţi la reuniunea de la Salonic au adoptat Declaraţia de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Balcani.

·         1998: Guvernul Romaniei a elaborat Programul national de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana, care cuprindea capitole referitoare la domeniile economic, financiar, legislativ, politic, social, justitie si afaceri interne.

·         1999 - Deputaţii au adoptat Legea accesului la dosarele fostei Securităţi - Legea "Ticu Dumitrescu"

·         1999, NATO a suspendat bombardarea  Kosovo,  după ce trupele iugoslave au început retragerea, dupa semnarea unui acord intre guvernul iugoslav cu fortele NATO, în urma unui război   aerian care a durat  78 de zile. Presedintele iugoslav  Milosevic a apărut la  televiziunea nationala  şi a spus că 462 de soldaţi şi 114 ofiţeri de poliţie au fost ucişi în bombardamentele NATO.
Reconstrucţia Kosovo a fost estimata  la 5 miliarde dolari, iar  costurile reconstructiei Iugoslaviei  ar  costa  dupa unele calcule cca. 100 miliarde $.

·         2002: PSD a semnat un protocol de fuziune cu Partidul Moldovenilor, condus de primarul oraşului Iaşi, Constantin Simirad.

·         2003    - Cuplul regal spaniol, regele Juan Carlos şi regina Sofia, a sosit în Bucureşti într-o vizită de stat de două zile, la invitaţia preşedintelui Ion Iliescu.

·         2007:  Fostul preşedinte polonez şi laureat al Premiului Nobel Lech Walesa  a publicat pe internet aproximativ 500 de pagini din dosarele poliţiei  secrete din perioada comunistă în scopul de a demonstra falsitatea acuzaţiilor privind  colaborarea sa  cu comunistii  în anii 1980.

·         2012: În România au avut loc alegeri locale.

·         2014: Pe 10 iunie 2014 se împlinesc 75 de ani de la inaugurarea Muzeului Căilor Ferate Române. Cu ocazia aniversării celor peste șapte decenii de existență, muzeul organizează o serie de manifestări care vor promova importanța căilor ferate de-a lungul istoriei și, implicit, transportul feroviar – mijlocul de transport cel mai ecologic și prietenos cu mediul înconjurător. Pasionații de istorie feroviară vor putea admira în Gara de Nord o expoziție de material rulant de epocă și trenul cu locomotiva cu abur "Călugăreni", care va gara la linia 14. Trenul, fabricat în anul 1869, va face zilnic, pe toată perioada evenimentului, două trasee dus-întors între Gara de Nord și Gara Regală Băneasa, care anul acesta împlinește 75 de ani de la deschidere.

Nașteri

·         1213: S-a nascut poetul și scriitorul Fakr al-Din Ibrahim; (m.1289). Este adesea menționat ca „Araqi si s-a născut în satul Kamjan, in  apropierea orașului Hamadan din Persia. În timpul vieții sale a petrecut multi ani in Multan, ( Pakistanul de azi), precum și Konya și Toqat în  Turcia contemporana. Este un cunoscut comentator al învățăturilor Sufi si unul dintre marii poeți persani. 

·         1672: Petru I cel Mare, țarul Rusiei (1682-1725) (d. 8 februarie 1725).

·         1746 - S-a născut matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (m.28.07.1818).

·         1819: S-a născut Gustave Courbet, pictor francez (d. 1877)

·         1832 - S–a născut Nikolaus August Otto, tehnician german, inventator al primului motor cu ardere internă în patru timpi (m.26.01.1891). A fost un inventator german, născut în Ducatul Nassau. A locuit în Franța unde s-a interesat de mașinile cu gaz ale inginerului francez Etienne Lenoir. Otto a fost inventatorul primului motor cu combustie internă care ardea în mod eficient combustibilul direct într-o cameră cilindrică cu piston mobil, mișcarea efectuându-se de-a lungul generatoarei cilindrului. Deși fuseseră inventate și alte motoare cu combustie internă (de exemplu, de către Etienne Lenoir), acestea nu s-au bazat pe patru timpi separați. Conceptul de patru timpi este posibil să fi fost deja discutat la data invenției lui Otto, dar el a fost primul care l-a pus în practică.

·         1839 - S–a născut prozatorul Ion Creangă, membru de onoare post–mortem al Academiei Române, prieten al lui Mihai Eminescu, autor al “Amintirilor din copilărie” (m.31.12.1889).

·         1844: Carl Hagerbeck, zoolog german (d. 1913)

·         1853: S-a născut Ion Pop-Reteganul, folclorist și traducător român (d. 3 aprilie 1905). Ion Pop-Reteganul (n. 10 iunie 1853, Reteag, districtul Năsăud – d. 3 aprilie 1905, Reteag) a fost un pedagog, prozator, publicist și folclorist, reprezentativ pentru epoca sa, apreciat de Ion Mușlea drept „cel mai mare folclorist al Ardealului.” După terminarea studiilor, a lucrat ca învăţător în localitatea Orlat, judeţul Sibiu, în anul 1873. Pe lângă activitatea de învăţător, a desfăşurat o amplă activitate pe plan cultural, fiind mai ales culegător de folclor. A colaborat cu foarte multe publicaţii, unde i-au apărut operele: „Amicul Familiei” (Gherla), „Calicul” (Sibiu), „Cărţile Săteanului Român” (Gherla), „Deşteptarea” (Cernăuţi), „Dreptatea” (Timişoara), „Familia” (Oradea), „Foaia Diecesană” (Caransebeş), „Foaia Poporului” (Sibiu), „Foaia Scolastică” (Blaj), „Gazeta de Duminică” (Şimleu Silvaniei), „Gazeta de Transilvania” (Braşov), „Noua Revistă Română” (Bucureşti), „Răvaşul” (Cluj), „Revista Ilustrată” (Reteag), „Şcoala Română” (Sibiu), „Transilvania” (Sibiu) şi „Tribuna” (Sibiu). A efectuat traduceri din autori de limbă maghiară şi germană. Dintre lucrările proprii, douăsprezece i-au apărut sub formă de volume, dintre care două în timpul vieţii, iar restul postum. Volumele care au apărut în timpul vieţii sale sunt Ţiganii. Schiţă istorică lucrată pentru petrecerea după mai mulţi autori (1886) şi Povestiri din popor (1895).

·         1860: S-a nascut la Braila, Hariclea Hartulari Darclee, cantareata romana de opera.  Dupa ce a facut studiile  la Iasi, a  debutat  in localitatea natala cu ocazia unui recital de canto sustinut in 1881, iar trei ani mai tarziu a sustinut un concert la Iasi.  A parasit apoi tara ca sa poata sa urmeze cursuri de canto la Paris. Aici,  a fost remarcata de compozitorul Charles Gounod, care i-a incredintat rolul Margaretei din opera sa “Faust”, rol cu care  si-a facut debutul pe scena Operei Mari din Paris in anul 1888. Gounod a fost si cel care i-a sugerat sa isi ia numele de scena “Darclee”. Dupa succese remarcabile, a renuntat la cariera muzicala in 1918 dupa un spectacol sustinut la Florenta, unde a interpretat rolul Carmen din opera lui Bizet. A incetat din viata in 12 ianuarie 1939, in Bucuresti.

·         1869 - S-a născut Constantin Angelescu, medic şi om politic român. În calitate de ministru al Educaţiei a avut o reală contribuţie la reorganizarea învăţământului pe baze moderne: a pus bazele instituţiei comitetelor şcolare, iar prin strădaniile lui, în 1925, s-a introdus bacalaureatul şi s-a legiferat învăţământul particular, confesional şi minoritar (m.14.09.1948).

·         1880: André Derain, pictor francez (d. 1954)

·         1903: Poul Høybye, lingvist danez (d. 1986)

·         1915: Saul Bellow, scriitor american, laureat al Premiului Nobel (d. 2005).

·         1921: S-a nascut  prinţul Philip, duce de Edinburgh, căsătorit cu regina Elisabeta a II-a a Angliei din anul 1947.

·         1921 - S-a născut scriitoarea Virginia Şerbănescu.

·         1930 - S-a născut scriitorul Ioan Chelsoi.

·         1931 - S-a născut compozitorul Dan Constantinescu (m.06.02.1993).

·         1933 - S-a născut scriitorul Iordan Datcu.

·         1935 - S-a născut scriitorul Octavian Simu.

·         1941 - S-a născut Shirley Alston (Owens), vocalistă şi compozitoare americană (The Shirelles).

·         1944 - S-a născut Rick Price, basist britanic (Move, Wizzard, Roy Wood, Brains).

·         1949 - S-a născut Perry Kibble, pianist, vocalist şi compozitor american (A Taste Of Honey).

·         1953: Mihail Lupoi, om politic român (d. 2012)

·         1955: Gheorghe Firczak, politician român de etnie ruteană

·         1961 - S-a născut Mark Shaw, vocalist şi compozitor britanic (Then Jericho).

·         1967 - S-a născut fotbalistul Pavel Badea.

·         1969: S-a născut Cosmin Olăroiu, fost fotbalist și antrenor român

·         1970: S-a nascut Loredana Groza, cântăreață de muzică ușoară din România, actriță, compozitoare, prezentatoare TV, autor, dansator, antrenoare în show-ul muzical Vocea României, precum și imaginea unor produse cosmetice.

·         1982: Prințesa Madeleine a Suediei, al treilea copil al regelui Carl XVI Gustaf al Suediei

Decese

·         323 î.Hr.: a murit Alexandru Macedon sau Alexandru cel Mare, unul dintre cei mai mari comandanți de oști ai lumii. Fiu al regelui Filip al II- lea al Macedoniei, Alexandru cel Mare a construit un imperiu legendar înainte de moartea sa, la vârsta de 32 de ani. El s-a născut în luna iulie a anului 356 î.Hr. în orașul Pella, capitala Macedoniei, iar la numai 10 ani, Alexandru a dovedit tuturor că are calitățile necesare unui mare conducător. Se spune ca un negustor îi aduce lui Filip un cal ce nu putea fi îmblânzit de nimeni și numai tânărul va reuși să-l îmblânzească și îi va da numele de Bucipal, iar acest cal îl va însoți pe Alexandru în toate războaiele sale, până în îndepărtata Indie. Când Alexandru împlinește 13 ani, regele Filip începe să îi caute un tutore care să se ocupe de educația lui și îl găsește în persoana marelui filosof Aristotel, care își pune amprenta asupra educației lui Alexandru și îl învață medicina, filosofia, religia, logica și arta. La vârsta de 20 de ani, Alexandru devine regele Macedoniei, după ce tatăl sau, Filip al II-lea este asasinat, iar din acel moment istoria lumii avea sa se schimbe, deoarece Alexandru va pleca într-o campaniei de cucerire ce avea să uimească pe toți contemporanii săi, ajungând unul dintre cei mai mari comandanți de oști din istorie. Astfel, în anul 334 pleacă spre Asia Mica, pentru a cuceri Persia și a elibera cetățile grecești de pe coasta de est a Mediteranei. Sunt întâmpinați de o armată persană mult mai numeroasă în vecinătatea râului Granicos și în ciuda inferiorității numerice, Alexandru obține o strălucită victorie. În anul 333 î.Hr, marele rege persan Darius al III-lea, îl întâmpină pe Alexandru, la Issos, în fruntea unei armate formată din 600.000 de oameni. În bătălia de la Issos, Alexandru avea să dovedească geniul său militar, învingând-ul pe Darius, care fuge de la locul bătăliei, aceasta fiind prima înfrângere a unui rege persan în istorie, de până atunci. După ce cucerește Egiptul și fondează în delta Nilului orașul Alexandria, Alexandru cel Mare pătrunde în inima Imperiului Persan, traversează râurile Tigru și Eufrat obține victoria de la Guagamela, unde învinge din nou armata lui Darius, formată de această data din 1.000.000 de soldați. Alexandru cel Mare cucerește apoi și Persia Orientală, ajungând până în India. Următoarea campanie de cucerire avea să fie supunerea Arabiei, dar în data de 10 iunie 323 î.Hr. Alexandru moare la vârsta de 32 de ani, cel mai probabil de friguri sau malarie. Teritoriile cucerite de Alexandru cel Mare au fost pe rând pierdute de către generalii săi, iar visul lui Alexandru de a distruge complet Imperiul Persan, s-a stins odată cu el.

·         38: A decedat  Julia Drusilla, sora imparatului roman Caligula; (n. 16 septembrie anul 16). A fost membra a familiei imperiale romane, stranepoata imparatului Augustus, nepoata împăratului Tiberius, nepoata împăratului Claudius, și mătușa împăratului Nero.

·         754: A decedat califul  Abul Abbas ‘al–Saffah (n. 721/722 AD). A  domnit din 749 pana in 754 d.Hr.) si a fost primul calif al califatului Abbasid,una dintre cele mai intinse și cele mai importante califate (dinastii islamice) din istoria islamică.

·         1099: Moare eroul national spaniol  Rodrigo Díaz de Vivar (n.cca 1043), supranumit El Cid.  O figură centrală în lupta dintre creștinism și islam în  Spania medievala, El Cid (in arabă ca-sid, însemnând „Domnul”), a fost un războinic ale carui succese  militare l-au facut un erou popular de proporții mitice. Rodrigo Diaz de Vivar (uneori de Bivar) a servit drept comandant al trupelor lui  Sancho al II- lea, regele Castiliei, începând din 1065. Numit și El Campeador („campion”) de către compatrioții săi, Rodrigo a devenit celebru pentru priceperea sa militară în mai multe lupte impotriva fratelui lui Sancho, Alfonso VI, regele Léonului. A luptat cu liderii musulmani  Al-Muqtadir (sau al-Mu’tamin) și al-Musta’in. După un asediu de 20 de luni, El Cid a cucerit Valencia și a devenit conducătorul de facto al acesteia. După moartea sa, el a fost imortalizat în piese de teatru, povestiri și cântece populare, și continuă să fie unul dintre cei mai venerat din istoria Spaniei.

·         1190: Frederic I Barbarossa (Frederic I von Hohenstaufen, 1123-1190), imparat  al   Sfântului Imperiu Roman de natiune germana,  moare  înecat în râul Saleph din Anatolia in timpul celei de-a treia Cruciade.  Era fiul lui Frederic al II-lea, Duce de Suabia din dinastia Hohenstaufen și al lui Judith, fiica lui Henric al IX-lea, Duce de Bavaria din familia rivală Welf. Acest lucru l-a făcut pe Frederic un candidat acceptabil pentru tronul regal al landurilor germane medievale. A fost ales la Frankfurt și încoronat la Aachen Rege al Germaniei în 1125, a fost încoronat Rege al Italiei la Pavia în 1154 și a fost încoronat Împărat al Sfântului Imperiu Roman în 1155. În 1178 a fost încoronat la Arles Rege de Burgundia.A fost Duce de Suabia  între 1147-1152 (sub numele de  Frederic al III-lea).

·         1437: Ioana de Navara, a doua soție a regelui Henric al IV-lea al Angliei (n. 1370)

·         1535: Vlad Vintila de la Slatina, domn al Tarii Romanesti, a fost asasinat in padurea Lemnea de langa Bucovatul Craiovei, pe malul Jiului, de un partizan al rivalului sau Radu Paisie, cu acordul otomanilor, in urma aliantei sale cu imparatul austriac Ferdinand I si datorita masurilor pe care le-a luat impotriva unor mari boieri.  A domnit puţin într-o perioadă când raporturile Ţării Româneşti cu Imperiul Otoman au cunoscut  tensiuni excepţionale, în cursul cărora turcii au  încearcat să modifice statutul politico-juridic al Ţărilor Române, fără să reuşească.   Vlad Vintilă (domn al Țării Românești între septembrie 1532 – septembrie 1534; noiembrie 1534 – iunie 1535), apare ca fiul lui Radu cel Mare, documentele semnându-le cu „[…]Vlad voievod fiul marelui Radu voievod[…]“, însă, istoriografia modernă inclină a-l considera ca fiul lui Radu (Dragomir) fiul lui Vlad cel Tânăr (Vlăduț), pretendentul care s-a ridicat domn la moartea lui Neagoe Basarab împotriva lui Teodosie. A fost urmat la tron de Radu Paisie (1535-1545)

·         1556: A decedat compozitorul si pedagogul german Martin Agricola; ( n.6 ianuarie 1486). A contribuit la reforma luterana in domeniul muzical, scriind sapte tratate in latina si germana cu caracter didactic si de popularizare. Lucrarile sale  Musica instrumentalis deudsch (1529) si  Musica figuralis (1532), constituie marturii ale  inceputurilor  muzicii luterane  si al practicilor instrumentale ale timpului sau.

·         1580: A murit poetul portughez  Luis de Camões, (n. 1524). El a luptat în bătălii coloniale în Maroc şi a calatorit in India, Macao şi Mozambic după care  a publicat “Os Lusíadas” (Lusiada, 1572),  o epopee in care  glorifica pe navigatorul si descoperitorul Vasco da Gama şi istoria Portugaliei.

·         1692: La Salem (SUA)  este  spanzurata  Bridget Bishop, acuzata de practicarea vrajitoriei. Incepe in America o cumplita vanatoare de vrajitoare.

·         1836: A murit  André-Marie Ampère, fizician și matematician francez (n. 1775).

·         1918: Arrigo Boito, compozitor și poet italian (n. 1842)

·         1924: Liderul socialist  italian Giacomo Matteotti a fost răpit şi asasinat de fasciştii din Roma., dupa ce acesta a denuntat  acapararea puterii de catre Mussolini  si a cerut  anularea ultimelor  alegeri. Corpul Matteotti a fost găsit  în luna august, aceasta  crima provocand  o mare indignare în opinia publică italiana . Mussolini va duce tara spre dictatura si isi va lua titlul de “Duce”.

·         1928: Dispare in Marea Barentz hidroavionul Lathman 47 in care se afla exploratorul norvegian Amundsen. A fost primul om care a ajuns la Polul Sud (în 1911). De asemenea, a fost primul navigator care a reușit să traverseze Pasajul de nord-vest. A dispărut în iunie 1928, în timp ce lua parte la o misiune de salvare.

·         1934 - A murit compozitorul britanic Frederick Delius (n.29.01.1862).

·         1944: Trupele naziste au ucis 642 de civili, locuitori ai satului Oradour-sur-Glane din Franta. Oradour-sur-Glane este o comună în departamentul Haute-Vienne din centrul Franței. În 2009 avea o populație de 2.224 de locuitori. În 1944 aici a avut loc un masacru, acesta fiind una dintre cele mai grave atrocități petrecute pe teritoriul Franței în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Au fost uciși 642 de locuitori, ca represalii pentru răpirea unui soldat german de către Rezistența franceză.

·         1949: Sigrid Undset, scriitoare norvegiană, laureată a Premiului Nobel (n. 1882)

·         1967 - A murit actorul american Spencer Tracy (”Bătrînul şi marea”, ”Tatăl miresei”) (n.05.04.1900).

·         1983 - A murit actorul Geo Barton. Rolul care l-a consacrat este “Lică” din “Moara cu noroc” (regizor Victor Iliu) (n.23.03.1912).

·         2000: A murit la 69 de ani,  presedintele-dictator al  Siriei  Hafez Assad, supranumit  si  ”Leul din  Damasc”. Fiul acestuia, Bashar al Assad, in varsta de 34 de ani,  a fost numit succesorul său.

·         2004 - A murit cântaretul si pianistul american Ray Charles, câstigator a 12 Premii Emmy, supranumit ”Geniul ”; a cântat, la Brasov, pe scena Festivalului “Cerbul de Aur” (n.23.10.1930).

·         2008 - Scriitorul Cinghiz Aitmatov, originar din Kârgâztan, autor sovietic tradus în lumea întreagă, a decedat. A fost nominalizat la premiul Nobel pentru Literatură în 2008 ("Eşafodul", "Vaporul alb", "O zi mai lungă decât veacul") (n. decembrie 1928)

Sărbători

·         În calendarul ortodox: Sf. Mc. Alexandru și Antonia; Sf. Mc. Timotei (dezlegare la pește); Duminica a 2-a după Rusalii, a Sfinților Români – Chemarea primilor Apostoli

·         În calendarul romano-catolic: Fer. Ioan Dominici

·         În calendarul Greco-catolic: Ss. Alexandru şi Antonina, martiri († 313); Sf. Timotei, martir († 362)

·         România: Ziua parașutiștilor militari: În baza Ordinului D.M. 93/1941 10 iunie 1941, ia fiinta prima subunitate de paraşutişti – Compania de Misiuni Speciale – comandata de lt. Stefan Soverth

·         Portugalia: Ziua națională

·         Republica Moldova: Ziua grănicerului

RELIGIE ORTODOXĂ 10 Iunie

„Iată felul de rugăciune plăcut lui Dumnezeu. Apropiindu-te de Dumnezeu cu mintea plină de trezvie, cu sufletul umilit şi cu pâraie de lacrimi, nu cere nimic lumesc, caută cele viitoare, roagă-te pentru cele duhovniceşti, nu te ruga împotriva vrăjmaşilor şi nu ţine minte asupra nimănui, izgoneşte din suflet toate patimile, tânguieşte-te pentru păcate, ţine în orânduială cele dinlăuntru, fi gata pentru orice îngăduinţă şi ca să-ţi întrebuinţezi limba numai spre vorbele cele bune despre alţii, nu te amesteca în nici o afacere, nici cu învoirea nici cu participarea, să n-ai nimic comun cu vrăjmaşul cel de obşte al lumii întregi, adică cu diavolul. Căci numai astfel vei fi drept, iar fiind drept, vei fi auzit, având dreptatea drept sprijinitoare ţie.“

                                                                                                                    Sfântul Ioan Gură de Aur

Sf Mc Alexanru și Antonina; Sf Sfințit Mc Timotei, episcopul Prusei; Dezlegare la pește; Duminica a 2-a după Rusalii, a Sfinților Români – Chemarea primilor Apostoli

Pomenirea Sf Mc Alexanru și Antonina

Aceştia erau din satul Crodamul sau Cardamul, unde Sfânta Antonina petrecea viaţa ei cu curăţie şi cu cinste. Fiind însă prinsă de conducătorul Fest şi nevrând să se lepede de Hristos, nici să slujească demonilor, a fost băgată într-o casă de desfrânare. Şi stând acolo fără să mănânce trei zile, i s-a arătat noaptea lumina, şi făcându-se tunet mare s-au deschis uşile casei, şi s-a auzit glas din cer către dânsa, îndemnând-o să se scoale şi să se ospăteze. Deci mâncând, a ieşit iarăşi şi a stat înaintea conducătorului şi neplecându-se a jertfi la idoli, a fost călcată în picioare şi bătută cu sabie de lemn; şi iarăşi fiind adusă la casa cea de desfrânare, în care prin descoperirea îngerului, intrând Alexandru, care din pricina vârstei lui tinere (căci era de 23 de ani), se făcea şi se arăta că mergea pentru păcat, a scos pe ascuns pe sfânta din casă, acoperindu-i capul cu haina lui, iar el a rămas acolo. Peste puţin vădindu-se lucrul de către unii slujitori care voiau să ruşineze pe sfânta, a fost adus Alexandru la conducător. Şi întrebându-l pentru ce a făcut lucrul acesta, n-a tăgăduit, ci a mărturisit pricina cu însăşi gura sa, şi a fost bătut cu sabie de lemn. Apoi prinzând şi pe sfânta li s-au tăiat degetele mâinilor şi ale picioarelor şi, ungându-le trupurile cu catran, le-au dat brânci într-o groapă cu foc, şi acolo şi-au luat fericitul sfârşit, în ziua de 3 mai a anului 313.

Şi se face prăznuirea lor la 10 iunie, în mănăstirea ce se zice a lui Maximin (Maximov), care este în Constantinopol, unde se află sfintele lor moaşte, din care izvorăsc multe minuni şi tămăduiri.

Viaţa Sfântului Mucenic Timotei, Episcopul Prusiei 

Cetatea Prusiei este în părţile Bitiniei şi se învecinează cu Frigia şi Misia, fiind aproape de muntele Olimpului. În această cetate a fost episcop Sfântul Timotei, iar pentru curăţenia şi sfinţenia sa a luat de la Dumnezeu darul facerii de minuni, căci pe un balaur ce se încuibase sub un chiparos într-o peşteră şi care vătăma dobitoacele şi oamenii, el l-a ucis cu rugăciunea şi cu semnul Sfintei Cruci, aruncându-i în gură un acoperământ cu care se acoperea sfinţita pâine pe dumnezeiescul jertfelnic. El a înviat pe un împărat cu numele Areta, care zăcea de o boală foarte grea şi care era aproape de porţile iadului. Asemenea şi pe o împărăteasă oarecare a întors-o de la moarte la viaţă şi, din întunericul închinării de idoli, a adus-o la lumina sfintei credinţe.

El toate bolile le-a tămăduit cu darul cel dat lui şi alte multe minuni a făcut, cu puterea lui Hristos. Şi a luminat turma sa cu învăţătura şi pe mulţi din cei necredincioşi i-a întors la cunoştinţa adevăratului Dumnezeu. Iar după ce a venit împărat Iulian Paravatul, care, lepădându-se de Hristos, s-a închinat idolilor şi a început a prigoni cumplit Biserica lui Hristos, atunci Sfântul Timotei şi mai mult se ostenea în propovăduirea cuvântului lui Dumnezeu, întărind pe cei credincioşi în credinţă; iar pe cei necredincioşi certându-i pentru rătăcirea lor. Şi aflând despre dânsul păgânul Iulian, a trimis să-l prindă şi, aducându-l, l-a aruncat în temniţă. Iar pe când sfântul şedea legat, mulţi veneau la el şi-i învăţa despre Hristos, adevăratul Dumnezeu. Şi s-a înştiinţat de aceasta Iulian, că episcopul cel creştin, chiar şi legat, învaţă credinţa sa pe cei ce se duc la dânsul, şi a trimis să-l oprească, ca să nu mai propovăduiască numele lui Iisus. Dar el nu a ascultat pe împăratul cel păgân şi fără de lege, ci făcea fără de temere cele cuviincioase lui.

Şi aflând iarăşi împăratul despre Sfântul Timotei că propovă- duieşte fără de frică numele lui Hristos, s-a mâniat şi, trimiţând un călău, i-a tăiat capul în temniţă. Şi luând credincioşii sfântul lui trup, l-au îngropat cu cinste; iar de la mormântul lui se dau tămăduiri de neputinţe şi de boli, întru slava lui Hristos Dumnezeul nostru.

Duminica a 2-a după Rusalii, a Sfinților Români – Chemarea primilor Apostoli

Rugăciune către sfinţii români

Sfinţilor români, voi, care sunteţi podoaba neamului nostru şi roada lui cea mai de preţ: mucenici, care aţi murit pentru Stăpânul Hristos; ierarhi, care ne-aţi păstorit cu sfinţenie; cuvioşi, care v-aţi nevoit ca nişte îngeri în trup; mărturisitori, care aţi păzit dreapta credinţă; şi voievozi, care ne-aţi apărat Biserica şi neamul, staţi tari, precum aţi şi stat, înaintea tronului lui Dumnezeu, rugându-vă cu lacrimi să ne ierte păcatele şi să ne întoarcă spre toată fapta cea bună.

Noi credem şi mărturisim că voi, sfinţilor care aţi odrăslit din neamul nostru, sau care aţi venit în aceste părţi pentru a ne lumina cu viaţa sau cu moaştele voastre, vă rugaţi cu dragoste pentru noi şi ne sunteţi cel dintâi ajutor în faţa lui Dumnezeu, şi pentru aceasta ne şi rugăm vouă cu evlavie: păziţi-ne, împreună cu Maica Domnului, de toate greutăţile şi încercările care se abat asupra noastră; nu de cele ce sunt îngăduite spre pocăinţă şi spre întoarcere la Dumnezeu să ne păziţi, sfinţilor, ci de cele care sunt din răutatea şi invidia vrăjmaşilor noştri văzuţi şi nevăzuţi, şi care sunt mai presus de puterea noastră. Izbăviţi-ne, aşadar, cu rugăciunile şi îndurările voastre, de venirea altor neamuri asupra noastră, de războiul cel dintre noi, de secetă, de cutremur, de foc, de potop, de boală şi de toate necazurile pe care din cauza răutăţii noastre le pătimim. Că, iată, cu nenumarate păcate Îl mâhnim pe milostivul Dumnezeu: cu uciderea de prunci cea cumplită, cu desfrânarea cea ruşinoasă, cu hoţii şi viclenii şi minciuni, şi îndeobşte cu toată fapta cea rea. Ne-am îndepărtat sfinţilor, întru totul de Dumnezeu şi de Biserica Sa, şi vă rugăm acum să cereţi pentru noi iertare de păcate, chip de pocăinţă şi râvnă pentru toată fapta cea bună. Si să ne întoarceţi la dragoste pentru Dumnezeu şi pentru Maica Sa şi pentru Biserica cea strămoşească. Ca nu cumva din pricina noastră să fie hulit Dumnezeu printre neamuri, ci mai degrabă să fim un neam întru care să se slăvească sfânt numele Lui. Ca astfel, ridicându-ne la cinstea cea dintâi, să ne închinăm vouă, iubiţi ai noştri sfinţi români, şi să  slăvim pe Dumnezeu cel Unul în Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Ev. Matei 5,14-16; 10,32-33, 17-18,22

Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Voi sunteți lumina lumii. Nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă, nici nu aprind făclie și o pun sub obroc, ci o pun în sfeșnic și luminează tuturor celor din casă. Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, pentru ca ei să vadă faptele voastre cele bune și să slăvească pe Tătăl vostru Cel din ceruri. Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, voi mărturisi și Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Iar de cel care se va lepăda de Mine înaintea oamenilor și Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Feriți-vă de oameni, că vă vor da pe mâna soboarelor de judecată și în sinagogile lor vă vor bate cu biciul; la dregători și la împărați veți fi duși pentru Mine, spre mărturie lor și păgânilor; și veți fi urâți de toți pentru numele Meu, dar cel care va răbda până la sfârșit acela se va mântui.

Ap. Romani 2, 10-16

 Fraţilor, mărire, cinste şi pace oricui face binele: iudeului mai întâi, şi elinului. Căci nu este părtinire la Dumnezeu! Câţi, deci, fără lege au păcătuit, fără lege vor şi pieri; iar câţi au păcătuit în lege, prin lege vor fi judecaţi. Fiindcă nu cei ce aud legea sunt drepţi la Dumnezeu, ci cei ce împlinesc legea vor fi îndreptaţi. Pentru că, atunci când păgânii, care nu au lege, din fire fac ale legii, aceştia, neavând lege, îşi sunt lor înșişi lege; ceea ce arată fapta legii scrisă în inimile lor, prin mărturia conştiinţei lor şi prin judecăţile lor, care îi învinovăţesc, sau îi şi apără, în ziua în care Dumnezeu va judeca, prin Iisus Hristos, după Evanghelia mea, cele ascunse ale oamenilor.

Predică la Duminica a II-a după Rusalii - a Sfinţilor Români - Pr. Ilie Cleopa

Dumnezeiescul apostol Pavel a spus că Dumnezeu a ales pe cele simple ca să ruşineze pe cele înţelepte, pe cele neputincioase şi de neam slab şi nebăgate în seamă, ca să ruşineze pe cele tari şi de neam slăvit, ca astfel să vădească mai mult puterea Lui şi pentru ca să nu se laude nici un trup înaintea lui Dumnezeu (I Corinteni 1, 27-29)

Iubiţi credincioşi,

Sfânta şi dumnezeiasca Evanghelie de astăzi are o mulţime de învăţături mântuitoare. Dar două luminează mai mult dintr-însa. Acestea sunt: cea despre chemarea lui Dumnezeu şi cea despre ascultarea faţă de El.

Dumnezeu Atotţiitorul, Care a făcut cerul şi pământul, de la începutul lumii, ca un Ziditor şi Dumnezeu a toate, are putere să cheme toate zidirile Sale şi toate ascultă de El. El – cum a zis proorocul – cheamă cerul de sus şi pământul de jos. El cheamă apa mării şi o varsă pe faţa a tot pământul. El cheamă norii, le porunceşte să se adune şi să formeze ploile. El cheamă grindina şi furtuna. El cheamă vânturile şi le scoate din vistieriile Sale. El cheamă căldura focului şi razele soarelui să lumineze pe pământ. El a pus o rânduială lunii şi stelelor.

Pe toate le cheamă şi toate ascultă de Dânsul. El cheamă păsările cerului şi vin la noi primăvara din locuri depărtate şi iarăşi toamna le cheamă înapoi şi se duc de unde au venit.

Şi care zidire nu ascultă de Ziditorul său, dacă El este pretutindenea şi e Atotstăpânitor şi Atotştiutor?

El nu cheamă numai stihiile neînsufleţite sau pe cele necuvântătoare. De la zidirea lumii, El a chemat pe aleşii Săi. El a chemat pe Noe cu 125 de ani înainte de potop şi i-a poruncit de-a făcut corabie spre izbăvirea de potop. El a chemat pe Avraam, părintele a toate neamurile, dintr-un popor păgân, din ţinutul Ur, din neamul Chaldeilor şi l-a făcut tată al multor neamuri. El a chemat pe Moise legiuitorul, care a fost prototipul şi închipuirea lui Hristos în Legea Veche. L-a chemat la El în muntele Horeb şi l-a trimis să scoată din robia lui Faraon 638.000 de suflete. El a chemat pe David proorocul de la oi şi l-a făcut împărat peste Israel şi mare prooroc. El a chemat pe toţi proorocii şi pe toţi aleşii Săi.

Şi toţi cei chemaţi de Dânsul, care primesc Duhul lui Dumnezeu şi au credinţă şi cunosc pe Ziditorul lor şi au frica lui Dumnezeu în inima lor, Îl ascultă. Acestea au fost zise despre chemarea lui Dumnezeu până la venirea Legii darurilor.

Iar când a venit Însuşi Cuvântul lui Dumnezeu şi S-a îmbrăcat în trup, cum zice dumnezeiescul Evanghelist Ioan „Cuvântul trup S-a făcut şi S-a sălăşluit întru noi” (Ioan 1, 14), când a venit Însăşi Înţelepciunea şi Cuvântul lui Dumnezeu, a chemat dintre oameni mai întâi pe Apostoli.

Aţi auzit din dumnezeiasca Evanghelie de astăzi cum a chemat El ca pe cei dintâi pe apostolii Săi. Aţi auzit citindu-se din Sfânta Evanghelie că „umblând Iisus pe lângă lacul Ghenizaretului – care se mai numeşte şi Marea Tiberiadei – a văzut pe doi fraţi, pe Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, că erau pescari”.

Oare de ce a rânduit pronia lui Dumnezeu ca tocmai atunci Iisus să fie pe malul Mării Tiberiadei, când cei doi viitori apostoli, doi fraţi, aruncau mreaja în mare? Iată pentru ce. Pentru că Hristos avea să-i facă pe dânşii pescari de oameni şi a voit să arate de mai înainte că datoria apostolului şi a predicatorului este să arunce mreaja – adică cuvântul lui Dumnezeu – în marea lumii acesteia, tulburată de necazuri, de ispite şi de păcate.

Evanghelia spune anume că erau pescari ce aruncau mreaja în mare. Oare de ce ţine să spună anume că erau pescari? Ar fi putut spune simplu că erau la pescuit, dar Evanghelia spune anume că erau pescari.

Ştiţi de ce o spune aceasta? Atotputernicul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, prin acest cuvânt, că erau pescari, vrea să arate întregii lumi, tuturor filosofilor ei, tuturor împăraţilor, tuturor puternicilor, tuturor cărturarilor, tuturor celor care vor cerceta Evanghelia lui Hristos, că cei dintâi ucenici ai lui Hristos au fost nişte oameni săraci şi neînvăţaţi.

Ce poate fi mai sărac ca un pescar necăjit şi simplu? Şi de ce a arătat-o aceasta Dumnezeu? Pentru ca să arate că El, când vine în lume, n-are nevoie de înţelepciunea noastră, nici de priceperea noastră.

Dumnezeu poate să lucreze prin cele mai neputincioase fiinţe, cum a vorbit odată prin gura măgăriţei lui Valaam (Numerii 22, 26-32).

Dumnezeiescul apostol Pavel a spus că Dumnezeu a ales pe cele simple ca să ruşineze pe cele înţelepte, pe cele neputincioase şi de neam slab şi nebăgate în seamă, ca să ruşineze pe cele tari şi de neam slăvit, ca astfel să vădească mai mult puterea Lui şi pentru ca să nu se laude nici un trup înaintea lui Dumnezeu (I Corinteni 1, 27-29).

De aceea, Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, când vine în lume, Îşi alege ucenici dintre oameni săraci şi simpli, nişte pescari. Dar de ce a chemat deodată doi fraţi, pe Petru şi pe Andrei, fratele său? Ca să arate că toţi cei ce vor crede întru Hristos, prin mreaja cuvântului acelora, se cade să trăiască în iubire ca fraţii şi că sunt fraţi prin dumnezeiescul Botez şi prin sfânta credinţă cea în Domnul Iisus Hristos.

De aceea a ales mai întâi ca apostoli doi fraţi. Şi după ce i-a ales, aceştia lăsând acolo mreaja, au urmat după Iisus Hristos.

Când i-a chemat Iisus Hristos, ei n-au mai zis: „Doamne, avem treabă, iată, am pregătit mreaja de prins peşte”. Nu! În clipa când i-a chemat Iisus Hristos, nu au mai aflat nici o pricină, că mai au treabă de făcut, ci în aceeaşi clipă, lăsând mreaja, au mers după Iisus.

Nici proorocul Elisei, când a fost chemat să fie în locul lui Ilie Tesviteanul, nu a arătat atâta sârguinţă şi atâta ascultare precum cei doi apostoli fraţi. Căci ce spune Scriptura? Când s-a coborât Ilie şi a trecut Iordanul, pe calea pustiei Damascului şi a venit la Elisei proorocul, care lucra cu 12 perechi de boi şi a aruncat cojocul pe el şi a zis: „Dumnezeu te-a ales pe tine, Elisei, fiul lui Safet, prooroc în locul meu”, acesta, auzind că Dumnezeu îl cheamă la proorocie, a zis către Ilie Tesviteanul: „Dă-mi voie să mă duc să sărut pe tatăl meu şi pe mama mea şi pe fraţii mei, şi apoi voi veni”. După ce s-a dus şi şi-a luat ziua bună de la familie, s-a dus apoi şi a tăiat boii şi a făcut praznic, dând plugul şi celelalte unelte de pomană. După aceea a mers după Ilie, ca să fie proorocul lui Dumnezeu cu dar îndoit, după cum spune în Scriptură (III Regi 19, 16-21).

Dar la aceşti dumnezeieşti apostoli nu se vede una ca asta. Îndată ce i-a chemat, au lăsat mreaja în mare; au lăsat-o acolo unde s-a întâmplat să fie în clipa aceea, mergând după Iisus Hristos.

Dar oare aceşti ucenici, cei dintâi chemaţi, cunoşteau ei pe Iisus Hristos? Ştiau de El? Da, Îl cunoşteau. Căci şi Andrei şi Petru au fost întâi ucenicii lui Ioan Botezătorul, care le-a arătat cu degetul pe Mântuitorul la Iordan şi a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii!”. De atunci au înţeles că Iisus Hristos e mai mare ca Ioan Botezătorul.

Iar altă dată, Ioan Botezătorul le-a spus: „Vine după mine Cel mai mare decât mine, Căruia nu sunt vrednic a-I dezlega cureaua încălţămintelor Lui” (Matei 3, 11; Marcu 1, 8). Şi: „Aceluia I Se cade a creşte, iar mie a mă micşora. Cel ce are mireasă, mire este, iar ea se cade să se bucure”.

Hristos este Mirele şi mireasa Lui este Biserica. Dumnezeiescul Înaintemergător ştia acest lucru şi a zis aceste cuvinte în următorul înţeles: când va veni Mirele Bisericii, eu sunt sluga Bisericii; eu trebuie să mă bucur că sunt împreună cu El.

Deci aceşti doi ucenici chemaţi astăzi cunoşteau pe Iisus. Chiar din gura povăţuitorului lor, de la Ioan Botezătorul, ştiau că El e Mielul lui Dumnezeu şi că vine de sus şi că-i mai mare decât Ioan Botezătorul. De aceea, îndată ce i-a chemat, au şi mers după Iisus.

Iar  după  aceasta,  ce  mai  spune  dumnezeiasca Evanghelie? Mergând Iisus mai înainte, a mai dat de doi pescari. De cine? De Iacov al lui Zevedeu şi de Ioan, fratele lui. Băgaţi de seamă că în numărul celor 12 apostoli sunt doi Iacov. Unul se cheamă Iacov al lui Alfeu, sau Iacov cel Mic, iar altul este Iacov al lui Zevedeu şi al Salomeii şi văr de trup cu Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Dumnezeiasca Evanghelie zice că pe aceşti doi apostoli, pe Iacov al lui Zevedeu şi pe Ioan, fratele lui, i-a văzut pe mare cu tatăl lor şi i-a chemat. „Veniţi după Mine – le-a zis – şi vă voi face pe voi pescari de oameni!”. Şi lăsând ei pe Zevedeu, tatăl lor, în corabie, au mers după Iisus.

Dar de ce n-a mers şi Zevedeu? Cum de au mers copiii şi tatăl n-a mers? Iată de ce. Zevedeu n-a crezut că Iisus Hristos este Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu şi de aceea inima lui era legată mai mult de corabia lui şi de peştele pe care-l pescuia, decât de Iisus Hristos.

Iar cei doi fii ai lui, cunoscându-L cu duhul şi auzind de minunile Lui, pe care le făcea în Galileea şi în părţile acelea, n-au mai stat la îndoială. „Acesta-i Mesia, Acesta-i Dumnezeu!” – şi-au zis ei. Şi au lăsat pe tatăl lor în marea tulbure a lumii acesteia şi cu corabia (care simbolizează nestatornicia veacului de acum, căci pururea se clatină şi pururea-i mişcată de valuri) şi au venit la Iisus Hristos. Era al doilea rând de apostoli, alţi doi fraţi.

Deci în aceeaşi zi Mântuitorul i-a chemat pe patru din cei mai de frunte apostoli, pe Andrei şi pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan. Căpeteniile sau vârfurile apostolilor, stâlpii cei mari care au întemeiat mai târziu Biserica, au fost chemaţi într-o singură zi.

Au fost chemaţi de două ori câte doi fraţi, ca iarăşi să arate că toţi cei ce vor crede în Hristos trebuie să trăiască ca fraţii şi că sunt fraţi în credinţa în Acelaşi Dumnezeu.

După ce i-a chemat Mântuitorul şi pe aceştia, se zice în Evanghelie: a umblat Iisus prin toată Galileea şi prin tot ţinutul de pe lângă mare, propovăduind şi învăţând în sinagogile evreieşti cuvântul lui Dumnezeu, făcând semne şi minuni mari şi tămăduind bolnavii de neputinţele lor. Aceasta e Evanghelia de azi, pe scurt.

Fraţi creştini, astăzi am vrut să vă vorbesc de chemarea lui Dumnezeu şi de ascultarea omului de Dumnezeu şi de ascultarea tuturor zidirilor Sale. Dar am voit mai ales să vorbesc despre chemarea neamului cel cuvântător al oamenilor, să vă spun în câte chipuri ne cheamă Dumnezeu pe noi.

Dumnezeu cheamă popoarele pământului cu foamete, cu secetă, cu neplouare, de parcă le-ar spune: „Iată, Eu sunt Acela despre Care spune Ieremia Proorocul că voi da ploaie peste zece cetăţi şi peste două nu voi ploua şi iarăşi, voi da ploaie peste două cetăţi şi peste zece n-am să dau ploaie, ca să vă arăt că Eu sunt Dumnezeul norilor şi Tatăl ploilor, cum a zis Iov” (cf. Iov 12, 16; 26, 8; 38, 25-28).

Auziţi pe Dumnezeu spunând: „Voi da ploaie peste zece cetăţi şi peste două nu voi da şi iarăşi peste două voi da şi peste zece n-am să dau” (Ieremia 5, 24).

La televizor, când se dă buletinul meteorologic, se arată harta ţării, spunându-se: aici plouă şi se arată vreo 10-15 puncte unde plouă în ţară; văzând odată aceasta, foarte m-am folosit. S-a arătat că în vreo 10-15 puncte ploua, iar în cea mai mare parte a ţării nu ploua. Şi mi-am adus aminte de cuvintele proorocului Ieremia. Mi-am zis: iată, acum se împlinesc sub ochii noştri, că plouă în câteva sate şi în 20-30 nu plouă.

Deci în mâna lui Dumnezeu sunt ploile şi norii şi furtunile şi vânturile. Căci spune Hristos: „Anii şi vremile le-a pus Tatăl întru a Sa stăpânire” (Matei 24, 27-36; Fapte 1, 7). Nimeni nu-I poate cere socoteală Lui de ce a dat secetă sau furtună, nimeni nu poate opri vânturile şi ploile, nimeni nu le poate aduce, decât mâna cea atotputernică a lui Dumnezeu.

Deci, iată, uneori ne cheamă Dumnezeu cu secetă, alteori cu grindină, alteori cu fulgere, când trăsneşte pe mulţi, alteori ne cheamă cu foamete, alteori cu boale. Alteori dă Dumnezeu boală şi molimă şi nu este casă unde să nu fie un bolnav. Şi aceasta o poate face când voieşte.

Alteori ne cheamă cu războaie, alteori cu robie, alteori cu glasul Scripturilor când zice: „Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi” (Matei 11, 28). Şi altă dată zice: „Cel ce vrea să vie după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie” (Matei 10, 38).

Deci, iată că ne cheamă Dumnezeu şi prin stihii, prin cutremure, prin secetă şi prin neplouare, ne cheamă prin boale şi prin necazuri, prin scârbe, prin toate cheamă popoarele la El, să cunoască că este un Tată în cer şi că poate face cu popoarele Sale câte voieşte.

Ce spune Isaia? „Doamne, Tu ai zidit pământul ca pe o nimica şi toate popoarele pământului înaintea Ta sunt ca o picătură dintr-o cadă” (Isaia 40, 15). Ce putere are o picătură dintr-o cadă? Sau ce este de vei lua o lingură de apă din noianul cel fără de margini al mărilor?

Aşa suntem noi de puţini şi de slabi înaintea lui Dumnezeu! Cheamă Dumnezeu prin glasul Scripturii, cheamă prin glasul zidirilor ce pornesc asupra noastră cu secetă, sau cu ploaie prea multă, sau cu cutremur, sau cu arşiţă. Dar cheamă şi în alt fel. Cum? Prin glasul conştiinţei. Nu vezi, cum păcătuim sau greşim, ne mustră cugetul îndată. Te întreabă: „Omule, de ce ai făcut aceasta?”. De ce-ai furat de la vecinul, de ce ai luat femeia altuia, de ce ai omorât pruncul nevinovat în pântece, de ce ai râs de cele sfinte, de ce fumezi, de ce nu mergi la biserică duminică şi sărbătoarea? De ce nu creşti copiii în frica lui Dumnezeu, de ce nu posteşti cele patru posturi de peste an şi vinerea şi miercurea, şi te faci asemenea cu iudeii? De ce urăşti pe fratele tău, de ce huleşti pe Dumnezeu când eşti în scârbă?

Prin toate ne mustră conştiinţa când greşim. Ea e glasul lui Dumnezeu, Care ne cheamă la El: „Omule, ai greşit! Eu te iert. Dar să nu mai faci! Vino la Mine, căci la Mine e izvorul iertării, al iubirii şi al milostivirii. Pune început bun de azi înainte, să nu mai păcătuieşti!”.

Deci, conştiinţa e glasul lui Dumnezeu în inima noastră. Această lege s-a pus înainte de toate legile omeneşti.

Zic o seamă de oameni puţin credincioşi: „Dar, noi, creştinii, o să fim judecaţi după Evanghelie şi o să ne pedepsească Dumnezeu. Însă pe popoarele care nu cunosc pe Dumnezeu, cum e China, cum e Japonia, care se închină la zei şi la vrăjitori şi la filosofi, cum are să le pedepsească Dumnezeu? Căci n-au avut Evanghelia şi n-au ştiut că e păcat, iar de aceea nu se pot îndrepta”.

Auzi ce spune dumnezeiescul apostol Pavel în epistola sa cea către romani: „Cele nevăzute ale lui Dumnezeu, de la începutul zidirii lumii, prin făpturi înţelegându-se se văd, veşnica Lui putere şi Dumnezeire” (Romani 1, 20).

Deci, toate popoarele lumii, în ziua Judecăţii, se vor judeca după legi. Aşa dogmatisesc Sfinţii Părinţi. Cei ce n-au avut legea scrisă, se vor judeca după două legi: după legea conştiinţei, pe care a pus-o Dumnezeu în om la zidirea lui şi după legea zidirilor.

Cum, după legea zidirilor? Iată cum: toate care sunt în jurul nostru vorbesc cu noi. Căci spune Sfântul Grigorie de Nyssa: „Ca o trâmbiţă din înaltul cerului vorbesc zidirile cu noi şi strigă că este Un Ziditor” (Viaţa lui Moise).

Şi ce spune proorocul David: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria” (Psalmi). Cum vorbesc cerurile cu noi? Cum vorbeşte tăria cu noi şi vesteşte puterea lui Dumnezeu? Iată cum. Când te uiţi seara la cerul înstelat şi-l vezi plin de stele şi împodobit ca un candelabru plin de lumină şi vezi luna plină strălucind pe cer şi rânduiala cea prea frumoasă cu care se conduc stelele şi galaxiile şi constelaţiile cerului cu atâta precizie, încât nici cei mai mari savanţi ai lumii nu ajung să îndrepte calendarul după ele, atunci zici cu proorocul: „Doamne, ce este omul, ca să-l pomeneşti pe el, sau fiul omului, că-l cercetezi pe el?” (Psalmi). Şi atunci îţi dai seama că aceste stele, aceste mişcări ale lor sunt făcute şi purtate de mâna lui Dumnezeu. El a fost Creatorul, El e cârmuitorul lor.

Îţi dai seama că lumea aceasta are o minte care le îndrumează, că este un Dumnezeu Care le-a făcut şi o mână nevăzută care le poartă de grijă, ca şi nouă. Aşa vorbesc cerurile cu noi, încât văzându-le, cunoaştem prin ele pe Ziditorul cerului.

Când ne uităm la soare şi-l vedem cum luminează, că nu putem să-l privim decât câteva minute şi orbim, ne aducem aminte de Cel ce a făcut soarele atât de frumos, atât de luminos. Şi ne dăm seama că Cel ce l-a făcut pe el, Soarele Dreptăţii, străluceşte de miliarde de ori mai mult ca el.

Şi aşa soarele laudă pe Dumnezeu. Căci se zice: „Lăudaţi-L pe El, soarele şi luna, lăudaţi-L pe El, toate stelele şi lumina!”. Cum laudă Soarele pe Dumnezeu? Cum Îl laudă luna, stelele, cerurile, tot firmamentul, toată zidirea? Prin existenţa şi prin mişcarea lor. Căci „altele sunt contemplaţiile zidirilor şi altele sunt legile lor” (Sfântul Maxim Mărturisitorul, Filocalia).

Contemplaţia are loc când ne gândim la Cine le-a făcut. Iar legile lor sunt rânduielile după care se mişcă în univers. Şi amândouă sunt făcute de Dumnezeu: existenţa lor şi legile după care se mişcă ele.

Aşa vorbesc cu noi soarele, luna, stelele şi cerurile, florile şi păsările, animalele şi fiarele, văile şi apele, noianurile şi aerul, vânturile şi toate stihiile. Toate vorbesc cu noi şi ne spun că este Un Ziditor, Un Dumnezeu în cer Care le-a făcut, le ţine şi le mişcă.

Deci, după legea conştiinţei şi după legea zidirilor se vor judeca cei ce n-au avut legea cea scrisă. Începând de la Moise, căruia Dumnezeu i-a dat Tablele Legii pe Muntele Sinai, poporul iudeu se va judeca după Legea cea scrisă, iar toate popoarele care au cunoscut Evanghelia se vor judeca după Legea Darului, Legea dragostei şi a desăvârşirii.

De la începutul lumii, astăzi şi veşnic, zidirea vorbeşte despre Ziditorul ei.

Un necredincios oarecare străbătea Oceanul Atlantic, pe un vapor mare, pe un transatlantic. Şi un sărman misionar predica pe vapor, noaptea, despre Dumnezeu, despre minunile Lui care se văd pe cer, sus, pe pământ şi în aer. Iar necredinciosul, ca să ia în batjocură pe misionar, a luat binoclul şi se tot uita lung la stele. Iar misionarul lui Hristos predica cu foc, pentru că Dumnezeu dă putere multă în cuvânt celor ce-L binevestesc pe El şi-L predică pe Dumnezeul cel adevărat, pe Stăpânul zidirii. La urmă, vine cel necredincios şi zice către preot: „Părinte, tot predici pe Dumnezeu, dar eu m-am uitat cu binoclul la stele şi nu L-am văzut, nu ştiu unde e”. Iar misionarul lui Hristos i-a spus: „Bine zici, frate, că nu-L vezi şi în acest fel nici n-ai să-L vezi în veacul veacului. Dar ştii de ce? Ca să-L vezi pe Dumnezeu, trebuie să cureţi inima de necredinţă, de păgânătate. Căci aşa ne învaţă pe noi Evanghelia, spunându-ne în fericirea a şasea: «Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu» (Matei 5, 7). Deci, drept ai zis că nu L-ai văzut şi nici n-ai să-L vezi în veacul veacului, până ce nu-ţi vei curăţi inima ta de necredinţă, de răutate şi de păcate. Atunci ai să-L vezi pe Dumnezeu, prin lumina credinţei”.

Aşa şi azi. Sunt mulţi oameni care nu aud chemarea lui Dumnezeu. Şi dacă nu o auzim, are să puie biciul pe noi, are să ne cheme mai aspru. Dacă ne vom întoarce, El are să dea ploaie timpurie şi belşug şi sănătate şi fericire, că în mâna Lui este viaţa şi moartea. Iar dacă nu, ştie El cum să tragă frâul calului!

Căci zice Ilie Miniat că lumea aceasta este ca un cal sirep, care aleargă pururea spre pierzare, aleargă la păcate, spre fundul iadului. Dar Dumnezeu e meşter să puie frâu acestui cal neastâmpărat. Şi care e frâul calului? Care e frâna lui Dumnezeu cu care trage lumea la Dânsul? E seceta, sunt bolile, robiile, războaiele, moartea, suferinţele şi toate necazurile.

Când e război, ce cerem? „Dă, Doamne, pace”. Când suntem bolnavi, cerem: „Dă-ne, Doamne, sănătate”. Când nu plouă: „Dă-ne, Doamne, apă, că murim de sete”. Când suntem robi: „Scapă-ne, Doamne, de robie”. Deci, bine ne face Dumnezeu. Ştie El să ţină în frâu această lume, care aleargă ca un cal sirep la prăpăd, la pierzare.

Auzi ce spune proorocul: „Însă cu zăbală şi cu frâu, Doamne, fălcile lor vei strânge, a celora ce nu se apropie de Tine” (Psalmi 31, 10). Nu ne apropiem de bună voie, ne pune zăbală şi frâu şi ne întoarce înapoi, pentru că are putere. Căci este Dumnezeu care poate să coboare în iad, să ridice, să omoare, să facă viu.

Deci, fraţii mei, când vom înţelege că Dumnezeu ne cheamă prin boli, prin suferinţe, prin pagube, prin necazuri, prin robie, prin secetă, să nu stăm împietriţi, ci să ne întoarcem acasă la Tata şi să zicem: „Iartă-ne, nouă, Doamne, păcatele şi ne miluieşte pe noi, Doamne”. Şi atunci Bunul Dumnezeu ne iartă, pentru că El nu ne ceartă din ură.

Adevăratul părinte nu bate pe copiii săi din ură, Doamne fereşte! Care tată sau mamă ar vrea să-şi bată copiii degeaba, să-şi bată joc de dânşii? Nu! Ci, dacă vede că azi n-ascultă şi mâine n-ascultă şi poimâine n-ascultă şi-i încăpăţânat şi-i răspunde împotrivă şi face după voia lui cea rea, atunci pune mâna fără să vrea pe vargă, sau pe curea, sau pe băţ. Pentru ce? Căci vede că acest copil a pornit pe căi rele şi merge din rău în mai rău, se duce în prăpastie şi dacă îl va bate mai pe urmă, va fi prea târziu.

Aşa face şi Dumnezeu cu noi. Noi suntem toţi fiii lui Dumnezeu după dar. Auzi ce zice Scriptura: „Eu am zis: «Dumnezei sunteţi şi fii ai Celui Preaînalt toţi». Iar voi ca nişte oameni muriţi şi ca unul din boieri cădeţi” (Psalmi 81, 6-7), adică asemenea unuia dintre diavoli.

Dacă suntem fiii lui Dumnezeu după dar şi avem darul de fii prin Sfântul Botez, avem Biserica Mamă şi pe Dumnezeu Tată, după cum zicem pururea: „Tatăl nostru Carele eşti în ceruri...”; dacă-i aşa, să stăm pururea cu ochii minţii la Tatăl nostru şi să ştim că dacă nu vom voi de bună voie să-L iubim şi să-L cunoaştem că există, El va pune mâna pe vargă.

Dar mai bine să ascultăm din dragoste şi să-L iubim pe Dumnezeu şi să facem poruncile Lui din cuminţenie, ca El pururea să aibă milă de noi şi să ne poarte de grijă.

Apostolii au ascultat de Hristos, proorocii au ascultat, cerul ascultă, pământul ascultă, vânturile ascultă, marea ascultă, ploaia ascultă, roua ascultă, grindina ascultă, stelele ascultă, soarele ascultă, noianurile şi toată natura ascultă, numai omul, fiinţa cea raţională, nu vrea să asculte de Părintele său Cel ceresc.

Dar băgaţi de seamă că mâna lui Dumnezeu are şi vargă cu care ne poate bate! Deci să stăm bine, să luăm aminte! Să nu uitaţi, de astăzi înainte, că orice necaz care vine peste noi este o chemare a lui Dumnezeu. Căci zice: „Dumnezeu bate pe tot fiul pe care-l primeşte”.

Şi să nu cârtim dacă suntem chemaţi într-un fel sau altul, căci spune apostolul Pavel: „Fiecare întru ceea ce este chemat, întru aceea să rămână”. Te-a chemat Dumnezeu sărac, nu dori să te îmbogăţeşti; te-a chemat să fii călugăr, călugăr să rămâi până la moarte; te-a chemat să fii preot, preot vrednic să fii; te-a chemat să fii meseriaş, meseriaş bun şi cinstit să fii; te-a chemat să fii filosof sau mecanic, sau în alt serviciu, aşa să rămâi!

Dar să slujeşti cu cinste, să cunoşti că Dumnezeu este Cel ce te-a chemat într-un fel sau altul şi fiecare dintre noi întru ceea ce este chemat, întru aceea să rămână! AMIN!

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU DEZLEGARE LA PEȘTE 10 Iunie (sunt cele postate ieri pentru trei zile: 9, 10 și 11 Iunie)

 A. GUSTĂRI

File de cod pescăresc

·       2 kg cod

·       175 g ulei

·       500 g roşii

·       100 ml vin

·       30 g usturoi

·       100 g bulion

·       Cimbru

·       Piper

·       Sare

Codul se decongelează, se spală în mai multe ape, se scot fileurile şi se aşază într-o tavă cu ulei, se condimentează cu usturoi tocat, piper, sare şi cimbru.

        Se toarnă restul de ulei peste peşte şi se dă tava la cuptor timp de 25 minute.

        Se scoate din cuptor şi se toarnă peste peşte bulion diluat cu apă, se aşază pe fiecare fileu de cod câte o jumătate de roşie şi se dă tava din nou la cuptor timp de 15 minute.

        Se serveşte rece sau cald, după preferinţă.

A.  SALATE

Salată de cartofi cu macrouri

·       1 kg cartofi

·       500 g macrouri

·       200 g castraveţi în oţet

·       250 g ceapă

·       150 g măsline

·       100 g ulei

·       75 ml oţet

·       Piper

·       Sare

Cartofii se fierb în coajă, se curăţă şi se taie feliuţe.

        Macrourile se fierb în apă cu sare, se scot fileurile şi se taie în cubuleţe; castraveţii se taie în cuburi, iar ceapa sub formă de peştişori.

        Se amestecă totul, se pune uleiul şi oţetul, se potriveşte gustul de sare şi piper şi se aranjează pe un platou.

        Se decorează cu măsline.

B.  SOSURI

În loc de sos, pentru că nu avem nevoi în reţetele de azi, voi posta reţeta pentru mămăligă pripită.

·       200 g mălai

·       800 ml apă

·       Sare

Se pune apa la fiert într-un ceaun, se adaugă sare, iar în momentul în care apa a dat în fiert se adaugă mălaiul în ploaie, amestecându-se cu un tel sau făcăleţ până ce mămăliga s-a legat.

        Se micşorează flacăra şi se lasă câteva minute să fiarbă încet.

        Cu o lingură de lemn se desprinde mămăliga de pe margini, se netezeşte pe deasupra şi se răstoarnă pe un platou sau pe un fund de lemn.

        Atenţie: după golirea ceaunului de mămăligă acesta se va umple cu apă.

C.  BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Ciorbă de capete şi cozi de peşte acrită cu zeamă de varză

·       1,5 kg capete şi cozi de crap

·       150 g morcovi

·       50 g albitură

·       100 g ţelină

·       200 g ceapă

·       700 g roşii

·       150 g ulei

·       2 legături verdeaţă

·       1,5 l zeamă de varză

·       Sare

Se taie zarzavatul în cuburi, ceapa se toacă mărunt, se călesc împreună în ulei, se sting cu apă şi se pun la fiert.

        Când zarzavatul este aproape gata se adaugă roşiile, ce au fost curăţate de coajă şi seminţe şi tăiate cubuleţe, cât şi zeama de varză, care a fost fiartă separat.

        Se potriveşte gustul de sare.

        Capetele şi cozile de peşte se curăţă de solzi.

        Se scoate osul amar precum şi branhiile din capete.

        Se spală în mai multe ape, se adaugă la ciorbă şi se lasă la fiert 10 minute.

        Când este gata se adaugă verdeaţa tocată.

D.  MÂNCĂRURI

Crap pe varză

·       1 kg crap

·       2 kg varză

·       125 g ulei

·       150 ml vin

·       300 g roşii

·       30 g bulion

·       Piper

·       Sare

Se curăţă peştele şi se taie în bucăţi potrivite.

        Varza se toacă mărunt şi se căleşte în ulei până ce se înmoaie.

        Se stinge cu bulion diluat cu vin şi se condimentează cu sare şi piper boabe.

        Se aşază deasupra bucăţile de peşte care au fost presărate cu sare şi unse cu ulei şi se dă vasul la cuptor.

        După 30 minute se aşază peste varză şi peşte felii de roşii şi se dă vasul, din nou la cuptor, pentru 15 minute.

        Se serveşte cald cu mămăliguţă fierbinte.

E.  DULCIURI

Desert ultrarapid cu fulgi de ovăz
* fulgi de ovăz

·       miere (sau zahăr dacă nu ai miere)

·       nuci măcinate

·        coajă de lămâie rasă

·        Scorţişoară

·        Stafide

·        Cacao

Se amestecă toate ingredientele în proporţia dorită (în funcţie de persoană: mai mult sau mai puţin dulce, mai aromat sau deloc, mai vârtos sau mai fluid...), cu o cană de apă fiartă şi răcită (sau chiar fierbinte).

 Este un desert delicios şi natural făcut fără cuptor pe care îl pregătesc de câte ori n-am timp şi vreau sa mănânc ceva dulce, special.

A.  GUSTĂRI

Icre

	50 g icre, 1/4 kg untdelemn, 1-2 linguri de lămâie, 4-5 linguri apă, o linguriţă rasă mustar. Icrele proaspete, fără să se spele, se sărează puţin, se lasă 2-3 zile la frigider şi apoi se pregătesc. La congelator, se pot păstra în acest fel în pungă timp îndelungat. Icrele proaspete se pun într-un castron, împreună cu o linguriţă zeamă de lămâie sau 5-6 picături de oţet sau o linguriţă rasă de muştar, se bat bine cu furculiţa după care începe turnarea untdelemnului, ca să se lege. Nu se pune nici franzelă, nici griş, deoarece le denaturează gustul şi aspectul. Substanţa acră emulsionează rapid untdelemnul, evitând astfel separarea lui. Untdelemnul se toarnă exact ca şi la maioneză, din sticla cu dop subţire, bătând încontinuu cu furculiţa. Când devin prea tari, se adaugă câte o linguriţă cu apă rece, care le înmoaie, încorporându-se mai bine untdelemnul. Substanţa acră le albeşte şi le face mai pufoase. Treptat se adaugă 4-5 linguri cu apă, care le înmoaie şi le înmulţeşte. Se poate pune şi ceapă rasă fin, după gust. Salata se aşază pe platou, se ornează cu măsline, cu raze subţiri din gogoşari şi cu felii de lămâie cu marginea crestată.

B.  SALATE

Salată de ton

Ingrediente:
o cutie ton in ulei, o cutie porumb  medie, un borcănel ceapă mică murată, orez bob lung (2 punguliţe Uncle Ben's 75 g.), zeama 1 lămâie, piper

Mod de preparare:
Se fierbe orezul, de preferat cel cu bob lung,  să nu se lipească.  Se amestecă orezul fiert cu tonul (cu tot cu ulei - există şi ton în ulei cu lămâie şi piper), zeama de la 1 lămâie, ceapa murată, porumbul şi piperul.

C.  SOSURI

Nu e nevoie de sos preparat separat în acest meniu.

D.  BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Borş pescăresc – reţetă culeasă din Deltă

Ingrediente:

* peşte mărunt: caras, oblete, biban, roşioară etc = circa 2..3 kg
borş de casă = 2..3 kg.
* zarzavaturi după gust şi posibilităţi: morcov, ceapă, ardei gras, roşie etc.
ardei iute , 4 roşii , usturoi ,
* peşte mare: crap, ştiucă , şalău , somn , sturion. = circa 3..4 kg în total (adică curăţat, porţionat, fără capete şi cozi)

Preparare:
Într-un ceaun/oală mare se pun circa 6..8 litri de apă (apa de Dunare era ideală dar e poluată)
Se pun la fiert peştii mici , curăţaţi de solzi şi maţe, se lasă la fiert până cade carnea de pe oase, apoi se scot cu o strecurătoare şi se dau la pisici.
În apa rămasă se pune ardeiul iute tocat şi zarzavaturile tăiate mărunt , sau întregi dacă vreţi să le scoateţi la urmă.
Când zarzavaturile sunt aproape fierte se adaugă borşul şi peştele mare, tăiat bucăţi, curăţat etc.
Se lasă până se fierbe acest peşte.
Se potriveşte din sare şi oţet/borş.
Între timp se prepară samursacul: se coc 4 roşii pe plită , se curăţă de coajă şi se adugă într-un mujdei de usturoi făcut doar din usturoi, apă şi sare.

Se freacă aceste roşii în mujdei până se omogenizează.
Când e gata borşul , se scot bucaţile de peşte mare din el pe un castron separat şi acesta va fi felul 2.
Borşul se mănâncă cu mămăligă, apoi se mănâncă peştele fiert cu mujdeiul respectiv.
Atenţie: borşul e cu atât mai bun , cu cât se folosesc mai multe specii de peşte , iar o bucată de sturion e secretul acestui borş.
Nu se pun capete şi cozi în acest borş.
peşte mărunt = sub 12..15 cm/buc
peşte mare = restul

E.  MÂNCĂRURI

Mâncare de crap

Ingrediente: 1 peşte de peste 1 kg, ulei, 20-25 bucăţi de arpagic, 2-3 căţei de usturoi, 1 lingură făină, 2 pahare de vin, 1 foaie de dafin, pătrunjel verde tocat, sare, piper.

Se curăţă crapul; se spală, se taie în felii potrivit de mari, se sărează şi se lasă puţin deoparte.
Separat, arpagicul opărit se căleşte cu puţin uiei; când se îngălbeneşte se adaugă făina, se lasă să se rumenească uşor şi se stinge cu vin. Se adaugă foaia de dafin şi usturoiul. După ce a fiert 10-15 minute, se pune peştele, se potriveşte de sare şi de piper şi se lasă să fiarbă încet, până este gata.
La servit se scot căţeii de usturoi. Mâncarea trebuie să fie caldă când se aduce la masă. Se pregăteşte la fel linul, ştiuca sau alt peşte mai mare.

F.  DULCIURI

Prăjitură de post cu nucă

Aveţi nevoie de: 1/4 cană de ulei, 1- 1/2 cană de zahăr, 2 căni de apă, 3 căni de făină, 3-4 linguri de gem, 1/2 cană de nuci pisate, 1 praf de copt şi o linguriţă de bicarbonat stins, 3-4 linguri de cacao, o sticluţă de esenţă rom, un vârf de cuţit de sare.

Pentru prepararea compoziţiei se amestecă toate ingredientele: uleiul, zahărul, apa, făina, apoi gemul, nucile pisate, cacaoa, romul, sarea şi praful de copt şi bicarbonatul stins până se face o compoziţie omogenă.

Se unge tava cu ulei, se tapetează cu făină şi apoi se toarnă toată compoziţia şi se pune la cuptor. Dupa ce s-a copt la foc domol, se pune deasupra o glazură formată din: 12 linguri de zahăr, 7 linguri de apă şi 3 linguri de cacao.

Se toarnă calduţă peste prăjitură.

Prajitura se taie în pătrate mici sau romburi şi se ornează cu nucă de cocos.

ARTE 10 Iunie

INVITAŢIE LA OPERĂ 10 Iunie

Mefistofele de Arrigo Boito

Mefistofele este o operă, la care muzica și libretul aparțin compozitorului Arrigo Boito. Pentru libret, sursa de inspirație a fost Faust de Johann Wolfgang von Goethe.

Premiera operei a avut loc la Teatro alla Scala din Milano, în 5 martie 1868, dar versiunea definitivă, destul de mult modificată, a fost prezentată publicului de-abia în 1881.

În România, premiera operei "Mefistofele" a avut loc în 1999 la Opera Națională Română Iași, find reluată în 14 februarie 2004 la Opera Națională București.

Acțiunea

Prolog

Cete îngerești aduc cântece de slavă cerescului Părinte. Mefistofele, acest înger decăzut, ironic și sfidător, provoacă o discuție între el și Divinitate având ca subiect sufletul lui Faust. Mefistofele este convins că nu va fi dificil să îl convertească spre rău pe acest om însetat de cunoaștere.

Actul I

În zi de sărbătoare, oamenii petrec și dansează. Faust și discipolul său Wagner, amândoi fiind mereu cu gândul la studiu și știință, nu sunt interesați să participe la această bucurie colectivă generată de revenirea primăverii. Prin mulțime își face apariția un călugăr misterios care îl va urmări pe Faust ca o umbră.

Faust se retrage din zgomotele mulțimii în camera sa pentru a medita asupra rostului său în Univers. Călugărul îi întrerupe gândurile, arătându-și adevărata identitate. Este însuși Mefistofele care îi propune lui Faust un pact: toate plăcerile, bucuriile și bogățiile contra sufletului său pe care i-l va dărui după moarte. Faust acceptă, dorind să cunoască Fericirea Absolută. Astfel pornesc amândoi într-o mare călătorie inițiatică.

Actul II

Într-un spațiu ce simbolizează grădina Marthei, Faust a cunoscut-o pe Margherita. Gingășia și puritatea ei îl înflăcărează pe Faust tot mai mult, încercând prin orice mijloc să obțină o întâlnire fără știrea mamei tinerei fete. Mefistofele încearcă în acest timp să distragă atenția Marthei, care trebuie să aibă grijă de Margherita. Planul reușește și fata cade în brațele iubitului său.

Mefistofele îl duce pe Faust în lumea sa cumplită, cea a vrăjitoarelor și a spiritelor răului, spirite ce capătă o amploare deosebită în noaptea sabatului. Faust urmărește îngrozit aceste ritualuri și prosternări către Satan. Deodată, în mijlocul acestor dezlănțuiri malefice, Faust are o viziune: Margherita este încătușată în lanțuri. Faust este chinuit de remușcare pentru că a nenorocit un suflet. Mefistofele reușește însă să-l atragă din nou în lumea sa malefică.

Margherita este în închisoare cu mintea rătăcită. A săvârșit două fapte cumplite: și-a omorât mama, apoi copilul. Faust dorește să o salveze prin puterea lui Mefistofele. Margherita respinge însă forța malefică, preferând moartea, care înseamnă totodată și mântuirea ei.

Actul III

Mefistofele îl conduce pe Faust într-o lume ideală, în Grecia pașnică și plină de armonie, dar care datorită unei femei, Frumoasa Elena, a cunoscut unul dintre cele mai cumplite războaie: Războiul Troian. Pantalis și Nereo împreună cu un întreg alai aduc imnuri acestei frumuseți ideale. Dar Elenei îi revin în minte, asemenea unui coșmar, imaginile sângeroase ale războiului. Faust este fermecat de chipul Elenei, dar dezamăgit atunci când îi cunoaște sufletul.

Epilog

Mefistofele și Faust se reîntorc din marea lor călătorie. Faust a cunoscut iubirea reală, a încercat să atingă iubirea ideală. Dar fericirea perfectă pe care o căuta n-a întâlnit-o. ”Realul a fost durerea, iar idealul, visul”. Realizează în acel moment că singura iubire statornică, ce nu dezamăgește niciodată, ce dă echilibru vieții, este iubirea de Dumnezeu. Mefistofele încearcă cu disperare să nu piardă sufletul lui Faust, care alege însă triumful rațiunii, al forței benefice și lumina salvatoare a Divinității, meritându-și astfel Mântuirea.

Mefistofele, de Boito 

Arrigo Boito - NERONE

Haricleea Darclee 

MUZICĂ 10 Iunie

Haricleea Darclee

HARICLEA DARCLEE soprano - Romanian Song – Brediceanu: 

HARICLEA DARCLEE soprano - Romanian Song - Stephanescu

Hariclea Darclee Stii tu mandro: 

Arrigo Boito

ARRIGO BOITO SINFONIA 

Dan Constantinescu

Frederick Delius

Shirley Alston (Owens), vocalistă şi compozitoare americană (The Shirelles).

The Shirelles: 

Rick Price, basist britanic (Move, Wizzard, Roy Wood, Brains).

Perry Kibble, pianist, vocalist şi compozitor american (A Taste Of Honey).

A Taste of Honey - Boogie Oogie Oogie (Original Full Extended Mix) 

Mark Shaw, vocalist şi compozitor britanic (Then Jericho).

Then Jerico: 

Ray Charles

 ÎNREGISTRĂRI NOI:

Beethoven Piano Sonata Op 109 No 30 in E major FULL

The Best Of Guitar & Piano Love Songs Ever - Soft Beautiful Relaxing Piano and Guitar Love Songs

melodii romanesti vechi, dar superbe 3

Enya Greatest Hits || The Very Best Of Enya || Enya Best Songs Collection

POEZIE 10 Iunie

 Ion Creangă

ADRIAN PĂUNESCU

TEATRU/FILM 10 Iunie

Geo Barton. Rolul care l-a consacrat este “Lică” din “Moara cu noroc” (regizor Victor Iliu)

Biografie Geo Barton

Actorul Geo Barton s-a născut la 23 martie 1912, in Piatra Neamț.
A absolvit in 1941 Conservatorul de Arta Dramatica din București si de la început a fost distribuit in roluri de june-prim in comedii si operete, a participat la numeroase turnee in tara, a jucat la Teatrul Constantin Nottara din Satu Mare in Păianjenul de A. DE Herz, la Teatrul Giulesti si Municipal (Bulandra), stabilindu-se apoi la Teatrul National. Printre rolurile interpretate se numara Vronski din Anna Karenina de Tolstoi, Grigore Marza din Intalnire cu îngerul de Sidonia Dragusanu, Profesorul din Un fluture pe lampa de Paul Everac, Fred din Mașina de scris de Jean Cocteau, Georges din Părinți teribili de Jean Cocteau, Moșierul Butu din Marele soldat de Dan Tarchila, Nichita din Omul cu mârțoaga de George Ciprian, Ministrul din Zoo (Asasinul filantrop) de Jean Vercors Bruller, etc.
A debutat pe marele ecran in 1949 cu filmul Răsunăvalea si peste un an avea sa joace in La Moara cu Noroc, in rolul lui Lica Samadaul, care il consacra.
Geo Barton a murit la 10 iunie 1982, in București.

Filme cu Geo Barton

·         Secvențe (1982)

·         Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975) - Comisul Manole Jder

·         Frații Jderi (1974) - Comisul Manole Par Negru Trailer

·         Stejar, extrema urgenta (1973)

·         Un august în flăcări (1973)

·         Pentru că se iubesc (1972)

·         Pantoful Cenușăresei (1969)

·         Simpaticul domn R (1969)

·         Columna (1968) - voce Imparatul Traian Trailer

·         Dacii (1967) - senatorul roman Attius

·         Subteranul (1967)

·         Calea Victoriei sau cheia visurilor (1966) - Procurorul General Constantin Lipan

·         Fantomele se grăbesc (1966)

·         Camera alba (1964)

·         Mofturi 1900 (1964)

·         Partea ta de vină (1963)

·         Tudor (1963) - Benescu

·         Darclee (1961)

·         Porto-Franco (1961)

·         Vara romantica (1961)

·         Nu vreau să mă-nsor (1960)

·         Portretul unui necunoscut (1960) - Eduard Comsa

·         Bijuterii de familie (1957)

·         Mandrie (1956)

·         Pe răspunderea mea (1956)

·         La "Moara cu noroc" / La moara cu noroc (1955) - Lica Samadaul

·         Răsună valea (1950) - Radu

La moara cu noroc (1955):

Darclee 1961: 

Dacii -

AMINTIRI DIN COPILARIE-ION CREANGA-1964: 

ION CREANGĂ. Pupăza din tei

Duelul - Alexandr Kuprin 1985

 GÂNDURI PESTE TIMP 10 Iunie

 Regele Mihai I - Citate: