MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 4 IULIE 2018
Bună
ziua, prieteni!
Este sărbătoarea naţională a SUA. National Anthem USA Star Spangled Banner Full Version with Lyrics on
Screen
Totul mrge înainte așa că vă propun să începem cu o audiție...de vis:
Giovanni Marradi - The Impossible Dream Collection
ISTORIE
PE ZILE 4 Iulie
Evenimente
·
362 i.Hr.: In Grecia antica are loc batalia de la Mantinea, in
care tebanii condusi de Epaminondas ii inving pe spartani. Epaminondas (n. cca
418 i I.Chr – d 362 iI.Chr), general și om de stat teban. Epaminondas a fost
ranit mortal in timpul luptei astfel ca, ramasi fara comandant, tebanii nu au
exploatat victoria si s-au retras.
·
836
- Pactum Sicardi, pace între Principatul Benevento şi Ducatul de
Neapole.
·
993 - Sfantul Ulrich din Augsburg este
canonizat.
·
1054: O supernova este observată in apropierea constelatiei
Tauri. Evenimentul este menţionat în China şi in istoriile amerindiene. Timp de
câteva luni luminozitatea acesteia a fost destul de puternica pentru a fi
vizibila la lumina zilei. Urmarile acestei explozii este vizibila şi astăzi:
Nebuloasa Crab.
·
1187 - Bătălia de la Hittin (Tiberias):
Saladin învinge pe Reinoud de Chatillon.
·
1301 - Bătălia de
la Breukelen: Olanda vs Lichtenberg.
·
1415 - Angelo Correr devine Papa
Grigorie al XII-lea.
·
1456: Otomanii incep asediul Belgradului aparat de o armata
condusa de Iancu de Hunedoara, pe atunci regent al Regatului Ungariei. Bătălia de la Belgrad (4 – 23 iulie 1456) a oprit înaintarea turcilor
spre centrul Europei, după ce acestia cuceriseră Constantinopole, cu trei ani
în urmă. Inaintarea sultanului Mehmed II (1444 – 1446, 1451 – 1481) spre
centrul Europei era blocata de cetatea Belgradului, aparata de Iancu de
Hunedoara, pe atunci regent al Regatului Ungariei, Turcia mobilizase pentru
cucerirea acestei cetati forţe impresionante: cca. 100.000 de soldaţi, o
artilerie de asediu superioară celei folosite împotriva Constantinopolului şi o
flotă ce urma să acţioneze pe Dunăre (60 – 65 de galere şi c. 150 de vase mai
mici). Iancu a luat masuri pentru
intarirea garnizoanei cetăţii, comandate de Mihail Szilágyi şi de fiul
său, Ladislau de Hunedoara, cu 5.000 de mercenari,si a chemat oameni de la
orase si sate sa ia parte la razboi. Pentru a avea un aliat in Tara Romaneasca, l-a ajutat pe Vlad Tepes sa-si
recapete tronul. Concomitent, el îşi întăreşte legăturile cu Skanderbeg, care,
în Albania, trebuia să declanşeze o mişcare antiotomană. Cu sprijinul călugărului franciscan Ioan de
Capistrano, care a desfăşurat o intensă propagandă pentru o nouă cruciadă
antiotomană, Iancu a reuşit să ridice o oaste de circa 30.000 de soldaţi şi o
flotă improvizată formată din c. 200 de vase. De aceasta data a beneficiat si
de un sprijin mai consistent din Apus. De asemenea a reusit sa adune o armata
de oameni simpli cu arme proprii, coase, furci, prastii de circa 27-28.000 de
tarani cu toata opozitia nobililor si a orasenilor. La 22 iulie armata creştină a trecut
raul Sava, dezlănţuind atacul general. Tunurile turcilor au fost capturate şi
folosite împotriva armatei sultanului, care a fost rănit de o săgeată, fiind
salvat de aga ienicerilor, Hassan, care şi-a dat viaţa protejându-l pe sultan
cu propriul trup. La 23 iulie,
turcii s-au retras în degringoladă, părăsind tabăra, lăsând în urmă o pradă
uriaşă şi foarte mulţi morţi (cca. 24.000, în timpul asediului, după sursele
creştine, cărora li s-au adăugat alţii, în timpul retragerii) şi prizonieri (c.
4.000). Creştinii au pierdut relativ puţini oameni, c. 3.000 – 4.000 (Camil
Mureşan). Victoria de la Belgrad
a întârziat pentru aproape 70 de ani cucerirea Ungariei de către
turci şi a redresat moralul europenilor, zguduit după căderea
Constantinopolelui. Totodată,
izbânda lui Iancu este cel mai strălucit moment al carierei sale militare, de
care nu a putut să se bucure îndeajuns, pentru ca a murit de ciumă la 11
august, în tabăra de la Zemun.
·
1534: Christian al III-lea este proclamat rege al Norvegiei
și Danemarcei la biserica din orașul Rye. De domnia lui se leagă implementarea
reformei protestante în această zonă. Christian al
III-lea (n. 12
august 1503, Schleswig – d. 1 ianuarie 1559, Kolding) a fost rege al Danemarcei
și rege al Norvegiei, fiul cel mare al regelui Frederick I al Danemarcei și a
reginei Anna de Brandenburg.
·
1541 - Pictorul
Dragos Coman (“Dragos Zugravul”) a terminat valorosul ansamblu de picturi
murale care decoreaza biserica din satul Arbore. Biserica
a fost construita de Luca Arbore, unul dintre marii boieri ai lui Stefan cel
Mare, sfetnic al lui Bogdan al III-lea si tutore al lui Stefanita Voda, cel
care a fost portar al Sucevei timp de aproape 40 de ani. Boierul Arbore a ridicat,
pe valea Raului Solca, Biserica cu Hramul Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul,
cunoscuta si ca Biserica Arbore. Munca zugravului Dragos Coman (Dragosin, fiul
popii Coman din Iasi) chemat de Ana, fiica lui Arbore, s-a terminat pe 4 iulie,
dar Hatmanul Arbore n-a apucat sa se bucure la vederea ei, pentru ca a fost
decapitat.
·
1610 - Bătălia de la
Klushino: regele Sigismund al II invinge armatele Rusiei si Suediei. Fortele polono-lituaniene inving in batalia de la Klusino
trupele ruse, in timpul razboiului polono-rus; (1605-1618).
·
1634: In Noua Franta, pe continentul Nord American, este
fondat orasul Trois Rivieres (astazi in Quebec, Canada).
·
1776: Cinci zeci si sase de delegati ai
celor 13 colonii britanice din America de Nord semneaza Declaratia de Independenta
a Statelor Unite ale Americii. Documentul a fost ratificat de către
al doilea Congres Continental, prima entitate conducătoare a noului stat
creat. Textul Declaratiei a fost
scris de Thomas Jefferson si a fost votat de toate delegaţiile
excepţia celei din New York, care a fost de acord sa o semneze cateva zile mai
tarziu. Războiul de Independenţă a început în
1775, iar conflictul se va încheia cu semnarea Tratatului de la
Versailles in ziua de 3 septembrie 1783.
·
1827: Sclavia este abolită în statul New York.
·
1862: Prelatul de la Oxford, profesorul de matematici Dodgson, cunoscut
ca scriitorul Lewis Carroll, publica „Alice in Tara Minunilor“, una dintre
capodoperele literaturii pentru copii. I-a servit drept model pentru personajul
principal, Alice (10 ani), fiica rectorului de la Colegiul Trinity.
·
La 4 iulie 1864, prin
decret domnesc, se înfiinţează Universitatea din Bucureşti, Principatele Unite
ale Moldovei şi Valahiei. Universitatea din Bucureşti a fost întemeiată ca
şcoală superioară la patru ani după întemeierea Universităţii Iaşi, prima
universitate română modernă. În 1864 aceasta includea facultăţile de Drept,
Ştiinţe, Filozofie (Litere). Primul rector al acesteia, ales la 15
septembrie 1864, a fost juristul Gheorghe Costa-Foru. Primul doctorat în cadrul
Universităţii Bucureşti a fost acordat în 1873 de către Facultatea de Farmacie.
Universitatea a cunoscut "epoca de aur" între cele două
războaie mondiale. Atunci s-a dezvoltat datorită înaltei pregătiri a
profesorilor şi numărului de studenţi (15 700), fiind una dintre cele mai mari
universităţi, alături de Universitatea "Columbia" din New
York, Universitatea din Paris, Universitatea din Londra şi Universitatea New
York. În anul 1945 această peroiadă remarcabilă a
luat sfîrşit, deoarece unii dintre cei mai buni profesori au fost destituiţi
iar alţii au fost închişi pentru că s-au opus, într-un fel sau altul, regimului
comunist. După cîţiva ani, unii profesiri s-au întors, dar atmosfera nu a mai
fost aceea a libertăţii de a gîndi şi a competiţiei deschise. După 1990, s-au
făcut progrese semnificative în domeniul predării iar numărul studenţilor
creşte. Astăzi universitatea are aproximativ 20 000 de studenţi şi paisprezece
facultăţi.
·
1876: S-a creat, la
București, "Societatea națională de Cruce Roșie a României". La 23 august același
an, societatea a fost recunoscută de Comitetul Internațional al Crucii Roșii de
la Geneva. Societatea
Națională de Cruce Roșie din România este o organizație umanitară, neguvernamentală, bazată
pe voluntariat, care oferă asistență de urgență, în caz de dezastre, precum și
educație în domeniul sanitar în România. Este afiliata națională a Federației
Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie.
·
1906: Au fost fondate Uniunea si Liga Romanilor din America.
·
1914: La Viena au loc funeraliile Arhiducelui
Franz Ferdinand și ale soției
sale Sofia, la șase zile după asasinarea lor la Sarajevo. Arhiducele Franz Ferdinand al Austriei (n. 18 decembrie 1863, Graz – d.
28 iunie 1914, Sarajevo) a fost moștenitorul tronului imperiului Austro-Ungar
din 1896 până la asasinarea sa la Sarajevo în data de 28 iunie 1914. Atentatul
de la Sarajevo a constituit factorul care a declanșat începerea Primului război
mondial.
·
1924 - Este
adoptata Legea minelor, prin care se reglementa regimul investitiilor in
domeniul exploatarii resurselor subsolului.
·
1928: Marea Britanie: Este acordat
dreptul deplin de vot pentru femei.
·
1942:
se încheie cucerirea Crimeii de către trupele germane şi române din cadrul
celui de-al doilea război mondial. Bătălia de la Sevastopol [Ucraina] (10 noiembrie 1941 – 4 iulie 1942), desfăşurată în timpul
celui de-al Doilea Război Mondial, în cadrul campaniei de cucerire a Peninsulei
Crimeea. Scopul campaniei a fost asigurarea flancului drept al forţelor
germane, care înaintau spre Moscova. În acelaşi timp, se dorea întreruperea
aprovizionării sovieticilor cu petrol din Caucaz. Sevastopolul reprezenta unul dintre punctele
strategice de control asupra Mării Negre, beneficiind de un sistem complex de
fortificaţii, susţinute de efective militare sovietice importante (52.000
militari, 170 tunuri şi 100 de avioane). Trupele române participante la
operaţiuni erau constituite din elemente ale Armatei 3 (Corpul Vânătorilor de
Munte), conduse de generalul Gheorghe Avramescu. Unităţile româneşti au fost
integrate în structurile operative germane, fiind plasate sub comanda acestora,
în cadrul Armatei 11, condusă de generalul Erich von Manstein. Prima ofensivă
s-a derulat pe flancul sudic al sistemului de fortificaţii al Sevastopolului
(10 noiembrie 1941). Atacurile germano-române au fost respinse de apărarea
sovietică, după 10 zile de lupte dure. În aceste condiţii, opţiunea
comandamentului german a vizat deplasarea centrului de greutate al acţiunilor
forţelor aliate în perimetrul nordic al fortificaţiilor. Nici în această
direcţie nu s-au înregistrat progrese, atacurile forţelor aliate fiind respinse
de apărarea sovietică, datorită întăririlor primite de aceştia prin zona
portuară. Beneficiind de acest avantaj, trupele sovietice au lansat o
contraofensivă în estul Peninsulei Crimeea (26 septembrie) cu scopul eliberării
presiunii asupra Sevastopolului, respinsă însă de trupele germano-române (18
mai). După acest succes s-au reluat acţiunile împotriva Sevastopolului, iniţial
printr-un atac de artilerie puternic (21 mai – 7 iunie 1942), urmat de ofensiva
asupra perimetrului nordic al sistemului de apărare. Centura exterioară
defensivă a fost străpunsă, abia la 16 iulie, rezistenţa sovietică continuând
să se manifeste până în 29 iunie, când oraşul a fost ocupat de forţele
germano-române. În interiorul Sevastopolului, luptele au continuat până în 4
iulie, când au fost eliminate ultimele centre de rezistenţă. Contribuţia
românească a fost suplimentată pe timpul luptelor, ajungând la şapte mari
unităţi, iar submarinului NMS Delfinul a executat acţiuni de patrulare în sudul
Crimeii, fiind angajat într-o serie de confruntări cu navele de război
sovietice. Semnificaţia bătăliei de la Sevastopol a constat în asigurarea
controlului total asupra Peninsulei Crimeea, fiind diminuată influenţa
sovietică în perimetrul vestic al Mării Negre. Cu toate acestea, durata mare a
luptelor a indisponibilizat importante efective germane, situaţie ce va
influenţa ritmul campaniei răsăritene.
·
1946: România și Marele Ducat al Luxemburgului au reluat relațiile diplomatice la nivel de
legație.
·
1950: Prima emisie a postului de radio Europa Liberă.
·
1954: Germania câștigă Campionatul
Mondial de Fotbal din Elveția pentru
prima dată - 3:2 cu Ungaria.
·
1957: S-a înființat, la București, Arhiva Națională
de Filme.
·
1957 -
Este prezentat Fiat Nuova Cinquecento, automobilul care a
motorizat practic Italia şi care a creat un adevărat cult în întreaga lume.
Având-ul ca strămoş pe Topolino, 500 se dorea un omolog italian pentru VW
Beetle, având un motor în doi cilindri de 500 cmc amplasat în partea din spate
şi un design simpatic. Modelul a prins foarte bine în contextul unei Italii
vlăguite de război şi între 1957 şi 1975 s-au produs 3,5 milioane unităţi. Dorind să respecte
istoria italienii au lansat şi versiunea contemporană a lui Fiat 500, tot
pe data de 4 Iulie, dar la o distanţă de 50 de ani. Desenat de Frank
Stephenson (omul care a desenat şi noul Mini Cooper) acest model a creat
un val de entuziasm uriaş, fiind lansat la Torino în faţa a 100.000 de
spectatori şi a prim ministrului Romano Prodi.
·
1960: A fost inaugurat noul steag american, în
urma admiterii statului Hawaii ca cel de-al 50-lea
stat al SUA, în
august 1959.
·
1970: România și Costa Rica au
stabilit relații diplomatice la nivel de ambasadă.
·
1976: Este incununat de succes, raidul surpriza al trupelor
israeliene asupra aeroportului Entebe din Uganda, avand ca scop eliberarea
pasagerilor israelieni ai unei curse Air France, luati ostatici de teroristi
palestinieni.
·
1987: A intrat în funcțiune pasajul Lujerului, cu o lungime
de 800 m, din care 400 m sunt acoperiți.
·
1987: Fostul sef al Gestapoului din Lyon, Klaus Barbie, este
condamnat de un tribunal francez la inchisoare pe viata pentru crime impotriva
umanitatii. Istoricii au estimat ca Barbie se facea vinovat de uciderea a peste
14000 persoane, printre care si unul dintre conducatorii Rezistentei franceze,
Jean Moulin.
·
1998: Japonia lansează
sonda Nozomi pe Marte, și se
alătură, astfel, Statelor Unite și Rusia în lista națiunilor care explorează spațiul.
·
1999: Doi căutătorii de comori au dezgropat ilegal din
muntele Mittelberg, Germania, Discul ceresc de la Nebra. Poliţia l-a adus în
siguranţă în anul 2002. Discul a fost găsit lângă orășelul Nebra din landul
Saxonia-Anhalt, Germania, și a fost datat ca provenind aproximativ din anul
1600 î.Hr. si este cea mai veche reprezentare a cerului nocturn / a universului
descoperită pană acum. Discul ceresc de la Nebra este un disc de bronz de circa 32
cm diametru cu o patină verde-albastră și cu incrustații de aur. Acestea
reprezintă Soarele (sau Luna plină), un sfert (o seceră) de Lună în creștere
sau poate o barcă, precum și 32 de stele în formă de cercuri mici, inclusiv o
grupare de stele care ar putea reprezenta Pleiadele. Marginea discului este
decorată cu două segmente de cerc (dintre care unul s-a pierdut), adăugate mai
târziu, care sunt plasate unul față de celălalt în unghiul dintre solstiții.
Ultima adăugare este un alt segment de cerc, mai îngust, a cărui interpretare
nu este sigură (Calea Lactee? un curcubeu? o arcă solară?). Discul a fost găsit
relativ de curând, în anul 1999, lângă orășelul Nebra din landul
Saxonia-Anhalt, Germania, și datat ca provenind aproximativ din anul 1600 î.Hr.
Se pare că aparține de cultura Unétice din Epoca de Bronz. Ca stil artistic nu
se aseamănă însă cu nici un obiect cunoscut din acea perioadă. Discul este cea
mai veche reprezentare a cerului nocturn / a universului descoperită vreodată.
Inițial s-a bănuit și că este vorba de o falsificare, dar între timp
majoritatea specialiștilor consideră că discul este autentic.
·
2005: Sonda spațială NASA Deep Impact a observat impactul unui
proiectil lansat de acesta pe cometa Tempel
1.
·
2006: Coreea de Nord testează
patru rachete cu rază scurtă, una cu rază medie și una cu rază lungă de acțiune
Taepodong-2. Conform relatărilor, racheta cu rază lungă de acțiune Taepodong-2
a eșuat în aer deasupra Mării Japoniei.
·
2009: Coroana Statuii
Libertății se redeschide pentru
public, după opt ani de închidere din motive de securitate în urma atacurilor
din 11 septembrie 2001.
Nașteri
·
68: S-a nascut Salonia Matidia, nepoata împăratului Traian;
(d. 23 decembrie 119). A a fost fiica şi singurul copil al Ulpiei Marciana si
al bogatului pretor Gaius Salonius Matidius . Unchiul ei matern, imparatul
Traian, nu a avut copii şi a tratat-o ca pe fiica sa. Tatal ei a murit în 78 şi
Matidia a trăit impreuna cu mama sa in casa lui Traian şi a soţiei sale,
Pompeia Plotina. In urma casatoriei fiicei sale Vibia Sabina cu imparatul
Hadrian, Salonina Matidia a devenit soacra împăratului Hadrian. Cand Matidia a
murit, împăratul Hadrian a tinut un discurs funerar, a divinizat-o şi a dispus
sa i se dedice un templu şi un altar în Roma, pe Campul lui Marte
·
1546: S-a nascut sultanul otoman Murat al III-lea ; (d.
1595). Murad al III-lea ( d. 15 ianuarie 1595) a fost sultanul Imperiului
Otoman din 1574 până la moartea sa. Sub domnia sa otomanii au suferit o gravă
înfrângere din partea armatei habsburgice în bătalia de la Sissek în 1593. A
ramas in istoria Imperiului Otoman ca fiind al doilea sultan care nu sa
implicat in expediti militare, nefiind interesat de marirea imperiului sau. A
fost descris de istoricul român Nicolae Bălcescu drept „un duh slab și superstițios, dulce la trai,
iar iute la mânie și adesea atunci și cu cruzime, era dat cu totul la
misticism, la poezie și la voluptate; amator de danț și muzică, de vorbe cu
duh, ba încă și de mucalitlâcuri, el iubea mecanica, ceasornicăria și actele de
reprezentație; el trăia încunjurat de tălmăcitori de vise, astrologi, șeici,
poeți și femei, dănțuitori, de pitici și nebuni, lăsând domnia în mâna femeilor
saraiului”
·
1715: Christian
Fürchtegott Gellert, poet și romancier
german (d. 1769)
·
1753: s-a născut
Jean-Pierre Blanchard, aeronaut francez, inventatorul paraşutei. (m. 7 martie
1809)
·
1790 - Sa născut sir George Everest, inginer
militar şi geodez, conducător (din 1823) al Serviciului geodezic al Indiei. Cel
mai înalt vârf de pe Pământ (azi Chommolungma) a purtat multă vreme numele de
Everest. (m. 1 decembrie 1866). Sir George Everest (n. 4 iulie 1790 – d. 1 decembrie
1866) a fost un militar și geodez britanic. A fost conducător din 1823 al
Serviciului geodezic al Indiei. Numele lui a fost dat celui mai înalt vârf de
pe Terra (din Munții Himalaya).
·
1799: Oscar I al Suediei, rege al Suediei și Norvegiei (d. 1859)
·
1804
- Nathaniel Hawthorne, scriitor american, (Litera Stacojie).
·
1807: Giuseppe Garibaldi, general și om
politic italian (d. 1882). Principalul său
obiectiv a fost lupta pentru unificarea Italiei, în jurul regelui
Victor-Emmanuel al II-lea de Savoia, monarhul Sardiniei și
Piemontului, și al primului sǎu ministru, Camillo Cavour. A participat în 1859
la războiul dus de Sardinia împotriva Austriei, luptând în Alpi. În
1860, în fruntea a 1 000 de oameni a întreprins o expediție în Sicilia
(devenită celebră sub denumirea „Expediția celor 1 000 de cămăși roșii“),
reușind să înlature monarhia locală și sǎ instituie un guvern provizoriu si sa
uneasca Sicilia și Neapole, cu regatul Sardiniei și Piemontului (1861). În 1861, întreaga Italie, cu excepția Romei
(aflată sub autoritatea Papei) și a Veneției (rămasă sub control austriac), a
fost unificată. În 1862, Garibaldi a intrat în conflict cu regele
Victor-Emmanuel al II-lea, pentru ca, in ciuda opoziției regelui, care încerca
să evite un conflict cu Franța ale cărei trupe ocupau Roma, Garibaldi a
constituit un grup de voluntari din Sicilia cu care intenționa să ocupe Roma,
pentru a o transforma în capitala Italiei. A fost înfrânt de trupele regale la
Aspromonte (29 august 1862), capturat, dar eliberat puțin timp mai târziu.
În timpul războiului din 1866, în care
Italia, aliată cu Prusia, a luptat împotriva Austriei, Garibaldi a condus din
nou un corp de voluntari cu care a reușit să înfrunte cu succes armata
austriacă. La sfârșitul războiului, Veneția a devenit parte integrantă a
Italiei unificate. Odată cu anexarea Romei la Italia, în 1870, Garibaldi a
devenit membru al Parlamentului italian. Giuseppe Garibaldi este considerat una dintre figurile legendare ale
Risorgimentului italian și este, poate, personajul istoric cel mai faimos și
popular în Italia. Este cunoscut și cu numele de „erou al celor două lumi”,
pentru acțiunile militare la care a participat atât în America de
Sud, cât și în Europa, în numele independenței și al libertății
popoarelor.
·
1854: Victor Babeș,
bacteriolog și morfopatolog român, fondator al școlii românești de
microbiologie, membru al Academiei Române (d. 1926). Victor
Babeș (n. 4 iulie 1854, Viena – d. 19 octombrie 1926, București) a fost un
bacteriolog și morfopatolog român, membru al Academiei Române din 1893. A fost
fiul lui Vincențiu Babeș. În colaborare cu Victor André Cornil, este autorul
primului tratat de bacteriologie din lume (Bacteriile și rolul lor în anatomia
și histologia patologică a bolilor infecțioase) prin care a pus bazele moderne
ale acestei științe. De asemenea, este fondatorul școlii românești de
microbiologie.
·
1869 - Karl Seitz, presedinte al
Austriei.
·
1872: Calvin Coolidge,
al 30-lea președinte
al Statelor Unite ale Americii (d. 1933)
·
1885 - S-a născut producătorul de film Louis B.
Mayer, directorul studiourilor Metro–Goldwyn Mayer (MGM). (m. 1957)
·
1886: S-a născut (la Paris) poeta română Alice
Călugăru; după 1908 s-a stabilit definitiv la Paris, unde a semnat cu
pseudonimul Alice Orinet (m. 1933, probabil în Elveţia).
·
1897: Costică Acsinte,
fotograf român (d. 1984)
·
1898 - Constantin
C. Georgescu, inginer silvic, zooentomolog si fitopatolog (m. 1968).
·
1900 - interpretul
de jazz Louis Armstrong, supranumit “regele jazz-ului”; cu piesa “Hello, Dolly”
a detronat chiar si formatia Beatles (m. 6.07.1971).
·
1910 - S-a născut Gloria Stuart, actriţa americană.
·
1911 - S-a născut Mitch Miller, şef de orchestră şi
producător american.
·
1911: Victor Nadolschi,
astronom român (d. 1996)
·
1919 - Nicole-Valery
Grossu, crestina persecutata in perioada comunista. A lucrat in timpul
razboiului cu Iuliu Maniu, iar dupa 23 august 1944 a activat in PNT si a
colaborat la ziarul « Dreptatea ». Dupa intemnitarea lui Iuliu Maniu este
arestata, la 24 august 1949. In perioada 1957-1959 participa la activitatea «
ilegala » a Oastei Domnului. Refugiata la Paris , se dedica unei opere de
ajutorare a crestinilor persecutati in tarile comuniste si publica «
Binecuvantata fii inchisoare » (m. 14.01.1996).
·
1923: S-a nascut Hary Isac Zilberman, scriitor roman cunoscut
sub pseudonimul literar Haralamb Zincă; (d. 2008). A fost bibliotecar la ARLUS (1945-1946). A absolvit Şcoala de Literatură
şi Critică Literară „Mihai Eminescu” (1950-1951). A lucrat ca redactor-şef
adjunct la revistele ‘Tânărul scriitor şi Luceafărul, redactor la Viaţa
românească, secretar responsabil de redacţie la Gazeta literară (1962-1966) şi
director al Casei Uniunii Scriitorilor, din 1967. Este autorul a peste 50 de
cărţi poliţiste şi de spionaj, fiind laureat cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor
din Bucureşti (1971) – pentru cartea Şi a fost ora H (Editura Militară,
Bucureşti, 1971) – şi cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976). A decedat la 24 decembrie 2008 la Bucureşti,
după ce mulţi ani a suferit de boala Alzheimer şi a fost aproape uitat.
Scriitorul a fost înmormântat la Cimitirul Evreiesc de lângă staţia de metrou
Eroii Revoluţiei, din Bucuresti. Fiul său, Andrei (Abraham) Zincă, locuieşte în
SUA şi e un cunoscut regizor de telenovele latino americane.
·
1927 – actrita
italiana Gina Lollobrigida (« Atentie la hoti !», “Fanfan La Tulipe”,
“Infidelii”, “Marele joc”, “Anna de Brooklyn”, “Pinocchio”, «Paine, dragoste si
fantezie»). Gina Lollobrigida (n. 4 iulie 1927) este o actriță
italiană de film, dar care a avut o fertilă carieră de fotograf și sculptor.
Printre alte filme, diva italiană a jucat în filmul de aventuri Fanfan la tulipe. S-a căsătorit cu un soț de origine
bavarezo-retoromană, care vorbește ladina, bavareza, romanșa și friulana.
·
1934 - S-a născut Gilbert Lopez, vocalist american (Tune
Weavers).
·
1938 - S-a născut Bill Withers, cântăreţ, chitarist şi
compozitor american.
·
1948 - S-a născut Jeremy Spencer, chitarist, vocalist şi
compozitor britanic (Fleetwood Mac).
·
1948: Claudine Bertrand,
scriitoare canadiană
·
1951 - S-a născut Ralph Johnson, baterist american (Earth,
Wind & Fire).
·
1952: S-a născut la Brașov, Vladimir
Tismăneanu, politolog român de origine evreiască, stabilit în Statele
Unite, specializat în teoria sistemelor politice, politici comparate, analiza
ideologiilor şi mişcărilor revolutionare din secolul al XX-lea. Este fiul
militanţilor comunişti Leonte Tismăneanu şi Hermina Marcusohn A urmat cursurile
Liceului 24 (actualul Jean Monnet) din cartierul Primăverii, unde a fost coleg
de clasa cu Nicu Ceauşescu şi alţi copii sau nepoţi de nomenclaturişti (Răutu,
Gheorghiu, Brucan, Onescu, Doicaru). In prezent este profesor de ştiinţe
politice la Universitatea Maryland. În 2006 a fost preşedinte al Comisiei
Prezidentiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România , iar din data de
11 aprilie 2007, presedintele Comisiei Prezidentiale Consultative pentru
Analiza Dictaturii Comuniste din Romania, calitate in care a
starnit intense controverse dupa ce a redactat raportul prezentat de
Traian Băsescu în plenul Parlamentului României, în data de 18 decembrie 2006.
·
1955 - S-a născut John Waite, vocalist, basist şi compozitor
britanic (Babys, Bad English).
·
1960: Cristina Țopescu, editor și prezentator de televiziune
·
1995: Gheorghian Bogdan Mihai, handbalist nascut
in orasul Suceava
Decese
·
965: A murit Papa Benedict al V-lea. A fost Papa al Romei
pentru o singură lună, în 964. După alegerea sa, a fost destituit de Imparatul
Imperiului Romano-German, Otto I (936 – 973) și predat în custodia lui Adalag,
arhiepiscopul de Hamburg – Bremen. Papa Benedict al V-lea a decedat la Hamburg
pe 4 Iulie 966.
·
1761 - A murit
scriitorul iluminist englez Samuil Richardson; a stat la originea romanului
familial de moravuri.
·
1826: A incetat din viata la varsta de 90 de ani,
cel de-al doilea presedinte al S.U.A. in anii 1797-1801, John Adams.
·
1826: Thomas Jefferson,
al 3-lea președinte al SUA. Jefferson,
scriitor francofil, arhitect şi avocat, unul dintre fondatorii SUA. A redactat
“Declaraţia de Independenţă”, un model pentru toate democraţiile lumii (1776).
(n. 13 aprilie 1743)
·
1831: A încetat din viaţă James Monroe, om
politic, preşedinte al SUA între anii 1817-1825, autor al ”Doctrinei Monroe”.
(n. 28 aprilie 1758). James Monroe a fost al cincilea presedinte Statele
Unite ale Americii in anii 1817 – 1825.
·
1932 - A încetat din viaţă Dimitrie Paciurea,
primul sculptor român cu viziune monumentală ("Zeul Pan",
"Himere", "Gigantul", "Sfinxul") (n. 2 noiembrie
1873)
·
1934: A încetat din viaţă Marie Curie, om
de ştiinţă de origine poloneză, laureat al Premiului Nobel (n. 1867). Marie Curie, născută Maria Salomea Skłodowska (n. 7 noiembrie
1867, Varșovia; d. 4 iulie 1934, Sancellemoz, Franța) a fost o savantă poloneză
stabilită în Franța, dublu laureată a Premiului Nobel. A fost singura savantă
care a primit două premii Nobel în două domenii științifice diferite (fizică și
chimie). A introdus în fizică termenul de radioactivitate. Este cunoscută
pentru cercetările sale în domeniul elementelor radioactive, al
radioactivității naturale și al aplicațiilor acestora în medicină. A fost soția
unui laureat al Premiului Nobel, fizicianul Pierre Curie, și mama unei laureate
a Premiului Nobel (Irène Joliot-Curie). Cu excepția fiicei sale Ève Curie
(scriitoare), toți descendenții săi vor urma cariere științifice. Publicația
Time a considerat-o una dintre cele mai influente savante ale secolului al
XX-lea.
·
1940: Americanul Robert Pershing
Wadlow, deţinătorul recordului mondial de cel mai înalt om din lume: 2,72
m. (n. 1918), se imbolnaveste grav din cauza unei infectii, i se fac
transfuzii de sânge şi intervenţii chirurgicale de urgenţă, dar nu
rezista si moare la data de 15 iulie 1940.
·
1941 - A fost
împuscat de catre fascisti Tadeusz Boy-Zelenski, scriitor, publicist, critic
literar si traducator polonez.
·
1848: François-René de
Chateaubriand, diplomat și scriitor francez (n. 1768). Chateaubriand poate
fi considerat parintele romantismului în Franţa, fiind un model pentru
generatiile de scriitori romantici care i-au urmat. (“Călătorii în
America”, “Atala”, “Rene”,”Memorii de dincolo de mormânt”).
·
1921: Antoni Grabowski,
inginer chimist polonez (n. 1857)
·
1935: Nectarie Cotlarciuc, mitropolitul Bucovinei (n. 1875)
·
1970 - A încetat din viaţă pictorul şi
sculptorul Barnett Newman, fondatorul picturii de câmpuri coloristice,
precursor al arte minimale (n. 29 ianuarie 1905)
·
1991: Sigismund Toduță, compozitor și muzicolog român (n. 1908)
·
1997: Miguel Najdorf,
șahist, argentinian de origine poloneză (n. 1910)
·
2000 - A încetat din viaţă scriitorul polonez
Gustaw Herling–Grudzinski (“Lume fără milă”). (n. 1919)
·
2003 - A încetat din viaţă legenda muzicii
soul, cântăreţul de culoare Barry White. (“You're the First, the Last, My
Everything”, “It's Ecstasy When You Lay Down Next To Me”) (n. 12 septembrie
1944). Barry Eugene White (n. 12 septembrie 1944 – d. 4
iulie 2003) a fost un cantautor american și producător muzical. Câștigător a cinci
premii Grammy și cunoscut pentru romantismul și vocea sa gravă, White a
cunoscut marele succes în anii 1970 ca artist solo dar și împreună cu Love
Unlimited Orchestra lansând o serie de cântece soul, funk și disco printre care
și două hituri uriașe, „You’re the First, the Last, My
Everything” și „Can’t Get Enough of Your Love,
Babe„. White a câștigat cu albumele sale mai multe discuri de aur și
platină având, conform criticilor muzicali Ed Hogan și Wade Kergan, vânzări de
peste 100 de milioane de unități în toată lumea.
·
2011: A decedat in localitatea Pöcking, in Germania, printul
Otto von Habsburg. Otto von Habsburg, pe numele întreg Franz Joseph Otto
Robert Maria Anton Karl Max Heinrich Sixtus Xavier Felix Renatus Ludwig Gaetan
Pius Ignatius von Habsburg-Lothringen (n. 20 noiembrie 1912, Reichenau an der
Rax, Austria Inferioară – d. 4 iulie 2011, Pöcking, Germania) a fost un
descendent al familiei de Habsburg-Lothringen și ultimul prinț moștenitor al
Austro-Ungariei (până la 1918) și al Regatului Ungariei (până la 1946),
publicist, europarlamentar din partea Germaniei, ales pe lista Uniunii
Creștin-Sociale din Bavaria, în două rânduri decan de vârstă al Parlamentului
European, șeful casei imperiale de Habsburg între 1 aprilie 1922 – 1 ianuarie
2007. După dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar în 1919 a obținut și cetățenia
germană și croată în afară de cea austriacă și ungară. În anul 1961 a renunțat
la drepturile de prinț moștenitor și la pretențiile la tronul imperial
(austriac), pentru a i se permite accesul pe teritoriul Austriei.
Sărbători
- În calendarul ortodox: Sf Ier Andrei,
arhiepiscopul Cretei; Sf Cuv Marta
- În calendarul romano-catolic: Sf.
Elisabeta a Portugaliei
- În Statele Unite ale Americii – Ziua Independenţei (1776). Pe 4 iulie 1776, reprezentantii celor 13
colonii britanice din America de Nord, întrunite în Congres la
Philadelphia, au votat în unanimitate Declaraţia de Independenţă faţă de
Imperiul Britanic. A urmat un razboi sangeros între coloniile americane şi
imperiul britanic. Deşi au trecut 2 secole şi jumătate de la acest
eveniment, textul Declaraţiei de Independenţă este o mostră de pledoarie
pentru ideea de libertate şi fericire. Iată câteva rânduri : „(…) toţi oamenii sunt creaţi
egali; ei sunt înzestraţi de Creator cu anumite drepturi inalienabile;
printre aceste drepturi se află viaţa, libertatea şi căutarea fericirii.
Guvernele sunt stabilite printre oameni pentru a garanta aceste drepturi,
iar justa lor putere emană din consimţământul guvernaţilor. De fiecare
dată când o formă de guvernământ devine distrugătoare pentru acest scop,
poporul are dreptul să o schimbe sau să o abolească şi să instituie un nou
guvern, bazându-1 pe principiile şi organizându-1 în forma care îi vor
părea cele mai potrivite pentru a-i conferi siguranţa şi fericirea.”
RELIGIE
ORTODOXĂ 4 Iulie
Sf Ier Andrei, arhiepiscopul
Cretei; Sf Cuv Marta
În aceasta luna, în ziua a
patra, pomenirea celui dintre sfinti Parintelui nostru Andrei din Ierusalim,
arhiepiscopul Cretei.
Sfântul Parinte Andrei s-a nascut la Damasc
in jurul anului 660. Cel care avea sa fie numit „cel mai armonios dintre melozi” s-a aflat fara grai in
primii sapte ani ai vietii sale. Scapat de aceasta infirmitate prin Sfânta
Impartasanie, arata incepind de atunci un talent de exceptie, in special in
arta vorbirii intelepte si a studiului Sfintei Scripturi. Parintii sai il
incredintara ca slujitor bisericii Invierii la Ierusalim (dupa unii ar fi
devenit calugar la Saint Sabas, unde a si studiat) iar cel care se afla in
tronul patriarhal, Teodor (674-686), facu din Andrei fiul sau spiritual. Intuise
in el asemenea calitati incit voia sa il pregateasca drept succesor al sau si
il numi, in ciuda vârstei sale fragede, notar al Patriarhiei, dându-i
responsabilitatea tuturor problemelor bisericesti. In aceasta calitate, la
putin timp de la cel de-al Saselea Sfânt Sinod Ecumenic (prin 685), Andrei fu
trimis la Constantinopol, cu doi sfinti batrâni, pentru a prezenta imparatului
si Patriarhului marturia de credinta a Bisericii sale, manifestându-si
adeziunea la condamnarea ereziei monotelite (Biserica din Ierusalim, ocupata in
vremea aceea de catre arabi, nu a putut sa trimita decât un singur reprezentant
la Sinod).
Ceilalti
doi reprezentanti s-au intors in Palestina, dar Sfântul Andrei ramase in
capitala, gasind acolo conditii mai prielnice rugaciunii, studiului si
activitatilor apostolicesti pentru care Dumnezeu il pregatise. Duse pentru o
vreme o viata retrasa, dar adevarul nu putea sa ramâna multa vreme ascuns sub
oboroc, astfel purtarea sa plina de sfintenie si forta cuvintelor sale folosita
intru mântuirea sufletelor ajunsera repede la urechile imparatului si ale
Patriarhului, si fu numit Diacon al Marii Biserici. Ii fu incredintat postul de
responsabil al orfelinatului Sfântul Paul si al ospiciului pentru saraci ce se
afla in cartierul Eugenios. Timp de aproape 20 de ani, dovedi multa
perseverenta la conducerea acestor institutii de binefacere, pe care le
dezvolta si le transforma in ostrov al mântuirii, prin indemnarea oamenilor la
pocainta si la practicarea virtutii. Reusi atât de bine in aceasta sarcina,
incât in 711 fu consacrat Arhiepiscop al Cretei. Dar inainte de a se putea
instala in scaunul sau, cum se gasea inca in capitala, Philippikos uzurpa
tronul, il destitui pe Patriarhul Cyrus si il puse in locul acestuia pe Ioan al
Saselea., dându-i drept misiune sa anuleze hotarârile celui de-al Saselea Sinod
si sa reânvieze erezia monotelita. Sub presiunea autoritatilor, Sfântul Andrei
trebui sa incuviinteze toate acestea ; dar imediat ce Philippikos fu indepartat
de la putere (713), el se retracta si marturisi fara ocolisuri adevarata
credinta despre cele doua vointe ale lui Hristos.
Inca din
ziua instalarii sale in Catedrala din Gortina, Sfântul Pastor isi incuraja
Preotii sa se apropie cu demnitate de Dumnezeu si sa devina primitori ai
harului sau, pentru a fi capabili sa transmita credinciosilor aceasta lumina.
Pronunta un mare numar de predici in cinstea sarbatorilor Domnului, ale Maicii
Domnului sau ale Sfintilor, care constituie una din cele mai pretioase
mosteniri ale literaturii patristice ; pentru a incununa cu demnitate
festivitatile Bisericii sale, el compuse, cu o arta de neasemuit, nenumarate
imnuri ramase in cartile noastre liturgice.
El este
in special autorul Canonului celui Mare care, cântat in fiecare an in timpul
Postului Mare, nu a incetat, de secole incoace, sa dea nastere in rândul
credinciosilor la mântuitoare lacrimi de pocainta. In acest imn impunator,
pentru care a si primit titlul de „Initiator in tainele pocaintei”, sfântul
evoca toate personajele Vechiului si Noului Testament care pot fi luate drept
modele spre calea intoarcerii la credinta si la cainta. Pe cel care se
pocaieste si care la inceputul Postului s-a recunoscut in Adam asteptând la
portile Raiului, aceste exemple scoase din Scriptura il fac sa realizeze ca –
recapitulând prin viata sa pacatele lumii intregi – numai in lacrimi, post si
rugaciune trebuie asteptata izbavirea prin Hristos, Mântuitorul intregii
omeniri.
In afara
acestor indeletniciri de predicator si melodic, Sfântul Andrei renova biserici
si manastiri, fonda o biserica, inchinata Maicii Domnului din Vlaherne, in
amintirea acestei renumite biserici din Constantinopol. Organiza de asemenea un
ospiciu pentru bolnavi, batrâni si nevoiasi, pe care il intretinea nu numai
financiar ci il si vizita adesea, ingrijind pe infirmi cu mâinile lui si
procurând tuturor minunata mângâiere prin cuvintele sale.
Cu ocazia
unuia din desele atacuri arabe impotriva insulei Creta, Sfântul Ierarh,
refugiat in fortareata impreuna cu poporul sau, reusi sa ii indeparteze pe
agresori prin singura puterea rugaciunii sale si multi dintre ei pierira in
dezordinea creata. Cu alte ocazii, el scapa insula de seceta, prin suvoiul
lacrimilor sale si alunga o epidemie transformându-se in medic al tuturor prin
rugaciune si priveghere.
Desi devenise
totul pentru toti asemeni lui Hristos, el trebui sa isi paraseasca eparhia
pentru a se duce la Constantinopol. Acolo puse bazele poporului prieten al lui
Hristos prin invatatura sa ortodoxa despre inchinarea la Sfintele Icoane,
amenintata in acele timpuri de catre imparatul Leon al Treilea. Primind semn de
la Dumnezeu despre apropierea sfârsitului sau, ii reuni pe cei apropiati lui si
ii anunta ca Episcopatul sau nu il va revedea in viata. La putin timp dupa
aceea, se imbarca spre Creta si, facând escala in insula Mitilene, (dupa altii,
ar fi fost trimis in exil la Mitilene de catre imparatul Leon III, din cauza ca
apara Sfintele Icoane) isi gasi odihna la 4 iulie 740.
Tot în aceasta zi, pomenirea
Preacuvioasei Marta, maica Sfântului Simeon, celui din muntele minunat.
Cuvioasa
Marta petrecând cu tot felul de fapte bune, si având multa credinta spre Maica
lui Dumnezeu, i s-a vestit de catre dânsa mai înainte de savârsirea ei dulceata
vesnicelor bunatati ce o asteptau. Si mutându-se de la cele pamântesti, s-a
aratat celor ce pazeau moastele ei, facându-i sa se bucure si spunându-le ca a
luat mare har de la Dumnezeu. Si se afla ea întru lumina si în bucurie de
negrait, nu numai pentru rugaciunile fiului ei, ci si pentru ca a suferit
pentru Domnul felurite ispite si necazuri.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne
mântuieşte pe noi. Amin.
ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU
ASTĂZI 4 Iulie
Drob de năut cu dovlecei
|
|
Lăsaţi năutul
peste noapte în multă apă.
A doua zi îl
fierbeţi până se înmoaie după care îl scurgeţi şi îl faceţi pastă.
Tocaţi
mărarul, pătrunjelul, ceapa şi usturoiul după care le amestecaţi cu pasta şi
condimentaţi după gust cu sare şi piper.
Adăgaţi
lintea şi făina apoi amestecaţi.
Tapetaţi cu
făină o tavă de cozonac.
Puneţi 2 cm
de compoziţie în formă, apoi asezaţi dovleceii, turnaţi restul de compoziţie
şi presaţi cu degetele ca să iasă golurile de aer.
Lăsaţi 1,5
- 2 ore în cuptorul încins la 150 grade Celsius.
Opriţi focul
şi păstraţi tava în cuptor până se răceşte, apoi ungeţi cu ulei partea care a
fost deasupra.
Umblaţi cu
grijă când răsturnaţi drobul şi când tăiaţi feliile.
Serviţi cu
salată de crudităţi.
|
B: SALATE
Salată de morcovi cu mere
· 500
g morcovi
· 500
g mere
· 100
g stafide
· 40 g
ulei
· 60 g
lămâie
· 20 g
zahăr
· Sare
Morcovii şi merele se rad pe răzătoare.
Stafidele se ţin câteva
ore în apă rece.
Se amestecă morcovii,
merele şi stafidele, se adaugă uleiul şi zeama de lămâie şi se potriveşte gustul
de sare.
Se pune în salatieră.
C:
SOSURI
Sos de mărar
· 1
lingură ulei;
· 1
lingură făină;
· 1
ceapă;
· 2 –
3 legături mărar;
· ½
linguriţă zahăr;
· 1
lingură oţet;
· ½
lingură sare;
· 1
ceaşcă apă
Ceapa tăiată mărunt se căleşte puţin în ulei, se
adaugă zahărul şi făina, amestecând cu grijă să nu se lipească.
Se stinge cu o ceaşcă de apă şi se lasă să fiarbă 10
minute.
Se adaugă mărarul tocat fin şi se mai fierbe câteva
minute.
La sfârşit se adaugă sarea şi piperul.
D:
BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Cremă de ţelină
· 4
ţeline;
· 2
linguri ulei;
· ½
lingură făină;
· Sare;
· Pătrunjel
Se curăţă ţelinele şi se dau pe răzătoarea mare.
Se pun într-o oală cu ulei şi se călesc până se
înmoaie.
Se toarnă 3 ceşti de apă fierbinte şi se lasă să
fiarbă.
Se sărează, se strecoară şi se păstrează zeama.
Se dă ţelina prin sită, se adaugă puţin câte puţin
toată zeama în care a fiert.
Separat se face un rântaş din ½ lingură ulei, ½
lingură făină şi puţină apă.
Se amestecă cu supa de ţelină, se pune din nou la foc
pentru a mai da un clocot.
Se adaugă pătrunjelul şi se serveşte cu crutoane.
Tot aşa se prepară crema de dovlecei, crema de praz,
sau crema de gulii.
E:
MÂNCĂRURI
Chiftele din fasole boabe cu garnitură de orez
· 2
ceşti fasole boabe;
· 1
ceaşcă pâine înmuiată;
· 2
cepe;
· 1
căpăţână usturoi;
· 1
morcov;
· 1
păstârnac;
· Sare;
· Piper;
· Cimbru;
· Foi
de dafin;
· Mărar;
· Pătrunjel;
· 1
ceaşcă orez;
· Ulei
Se fierbe fasolea după procedura cunoscută.
După ce se schimbă prima apă se pun zarzavaturile
tocate, sarea şi 2 foi de dafin.
Când este fiartă bine fasolea, se separă boabele
într-un castron.
Se adaugă pâinea înmuiată în zeama reţinută de la
fiertul fasolei, condimentele, usturoiul pisat şi verdeaţa.
Se dau prin maşina de tocat.
Se fac mingiuţe, se dau prin făină şi se coc în ulei
bine încins.
Din restul de zeamă rămasă de la fiertul fasolei se
prepară un orez dintr-o ceaşcă de orez şi trei ceşti de zeamă.
Când orezul se înmoaie bine, se sărează, se pune mărar
mult şi se serveşte rece, ca garnitură pentru chiftelele din fasole.
F:
DULCIURI
Prăjitură „Ziua şi noaptea”
· 12
linguri ulei;
· 14
linguri zahăr;
· 14
linguri apă;
· 18
linguri făină;
· 2
linguriţe praf de copt;
· 1
vanilie;
· 2 –
3 linguri cacao;
· 1
cană nucă măcinată
Se amestecă bine ingredientele cu mixerul, se adaugă
făină în care s-a amestecat praf de copt şi vanilie.
La sfârşit se adaugă nuca.
În tava unsă şi tapetată cu făină se toarnă jumătate
din compoziţie.
Deasupra se toarnă cealaltă jumătate în care s-a
adăugat cacao.
ARTE 4 Iulie
MUZICĂ 4 Iulie
Louis Armstrong
Mitch Miller, şef de orchestră şi producător
american.
Gilbert Lopez,
vocalist american (Tune Weavers).
Bill Withers,
cântăreţ, chitarist şi compozitor american.
Jeremy
Spencer, chitarist, vocalist şi compozitor britanic (Fleetwood Mac).
Fleetwood Mac:
Ralph Johnson,
baterist american (Earth, Wind & Fire).
Earth Wind and Fire
John Waite,
vocalist, basist şi compozitor britanic (Babys, Bad English).
Bad English:
Sigismund Toduţă
Sigismund Toduţă.
Concertul n.1 pentru orchestră de coarde:
Sigismund Toduţă ~
Sonata for flute and piano (1952):
Barry White
Love Is A Many Splendored Thing! (RCA Symphony) (Lyrics) Romantic 4K Music Video Album!
Love Is A Many Splendored Thing! (Ray Conniff) (Lyrics+Song/Artist Info) 4K Music Video Album!
Canciones Romanticas Instrumentales Para Escuchar - Baladas Instrumentales de los 80 y 90
Henry Purcell | Ode To Saint Cecilia | Classical Baroque Music
POEZIE 4 Iulie
Alice Călugăru
Alice Călugăru -
Biografie
Nastere:
4 iulie 1886, Paris
Deces: 1933
Alice Calugaru a fost o poeta romana.
Pentru poezia romaneasca, Alice Calugaru este o aparitie meteorica si invaluita in mister.
S-a nascut la 4 iulie 1886 in Paris, fiica lui Stefan, ofiter roman, si a Mariei Carabella, fara profesiune.
Studiaza primele patru clase in particular, in Bucuresti. Tot in particular isi va sustine si celelalte examene, la diferite licee si institute din Capitala, iar in iunie 1906 sustine si absolva, tot ca elev particular, examenul de capacitate, la liceul „Sf Sava. intre timp debutase publicistic, in 4 mai 1903, cupoezialn gradina, la revista „Semanatorul, cu sprijinul lui Nicolae Iorga, iar in luna mai 1905 ii aparuse prima parte a tirajului din volumul Viorele, debut editorial realizat sub indrumarea lui Titu Maiorescu.
Plecata de timpuriu in literatura franceza. Alice Calugaru (nascuta la Paris in 4 iulie 1886), debuteaza inca de pe bancile liceului, absofvit la Bucuresti, in 1907. Fire nelinistita, agitata, activitatea sa publicistica, desfasurata in revistele din [ara, nu-i da satisfactie. Plecata pentru studii la Paris, in 1912, se expatriaza, mai intii in Belgia, apoi — definitiv — in capitala Frantei. Aici preocuparile sale literare continua sub pseudonimul Alice Orient, obtinind premiul al doilea si medalia de aur „Femina" pentru poezia Les Perles, versiunea poeziei romanesti Cintec de plasa (Viata romaneasca, nr. 1, 1912, p. 15—16).
In toamna anului 1906 pleaca la Paris, consecinta previzibila a firii ei nelinistite, agitate. Se va stabili definitiv la Paris, de unde va trimite sporadic colaborari la revistele din tara si unde publica, in limba franceza, versuri si proza. in tara va mai publica poezie sub pseudonimul Alice Soare, iar in Franta va publica sub pseudonimul Alice Orient si va primi premiul al doilea la un concurs literar initiat de revista pariziana „Femina, pentru poezia Les Perles. Viata ei este insa un continuu zbucium, tar sfarsitul ii este inca invaluit in mister. Se avanseaza ca date ale decesului poetei anii 1933, 1940, chiar 1957.
Realizata doar partial si risipindu-se in poezie, Alice Calugaru face intr-un fel legatura intre cele doua secole, care inseamna sub aspect literar si o schimbare de atitudine poetica. Este o poeta a privelistilor, solicitata, cum spunea criticul literar Dumitru Micu, „de existenta obiectiva , cea mai putin interiorizata dintre fetele noastre si unul dintre „poetii cei mai nesentimentali ai literaturii romane.
Prin simtul polifonic dezvaluit in lirica sa, Alice Calugaru se apropie de sensibilitatea simbolista.
Sub acelasi pseudonim, poeta publica, in 1924, romanul autobiografic La tunique verte (Paris, Malfere, Bibi. du Herisson). Din strainatate va colabora dupa razboi la Convorbiri literare, sub pseudonimul Alice Soare. Decedata in 1957 (?).
Singurul volum de versuri aparut la noi in timpul vietii poetei este Viorele, Bucuresti, 1905.
Poezia Serpii a aparut in revista „Viata Romaneasca, an VIII, nr. 4, din aprilie 1913.
Opera
Viorele (1905)
Romane
Tunica verde (1924), publicat in limba franceza sub pseudonimul Alice Orient
Izvoare:
Nuferii, «Viata literara», I, 52, 1906. - inchinare, «Luceafarul» (Sibiu), IX, 1910. -Torsul, idem, IX, 1910. - Glasul noptii, «Viata literara si artistica», I, 8, 1907. -Ploaia, «Viata romaneasca», Tom. XXV, 1912. -Serpii, idem, I, XXVIII, 1913. -Buruieni, idem, T. XVII, 6,' 1910.
Poeziile sint reproduse dupa cum urmeaza : In gradina (Viorele, 1905) ; Poveste (Convorbiri literare. Buc, XL, 6—8, iunie, iulie, august 1906, p. 582) ; Pe drum (Viata romaneasca, Iasi, VI, 5, mai 1911, p. 266—267) ; Ploaia (Viata romaneasca, Iasi, VII, 5—6, mai-iunie 1912, p. 300) ; Cintec strain (Luceafarul, Sibiu, XI, 5, 1912, p. 104) ; Cintec de ploaie (Luceafarul, Sibiu, XI, 21, 1912, p. 381) ; Serpii (Viata romaneasca. Iasi, VIII, 4, aprilie 1913, p. 36—38) ; Pustietatea (Luceafarul, Sibiu, XIII, 10. 16 mai 1914, p. 292—293).
Deces: 1933
Alice Calugaru a fost o poeta romana.
Pentru poezia romaneasca, Alice Calugaru este o aparitie meteorica si invaluita in mister.
S-a nascut la 4 iulie 1886 in Paris, fiica lui Stefan, ofiter roman, si a Mariei Carabella, fara profesiune.
Studiaza primele patru clase in particular, in Bucuresti. Tot in particular isi va sustine si celelalte examene, la diferite licee si institute din Capitala, iar in iunie 1906 sustine si absolva, tot ca elev particular, examenul de capacitate, la liceul „Sf Sava. intre timp debutase publicistic, in 4 mai 1903, cupoezialn gradina, la revista „Semanatorul, cu sprijinul lui Nicolae Iorga, iar in luna mai 1905 ii aparuse prima parte a tirajului din volumul Viorele, debut editorial realizat sub indrumarea lui Titu Maiorescu.
Plecata de timpuriu in literatura franceza. Alice Calugaru (nascuta la Paris in 4 iulie 1886), debuteaza inca de pe bancile liceului, absofvit la Bucuresti, in 1907. Fire nelinistita, agitata, activitatea sa publicistica, desfasurata in revistele din [ara, nu-i da satisfactie. Plecata pentru studii la Paris, in 1912, se expatriaza, mai intii in Belgia, apoi — definitiv — in capitala Frantei. Aici preocuparile sale literare continua sub pseudonimul Alice Orient, obtinind premiul al doilea si medalia de aur „Femina" pentru poezia Les Perles, versiunea poeziei romanesti Cintec de plasa (Viata romaneasca, nr. 1, 1912, p. 15—16).
In toamna anului 1906 pleaca la Paris, consecinta previzibila a firii ei nelinistite, agitate. Se va stabili definitiv la Paris, de unde va trimite sporadic colaborari la revistele din tara si unde publica, in limba franceza, versuri si proza. in tara va mai publica poezie sub pseudonimul Alice Soare, iar in Franta va publica sub pseudonimul Alice Orient si va primi premiul al doilea la un concurs literar initiat de revista pariziana „Femina, pentru poezia Les Perles. Viata ei este insa un continuu zbucium, tar sfarsitul ii este inca invaluit in mister. Se avanseaza ca date ale decesului poetei anii 1933, 1940, chiar 1957.
Realizata doar partial si risipindu-se in poezie, Alice Calugaru face intr-un fel legatura intre cele doua secole, care inseamna sub aspect literar si o schimbare de atitudine poetica. Este o poeta a privelistilor, solicitata, cum spunea criticul literar Dumitru Micu, „de existenta obiectiva , cea mai putin interiorizata dintre fetele noastre si unul dintre „poetii cei mai nesentimentali ai literaturii romane.
Prin simtul polifonic dezvaluit in lirica sa, Alice Calugaru se apropie de sensibilitatea simbolista.
Sub acelasi pseudonim, poeta publica, in 1924, romanul autobiografic La tunique verte (Paris, Malfere, Bibi. du Herisson). Din strainatate va colabora dupa razboi la Convorbiri literare, sub pseudonimul Alice Soare. Decedata in 1957 (?).
Singurul volum de versuri aparut la noi in timpul vietii poetei este Viorele, Bucuresti, 1905.
Poezia Serpii a aparut in revista „Viata Romaneasca, an VIII, nr. 4, din aprilie 1913.
Opera
Viorele (1905)
Romane
Tunica verde (1924), publicat in limba franceza sub pseudonimul Alice Orient
Izvoare:
Nuferii, «Viata literara», I, 52, 1906. - inchinare, «Luceafarul» (Sibiu), IX, 1910. -Torsul, idem, IX, 1910. - Glasul noptii, «Viata literara si artistica», I, 8, 1907. -Ploaia, «Viata romaneasca», Tom. XXV, 1912. -Serpii, idem, I, XXVIII, 1913. -Buruieni, idem, T. XVII, 6,' 1910.
Poeziile sint reproduse dupa cum urmeaza : In gradina (Viorele, 1905) ; Poveste (Convorbiri literare. Buc, XL, 6—8, iunie, iulie, august 1906, p. 582) ; Pe drum (Viata romaneasca, Iasi, VI, 5, mai 1911, p. 266—267) ; Ploaia (Viata romaneasca, Iasi, VII, 5—6, mai-iunie 1912, p. 300) ; Cintec strain (Luceafarul, Sibiu, XI, 5, 1912, p. 104) ; Cintec de ploaie (Luceafarul, Sibiu, XI, 21, 1912, p. 381) ; Serpii (Viata romaneasca. Iasi, VIII, 4, aprilie 1913, p. 36—38) ; Pustietatea (Luceafarul, Sibiu, XIII, 10. 16 mai 1914, p. 292—293).
În grădină
Văzduhu-i plin de ciripiri;
De sus, o ploaie de lumină
Îneacă-n raze, în grădină,
Însângerații trandafiri.
Și prin miros pătrunzător
Și-amețitor de iasomie,
Un vânt de vară-ncet adie,
D-alintă florile ușor.
Am rupt o galbenă lalea,
Pierdută-n valuri de sulfină,
Și-am ridicat-o la lumină...
Frumos trec razele prin ea!
Întreagă-n aur o cuprind
Și dă printr-însa să străbată,
De pare toată-nflăcărată
Și parcă foile-i se-aprind.
Acolo râd în taină blând,
Și cată parcă să se-ascunză
Crăițe două sub o frunză:
Cu drag le-am sărutat pe rând.
Și-un fluture din zbor l-am prins,
Ce rătăcise prin grădină,
Pierdut în marea de lumină
Și alb de parcă era nins...
Strângându-mi florile la piept,
Pe toate, toate din grădină...
Mă-mbăt de flori și de lumină
Și-aș vrea să nu mă mai deștept.
Șerpii
Sub falnica desfăşurare de crengi a umedei
păduri,
Mă culc în ierburi legănate, şi-n palme
tâmplele-mi se razmă;
Şi nu las somnul să mă-nfrângă cu-a
buruienilor mireazmă,
Ci lin încep să şuier cântul ce cheamă şerpii
lungi şi suri.
Să vie-alunecând subt frunze, cu-ncete
mlădieri de ape,
Cu zvârcoliri de-ascunse flăcări verzui, ce-ar
tremura sub jar,
Să-ntindă asprii către mine vicleanul cap
triunghiular,
În care turburi ochi veghează subt străveziile
pleoape.
Cu-o fluierare prelungită începe necunoscutul
cânt,
Ce-o să-i adune de departe şi-amăgitor o să-i
dezmierde.
Şi ei se vor târâ spre mine pe muşchiul
înflorit şi verde,
Ieşind pe rând din întuneric, cum ies izvoare
din pământ.
Şi iată că de pretutindeni aud un foşnet de
tufişuri;
Erau încolăciţi pe ramuri, ca lanţul iederei
vicleni;
Îşi plămădeau prin ierburi crude veninul lor
de buruieni;
Dormeau cu apele pădurii, ascunşi sub grelele
pietrişuri.
Dar când descântecu-mi departe zvârli întâiul
său fior,
Deodată fiecare-n codru lăsat-a cuibul
singuratic, -
Şi-nvinşi de jalea prelungită a fluieratului
cromatic,
Îşi măsurară-n ritmu-mi straniu, încet,
alunecare lor.
Veniţi, o, şerpi târând prin ierburi, pe
mlădiosul vostru pântec,
Prin ierburi lungi - ca lănci - prin pietre,
al vostru chip de vis!
Veniţi, voi, ce vă-ncovoiaţi, ca lanţuri,
de-acum sunteţi înlănţuiţi
De necurmatele cadenţe ce torc nemaicântatu-mi
cântec.
Veniţi misterioşi şi falnici, voi, fermecaţi
de-un glas străin!
De-acuma zvârcolirea voastră numai la ritmul
meu se schimbă
Și fără vlagă e-mpotrivă-mi primejdioasa
voastră limbă,
Ce ca o floare otrăvită înalţă-amarul ei venin.
Eram prin ierburi lungi culcată şi v-aşteptam
cu ochi de pândă
Ş-acum voi mi-aţi adus întreaga putere-a
tainicei păduri,
Şi viclenia-i mi-aţi predat-o cu-nşelătoare
cotituri;
Iar fluierarea mea, de-acuma, se schimbă-n
cântec de izbândă.
Mă reazăm de-un copac, ş-acolo aştept tot
neamul vostru-nvins,
Să mi se-adune la picioare cu trupuri agere de
spadă,
Să-nalţ, încolăcind pe braţu-mi, sălbateca mea
pradă
Şi-n cingători însufleţite să las să-mi fie
brâu-ncins.
Făr’ de putere împotrivă-mi, pădurea-ntreagă-mi
este roabă,
Ea, ce mă-nlănţuia cu aspra-i mireasmă şi cu
teama-i grea,
De-acum împărăţia-i toată de teamă şi fior e-a
mea,
Şi-nveninata-i vrăşmăşie e cucerita mea podoabă.
Ploaia
Azi am văzut, înfiripată, ființa ploii
mlădioase :
Avea o haină cenușie și foșnitoare de mătase.
Purta pe umeri mii de lanțuri subțiri, până la
brâu,
Dar le zvârlea pe rând, în treacăt, pe apa
turbure din râu.
Și de inele fără număr îi erau
mâinile-ncărcate,
Și le scotea, pe fiecare, și le zvârlea pe
lac, pe toate.
Lângă răzoare, prin grădină, trecea foșnind
de-atâtea ori !
Și răsturna cu poala rochii, pe brazdă,
proaspetele flori.
În urmă străbătând orașul, sub mâna–i
geamurile toate,
Sub coardele de apă fură în mii de harfe
preschimbate.
Dar ploaia cea strălucitoare, pe umăru-i, ca
un urcior,
Întunecat și plin de apă, purta neistovitul
nor.
Și-n oate inimile noastre, pe rând, trecând ca
un paharnic,
Turna ca-n cupe fără număr, dintr-însul, plânsul cel
zadarnic.
Te iubesc... - versuri Adrian Paunescu
TEATRU/ FILM 4 Iulie
Filme de Actiune 2018 Subtitrate in Romana #15
GÂNDURI PESTE TIMP 4 Iulie
Lewis Carroll - Citate:
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE
TÂNĂR 4 Iulie
1. Un sef ajunge la birou dimineata cu fermoarul de la
pantaloni desfacut. Secretara, nestiind cum sa-l puna in tema direct, il
abordeaza:
– Sefule azi dimineata, cand ai plecat de acasa, ai inchis usa de la garaj?
Fraza nu a avut darul sa-l lumineze asa ca tipul a intrat in birou un pic nedumerit. Se aseaza el la birou, incepe sa-si vada de treaba si vede prohabul desfacut. In momentul respectiv are o revelatie referitor la spusele secretarei asa ca se gandeste sa o necajeasca un pic. O cheama in birou sa-i aduca o cafea si o intreaba:
– Cand ai vazut usa de la garaj deschisa mi-ai vazut si Jaguarul?
Secretara, zambind un moment raspunde:
– Nu, sefule. Tot ce am vazut era un Mini cu doua cauciucuri desumflate.
– Sefule azi dimineata, cand ai plecat de acasa, ai inchis usa de la garaj?
Fraza nu a avut darul sa-l lumineze asa ca tipul a intrat in birou un pic nedumerit. Se aseaza el la birou, incepe sa-si vada de treaba si vede prohabul desfacut. In momentul respectiv are o revelatie referitor la spusele secretarei asa ca se gandeste sa o necajeasca un pic. O cheama in birou sa-i aduca o cafea si o intreaba:
– Cand ai vazut usa de la garaj deschisa mi-ai vazut si Jaguarul?
Secretara, zambind un moment raspunde:
– Nu, sefule. Tot ce am vazut era un Mini cu doua cauciucuri desumflate.
2. Vine soţul acasã şi-şi întreabã nevasta:
– Ce ai face dacã aş câştiga la Loto?
– Aş lua jumãtate şi te-aş pãrãsi, rãspunde soţia.
– Perfect, spune soţul. Am câştigat 12 dolari. Ia 6 şi dispari!
– Ce ai face dacã aş câştiga la Loto?
– Aş lua jumãtate şi te-aş pãrãsi, rãspunde soţia.
– Perfect, spune soţul. Am câştigat 12 dolari. Ia 6 şi dispari!
3. Vine la frizer un tip cam chel… avea doar patru fire
de pãr.
– Pãi bine, domnule, şi cum ai vrea sã te aranjez?
– Cu cãrare pe mijloc, douã fire într-o parte şi doua într-o parte.
Peste un timp, îi mai cade tipului un fir şi se gîndeste sã-şi aranjaze iar pãrul:
– Ei, acum cum îl aranjãm?
– Pãi aşa şic cu cãrare într-o parte…
Cînd rãmîne cu 2 fire…
– Pãi cu cãrare pe mijloc, cum altfel?
Dar îi mai cade un fir… Frizerul:
– În ce parte îl aranjãm?
– Ei, p-ãsta fã-l vîlvoi…
– Pãi bine, domnule, şi cum ai vrea sã te aranjez?
– Cu cãrare pe mijloc, douã fire într-o parte şi doua într-o parte.
Peste un timp, îi mai cade tipului un fir şi se gîndeste sã-şi aranjaze iar pãrul:
– Ei, acum cum îl aranjãm?
– Pãi aşa şic cu cãrare într-o parte…
Cînd rãmîne cu 2 fire…
– Pãi cu cãrare pe mijloc, cum altfel?
Dar îi mai cade un fir… Frizerul:
– În ce parte îl aranjãm?
– Ei, p-ãsta fã-l vîlvoi…
4. Jurnalul unui soţ
În anul care a trecut, am avut 365 de tentative de a face dragoste cu tine, din care am reuşit de 36 de ori, ceea ce înseamnã, în medie, o datã la zece zile.
Iatã lista cu motivele pentru care nu am avut mai mult succes:
– 54 de ori pentru cã lenjeria era la spãlat
– 17 ori pentru cã era o orã prea târzie
– 49 de ori pentru cã erai prea obositã
– 20 de ori pentru cã era prea cald
– 15 ori pentru cã vroiai sã dormi
– 22 de ori pentru cã te durea capul
– 17 ori pentru cã-ţi era teamã cã trezim copilul
– 16 ori pentru cã, erai prea nervoasã
– 12 ori pentru cã era ziua criticã din lunã
– 19 ori pentru cã trebuia sã te trezeşti devreme
– 9 ori pentru cã, susţineai cã n-ai chef
– 7 ori pentru cã, te-a ars soarele prea tare
– 6 ori pentru cã te uitai la emisiunea de noapte
– 5 ori pentru cã nu vroiai sã-ţi ciufuleşti noua coafurã
– 3 ori pentru cã ne aud vecinii
– 9 ori pentru cã ne aude mama ta
Din cele 36 de reuşite rezultatul nu a fost satisfãcãtor:
– 6 ori pentru cã stãteai pur şi simplu întinsã
– 8 ori pentru cã îmi aminteai cã sunt gãuri în stratul de ozon
– 4 ori pentru cã mi-ai cerut sã mã grãbesc, ca sã terminam odatã
– 7 ori pentru cã a trebuit sã te trezesc sã-ţi spun cã am terminat
– o datã pentru cã mi-era teamã cã te-am rãnit, din cauzã cã te-am simţit mişcându-te…
În anul care a trecut, am avut 365 de tentative de a face dragoste cu tine, din care am reuşit de 36 de ori, ceea ce înseamnã, în medie, o datã la zece zile.
Iatã lista cu motivele pentru care nu am avut mai mult succes:
– 54 de ori pentru cã lenjeria era la spãlat
– 17 ori pentru cã era o orã prea târzie
– 49 de ori pentru cã erai prea obositã
– 20 de ori pentru cã era prea cald
– 15 ori pentru cã vroiai sã dormi
– 22 de ori pentru cã te durea capul
– 17 ori pentru cã-ţi era teamã cã trezim copilul
– 16 ori pentru cã, erai prea nervoasã
– 12 ori pentru cã era ziua criticã din lunã
– 19 ori pentru cã trebuia sã te trezeşti devreme
– 9 ori pentru cã, susţineai cã n-ai chef
– 7 ori pentru cã, te-a ars soarele prea tare
– 6 ori pentru cã te uitai la emisiunea de noapte
– 5 ori pentru cã nu vroiai sã-ţi ciufuleşti noua coafurã
– 3 ori pentru cã ne aud vecinii
– 9 ori pentru cã ne aude mama ta
Din cele 36 de reuşite rezultatul nu a fost satisfãcãtor:
– 6 ori pentru cã stãteai pur şi simplu întinsã
– 8 ori pentru cã îmi aminteai cã sunt gãuri în stratul de ozon
– 4 ori pentru cã mi-ai cerut sã mã grãbesc, ca sã terminam odatã
– 7 ori pentru cã a trebuit sã te trezesc sã-ţi spun cã am terminat
– o datã pentru cã mi-era teamã cã te-am rãnit, din cauzã cã te-am simţit mişcându-te…
5. Un calugar si o calugarita se ratacesc intr-un
viscol. Dupa mult umblat, ajung la o cabana micuta. Epuizati, fac pregatirile
pentru a dormi. Erau cateva paturi si un sac de dormit pe jos, dar un singur
pat. Fiind un cavaler, el spune:
– Sora, dormiti dv in pat. Eu ma voi culca pe jos in sacul de dormit.
Imediat ce intra in sac, trage fermoarul in sus si atipeste, cand o aude spunand:
– Frate, mi-e frig.
El desface fermoarul sacului, se ridica, cauta cateva paturi si o inveleste. Intra din nou in sac si cand inchide ochii ea spune din nou:
– Frate, tot mi-e foarte frig.
El deschide sacul, se ridica din nou, cauta alte paturi, le pune pe ea si se reintoarce in sac. Abia inchide ochii cand ea spune:
– Frate, aproape inghet…
De data asta, el ramane nemiscat si zice:
– Sora, am o idee. Suntem la kilometri de orice fiinta omeneasca, departe de civilizatie. De ce nu facem ca barbatul si nevasta?
– Din partea mea nicio problema, raspunde ea cu voce cocheta.
La care el rosteste urland:
– Atunci da-te jos din pat si cauta-ti tu singura paturi!
– Sora, dormiti dv in pat. Eu ma voi culca pe jos in sacul de dormit.
Imediat ce intra in sac, trage fermoarul in sus si atipeste, cand o aude spunand:
– Frate, mi-e frig.
El desface fermoarul sacului, se ridica, cauta cateva paturi si o inveleste. Intra din nou in sac si cand inchide ochii ea spune din nou:
– Frate, tot mi-e foarte frig.
El deschide sacul, se ridica din nou, cauta alte paturi, le pune pe ea si se reintoarce in sac. Abia inchide ochii cand ea spune:
– Frate, aproape inghet…
De data asta, el ramane nemiscat si zice:
– Sora, am o idee. Suntem la kilometri de orice fiinta omeneasca, departe de civilizatie. De ce nu facem ca barbatul si nevasta?
– Din partea mea nicio problema, raspunde ea cu voce cocheta.
La care el rosteste urland:
– Atunci da-te jos din pat si cauta-ti tu singura paturi!
6. Incendiu mare la un spital. Ca de obicei, sosesc
operativ SMURD-ul si pompierii. Actioneaza organizat,
se lupta cu flacarile, dar isi fac treaba profesionist, sting incendiul si
intervin pentru salvarea persoanelor aflate in pericol. La urma, seful formatiei raporteaza managerului de
spital:
– Dle doctor, operatiunea a fost incheiata cu succes, au fost salvati aproape toti, doar la subsol, din cele trei persoane inconstiente gasite acolo, doar doua am reusit sa le resuscitam, una… din pacate, a murit. Ne pare rau…
Doctorul:
– Bai, sunteti nebuni? La subsol se afla morga!
– Dle doctor, operatiunea a fost incheiata cu succes, au fost salvati aproape toti, doar la subsol, din cele trei persoane inconstiente gasite acolo, doar doua am reusit sa le resuscitam, una… din pacate, a murit. Ne pare rau…
Doctorul:
– Bai, sunteti nebuni? La subsol se afla morga!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu