MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 18 SEPTEMBRIE 2018
Bună
ziua, prieteni!
Vă invit să lecturați
materialele selecționate și prezentate de mine.
Mulțumesc
pentru atenție și vă doresc o zi minunată în compania muzicii care începe imediat!
Música Italiana Instrumental - Música Tradicional de Italia - 2 Hour Italian Música
ISTORIE
PE ZILE 18 Septembrie
Evenimente
·
14: Tiberius este confirmat
ca împărat roman de Senatul Roman în urma morții naturale al lui Augustus. Tiberius Caesar Augustus, născut
Tiberius Claudius Nero (16 noiembrie 42 î.Hr. – 16 martie 37) al doilea împărat
roman și a domnit de la moartea lui Augustus în anul 14 până la moartea sa în
37. Augustus Octavian Caesar (n. 23 septembrie 63 î.Hr., Roma — d. 19 august 14
d.Hr., Nola), cunoscut anterior drept Octavian, a fost primul Împărat Roman.
Deși a păstrat înfățișarea Republicii Romane, a condus ca un dictator pentru
mai mult de 40 de ani. A încheiat un secol de războaie civile și a adus o eră
de pace, prosperitate și măreție imperială. Este cunoscut de istorici cu titlul
de Augustus, pe care l-a luat în 27 î.Hr.
·
96: Împăratul roman Domițian este
asasinat în urma unei conjurații de palat. Va fi succedat de Nerva. Marcus Cocceius
Nerva (n.8 noiembrie 30- 27
ianuarie 98), împărat roman. Membru de vază al senatului, este proclamat
împărat la asasinarea lui Domitian (la 18 septembrie 96)de către prefectul
pretorilor. Nerva a fost prima dintre cele “cinci împărați buni”, și primul
scare a adoptat un moștenitor provenit din afara din familiei sale.
El a dispus construirea de apeducte și hambare pentru a
îmbunătăți aprovizionarea cu apa alimente a Romei. În scurta sa domnie, Nerva,
jurist și om de litere apreciat, încearcă să restabilească prestigiul
senatului și să reabiliteze victimele persecuțiilor predecesorului său.
La 27 octombrie 97 îl adoptă și-l desemnează coregent și
succesor la tron pe Ulpius Traianus, guvernatorul provinciei Germania
Superior, unul dintre cei mai talentați generali ai Imperiului.
·
324: Constantin cel Mare l-a
învins pe Licinius în bătălia de la
Chrysopolis, bătălie ce a adus Imperiul Roman sub
controlul lui, și în cele din urmă a dus la creștinarea acestuia.
Gaius Flavius Valerius
Aurelius Constantinus (n. 27 februarie 272 – d. 22 mai 337), cunoscut sub
numele Constantin I sau Constantin cel Mare, Împărat Roman între 306 și 337.
Flavius Galerius Valerius Licinianus Licinius (n. ca. 250, Romuliana, azi
Zaječar, Serbia – d. 325, Thessalonica) împărat roman din 308 până în 324.
·
1180: Filip al II-lea (Philippe Auguste), devine
rege al Franței; (21 august 1165 – 14 iulie 1223). A fost fiul regelui Frantei Ludovic al VII-lea,
din dinastia Capetienilor și a celei de-a treia soții a acestuia, Adela de
Champagne . Filip si-a extins regatul și a sporit influența
monarhiei franceze in Europa.
·
1454: In batalia de la Konitz ( Chojnice ), in timpul
razboiului de treisprezece ani, oastea Cavalerilor Teutoni zdrobeste
armata Regatului Polonez, comandata de regele Cazimir al IV-lea.
·
1502: Cristofor Columb ancoreaza in
Honduras. Este al patrulea si ultimul sau voiaj spre Continentul American. Cristofor Columb (n. între august și octombrie 1451 – d. 20
mai 1506) navigator italiano-spaniol. A navigat spre vest, pe Oceanul Atlantic,
în căutarea unei rute spre Asia, dar și-a câștigat reputația descoperind un nou
continent, America, în perioada precolumbiană fiind cunoscută numai Lumea
Veche.
·
1538: S-a încheiat prima domnie
în Moldova a voievodului Petru Rareş. Petru al IV-lea Rareș (n.
1483- d. 1546) a fost domnitor al Moldovei de două ori: 20 ianuarie
1527-18 septembrie 1538 și 19 februarie 1541 – 3
septembrie 1546. Petru al IV-lea Rareș (n. 1483- d. 1546) a
fost domnitor al Moldovei de două ori: 20 ianuarie 1527-18 septembrie
1538 și 19 februarie 1541 – 3 septembrie 1546. A urmat în linii mari
politica internă și externă stabilită de tatăl său. Domnia lui Petru Rareș a reprezentat o epocă însemnată din istoria
Moldovei, cu lumini și umbre, cu ambiții poate prea mari pentru fiul lui Ștefan
cel Mare, care s-a dorit neatârnat față de Poarta Otomană, ceea ce nu i-a
reușit întru totul, cât și față de Polonia, ceea ce i-a izbutit însă pe deplin.
Caracterizarea făcută de cronicarul
Grigore Ureche i se potrivește în mare măsură: „Cu adevărat era ficior lui Ștefan vodă celui Bun, că întru tot simăna
tatâne-său, că la războaie îi mergea cu noroc, că tot izbândiia, lucruri bune
făcea, țara și moșiia sa ca un păstor bun o socotiia, judecată pre direptate
făcea. Almintrilea de stat era om cuvios și la toate lucrurile îndrăznețu și la
cuvântu gata, de-l cunoștea toți că ieste harnic să domnească țara.” Petru Rareș a murit la 3 septembrie 1546.
·
1600: Batalia
de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile
generalului austriac Basta, unite cu cele unguresti. Batalia a avut loc dupa ce in Dieta de la Turda, convocată de Ştefan
Csáki (care dorea el însuşi să devină principe al Transilvaniei) la 23 august/2
septembrie 1599, s-a hotărât recunoaşterea autorităţii împăratului german
Rudolf al II- lea (1576 – 1612), considerându-se stăpânirea lui Mihai în
Transilvania ca nelegitimă. Nobilii maghiari au cerut ajutorul
generalului Giorgio Basta, care răspunde prompt chemării. de asemenea,oraşele
săseşti şi-au declarat sprijinul faţă de răsculaţi. Cavaleria şi trupele
maghiare îl părăsesc pe Mihai şi trec în tabăra nobilimii. Ajutoarele venite din Muntenia sunt oprite de
braşoveni la 2/12 septembrie şi 4/14 septembrie 1599. În timp ce Mihai Viteazul dispunea de cca.
10.000 – 12.000 de oameni („oaste de strânsură”), armata nobilimii, aliată cu
cea a lui Basta, era formată din aprox. 18.000 de oameni (din care 6.000
de cavaleri germani şi flamanzi, purtători de cuirase, şi muschetari valoni şi
francezi). Infrângerea este
catastrofală, 4.000 dintre oamenii săi au murit, iar domnul Mihai, pentru a se
salva, trece Mureşul, pornind spre Alba Iulia. Cu ajutor muntean reuşeşte să recupereze tezaurul din capitala
Transilvaniei şi, în contextul pătrunderii oştilor polone în Moldova şi Ţara
Românească, trece munţii pentru a-şi apăra ţara.
·
1714: George I ajunge
în Marea Britanie pentru prima dată de când a devenit rege, de la 1 august. George I, în engleză George Louis, (n. 28 mai/7 iunie 1660,
Hanovra — d. 11/22 iunie 1727, Osnabrück) prinț elector al Sfântului Imperiu
Roman, primul rege al Marii Britanii și al Irlandei din Casa de Hanovra, din 1
august 1714 până la moartea sa.
·
1739: In urma Pacii de la Belgrad,
Imperiul Habsburgic restituie Oltenia, care este reincorporata
Tarii Romanesti. Pacea punea capăt conflictului care durase timp de 2 ani
(1737-1739), în care habsburgii aliati cu Rusia au luptatt
împotriva Imperiului Otoman. Prin acest tratat, habsburgii cedau Serbia
de Nord si Belgradul , iar Oltenia ocupată în 1718 in urma
Tratatului de la Passarowitz, era retrocedata Tarii Romanesti (controlată
de otomani ), stabilindu-se linia de demarcație intre cele doua
imperii de-a lungul râurilor Sava si Dunare.
·
1793: Presedintele SUA, George Washington, a pus piatra de
temelie a Capitoliului, devenit astazi simbol al politicii americane si al
libertatii acestei natiuni. Capitoliul
Statelor Unite ale Americii, conform originalului din engleză,
[The] United States Capitol,
este o clădire care servește ca sediu al guvernului pentru Congresul Statelor Unite ale Americii,
ramura legislativă a guvernului federal al Statelor Unite ale Americii. Clădirea se găsește în
Washington, D.C., în vârful colinei cunoscută sub numele de Capitol Hill, la capătul vestic al
National Mall. Deși astăzi Capitoliul nu este centrul geografic al District of
Columbia, clădirea Capitoliului se găsește la originea, în sens matematic, a
construirii sferturilor în care este împărțit Districtul Federal Columbia.
Oficial, ambele laturi de est și de vest ale Capitoliului sunt curent denumite
„fornturi” (conform, „fronts”). Istoric, partea estică a clădirii („the east
front”) a fost partea clădirii care inițial a fost desemnată pentru sosirea
vizitatorilor, dar și a demnitarilor.
·
1809: Se
redeschide "The
Royal Opera House " numită pe
atunci Theatre Royal cu premiera Macbeth, de William Shakespeare.
·
1851: A
apărut prima ediție a ziarului american The New York Times sub titlul "The New York Daily Times". Ziarul a obținut 98 de premii Pultzer
până în anul 2008 și a avut un tiraj de aproximativ 1 milion de exemplare în
anul 2007
·
1872:
Regele Oscar al II-lea accede la tronul Suediei-Norvegiei. Oscar al II-lea (21 ianuarie 1829 – 8
decembrie 1907), născut Oscar Frederik a fost rege al Norvegiei din 1872 până
la 1905 și rege al Suediei din 1872 până la moartea sa. Al treilea fiu al
regelui Oscar I al Suediei și al Josephinei de Leuchtenberg. Prin mama sa, a
fost descendent al regelui Gustav I al Suediei.
·
1879: A avut
loc, la București, prima
vizită oficială a principelui Bulgariei, Al. de Battenberg. (18/30 septembrie - 25 septembrie/7 octombrie). Alexandru de Battenberg (5 aprilie 1857
– 23 octombrie 1893) primul prinț (knyaz) al Bulgariei moderne și a domnit din
29 aprilie 1879 până în 7 septembrie 1886
·
1883: S-a inaugurat, la Bucuresti,
“Expozitia cooperatorilor din tara”, exclusiv cu produse mestesugaresti
autohtone.
·
1903: S-au desfăşurat primele curse de
motociclism din ţara noastră, pe velodromul de la şosea (18.09/1.10).
·
1911: Are loc premiera filmului Amor fatal (dramă
sentimentală aranjată pentru cinematograf), un film românesc în regia lui
Grigore Brezeanu in care acesta a fost totodată și scenarist, și actor. Presa
vremii a catalogat producția drept„cinematografierea uneia dintre cele mai
celebre piese din repertoriul Teatrului Național”, însă aceasta nu a putut fi
identificată nici până astăzi. Neamțu-Ottonel susține însă că filmul ar fi fost
pur și simplu filmarea unui spectacol, într-o grădină de vară, care adunase
mult public. Protagoniștii principali au fost Tony Bulandra și Lucia
Sturdza. Grigore Brezeanu (n. 1 august 1891, comuna Micșunești-Greci, județul Ilfov
– d. 1919, Cluj) regizor, scenarist și interpret român de film. Lucia
Sturdza-Bulandra (n. 25 august 1873, Iași – d. 19 septembrie 1961, București)
renumită actriță de teatru din România. Tony Bulandra (n. 13 martie 1881,
Tîrgoviște – d. 5 aprilie 1943, București) a fost un renumit actor român, elev
al lui Constantin I. Nottara. Tony Bulandra a fost căsătorit cu Lucia
Sturdza-Bulandra (1873 – 1961). Presa vremii: „Unii dintre cei mai buni actori ai noștri au jucat pentru
cinematograf și un film în care ei figurează și se reprezintă. Acest film e
interesant numai fiindcă figurează în el actorii noștri, nu și prin felul în
care ei joacă. Dacă acești artiști — am spus doar că sunt printre cei mai buni
pe care-i avem — au totdeauna succes când apar pe scenă, nu tot așa se întâmplă
și când e vorba de performanța lor cinematografică.” ( Ziarul
L’Independence Roumaine – 7/20 octombrie 1911).
·
1914: S-a
încheiat Acordul secret ruso-român prin care Rusia, în schimbul neutralității prietenoase a României,
recunoștea dreptul țării noastre asupra teritoriilor locuite de români aflate
în Austro-Ungaria. (18 septembrie/1 octombrie)
·
1928 - Zborul primului avion cu motor
diesel.
·
1931: A
început agresiunea Japoniei împotriva Chinei.
Acțiunile agresive ale Japoniei au drept rezultat ocuparea în mai puțin de
cinci luni a întregului teritoriu al Chinei de nord-est.
·
1938: A fost inaugurat Mausoleul de la Mărăşeşti, România. În
interiorul monumentului se află osemintele a 5.073 de eroi (3.000 de ostaşi
neidentificaţi, 1974 de ostaşi identificaţi, 97 de ofiţeri şi 2 preoţi).
·
1947: Inaugurarea Teatrului “Lucia
Sturdza Bulandra” din Bucureşti cu piesa “Insula” de Mihail Sebastian (regia
lui Mihai Şeptilici, distribuţia: Jules Cazaban, Beate Fredanov, Ion Lucian. Teatrul Bulandra din
București a fost înființat în anul 1947 iar primul director a fost Lucia
Sturdza Bulandra. În perioada 1963 – 1972, Liviu Ciulei a fost director al
teatrului, iar din anul 2002 teatrul Bulandra este condus de regizorul
Alexandru Darie. Începând din anul 1991, Teatrul Bulandra este membru al
Uniunii Teatrelor din Europa, o asociație fondată în martie 1990. În prezent,
activitatea teatrală se desfășoară în două săli, sala „Liviu Ciulei” (renovată în 2002),
aflată în apropierea cheiului Dâmboviței și sala „Toma Caragiu” (renovată în 2003), situată în
apropierea parcului „Grădina
Icoanei”. Inițial, teatrul s-a numit Teatrul Municipal, apoi Teatrul Lucia Sturdza Bulandra iar
în prezent se numește Teatrul
Bulandra. Clădirea Izvor era sediul central al teatrului, unde se
află sala de spectacole și administrația teatrului. Sala de pe strada Icoanei
era înainte de război sala de spectacole a Școlii Centrale de Fete. După naționalizare, a fost
trecută în patrimoniul statului sub numele de sala Filimon Sârbu. Ulterior, această
sală a primit numele de „Toma
Caragiu”, în memoria marelui actor român. În 2011 sala „Izvor” a primit numele de „Liviu Ciulei”, în memoria
regizorului, actorului și directorului teatrului Bulandra.
·
1951:
Premiera în S.U.A. a filmului Un
tramvai numit dorință, realizat
după piesa cu același
titlu a dramaturgului
american Tennessee Williams. Filmul a fost regizat de Elia Kazan, care a
fost și regizorul piesei de teatru montată pe Broadway.
·
1952: Charlie Chaplin a
părăsit Statele
Unite pentru o călătorie în Europa și nu a putut intra
înapoi în SUA la ordinul lui J. Edgar Hoover,
directorul FBI. Charles
(Charlie) Spencer Chaplin (n. 16 aprilie 1889, Londra, Marea Britanie, d. 25
decembrie 1977, Vevey, Elveția.) actor și regizor englez. Este considerat a fi
unul dintre cele mai mari staruri de cinema din secolul XX. Cele mai renumite
filme ale sale sunt City Lights (Luminile orașului), Modern Times (Timpuri noi)
și The Great Dictator (Marele dictator).
·
1954: A fost înfiinţată Compania TAROM
prin încetarea activităţii TARS (Transporturi Aeriene Româno-Sovietice). În
decurs de 6 ani compania a reușit să se conecteze la princiaplele capitale
europene. Încă 6 ani au trebuit până la primul zbor transatlantic iar din
1974,TAROM a organizat zboruri către New York si Australia, via Calcutta. Aeroportul Internațional JFK din New York și
spre Australia la Sydney, via Calcutta.
·
1959: Crearea Curţii Europene a
Drepturilor Omului pe lângă Consiliul Europei la Stasbourg, instituţie fondată
de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cu scopul de a asigura respectarea
obligaţiilor care rezultă din aceasta de către statele contractante. La
3.11.1998, a fost inaugurată la Strasbourg, noua Curte Europeană a Drepturilor
Omului.
·
1981: A fost abolită în Franţa,
pedeapsa cu moartea.
·
1988: La a XXIV-a ediţie a Jocurilor
Olimpice de la Seul, delegaţia României a cucerit 7 medalii de aur, 11 de
argint şi 6 de bronz.
·
1990: Este înfiinţat de profesorul Jean Lupu, cu
binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, Corul de copii
şi tineret „Symbol“ al Patriarhiei Române. Corul „Symbol” a cântat pe scenele
Sălii Palatului, Radiodifuziunii Române, Ateneului Român, a Operei Naţionale,
Universităţii Naţionale de Muzică, Palatului Parlamentului, Palatului
Cotroceni, Uniunii Compozitorilor, diferitelor universităţi, precum şi în
numeroase catedrale şi biserici din capitală şi din ţară. De remarcat si faptul
ca Filarmonica „George Enescu” include în fiecare stagiune a sa cel puţin un
concert al corului „Symbol”.
·
1997: A
intrat în vigoare Convenția ONU asupra interzicerii folosirii, stocării,
producerii și transferului de mine antipersonal.
·
1998: S-a
înființat ICANN, o organizație non-profit care
se ocupă cu asignarea numelor de domenii și
a adreselor IPîn Internet.
Nașteri
·
53: S-a nascut Impăratul Traian (Marcus Ulpius Nerva
Traianus);(d.13.08.117). Marcus Ulpius Nerva Traianus (n. 18 septembrie 53,
Italica Santiponce, d. 9 august 117 Selinus Cilicia), Împărat Roman între
98-117. Urna de aur cu cenuşa împăratului a fost depusă într – o încăpere din
soclul Columnei din Roma, care a devenit astfel şi mormântul cuceritorului
Daciei. În timpul domniei lui Traian (98 – 117 d. Hr.), Imperiul Roman a atins
apogeul expansiunii sale teritoriale. A fost al doilea dintre cei așa-ziși
cinci împărați buni a Imperiului Roman (dinastia Antoninilor) și unul dintre cei
mai importanți ai acestuia. Titlul său complet era IMPERATOR • CAESAR • DIVI •
NERVAE • FILIVS • MARCVS • VLPIVS • NERVA • TRAIANVS • OPTIMVS • AVGVSTVS •
FORTISSIMVS • PRINCEPS • GERMANICVS • DACICVS • PARTHICVS • MAXIMVS.
·
1709: S-a nascut Samuel Johnson, autor și lexicograf englez
(d. 1784). Samuel Johnson, sau Dr Samuel Johnson, născut
la 7 septembrie (sau la 18 septembrie stil nou) 1709 și mort la 13 decembrie
1784, este unul din principalii autori ai literaturii engleze din secolul
XVIII: poet, eseist, bibliograf; lexicograf și de asemenea unul dintre cei mai
fini critici ai acestei literaturi. A fost editor al operelor lui Shakespeare
și al revistelor The Rambler și The Idler. A fost ultimul mare reprezentant al
clasicismului englez prin a cărui operă a dominat viața literară a Angliei
acelei epoci.
·
1765: Papa Grigore al
XVI-lea (d. 1846) s-a
născut. Papa Grigore al XVI-lea, născut Bartolomeo
Alberto Mauro Cappellari (n. 18 septembrie 1765 — d. 1 iunie 1846), a fost papă
din 1831 până la 1846. Cappellari s-a născut la Belluno la 18 septembrie, 1765,
și de la o vârstă fragedă a intrat în ordinul Camadolezilor, unde a căpătat
repede reputație pentru cunoștințele sale teologice și lingvistice. Prima sa
apariție în public a avut loc în 1799, când a publicat o lucrare controversată
împotriva janseniștilor italieni, numită II Trionfo della Santa Sede, care a
fost editată de mai multe ori în Italia și a fost tradusă și în câteva limbi
europene. În 1800 a devenit membru al Academiei Religiei Catolice fondate de
Papa Pius al VII-lea (1800–23), unde a contribuit cu mai multe memorii pe teme
filozofice și teologice, iar în 1805 a devenit abate de San Gregorio pe Colina
Caelină. Când Pius al VII-lea a părăsit Roma în 1809, Cappellari s-a retras la
Murano, în apropiere de Veneția, și în 1814, împreună cu alți câțiva membri ai
ordinului său, s-a mutat din nou, de data asta la Padua; dar la scurt timp după
restaurația papei în 1814 a fost rechemat la Roma, unde a fost numit succesiv
vicar general al camaldolezilor, consilier al Inchiziției, prefect al
Propagandei și examinator al episcopilor. În martie 1825 a fost făcut
cardinal de Papa Leon al XII-lea (1823–29), și la scut timp după aceea a fost
însărcinat cu misiunea importantă de a realiza un concordat privind interesele
catolicilor din Belgia și ale protestanților din Olanda. La 2 februarie 1831,
el a fost ales pe neașteptate, după 64 de zile de conclav, ca succesor al Papei
Pius al VIII-lea (1829–30). Grigore al XVI-lea a fost ultima persoană (până în
prezent) care a fost ales papă fără să fie episcop.
·
1819: S-a
nascut Leon Foucault, fizicianul francez care a
demonstrat miscarea de rotatie a Pamantului cu ajutorul pendulului care-i
poarta numele si a determinat viteza luminii (1850); (d.11.02.1868). Jean-Bernard-Léon Foucault (n. 18 septembrie 1819 – d. 11
februarie 1868) a fost un fizician și astronom francez. A rămas în istoria
fizicii mai ales pentru experimentul său care a demonstrat rotația Pămîntului
în jurul axei sale (pendulul lui Foucault, instalat în Pantheonul din Paris).
Acest pendul a fost reinstalat în 1995 și în prezent poate fi vizitat. Alte
contribuții ale sale în fizică: determinarea vitezei luminii, inventarea
giroscopului, descoperirea „curenților Foucault”.
·
1878 - S-a nascut compozitoarea Maria
Andriescu (m.02.03.1981).
·
1901 - S-a născut George Horace Gallup, sociolog, iniţiator
al cunoscutelor sondaje de opinie (m. 27 iulie 1984)
·
1905: S-a născut Greta Garbo
(Garbo Lovisa Gustaffson), actrita de origine suedeza stabilita in SUA, unul
dintre miturile sacre ale cinematografiei. Nascuta Greta Gustaffson,
actrita a fost descoperita de regizorul Mauritz Stiller. A debutat
in filmul “The Atonement of Gosta Berling” (1924) dupa care a plecat in Cetatea
Filmului. Sustinuta de Stiller, Garbo a inregistrat succes dupa succes si s-a
impus rapid in randul vedetelor de la Hollywood. A fost nominalizata la Oscar
la categoria “Cea mai buna actrita in rol principal” pentru aparitiile din
productiile “Anna Christie” (1930), “Romance” (1930), “Camille” (1937) si
“Ninotchka” (1939). In 1950, Garbo a fost votata cea mai buna actrita din
ultimii 50 de ani in urma unui sondaj realizat de revista de specialitate
Variety. Dupa patru ani, Academia Americana de Film a rasplatit-o cu un premiu
pentru “performantele ei memorabile”; (m. 15 aprilie 1990).
·
1923: S-a născut, la Paris, Principesa Anne
Antoinette Francoise Charlotte Zita Marguerite de Bourbon-Parma, devenită
Regina Ana a României prin căsătoria cu Regele Mihai, la 10 iunie 1948. A
decedat la 1 august 2016, la Morges, in Elveția si a fost
inmormantata in ziua de 13 august 2016 in România, la Manastirea Curtea de
Argeș.
·
1931: S-a născut la Bujoreni, jud.Valcea,
Valeriu Sârbu, poet şi dramaturg, autor de scenarii radiofonice, unele
preluate de radiodifuziuni din Roma, Munchen, Koln, Helsinki, Sarajevo,
Belgrad, Bratislava; distins (în anii 1971, 1973 şi 1978) cu Premiul
Radiodifuziunii Române; (m. 4 decembrie 2009, Bucuresti). A urmat şcoala primară şi cursurile
Liceului „Moise Nicoară” din Arad şi Facultatea de Filologie din Bucureşti,
secţia Limba şi literatura română. Din motive de dosar şi datorită unui denunţ privind participarea sa la
întâlniri cu grupul unor poeţi care erau autori de versuri nonconformiste
(Dimitrie Stelaru, Tudor George, Ludovic Antal), a fost exmatriculat, fiind
nevoit să întrerupă pentru un an facultatea. A fost reporter la revista „La Roumanie nouvelle”
şi, în acelaşi timp, profesor. A debutat cu versuri în 1966, în „Povestea
vorbei”, supliment al revistei „Ramuri” din Craiova, editat de Miron Radu
Paraschivescu. Valeriu Sîrbu face o figură aparte în literatura
contemporană. Autorul unui Tratat de fantezie (1997), artă
poetică scrisă cu amărăciune şi autoironie de un literat care crede încă în
valorile spiritului, a debutat în 1969 cu volumul Poeme banale,
continuând să publice poezie (Ora translucidă, 1974, Pregătirea
pentru echinox, 1977, Amfora de rezervă, 1979, Antinomii,
1986, Învinşi de abstracţiuni, 1995, Partitură pentru
uimire, 1999 ş.a.) şi, mai recent, proză (romanele Departe între
ieri şi mâine, 1991, Destin de împrumut, 1995, Generaţia
Fast-Food, 2001). Prima piesă a dramaturgului, Balerina
portocalie, a fost difuzată în 10 august 1968 pe fostul program III al
Radiodifuziunii Romane. Din distribuţie făceau parte Olga Turdorache, Valeria
Seciu, Valentin Plătăreanu, regia artistică îi aparţinea Elenei Negreanu,
muzica lui Adrian Ciceu. Piesa reprezenta la data aceea o
noutate prin problematică dar mai ales prin modernitatea limbajului, putând
trece drept o creaţie de avangardă (motiv pentru care premiera fusese difuzată
pe programul III, ca experiment şi reprogramată pe programul I abia în anul
următor, după ce a fost premiată la Concursul Internaţional „Prix Italia” de la
Roma).
·
1933 - S-a nascut Jimmie Rogers,
cantaret, chitarist, pianist si compozitor american.
·
1935: S-a născut sculptorul de origine aromână
Dumitru Pasima.
·
1939: S-a nascut Frankie Avalon, cantaret american.
·
1946 - S-a nascut Alan King,
chitarist britanic (Ace).
·
1948: S-a nascut Andrei Oişteanu, scriitor, publicist,
istoric al religiilor (“Imaginea evreului în cultura română.Studiu de
imagologie în context est-central european” – Marele premiu al asociaţiei
Scriitorilor Profesionişti din România, 2001). Andrei Oișteanu (n. 18
septembrie 1948, București) etnolog, antropolog, istoric al religiilor și al
mentalităților. Este membru fondator și cercetător la Institutul de Istorie a
Religiilor din cadrul Academiei Romane și membru în Consiliul științific al
Institutului. Este de asemenea profesor asociat la Centrul de Studii Ebraice,
Universitatea Bucuresti , fiind membru în Consiliul științific al Centrului si
președintele Asociatiei Romane de Istorie a Religiilor.
·
1949 - S-a nascut Kerry Livgren,
chitarist, pianist si compozitor american (Kansas).
·
1952: S-a nascut Dee Dee Ramone, solist american, component al trupei
Ramones.
·
1961 - S-a nascut Martin Beedle,
baterist britanic (Cutting Crew).
·
1962 - S-a nascut Joanne Catherall,
vocalista britanica (Human League).
·
1966 - S-a nascut Ian Spice, baterist
britanic (Breathe).
·
1967 - S-a nascut Ricky Bell,
vocalist american (New Edition).
·
1968: S-a nascut Toni Kukoc, baschetbalist croat, jucator in NBA.
·
1971: S-a nascut Lance Armstrong, ciclist american de 7 ori consecutiv
castigator al Turului Franţei (1999 - 2005). Nascut in Texas, Armstrong s-a
apucat de sport incurajat fiind de mama sa. Este detinator al mai multor
recorduri in ciclism.
Decese
·
96: Împăratul roman Domițian este asasinat în urma unei
conjurații de palat. Va fi succedat de Nerva. Titus Flavius Domitianus (24
octombrie 51 – 18 septembrie 96), cunoscut ca Domițian, împărat roman al
dinastiei Flaviilor din 81 până în 96. Membru de vază al senatului, este proclamat
împărat la asasinarea lui Domitian (la 18 septembrie 96)de către prefectul
pretorilor. Nerva a fost primul dintre cele “cinci împărați buni”, și primul
care a adoptat un moștenitor provenit din afara din familiei sale. El a dispus
construirea de apeducte și hambare pentru a îmbunătăți aprovizionarea cu apa
alimente a Romei. În scurta sa domnie, Nerva, jurist și om de litere apreciat,
încearcă să restabilească prestigiul senatului și să reabiliteze victimele
persecuțiilor predecesorului său. La 27 octombrie 97 îl adoptă și-l desemnează
coregent și succesor la tron pe Ulpius Traianus, guvernatorul provinciei
Germania Superior, unul dintre cei mai talentați generali ai Imperiului. Nerva
(latină: MARCVS COCCEIVS NERVA CAESAR AVGVSTVS) (n. 8 noiembrie 30, d. 27
ianuarie 98) Al 12-lea împărat roman (96-98).
·
411: A murit Flavius Claudius Constantinus. Flavius Claudius Constantinus (n. ? – d. 18 septembrie 411),
cunoscut și sub denumirea de Constantin al III-lea, general roman care s-a
autodeclarat împărat al Imperiului Roman de Apus în Britania în anul 407.
·
1180: A decedat Ludovic VII (n,1120) rege al Franței. A
domnit din 1137 până la moartea sa. A fost membru al Casei Capetienilor. Fiul
sau, Filip al II-lea (Philippe Auguste), devine rege al Franței ; (21 august
1165 – 14 iulie 1223). Filip al II-lea al Franței (în franceză Philippe
Auguste) (21 august 1165 – 14 iulie 1223) regele Franței între 1180-1223. A
fost fiul regelui Frantei Ludovic al VII-lea, din dinastia Capetienilor și a
celei de-a treia soții a acestuia, Adela de Champagne. Filip si-a extins
regatul și a sporit influența monarhiei franceze in Europa.
·
1783, a încetat din
viaţă matematicianul şi fizicianul Leonhard Euler (teoria mişcării planetelor
şi cometelor); este considerat fondatorul calculului variaţional (n. 15 aprilie
1707). Leonhard Euler (n. 15 aprilie 1707, Basel,
Elveția – d. 18 septembrie 1783, Sankt Petersburg, Rusia) matematician și
fizician elvețian.
·
1831: A murit poetul roman Vasile Cârlova (“Înserare”, “Ruinurile Târgovistii”);
(n. 4.02.1809, Buzau). Deşi a trăit doar 22 de ani şi i se cunosc doar
cinci poezii, el a intrat în istoria literaturii române drept cel care a
deschis calea poeziei moderne româneşti, cale desăvârşită câteva decenii mai târziu,
prin opera lui Mihai Eminescu. Toate poeziile sale au fost publicate de Ion
Heliade-Rădulescu în „Curierul românesc”. Prima
„Păstorul întristat”, scrisă la 18 ani şi publicată apărând la 8 mai 1830, a
fost pusă şi pe muzică, două decenii mai târziu, de Anton Pann. Au urmat „Ruinurile Târgoviştei”, o
romantică meditaţie cu accente patriotice asupra gloriei de altădată a neamului
românesc în contextual trecerii devastatoare a timpului. „Înserarea”,
„Rugăciune” şi „Marşul oştirii române” vor completa mica dar expresiva lui
operă. În 1830, după înfiinţarea Miliţiei Naţionale, punctul de pornire al
viitoarei armate române, Cârlova se înrolează voluntar. Din păcate, un an mai târziu, la 18
septembrie 1831, se stinge din viaţă în tabăra militară de la Craiova, în urma
unei boli infecţioase. A fost îngropat în curtea bisericii Madona Dudu din
Bănie.
·
1896: A murit la Chisinau, Ştefan Gonata, agronom şi om
politic, membru fondator al Societăţii Academice Române; (n. 1 februarie,
Trifanesti, jud.Balti). Ștefan Gonata (n. 1 februarie 1838, Trifănești, județul Bălți
– d. 18 septembrie 1896, Chișinău) agronom român, om politic, membru fondator
(1867) al Academiei Române.
·
1903: A decedat la Cernăuți preotul,
pedagogul, folcloristul, compozitorul și scriitorul ucrainean din Bucovina,
Isidor Vorobchievici ; (n. 18 mai 1836, Cernăuți). A trăit și activat în timpul
stăpânirii austriece si a scris în limbile ucraineană, română și germană,
aducand contribuții însemnate la cultura muzicală românească. Poetul și omul politic patriot
ucrainean din Galiția, Ivan Franko, il caracteriza drept „cea dintâi
ciocârlie a Renașterii ucrainene”. Vorobchievici a fost primul autor al unui
manual de armonie muzicală în limba română. A avut contribuții substanțiale în
afirmarea cântării corale polifonice din Bucovina. Tot el este acela care i-a
îndrumat pe Ciprian Porumbescu, Eusebie Mandicevschi, Ilarion Verenca, Dimitrie
Gherasim, Constantin Șandru, Constantin Procopovici, Dimitrie Cernăuțeanu,
Tudor Flondor, George V. Mandicevschi, Gheorghe Chindiu, Ecaterina
Mandicevschi, Mihai Ursuleac, Constantin Buchental s.a. Lucrările sale au circulat în manuscris,
tipărite, litografiate sau copiate.
·
1909: A încetat din viaţă Grigore
Tocilescu, istoric, arheolog, folclorist, acadamician, profesor de istorie
antică şi de epigrafie la Universitatea din Bucureşti. Tocilescu a fost
unul dintre primii istorici care s-a ocupat de studiul civilizaţiilor de
pe teritoriul fostei Dacii; (n. 1850).
·
1959: A murit istoricul şi medievistul Barbu
Câmpina. Si-a axat preocupările pe câteva
din problemele importante ale istoriei medievale a României: feudalismul
timpuriu, economia feudală în ţările române, lupta pentru independenţă,
acordand atenţie marilor figuri ale istoriei: Mircea cel Bătrân, Iancu de
Hunedoara, Vlad Ţepeş şi Ştefan cel Mare; (n. 1923).
·
1961: Secretarul general al ONU, Dag Hammarskjöld, si-a pierdut viata
intr-un accident aviatic in timpul unei calatorii in Africa, unde urma sa aiba
o intilnire cu autoritatile din Congo. Dag Hjalmar Agne
Carl Hammarskjöld (n. 29 iulie 1905 – d. 18 septembrie 1961) a fost un diplomat
suedez iar între aprilie 1953 și până la moartea sa într-un misterios accident
de avion din septembrie 1961 a fost al doilea Secretar General al Organizației
Națiunilor Unite. A fost al doilea secretar general al ONU (1953-1961),
laureat, postum, al Premiului Nobel pentru Pace (1961).
·
1962: Krikor H. Zambaccian, critic
și colecționar de artă român de etnie armeană, membru al Academiei Române (n.1889). Colecţionar, critic de artă şi un adevărat Mecena al vremurilor sale,
Krikor H. Zambaccian (1889-1962) a alcătuit de-a lungul întregii sale vieţi una
dintre cele mai bogate şi valoroase colecţii de artă din România – cuprinzând
pictură, sculptură, grafică şi mobilier – pe care a dăruit-o statului român în
trei etape succesive: în 1947, în 1957 şi ultima parte în 1962. Actul sau de
donaţie a inclus şi casa în care a locuit colecţionarul, construită după
planurile arhitectului C.D. Galin pentru a servi atât ca locuinţă, dar şi ca
spaţiu de expunere a operelor de artă. Colecţia
era deschisă pentru amatorii de artă o zi pe săptămână încă din 1942, an în
care casa a fost terminată.
·
1967: A încetat din viaţă Sir John Douglas Cockroft,
fizician. A realizat prima transmutare a nucleului atomic cu ajutorul unui
accelerator. Laureat al Premiului Nobel pe anul 1951; (n. 27 mai 1897). Sir
John Douglas Cockcroft (n. 27 mai 1897 – d. 18 septembrie 1967) fizician
britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1951, împreună cu
colaboratorul său, Ernest Walton, pentru experimentele de fisionare a nucleului
atomic efectuate la Universitatea Cambridge la începutul anilor 1930. A fost
laureat al Premiului Nobel pe anul 1951.
·
1970: Chitaristul american Jimi
Hendrix (James Marshall), a murit la doar 28 de ani, in urma unei
supradoze de droguri, in Londra. Hendrix s-a nascut in Seattle si a
inceput sa cante la chitara din copilarie, model fiind bluesman-ul Muddy
Waters. La inceputul anilor 1960, dupa ce a fost lasat la vatra din armata SUA,
s-a mutat in New York, unde a inceput sa cante prin cafenele. Intr-un asemenea
local a fost remaracat de catre basistul trupei Animals, Bryan Chandler. Acesta
s-a oferit sa il ajute pe Hendrix. In 1966, chitaristul american s-a stabilit
in Londra si a pus bazele formatiei Jimi Hendrix Experience, alaturi de
basistul Noel Redding si bateristul Mitch Mitchell. Primul single a fost “Hey
Joe”, care a propulsat trupa in topurile britanice pana pe locul 6. Un an mai
tarziu, Hendrix a sustinut primul concert adevarat in tara natala, la
festivalul de la Monterey, la finalul caruia i-a uimit pe toti cei prezenti
cand si-a dat foc la chitara. De altfel, incendierea instrumentului a devenit
un fel de marca a artistului si a fost preluata apoi de numerosi instrumentisti
rock. In urmatorii doi ani, trupa lui Hendrix a lansat “Purple Haze”, “Foxy
Lady” si “The Wind Cries Mary”, devenite piese de rezistenta. Albumele, printre
care “Are You Experienced?” (1967), “Bold as Love” (1969) si “Electric
Ladyland” (1969), au facut istorie. In 1969, trupa s-a destramat, dar faima lui
Hendrix nu a pierit. In acelasi an, chitaristul a facut senzatie la Woodstock,
unde a interpretat memorabil imnul Statelor Unite. La scurta vreme, el a format
o noua trupa, “Band of Gypsies”, cu care a debutat in noaptea Anului Nou.
Hendrix a sustinut ultimul concert in august 1970, la un festival rock
britanic. Un an mai tarziu a fost lansat un album solo al artistului, “The Cry
of Love”, pe care acesta l-a inregistrat inainte de a muri. Legendă a
muzicii rock; solist vocal, instrumentist, compozitor, a fost unul dintre cei
mai mari chitarişti rock din lume.Stilul său de interpretare la chitara
electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni.În 2003, Hendrix a
fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al tuturor
timpurilor”. S-a nascut la 27 noiembrie 1942.
·
1980: A încetat din viaţă scriitoarea
Katherine Anne Porter, laureată a premiului Pulitzer (“Corabia nebunilor”) ;
(n. 15 mai 1890).
·
1998: A încetat din viaţă Kurt
Hager, ideologul fostei Republici Democrate Germane (RDG). Urmărit în justiţie
după reuniunificarea germană, alături de alţi demnitari din RDG, pentru
împuşcarea fugarilor est-germani, la Zidul Berlinului, el a scăpat de depoziţia
în faţa instanţei, dată fiind starea precară a sănătăţii sale; (n. 24
iulie 1912).
·
2012: Romulus Vulpescu, poet,
prozator, traducător român (n. 1933).
Romulus Vulpescu (n. 5
aprilie 1933, Oradea – d. 18 septembrie 2012, București poet, scriitor,
traducător, editor, publicist și politician român. Excelent cunoscator al limbii franceze, a tradus din Villon,
Rabelais, Shakespeare, Dante Alighieri, Alfred Jarry ş. a. si a tradus în limba
franceză din Urmuz, George Bacovia, Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale); a publicat
„Antologia poeziei latino-americane”(1961) şi „Antologia poeziei chineze”
(1963). A lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă
(1955-1960), la Editura pentru Literatură Universală (1961-1964), la revista
„Luceafărul” (1964-1965), ca secretar literar și director adjunct la Teatrul
„Barbu Delavrancea” (1967-1969), muzeolog la Muzeul Literaturii Române și în
redacția „Manuscriptum” (1970-1973), secretar la Uniunea Scriitorilor din
România (1973-1989), director al Teatrului Mic (1990-1991). A fost colaborator al celor mai importante
reviste literare din țară; „Ateneu ” „ Tomis”, „ Transilvania”, „Gazeta
literara”, „Luceafarul”, „Cinema”, „Săptămâna”. În 1970, i se conferă distincția franceză „Laurii academici” (Les Palmes
academiques) în gradul de ofițer, distincție care îi este înmânată abia în
1996. Romulus Vulpescu a îngrijit ed. din scrierile lui C. Sirbu, I. Barbu, G.
Bacovia. A publicat „Antologia poeziei latino- americane” (1961) și „Antologia
poeziei chineze” (1963). A fost
senator din partea Frontului Salvării Naționale în Legislatura 1990-1992, când
a fost membru în grupurile de prietenie cu statul Israel, Franța și Ungaria ,
apoi a fost membru în Consiliul Național al Audiovizualului între 1994 și 1998.
A fost membru al Partidului România
Mare
·
2012: A murit Nicolae Niţescu, interpret de
romanţe şi muzică uşoară; a fost primul solist român premiat la un festival
internaţional de muzică uşoară (Polonia, 1963); (n. 19 noiembrie 1930). Şlagărul său „Of, inimioară!” a stărnit
furtuni de aplauze pe scena prestigiosului Friedrichstadtpalast din Berlin.
Sărbători
·
În calendarul ortodox: Sf Ier
Eumenie, episcopul Gortinei; Sf Mc Ariadna
·
În calendarul romano-catolic: Sf. Iosif din Copertino, preot.
RELIGIE
ORTODOXĂ 18 Septembrie
Sf Ier Eumenie, episcopul
Gortinei; Sf Mc Ariadna
În această lună, în ziua a optsprezecea, pomenirea
Preacuviosului Părintelui nostru Eumenie, episcopul Gortinei.
Acest
Eumenie din tinereţea vârstei, alegând viaţa sihăstriei şi petrecând cu multă
nevoie, a dobândit smerenia cea desăvârşită. Drept aceea i s-au încredinţat şi
turma Bisericii din Gortina. Acesta pe un balaur groaznic ce a năvălit asupra
lui l-a omorât cu făcliile. Apoi mergând la Roma, ca un înalt luminător, a
luminat cu dumnezeieştile învăţături, spăimântând pe mulţi cu semne şi cu
minuni. Şi de acolo, sosind la Tebaida, numaidecât a potolit întristarea
secetei. Aflându-se acolo, şi-a dat sufletul său în mâinile lui Dumnezeu. Iar
după mutarea sa, tebanii i-au trimis trupul la moşia şi la turma sa, la locul
ce se cheamă Raxos, unde se află şi cinstitul trup al lui Chiril.
Această
sfântă a trăit pe vremea împăraţilor Adrian şi Antonin (între 117 şi 139). Era
roaba unui anume Tertulus, ce era mare în cetatea Promises în Frigia. Şi pentru
că n-a vrut să prăznuiască împreună la naşterea copilului stăpânului său, în
capiştea idolilor, a fost foarte rău chinuită, dar a scăpat. Stăpânul ei căuta
să o prindă. Atunci ea, apropiindu-se de o piatră, s-a rugat lui Dumnezeu să o
izbăvească; şi din dumnezeiasca voie crăpând piatra, s-a ascuns sfânta
într-însa, şi iar s-a aşezat piatra cum a fost. Iar cei ce o căutau au pierit
toţi, ucişi de îngerii ce s-au ivit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne
mântuieşte pe noi. Amin.
ARTE
18 Septembrie
INVITAŢIE
LA OPERĂ 18 Septembrie
Macbeth
de Giuseppe Verdi după W Shakespeare
Macbeth este o operă în 4 acte de Giuseppe Verdi, după un libret de Francesco Maria Piave și
Andrea Maffei (bazat pe drama Macbeth de William Shakespeare).
Premiera operei a avut loc la Teatro
della Pergola din Florența, în ziua de 14 martie1847.
O versiunea revizuită a operei a fost prezentată in ziua de 21 aprilie 1865 la Théâtre
Lyrique din Paris.
Durata operei: cca 2 ¾ ore.
Locul și perioada de desfășurare a
acțiunii: Scoția, în secolul al
XI-lea.
Personajele principale
·
Duncan, regele Scoției (rol mut)
·
Malcolm, fiul regelui
Duncan (tenor)
·
Macbeth, general în
armata regelui Duncan (bariton)
·
Lady Macbeth, soția generalului
Macbeth (soprană)
·
O damă de companie a
sa (mezzosoprană)
·
Banquo, general în
armata regelui Duncan (bas)
·
Macduff, nobil scoțian
(tenor)
MUZICĂ
18 Septembrie
Jimmie Rogers
Frankie Avalon
Frankie Avalon -The Best Of (Full Album):
Kerry Livgren, chitarist, pianist si compozitor
american (Kansas)
Dee Dee Ramone, solist american, component al
trupei Ramones
Martin Beedle, baterist britanic (Cutting Crew)
Cutting Crew -
Joanne Catherall, vocalista britanica (Human
League)
The Human League
Ian Spice, baterist britanic (Breathe)
Breathe
Ricky Bell, vocalist american (New Edition)
NEW EDITION .
Francesca
Caccini
Francesca
Caccini 'La liberazione di Ruggiero dall'isola d'Alcina' (1996) Pro Musica
Camerata:
Jimi
Hendrix
Nicolae Nițescu
ÎNREGISTRĂRI NOI:
The Virtuoso Violin: Locatelli, Tartini, Telemann, Violin Concertos
Mozart - Complete Variations / K.265, KV.398, KV.354.. (reference recording : Walter Chodack)
Les 100 Plus Belles Chansons Françaises ♥♥ L'essentiel de la Chanson Française
Bon Jovi Greatest Hits - The Very Best Of Bon Jovi
Relaxing Music Revitalize Quiet Time – Piano Music For A Peaceful Day – Soothing Instrumental Music
POEZIE
18 Septembrie
Vasile
Cârlova
Biografie
Vasile Cârlova
A fost un poet şi ofiţer român, care deşi a scris doar cinci poezii a intrat în Istoria literaturii române a lui George Călinescu şi a introdus în literatura română faimoasa temă a preromantismului european.
S-a născut la Buzău Vasile Cârlova, fiu al medelnicerului Ioniţă Cârlova, fost ispravnic de Buzău, descendent al unei familii de boiernaşi (Cârlomanii/Cârlovanii) având între înaintaşi pe Luca, episcop de Buzău (trimis în misiuni diplomatice de Mihai Viteazul), mai apoi mitropolit al Ungrovalahiei; după mamă, se trăgea din familia Lăcustenilor din Locusteni Dolj.
1816- După moartea timpurie a părinţilor, este crescut de o soră a mamei, căsătorită cu stolnicul Nicolae Hiotu, la Craiova. Are ca tovarăş de învăţătură pe viitorul poet Grigore Alexandrescu; a învăţat limba greacă şi limba franceză. După încercări de versificare în greceşte, la stăruinţa lui Ion Voinescu II va scrie poezii în limba română.
1827- A debutat cu o traducere după Hero şi Leandru a lui Musaios şi a poemului Zaire a lui Voltaire. A scris Păstorul întristat, poezie publicată în Curierul Românesc (la 8 mai 1830) de I.Heliade Rădulescu (va fi pusă pe muzică, la 8 mai 1850, de Anton Pann).
1827- A scris Păstorul întristat, poezie publicată în Curierul Românesc (la 8 mai 1830) de I.Heliade Rădulescu (va fi pusă pe muzică, la 8 mai 1850, de Anton Pann).
1828- Scrie Ruinurile Târgoviştei, tipărită la 20 martie 1830, în aceeaşi gazetă, cu o prezentare a lui Heliade Rădulescu, care îi menea un strălucit viitor literar: geniul său cel poetic făgăduieşte mult pentru limba românească, cea atât de frumoasă subt pana lui.
1828- Scrie poezia Rugăciune, publicată postum (1839) de Heliade.
30 mai 1830- Revista ieşeană Albina românească reproduce poezia Ruinurile Târgoviştei. Scrie poezia Înserarea, publicată în Curierul Românesc, la 29 iunie.
1830- Ia fiinţă miliţia naţională, nucleu al oştirii române moderne.
6 iulie 1830- E al treizecişitreilea dintre voluntarii angajaţi în miliţia naţională, unde va servi cu gradul de sublocotenent.
1831- Scrie Marşul românilor sau Odă oştirei române cu ocazia înălţării steagului naţional, versuri ce au circulat tipărite pe foi volante (cenzura a făcut să nu poată fi tipărite decât postum, în 1839, în Curierul Românesc).
18 septembrie 1831- Vasile Cârlova a murit la Craiova, în urma unei boli infecţioase. A fost îngropat în curtea bisericii Madona Dudu.
Sursa:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_C%C3%A2rlova
A fost un poet şi ofiţer român, care deşi a scris doar cinci poezii a intrat în Istoria literaturii române a lui George Călinescu şi a introdus în literatura română faimoasa temă a preromantismului european.
S-a născut la Buzău Vasile Cârlova, fiu al medelnicerului Ioniţă Cârlova, fost ispravnic de Buzău, descendent al unei familii de boiernaşi (Cârlomanii/Cârlovanii) având între înaintaşi pe Luca, episcop de Buzău (trimis în misiuni diplomatice de Mihai Viteazul), mai apoi mitropolit al Ungrovalahiei; după mamă, se trăgea din familia Lăcustenilor din Locusteni Dolj.
1816- După moartea timpurie a părinţilor, este crescut de o soră a mamei, căsătorită cu stolnicul Nicolae Hiotu, la Craiova. Are ca tovarăş de învăţătură pe viitorul poet Grigore Alexandrescu; a învăţat limba greacă şi limba franceză. După încercări de versificare în greceşte, la stăruinţa lui Ion Voinescu II va scrie poezii în limba română.
1827- A debutat cu o traducere după Hero şi Leandru a lui Musaios şi a poemului Zaire a lui Voltaire. A scris Păstorul întristat, poezie publicată în Curierul Românesc (la 8 mai 1830) de I.Heliade Rădulescu (va fi pusă pe muzică, la 8 mai 1850, de Anton Pann).
1827- A scris Păstorul întristat, poezie publicată în Curierul Românesc (la 8 mai 1830) de I.Heliade Rădulescu (va fi pusă pe muzică, la 8 mai 1850, de Anton Pann).
1828- Scrie Ruinurile Târgoviştei, tipărită la 20 martie 1830, în aceeaşi gazetă, cu o prezentare a lui Heliade Rădulescu, care îi menea un strălucit viitor literar: geniul său cel poetic făgăduieşte mult pentru limba românească, cea atât de frumoasă subt pana lui.
1828- Scrie poezia Rugăciune, publicată postum (1839) de Heliade.
30 mai 1830- Revista ieşeană Albina românească reproduce poezia Ruinurile Târgoviştei. Scrie poezia Înserarea, publicată în Curierul Românesc, la 29 iunie.
1830- Ia fiinţă miliţia naţională, nucleu al oştirii române moderne.
6 iulie 1830- E al treizecişitreilea dintre voluntarii angajaţi în miliţia naţională, unde va servi cu gradul de sublocotenent.
1831- Scrie Marşul românilor sau Odă oştirei române cu ocazia înălţării steagului naţional, versuri ce au circulat tipărite pe foi volante (cenzura a făcut să nu poată fi tipărite decât postum, în 1839, în Curierul Românesc).
18 septembrie 1831- Vasile Cârlova a murit la Craiova, în urma unei boli infecţioase. A fost îngropat în curtea bisericii Madona Dudu.
Sursa:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_C%C3%A2rlova
Ruinurile
Târgoviştei
O, ziduri întristate! O, monument slăvit!
În ce mărime naltă şi voi aţi strălucit,
Pă când un soare dulce şi mult mai fericit
Îşi răvărsa lumina p-acest pământ robit!
Dar în sfârşit Saturnu, cum i s-a dat de sus,
În negura uitării îndată v-a supus.
Ce jale vă coprinde! Cum totul v-a pierit!
Subt osândirea soartei de tot aţi înnegrit!
Din slava strămoşască nimic nu v-a rămas.
Oriunde nu se vede nici urma unui pas.
Ş-în vreme ce odată oricare muritor
Privea la voi cu râvnă, cu ochiu-aţintător,
Acum de spaimă multă se trage înapoi
Îndată ce privirea îi cade drept pe voi...
Dar încă, ziduri triste, aveţi un ce plăcut,
Când ochiul vă priveşte în liniştit minut:
De milă îl pătrundeţi, de gânduri îl uimiţi.
Voi încă în fiinţă drept pildă ne slujiţi
Cum cele mai slăvite şi cu temei de fier
A omenirei fapte din faţa lumei pier;
Cum toate se răpune ca urma îndărăt,
Pe aripile vremii de nu se mai arăt;
Cum omul, când să fie în toate săvârşit,
Pe negândite, cade sau piere în sfârşit.
Eu unul, în credinţă, mai mult mă mulţumesc
A voastră dărămare pe gânduri să privesc,
Decât zidire naltă, decât palat frumos,
Cu strălucire multă, dar fără un folos,
Ş-întocmai cum păstorul ce umblă pre câmpii,
La adăpost aleargă când vede vijălii,
Aşa şi eu acuma, în viscol de dureri,
La voi spre uşurinţă cu triste viu păreri.
Nici muzelor cântare, nici milă voi din cer,
O Patrie a plânge cu multă jale cer.
La voi, la voi nădejde eu am de ajutor;
Voi sunteţi de cuvinte şi de idei izvor.
Când zgomotul de ziuă înceată preste tot,
Când noaptea atmosfera întunecă de tot,
Când omul de necazuri, de trude ostenit
În liniştirea nopţii se află adormit,
Eu nici atunci de gânduri odihnă neavând,
La voi fără sfială viu singur lăcrămând
Şi de vederea voastră cea tristă însuflat
A noastră neagră soartă descoper nencetat.
Mă văz lângă mormânt al slavei strămoşeşti
Şi simţ o tânguire de lucruri omeneşti;
Şi mi se pare încă c-auz un jalnic glas
Zicând aceste vorbe: "Ce, vai! a mai rămas,
Când cea mai tare slavă ca umbra a trecut,
Când duhul cel mai slobod cu dânsa a căzut".
..........................
..........................
Acest trist glas, ruinuri, pă mine m-au pătruns
Şi a huli viaţa în stare m-au adus.
..........................
..........................
Deci priimiţi, ruinuri, cât voi vedea pământ,
Să viu spre mângâiere, să plâng pe-acest mormânt,
Unde tiranul încă un pas n-a cutezat,
Căci la vederea voastră se simte spăimântat!
Rugăciune
Fiinţă naltă, lungă vedere,
Izvor puternic de mângâiere,
Pavăză sfântă astui pământ!
Dă ascultare, nu-ţi fie silă,
Unui glas jalnic, ce cere milă,
Ce a se plânge are cuvânt.
Nu se cuvine a se răpune
În vânt ca fumul o rugăciune
Cu plâns făcută lângă altar,
Unde nădejde are oricine
Să dobândească cerând vrun bine
Sau lui să-ncete vrun ce amar,
Unde tot omul, când îţi vorbeşte
Vorbe în taină, smerit priveşte
A ta fiinţă de faţă stând;
Unde tu însuţi simţi datorie,
S-arăţi oricărui spre bucurie,
Că vrei fierbinte s-ajuţi oricând!
A ta putere nemărginită
În veci urmează a fi pornită
Spre uşurinţă şi spre folos;
Nici să nu lase p-a ta zidire
Tristă să zacă în asuprire,
Să nu te simţă de reazăm jos!
Nu cer prisoase sau nălucire;
Voiesc dreptate, cer mântuire
Patriii mele, jalnic pământ
Vai! ale cării necazuri multe
Ce suflet poate să le asculte
Şi să nu plângă dând crezământ!
La ea te-ntoarce, de vezi cum geme,
Cum a se plânge însuţi se teme,
Privind că este tuturor joc,
Unde dreptatea cătare n-are
Nici asupritul face strigare,
Căci el în vină cade pe loc.
Destule veacuri, de când o soartă
Nemilostivă, mereu ne poartă
Spre osândire, cum e mai rău!
Destule veacuri, de când suspină,
Mâhnirii jertfă, fără lumină,
Încât nu vede nici cerul tău!
Vântul îi suflă tot neplăcere,
Norii îi plouă nemângâiere,
De flori nu gustă plăcut miros,
A primăverii dulce ivire
Pentru ea n-are înveselire,
Ei nu răvarsă nimic frumos.
Din ale tale bunătăţi, fapte
Spre fericire tuturor date,
Ea numai parte n-are de loc,
Ea numai râvna unui părinte
Puternic foarte de loc nu simte,
Ca să-i aducă dulce noroc.
Nu cumva, Soare, că merit n-are
Să ne numească naţie mare,
Să guste dreptul cuviincios,
Când în tot chipul spre fală poate,
Nepreţuite daruri s-arate
Cu care lumii să dea folos?
Cu dreptul este, naltă fiinţă
A fi în astă grea neputinţă,
Acum s-ajungă aşa de prost
Fiica acelor ce, cât se poate
Cu strălucire urmând în toate,
Stăpânitorii lumii au fost?
Cu ce dreptate pradă să fie,
Să tot încerce sfântă urgie,
Când împotrivă-ţi ea n-a urmat?
Cu ce dreptate streinii calcă
Dreptul asupră-i, când rău să facă
Ea lor vrodată n-a cugetat?
De e greşit ţie, Părinte,
Milostivire în sfârşit simte,
Te rog, înceată-i biciul de foc;
Iar dacă soarta de răutate
O asupreşte, pe nedreptate,
Fără de vină a fi de loc.
Cum poţi să suferi cu mulţumire,
Nevinovate în asuprire
Să aridice glas în zadar,
Când împotriva voinţii tale
Nimic nu poate ca să te-nşale,
Nici să urmeze un pas măcar?
A ta vedere zăreşte toate,
Mâna ta iarăşi îndată poate
Să zăticnească răul din drum
Şi cu adâncă înţelepciune
Să-mprăştieze lumii tot bune,
Spre mângâiere a fi oricum.
Deci cu dreptate, naltă Putere,
Dă ascultare unui ce cere
Patriei sale bine, folos.
Cunoaşte-i dreptul uitat de tine
Şi de aceea călcat d-oricine,
Ce i se cade, dă-i cu prisos.
Apleacă mâna de o ardică
Şi-ndată fă-o mare din mică,
Să lase nume nemuritor.
Şi-n norii cinstii mult să se-nalţe,
Pe calea vieţii în veci să calce,
De strălucire având izvor.
Trimite-i încă plăcută rază
Negură tristă să nu mai vază,
Arată-i cerul tot cu senin!
Şi patriotul să aibă fală
A-şi pune viţa naţională
La întrebarea unui strein.
Câte acuma sufere rele,
Ca vântul praful, în laturi dă-le,
Să nu mai vază nici urma lor
Şi neştiută să nu mai zacă,
Ci împotrivă zgomot să facă
În toată lumea răsunător.
Dar ea cu lacrimi l-a ta fiinţă
În veci închine recunoştinţă,
Să glăsuiască numele tău,
Urmând întocmai voinţii tale,
Cerând şi râvna inimii sale
A-i fi spre pază la orice rău.
Dar ce să fie acea lumină,
Ce sus se vede de focuri plină,
Şi dimpreună un zgomot lin?
Nu crez să fie semn de furtună,
Când de loc vântul nori nu adună,
Când peste toate privesc senin.
Nu cumva, Soare, veste să fie
Patriei mele spre bucurie,
Că rugăciunea ce a făcut,
De către sfântul se-mbrăţişază,
Şi că prin focuri încredinţează
A ei lucrare nu dupe mult?
Adevăr este acea lumină,
Vesteşte soartă de raze plină,
Ce se găteşte ăstui pământ;
Ce din poruncă supusă vine,
Patriei mele în veci să-nchine
A ei credinţă cu jurământ.
Înserarea
Pe cînd abia se vede a soarelui lumină
În vîrful unui munte, pe fruntea unui nor,
Şi zefirul mai rece începe de suspină
Pîn frunze, pe cîmpie cevaşi mai tărişor ;
P-acea plăcută vreme în astă tristă vale,
De zgomot mai de laturi eu totdauna viu,
Pe muchea cea mai naltă de mă aşăz cu jale,
Singurătăţii încă petrecere de ţiu.
Întorc a mea vedere în urmă, înainte,
În dreapta sau în stînga, cînd sus, cînd iarăşi jos,
Ş-oriunde priviri multe a desfăta fierbinte
Şi inimă şi suflet găsesc mai cu prisos.
Cînd o cîmpie plină de iarbă mi s-arată,
Pe care osteneşte vederea alergînd,
Ş-a căria văzută de flori împestriţată
Se-ntunecă cu noaptea pe caru-i-naintînd,
Cînd o dumbravă deasă, cu frunte prea măreaţă
Încorunează cîmpul, s-arate mai frumos
Şi nencetat din sînu-i răvarsă cu dulceaţă
Pă-ntinderea cîmpiii un vînt mai răcoros.
Pe de o parte iarăşi o gîrlă şărpuieşte,
Întocmai ca o pînză se vede albă-n jos
Şi ni se pare încă în vînt că fîlfîieşte,
Mişcîndu-se de pietre talazu albicios.
Cu ce plăcere încă s-aude de departe
Un glas de păstoriţe, un fluier de păstor,
Ce după cîmp cu turma se-ntoarce la o parte
Şi lasă, cînd se culcă, pe cîine păzitor.
Dar icea, mai aproape, s-aude o murmură ;
De rîu să fie oare, ce curge nevăzut ?
Pe lîngă el cînd trece păstorul, nu se-ndură
D-un pas să-şi depărteze auzul un minut.
Cît colo filomila, de multă-ntristăciune
Ascunsă în stuf, cîntă cu glas pătrunzător,
Ce prin Eho se duce şi altora le spune
Că pieptul d-unde iese hrăneşte mare dor.
De lături şi zefirul ascultă cu plăcere
Şi pîntre frunzi se plimbă ca umbra de uşor ;
El numai cîtodată rugîndu-se îi cere
Ca cîntecul să ţie ceva mai multişor.
P-acea singurătate ce ochiul sus priveşte,
Cînd razile de soare natura stăpînesc,
Îndată ce şi umbra de noapte se iveşte
Grămăzile de stele încep de strălucesc.
Încet-încet şi luna, vremelnică stăpînă,
Se urcă pe orizon cîmpiile albind,
Şi plină de plăcere, c-o frunte mai blajină
Îşi caută de cale adesea mulţumind.
Acum şi somnul vine uşor, de odihneşte
În braţurile sale p-oricare muritor ;
Fiinţa milostivă de sus îi porunceşte
Pămîntului să fie în veci mîngîitor.
De multă nemişcare, ce face piste toate,
Vederea împrejuru-i se-ntoarce cu fiori,
Pămîntul în somn dulce un geamăt parcă scoate
Şi cerul nu s-arată acum mai cu răcori.
Dar ăstui suflet jalnic, lipsit de mîngîiere,
Odihnă, mulţumire nu-i poci găsi de loc ;
Oriunde veselia din inimă îmi piere,
Şi de aceea umblă fugar din loc în loc.
Ce caută nu ştie, dar simte că lipseşte
Fiinţa care poate să-l facă fericit,
Şi neputînd găsi-o, în vreme ce-o doreşte,
În negura mîhnirii mai mult s-a rătăcit ;
Întocmai ca o luntre ce, slobodă pe mare,
Nu poate de furtune a mai găsi pămînt ;
Ce n-are nici nădejde, că poate d-întîmplare,
Cu vremea s-o arunce la margine vrun vînt.
Valeriu
Sârbu
Biografie
Valeriu Sârbu
Vineri
4 decembrie 2009, dimineata, a incetat din viata intr-un spital din Braila
scriitorul Valeriu Sirbu, in varsta de 78 de ani.
Poet, prozator, eseist, dramaturg, Valeriu Sirbu este unul dintre putinii autori dedicati in exclusivitate teatrului radiofonic, pentru care a scris un numar mare de piese, majoritatea cu o tematica de actualitate, un anume fel de actualitate, temele si subiectele sale fiind putin frecventate de alti autori. Valeriu Sirbu Valeriu Sirbu va fi inmormantat luni 7 decembrie, la ora 13, la Cheia.Nascut in 18 septembrie 1931, la Bujoreni, Valcea, Valeriu Sirbu face o figura aparte in literatura contemporana. Autorul unui Tratat de fantezie (1997), arta poetica scrisa cu amaraciune si autoironie de un literat care crede inca in valorile spiritului, a debutat in 1969 cu volumul Poeme banale, continuand sa publice poezie (Ora translucida, 1974, Pregatirea pentru echinox, 1977, Amfora de rezerva, 1979, Antinomii, 1986, Invinsi de abstractiuni, 1995, Partitura pentru uimire, 1999 s.a.) si, mai recent, proza (romanele Departe intre ieri si maine, 1991, Destin de imprumut, 1995, Generatia Fast-Food, 2001). Valeriu Sirbu, care a refuzat fara pic de ostentatie mirajul scenei luminate de reflectoare, are un profil distinct in lumea teatrului de astazi. Piesele sale imaginate intr-o singura dimensiune au impus o dramaturgie desprinsa din teatrul absurdului, pe teme care vizeaza in general lipsa de adecvare, raportul dintre realitate si contrafacerea ei iluzorie, surogatul existential, vidul instalat cu suficienta pe soclul admiratiei unanime, dar si oportunismul, obedienta, degradarea morala etc. Ar fi, de altfel, dificil de cuprins in cateva cadre tematice literatura dramatica a autorului Vietii intre paranteze, un scriitor convins ca prin arta ajungi mai degraba la disperare. Prima piesa a dramaturgului, Balerina portocalie, era difuzata in 10 august 1968 pe fostul program III al Radiodifuziunii Romane. Din distributie faceau parte Olga Turdorache, Valeria Seciu, Valentin Platareanu, regia artistica ii apartinea Elenei Negreanu, muzica lui Adrian Ciceu. Piesa reprezenta la data aceea o noutate prin problematica dar mai ales prin modernitatea limbajului, putand trece drept o creatie de avangarda (motiv pentru care premiera fusese difuzata pe programul III, ca experiment si reprogramata pe programul I abia in anul urmator, dupa ce a fost premiata la Concursul International Prix Italia de la Roma). Nu spun nimic nou afirmand ca, adesea, scriitorii prefigureaza evenimente care devin in timp descoperiri pretioase din istoria omenirii. Aceasta trasatura nu este proprie numai literaturii de anticipatie, science-fiction (un gen mult mai vechi decat se crede). O idee, un sentiment, o tema, un subiect, faptele imaginate de scriitor sunt ulterior confirmate de realitate. Intr-o maniera ingenioasa, deloc conventionala, de la numele si identitatea simbolica a personajelor la conflictul propriu-zis, de natura mai degraba poetica, autorul pledeaza in Balerina portocalie pentru pastrarea dreptului de a visa. Piesa fusese scrisa inainte de evenimentul epocal al vizitei primilor oameni pe Luna. A mai ramas intact, fascinant misterul astrului noptii dupa ce lumea intreaga a urmarit la televizor imaginea primilor pasi pe Luna facuti de semenii nostri muritori? Am mai putut zbura pe aripa visului dupa ce evenimentul a intrat stiintific, riguros in enciclopedii? Edgar Degas, Balerina Vor sa ma-nchida intr-o enciclopedie si eu vreau sa zbor, spune un personaj al piesei, Aselenizarea. Balerina portocalie, eroina alcatuita parca numai din vocale, ramane aici simbolul poeziei, adica al dreptului de a visa, tot mai amenintat de perfectionarea instrumentelor de cunoastere, de memoria electronica a calculatoarelor, de extraordinara noastra stiinta de a defini totul, pana si inefabilul. Tema din aceasta piesa care pastreaza farmecul unei fluturari de aripi va fi reluata in varii forme, cu efecte uneori surprinzatoare, adusa la zi in multe alte creatii pentru teatrul radiofonic semnate Valeriu Sirbu.Balerinei portocalii i-au urmat Cursa pentru Sfanta Elena (1968), Rodeo (1970), Acceptati retrovizorul (1971), Cenaclul adevarului (1976), Echipa de civilizare (1979), Stewardesa (1984), Viata intre paranteze (1989), Teme-te de caii roz (1990), Vorbiti esperanto? (1993), Codul gentianei (1998), Eclipsa 99 sau nefireasca expansiune a intunericului si restrangerea drepturilor de consum (1999), Vechiturile din garderoba istoriei (2000), pentru a cita doar cateva dintre piesele lui Valeriu Sirbu. In 1986, Editura Eminescu ii publica antologia de teatru radiofonic Multiplii faptului divers iar in 2003 aparea o a doua culegere de piese, intitulata foarte sugestiv Cartela pentru iluzii (Editura Viitorul Romanesc). In piesa difuzata in anul 2000, Vechiturile din garderoba istoriei, castigatoare a Concursului pentru scenarii radiofonice organizat de Teatrul National Radiofonic in 1999, autorul imagineaza un spatiu inchis, parabolic, in care existenta este alcatuita din amintiri, iluzii, franturi de realitate. Personajele sunt locatarii unui azil-spital cu nume elocvent, Caritatea (mai degraba un lazaret). Tema e veche in literatura si in teatru, de la Maxim Gorki la Thomas Mann sau Max Blecher. Valeriu Sirbu reuseste sa-i dea atat conotatia de actualitate prin contextualizarea actiunii si caracterizarea personajelor, cat si universalitate. Exista astfel doua posibile chei de descifrare a textului sau dramatic: pe de o parte, o lectura in codul ironiei, in care elementul caricatural devine prevalent; pe de alta parte, drama universala a omului marginalizat. Asa incat elementele comice, circumscrise mai ales limbajului, sunt devansate de cele dramatice, provenind din tema-cadru, a inadaptarii, cu consecinta ei neintarziata: marginalizarea. Purtatoare a acestei ambiguitati ridicole in aparenta, tragica in esenta, personajele sunt vechituri din garderoba istoriei, oameni pe care timpul i-a depasit, al caror unic refugiu a ramas amintirea. De fapt, o colectie de singuratati reunite arbitrar sub acoperisul azilului, la fel ca multe alte personaje, cu identitati si orizonturi complet diferite, din dramaturgia si proza lui Valeriu Sirbu, scriitorul care, intr-un volum recent, Caleidoscopul cu nedumeriri, adreseaza semenilor urmatoarele indemnuri (facultative) pentru supravietuire: Pluteste printre sau peste evenimente, nu te lasa inecat in ele; Daca-ti displace cum existi, schimba-ti radical viata: ia pranzul la miezul noptii, dormi agatat de tavan, muta-te intr-un perimetru necunoscut, vorbeste alta limba, coloreaza-ti altfel tenul. Fara indoiala, este indemnul de altadata, reluat acum intr-o forma poetic-aforistica. Sau mai exact, dreptul la vis si imaginatie intr-o lume tot mai grabita si mai robita automatismelor.Pe langa bogatul inventar de piese originale, Valeriu Sirbu s-a dovedit si un excelent autor de dramatizari, una dintre marile sale reusite fiind Istoria ieroglifica de Dimitrie Cantemir, in regia lui Cristian Munteanu, datand din octombrie 1973.
Poet, prozator, eseist, dramaturg, Valeriu Sirbu este unul dintre putinii autori dedicati in exclusivitate teatrului radiofonic, pentru care a scris un numar mare de piese, majoritatea cu o tematica de actualitate, un anume fel de actualitate, temele si subiectele sale fiind putin frecventate de alti autori. Valeriu Sirbu Valeriu Sirbu va fi inmormantat luni 7 decembrie, la ora 13, la Cheia.Nascut in 18 septembrie 1931, la Bujoreni, Valcea, Valeriu Sirbu face o figura aparte in literatura contemporana. Autorul unui Tratat de fantezie (1997), arta poetica scrisa cu amaraciune si autoironie de un literat care crede inca in valorile spiritului, a debutat in 1969 cu volumul Poeme banale, continuand sa publice poezie (Ora translucida, 1974, Pregatirea pentru echinox, 1977, Amfora de rezerva, 1979, Antinomii, 1986, Invinsi de abstractiuni, 1995, Partitura pentru uimire, 1999 s.a.) si, mai recent, proza (romanele Departe intre ieri si maine, 1991, Destin de imprumut, 1995, Generatia Fast-Food, 2001). Valeriu Sirbu, care a refuzat fara pic de ostentatie mirajul scenei luminate de reflectoare, are un profil distinct in lumea teatrului de astazi. Piesele sale imaginate intr-o singura dimensiune au impus o dramaturgie desprinsa din teatrul absurdului, pe teme care vizeaza in general lipsa de adecvare, raportul dintre realitate si contrafacerea ei iluzorie, surogatul existential, vidul instalat cu suficienta pe soclul admiratiei unanime, dar si oportunismul, obedienta, degradarea morala etc. Ar fi, de altfel, dificil de cuprins in cateva cadre tematice literatura dramatica a autorului Vietii intre paranteze, un scriitor convins ca prin arta ajungi mai degraba la disperare. Prima piesa a dramaturgului, Balerina portocalie, era difuzata in 10 august 1968 pe fostul program III al Radiodifuziunii Romane. Din distributie faceau parte Olga Turdorache, Valeria Seciu, Valentin Platareanu, regia artistica ii apartinea Elenei Negreanu, muzica lui Adrian Ciceu. Piesa reprezenta la data aceea o noutate prin problematica dar mai ales prin modernitatea limbajului, putand trece drept o creatie de avangarda (motiv pentru care premiera fusese difuzata pe programul III, ca experiment si reprogramata pe programul I abia in anul urmator, dupa ce a fost premiata la Concursul International Prix Italia de la Roma). Nu spun nimic nou afirmand ca, adesea, scriitorii prefigureaza evenimente care devin in timp descoperiri pretioase din istoria omenirii. Aceasta trasatura nu este proprie numai literaturii de anticipatie, science-fiction (un gen mult mai vechi decat se crede). O idee, un sentiment, o tema, un subiect, faptele imaginate de scriitor sunt ulterior confirmate de realitate. Intr-o maniera ingenioasa, deloc conventionala, de la numele si identitatea simbolica a personajelor la conflictul propriu-zis, de natura mai degraba poetica, autorul pledeaza in Balerina portocalie pentru pastrarea dreptului de a visa. Piesa fusese scrisa inainte de evenimentul epocal al vizitei primilor oameni pe Luna. A mai ramas intact, fascinant misterul astrului noptii dupa ce lumea intreaga a urmarit la televizor imaginea primilor pasi pe Luna facuti de semenii nostri muritori? Am mai putut zbura pe aripa visului dupa ce evenimentul a intrat stiintific, riguros in enciclopedii? Edgar Degas, Balerina Vor sa ma-nchida intr-o enciclopedie si eu vreau sa zbor, spune un personaj al piesei, Aselenizarea. Balerina portocalie, eroina alcatuita parca numai din vocale, ramane aici simbolul poeziei, adica al dreptului de a visa, tot mai amenintat de perfectionarea instrumentelor de cunoastere, de memoria electronica a calculatoarelor, de extraordinara noastra stiinta de a defini totul, pana si inefabilul. Tema din aceasta piesa care pastreaza farmecul unei fluturari de aripi va fi reluata in varii forme, cu efecte uneori surprinzatoare, adusa la zi in multe alte creatii pentru teatrul radiofonic semnate Valeriu Sirbu.Balerinei portocalii i-au urmat Cursa pentru Sfanta Elena (1968), Rodeo (1970), Acceptati retrovizorul (1971), Cenaclul adevarului (1976), Echipa de civilizare (1979), Stewardesa (1984), Viata intre paranteze (1989), Teme-te de caii roz (1990), Vorbiti esperanto? (1993), Codul gentianei (1998), Eclipsa 99 sau nefireasca expansiune a intunericului si restrangerea drepturilor de consum (1999), Vechiturile din garderoba istoriei (2000), pentru a cita doar cateva dintre piesele lui Valeriu Sirbu. In 1986, Editura Eminescu ii publica antologia de teatru radiofonic Multiplii faptului divers iar in 2003 aparea o a doua culegere de piese, intitulata foarte sugestiv Cartela pentru iluzii (Editura Viitorul Romanesc). In piesa difuzata in anul 2000, Vechiturile din garderoba istoriei, castigatoare a Concursului pentru scenarii radiofonice organizat de Teatrul National Radiofonic in 1999, autorul imagineaza un spatiu inchis, parabolic, in care existenta este alcatuita din amintiri, iluzii, franturi de realitate. Personajele sunt locatarii unui azil-spital cu nume elocvent, Caritatea (mai degraba un lazaret). Tema e veche in literatura si in teatru, de la Maxim Gorki la Thomas Mann sau Max Blecher. Valeriu Sirbu reuseste sa-i dea atat conotatia de actualitate prin contextualizarea actiunii si caracterizarea personajelor, cat si universalitate. Exista astfel doua posibile chei de descifrare a textului sau dramatic: pe de o parte, o lectura in codul ironiei, in care elementul caricatural devine prevalent; pe de alta parte, drama universala a omului marginalizat. Asa incat elementele comice, circumscrise mai ales limbajului, sunt devansate de cele dramatice, provenind din tema-cadru, a inadaptarii, cu consecinta ei neintarziata: marginalizarea. Purtatoare a acestei ambiguitati ridicole in aparenta, tragica in esenta, personajele sunt vechituri din garderoba istoriei, oameni pe care timpul i-a depasit, al caror unic refugiu a ramas amintirea. De fapt, o colectie de singuratati reunite arbitrar sub acoperisul azilului, la fel ca multe alte personaje, cu identitati si orizonturi complet diferite, din dramaturgia si proza lui Valeriu Sirbu, scriitorul care, intr-un volum recent, Caleidoscopul cu nedumeriri, adreseaza semenilor urmatoarele indemnuri (facultative) pentru supravietuire: Pluteste printre sau peste evenimente, nu te lasa inecat in ele; Daca-ti displace cum existi, schimba-ti radical viata: ia pranzul la miezul noptii, dormi agatat de tavan, muta-te intr-un perimetru necunoscut, vorbeste alta limba, coloreaza-ti altfel tenul. Fara indoiala, este indemnul de altadata, reluat acum intr-o forma poetic-aforistica. Sau mai exact, dreptul la vis si imaginatie intr-o lume tot mai grabita si mai robita automatismelor.Pe langa bogatul inventar de piese originale, Valeriu Sirbu s-a dovedit si un excelent autor de dramatizari, una dintre marile sale reusite fiind Istoria ieroglifica de Dimitrie Cantemir, in regia lui Cristian Munteanu, datand din octombrie 1973.
45
- Optică
din Amfora de rezervă (1979)
din Amfora de rezervă (1979)
Într-un pastel florile
îmi par
oseminte chiar dacă tulpinile
rezistă sub albul zăpezii.
Vârful muntelui îmi pare
un far de o mie de waţi iar
pietonii desene animate
trezindu-mi duioşia şi un
rictus uşor înflorit Densitatea
pe centimetru pătrat e o
placă imensă unde se concentrează
destine. De ce m-am născut cu boala
ce deformează realul?
Nisipul e vultur lanţul imorc
iubita o copie nereuşită a vâscului
cu această nesăţioasă pornire de-a
simţi sub purpură praful.
oseminte chiar dacă tulpinile
rezistă sub albul zăpezii.
Vârful muntelui îmi pare
un far de o mie de waţi iar
pietonii desene animate
trezindu-mi duioşia şi un
rictus uşor înflorit Densitatea
pe centimetru pătrat e o
placă imensă unde se concentrează
destine. De ce m-am născut cu boala
ce deformează realul?
Nisipul e vultur lanţul imorc
iubita o copie nereuşită a vâscului
cu această nesăţioasă pornire de-a
simţi sub purpură praful.
Romulus
Vulpescu
Biografie
Nastere: 5 aprilie
1933, Oradea
Deces: 18 septembrie 2012, București
Romulus Vulpescu a fost un poet, scriitor, traducator, editor, publicist și politician roman.
S-a nascut in Oradea la 5 aprilie 1933- A facut studii medii si liceale la "Sf. Andrei" si la „Gheorghe Sincai".
Este licentiat in litere - limba si literatura romana - la Universitatea din Bucuresti, absolvita in 1955.
Debuteaza in presa in 1953, in revista „ Tinarul scriitor" din 3 martie, cu un grupaj de poezii, iar editorial in 1956 cu volumul Torquato Tasso, Aminta, traducere din limba italiana. Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1959 (Uniune din care se retrage in 1995), de asemenea Membru al Colegiului de Patafizica (Paris, 1969). A desfasurat o activitate impresionanta ca scriitor (poezie, proza, teatru, eseu, traduceri exceptionale, mai ales din literatura veche franceza si din cea italiana), ca editor (timp de 16 ani, ingrijind citeva editii model din operele lui Ion Barbu, Ion Horea, George Bacovia sau antologii, la care se adauga poeziile si proza proprii), ca gazetar, cu colaborari sustinute la reviste de profil precum „Ateneu " „ Tomis", „ Transilvania", „Gazeta literara", „Luceafarul", „Cinema", „Saptamina" s.a., sau in calitate de colaborator permanent la Radio si Televiziune, realizind, vreme de 30 de ani, peste 300 de emisiuni radiofonice si peste 20 de emisiuni TV. A facut grafica de carte si afis, regie de teatru si film. in 1970 i se confera distinctia franceza „Laurii academici" (Les Palmes academiques) in gradul de ofiter, distinctie care ii este inminata abia in 1996. O viata dedicata cu devotiune frumosului.
Rafinamentul unic si pasiunea de orfevrier si-au pus amprenta si asupra poeziei sale care, lasindsa treaca valurile modei literare dictate, se individualizeaza prin-tr-o forta stilistica superioara. Poetul are deliciile cuvintului rar, perfect ales si incorporat textual, slujind ideea poetica. intr-o forma prozodica, de obicei clasica, poetul inventeaza cu pasiune structuri stilistice si sintactice personale. Este un experimentator cult si avizat, preocupat sa prinda in text tacerea frunzei sau a vocalei. Criticul literar Cornel Moraru il numeste „un artizan al cuvintului", subliniind ca „poezia sa e, in primul rind, contrast de culori si semne, si de sonoritati dispuse vizual in spatiul sacru al versului. Poemul capata astfel o stranie materialitate, imbina magia sensului cu magia literei".
Volume de versuri:
Poezii, Bucuresti, E.P.L., 1965;
Romulus Vulpescu si alte poezii, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1970
Arte& meserie, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1979.
Sentimentul zilelor & aparut in volumul Poezii, Bucuresti, E.P.L., 1965.
Epitalam a aparut in volumul Romulus Vulpescu si alte poezii, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1970.
Pomelnicul regilor & aparut in volumul Romulus Vulpescu si alte poezii, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1970.
Deces: 18 septembrie 2012, București
Romulus Vulpescu a fost un poet, scriitor, traducator, editor, publicist și politician roman.
S-a nascut in Oradea la 5 aprilie 1933- A facut studii medii si liceale la "Sf. Andrei" si la „Gheorghe Sincai".
Este licentiat in litere - limba si literatura romana - la Universitatea din Bucuresti, absolvita in 1955.
Debuteaza in presa in 1953, in revista „ Tinarul scriitor" din 3 martie, cu un grupaj de poezii, iar editorial in 1956 cu volumul Torquato Tasso, Aminta, traducere din limba italiana. Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1959 (Uniune din care se retrage in 1995), de asemenea Membru al Colegiului de Patafizica (Paris, 1969). A desfasurat o activitate impresionanta ca scriitor (poezie, proza, teatru, eseu, traduceri exceptionale, mai ales din literatura veche franceza si din cea italiana), ca editor (timp de 16 ani, ingrijind citeva editii model din operele lui Ion Barbu, Ion Horea, George Bacovia sau antologii, la care se adauga poeziile si proza proprii), ca gazetar, cu colaborari sustinute la reviste de profil precum „Ateneu " „ Tomis", „ Transilvania", „Gazeta literara", „Luceafarul", „Cinema", „Saptamina" s.a., sau in calitate de colaborator permanent la Radio si Televiziune, realizind, vreme de 30 de ani, peste 300 de emisiuni radiofonice si peste 20 de emisiuni TV. A facut grafica de carte si afis, regie de teatru si film. in 1970 i se confera distinctia franceza „Laurii academici" (Les Palmes academiques) in gradul de ofiter, distinctie care ii este inminata abia in 1996. O viata dedicata cu devotiune frumosului.
Rafinamentul unic si pasiunea de orfevrier si-au pus amprenta si asupra poeziei sale care, lasindsa treaca valurile modei literare dictate, se individualizeaza prin-tr-o forta stilistica superioara. Poetul are deliciile cuvintului rar, perfect ales si incorporat textual, slujind ideea poetica. intr-o forma prozodica, de obicei clasica, poetul inventeaza cu pasiune structuri stilistice si sintactice personale. Este un experimentator cult si avizat, preocupat sa prinda in text tacerea frunzei sau a vocalei. Criticul literar Cornel Moraru il numeste „un artizan al cuvintului", subliniind ca „poezia sa e, in primul rind, contrast de culori si semne, si de sonoritati dispuse vizual in spatiul sacru al versului. Poemul capata astfel o stranie materialitate, imbina magia sensului cu magia literei".
Volume de versuri:
Poezii, Bucuresti, E.P.L., 1965;
Romulus Vulpescu si alte poezii, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1970
Arte& meserie, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1979.
Sentimentul zilelor & aparut in volumul Poezii, Bucuresti, E.P.L., 1965.
Epitalam a aparut in volumul Romulus Vulpescu si alte poezii, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1970.
Pomelnicul regilor & aparut in volumul Romulus Vulpescu si alte poezii, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1970.
Dialog
pentru septembrie
Septembrie galben. Seri lungi, viorii,
Fug zilele verii spre soare. Trec stol
Cocorii scad sus. Toamna vine domol.
Din vara în vara, dînd iernii ocol
Septembrie cald e-n septembrie gri,
Septembrie galben, putem hoinari ?
Septembrie cald, nu muri, nu muri, nu muri !
Septembrie gri, septembrie gri
Septembrie arde-n paduri aurii,
Se mistuie vara din pomi în pîrjol.
Chipul toamnei e plumb. De-atît fum se-nnegri.
Cocorii s-au dus. Toamna, cerul e gol:
Septembrie cade-n septembrie gri
Septembrie, septembrie gri
Septembrie cald, nu muri, nu muri!
Nu muri !
Romanta
«Sa ne iubim cît suntem înca màturi»
Spuneam spre seara, sarutîndu-ti sînii.
«Sa ne iubim, printre dojeni si sfaturi,
Uitînd calendaristica tarînii.
– Priveste-mi mîna, crîncena pecete
Ce-a anulat amoruri perimate:
Sigiliul ei – pe coapsa-atîtor fete
Cu-al caror trup am savîrsit pacate.
Retine clipa: fruntea se usuca
Si coapsa amuteste-n asternuturi;
Si tîmpla grea atîta-i de uituca,
Si ochii se destrama sub saruturi.
Curînd, sau mai tîrziu, ne vom supune
Îngenuncheati Prea-sumbrei Principese,
Ceruti de radacini cu guri nebune,
Multiplicati în vrejul care iese.
Opreste-ti sus, pe umarul meu, gura:
Restituiti de cursul clorofilii,
Cu buze vinetii va fi malura;
Platanul va fosni din verzi sigilii».
Vine vremea
Vine o vârstă, vine o veste, vine o vreme,
Vine o vamă, vine o voce, vine, cheamă,
Cheamă ziua, cheamă ora, cheamă clipa tuturora.
Cheamă, pleacă, vine, este !
Vine vama să-mi măsoare porţia de har,
Vine vama cu închisoare, căci am fost tâlhar.
Vine ziua să coboare discul meu solar,
Vine ziua să fiu boare, cer şi aer clar.
Vine vestea să-mi strecoare că respir mai rar,
Vine vestea că-i răcoare pe itinerar,
Vine ora care doare, scrisă în calendar,
Vine ora ca odoare să vă las în dar.
Vine vârsta când dogoare patul de coşmar,
Vine vârsta de rigoare şi de somn sumar.
Vine clipa să înfioare mitul necesar,
Vine clipa când mioare în folclor tresar.
Vine vremea la izvoare să mă întorc deci iar,
Vine vremea să dau floare, poate fructe chiar.
Vine o vamă, vine o voce, vine, cheamă
Cheamă, pleacă, vine, este !
TEATRU/FILM
18 Septembrie
Biografie
Mihail Sebastian
1907 La 18 octombrie,
la Braila, s-a nascut dramaturgul, prozatorul si eseistul roman Mihail
Sebastian (pseud. lui Iosef M. Hechter). Fiul lui Mendel Hechter si al Clarei
(nascuta Weintraub).
1926 Absolva liceul
la Braila. Debuteaza cu versuri, sub pseudonimul Eraclie Pralea, in revista
"Lumea" din Iasi.
1927 Cu pseudonimul
Sebastian, publica din acest an, in "Cuvantul", facand totodata parte
din redactia ziarului (1927-1934).
1929 Termina
Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti.
1930-1931 Isi
pregateste doctoratul la Paris.
1932 Ii apare
jurnalul "Fragmente dintr-un carnet gasit".
1933 Apare falsul
roman "Femei", ce contine patru nuvele unificate printr-un personaj.
1934 Apare romanul-jurnal
"De doua mii de ani", prefatat de Nae Ionescu, este confesiunea
dramatica a unui individ ce aspira sa se integreze intr-o alta spiritualitate.
1935 Ca raspuns la
reactiile produse de romanul "De doua mii de ani", publica vol.
polemic "Cum am devenit huligan". In acelasi an, apare "Orasul
cu salcami", scris insa in 1931, constituind o analiza a psihologiei
feminine.
1936-1940 Este
redactor la "Revista Fundatiilor Regale".
1938 I se reprezinta
comedia "Jocul de-a vacanta".
1940 Publica
"Accidentul", cel mai realizat roman al sau sub aspect strict
estetic.
1941 Din acest an
devine prof. la Liceul „Cultura".
1942 Sub un nume de
imprumut (Victor Mincu), apare comedia "Steaua fara nume".
1945 Este consilier
la Ministerul Afacerilor Externe. La 29 mai, la Bucuresti, scriitorul
roman Mihail Sebastian trece in nefiinta.
1946-1947 Postum
ii sunt inscenate comediile "Ultima ora" si "Insula";
acestei ultime piese, fiind neterminata, i s-a adaugat un act scris de actorul
Mircea Septilici.
Opere publicate
Proză
·
Fragmente
dintr-un carnet găsit (1932)
·
Femei, nuvele, 1932
·
Orașul
cu salcâmi (1935), roman
·
Accidentul (1940), roman. A fost reeditat la
Editura EST-Samuel Tastet Editeur, in 2001
·
De
două mii de ani. Texte, fapte, oameni (1935), roman, și Cum am devenit huligan,
dosarul receptării sale
Piese de teatru
·
Jocul
de-a vacanța (1939)
·
Steaua
fără nume (1942)
·
Ultima
oră
·
Insula - text neterminat, a scris doar primele
două acte, cel de-al treilea fiind completat de prietenul său Mircea Ștefănescu.
Piesa a avut premiera în 17 septembrie 1947,
la Teatrul Municipal, în regia lui Mircea Șeptilici.[8]
Jurnal intim
·
Jurnal, 1935-1944, Text îngrijit de Gabriela
Omăt. Prefață și note de Leon Volovici, București, Editura Humanitas,
1995;
Publicistică
·
Corespondența
lui Marcel Proust (1939)
·
Jurnal
de epocă. Publicistică
Insula
de Mihail Sebastian
Insula (Teatru
radiofonic).
Dar parea atat de tanar (1966) - Yuri Suhl
SFATURI
UTILE 18 Septembrie
16
posibile cauze ale durerii de cap
Orice
factor care amplifica nivelul de stres poate
cauza dureri de cap sau migrene. Cefaleea
determinata de starile de tensiune poate fi cauzata de modificarea compozitiei chimice a creierului
sau de spasmul musculaturii de la nivelul gatului, fetei, mandibulei sau
scalpului. Migrena este
determinata de dilatarea sau ingustarea vaselor cerebrale si se manifesta
prin cefalee si tulburari
vizuale, ce pot fi insotite de senzatie de greata, varsaturi si fotofobie.
Durerile de cap pot fi determinate de nenumarati factori, printre cei mai importanti regasindu-se:
1. Activitatile fizice intense
Activitatile fizice epuizante, incluzand sexul, se pot finaliza cu dureri de cap datorate efortului. Efortul fizic produce inflamarea vaselor de sange din cap, gat si scalp, urmata de intensificarea tensiunii. Exemplu: Cefaleea legata de activitatea sexuala. Aceste tipuri de durere sunt specifice persoanelor cu istoric de migrena.
2. Parfumurile puternice
Mirosurile puternice - chiar si cele placute - cauzeaza migrene in cazul multor persoane. Legatura dintre parfum si migrena este inca neclara, dar se considera ca mirosul stimuleaza sistemul nervos. Cei mai importanti trigeri ai durerilor de cap sunt considerati a fi: mirosul de vopsea, polenul si mireasma anumitor tipuri de flori.
3. O pozitie incorecta a corpului
Nu este necesara munca pana la extenuare pentru a se acumula presiune la nivelul muschilor capului si gatului, ci este suficienta o pozitie incorecta la birou. Cele mai comune forme de adoptare a unei pozitii incorecte la birou, includ: umerii curbati in afara, utilizarea unui scaun fara suport pentru zona lombara, mentinerea monitorului intr-o pozitie prea joasa sau prea ridicata, sustinerea telefonului cu umarul. In cazul in care suferiti frecvent de cefalee determinata de starea de tensiune, incercati sa analizati pozitia corpului pe care o adoptati pe parcursul unei zile de lucru.
4. Inactivitatea - "migrena de weekend"
Majoritatea migrenelor determinate de lipsa de activitate se manifesta in weekend. Aceste dureri pot fi rezultatul unor factori care s-au cumulat pe perioada saptamanii de lucru -stress, somn insuficient, omiterea servirii unor mese - declansati de perioada de relaxare ce urmeaza. In cazul in care va confruntati cu astfel de migrene, incercati sa va modificati programul de weekend: petrecerea unui numar mare de ore in pat, un program de somn mult prelungit fata de cel din cursul saptamanii, scaderea dozei de cafeina (ex: omiterea cafelei de dimineata), modificarea orei de servire a micului dejun, sunt principalele cauze ale durerilor de cap resimtite la final de saptamana.
5. Accesoriile pentru par
Modul in care este purtat parul poate avea multe implicatii asupra capului. Parul strans puternic cu un elastic poate incorda tesuturile conective de la nivelul scalpului, cauzand astfel durere de cap; bentitele, panglicile, palariile si fesurile stramte pot crea acelasi efect. Daca durerea de cap este cauzata de purtarea unor accesorii inadecvate, tratamentul potrivit este indepartarea acestora.
6. Fumatul
Fumatul este factor declansator al durerilor de cap nu numai pentru persoanele ce fumeaza activ, ci si pentru fumatorii pasivi. Nicotina continuta de tigari cauzeaza ingustarea vaselor de sange din creier. Studiile au demonstrat ca renuntarea la fumat sau reducerea/evitarea expunerii la fumul de tigara are efecte pozitive semnificative in cazul pacientilor care sufera de cefalee episodica - manifestata prin durere periorbitara intensa, congestie nazala si/sau hiperlacrimatie.
7. Deshidratarea
Organismul uman este alcatuit in proportie de 65% din apa. Deshidratarea apare ca rezultat al pierderii excesive de apa din organism si include si pierderea de electroliti si minerale esentiale. Deshidratarea poate reprezinta o cauza importanta a durerilor de cap, mai ales tinand cont de faptul ca majoritatea persoanelor o definesc gresit, asociind-o obligatoriu cu temperaturile ridicate si cu senzatia de sete. Pe langa durerea de cap, deshidratarea mai este insotita si de simptome precum slabiciune musculara, senzatie de oboseala, sete excesiva, stare confuza, etc.
8. Branza nobila
Unul dintre cei mai comuni factori declansatori ai migrenei este branza "veche" (matura), incluzand branza albastra (Gorgonzola, Roquefort, Danablu etc), branza Brie, branza cheddar, feta, mozzarella, parmezan si branza Swiss. Cauza este o substanta denumita tiramina, regasita in branza fermentata si care se formeaza in momentul in care anumite proteine se descompun. Cu cat produsul esta mai vechi (mai matur) cu atat creste continutul de tiramina si riscul dezvoltarii unei migrene.
9. Vinul rosu
Tiramina se regaseste, pe langa branza fermentata, si in continutul vinului rosu si in anumite tipuri de lichior. Deoarece alcoolul creste fluxul de sange catre creier, efectul poate fi mult mai intens. In cazul in care ati remarcat ca evenimentele la care ati consumat vin rosu sunt urmate de episoade de migrena, renuntati la acest produs. Pentru a putea consuma ocazional un pahar de vin rosu, cereti medicului Dumneavoastra sa va recomande un tratament medicamentos preventiv.
10. Semipreparatele din carne
Carnea procesata (salamuri, sunca presata, muschi file etc) contine, pe langa tiramina, aditivi alimentari cunoscuti sub denumirea de nitrati sau nitriti. In cazul unor persoane, acesti aditivi cresc fluxul de sange spre creier, cauzand dureri de cap atipice migrenelor: durerea este resimtita in paralel la nivelul ambelor parti, in timp ce in cazul migrenei clasice, durerea afecteaza o anumita partea a capului.
11. Nerespectarea programului de servire a mesei
Migrena determinata de foame nu este intotdeauna evidenta; in cazul in care se omite servirea unei mese, durerea de cap se poate manifesta inaintea aparitiei senzatiei de foame. Desi durerea este provocata de o scadere a nivelului de zahar din sange, solutia nu o reprezinta servirea unei bomboane sau unui alt aliment cu continut bogat de zahar - alimentele dulci cauzeaza un efect tranzitoriu, urmat de o scadere si mai mare a glucozei.
12. Cafeina
Pentru persoanele predispuse la dureri de cap, cafeina face parte din categoria produselor necesare dar totodata nocive. Utilizata in cantitati moderate, cafeina este in cele mai multe cazuri benefica - fiind inclusa in multe medicamente pentru dureri de cap. Pe de alta parte, consumata excesiv, cafeaua favorizeaza aparitia durerii de cap. In cazul persoanelor dependenta de cafea, intreruperea brusca a consumului poate duce la inrautatirea situatiei.
13. Tulburarile de somn
Tulburarile de somn sunt adesea asociate cu starile de tensiune, migrenele si cefaleea episodica.Oboseala survenita ca urmare a unui somn nelinistit poate cauza contractii ale muschilor gatului si tensiune la nivelul capului. Durerile de cap nocturne sau cele care apar in cursul diminetii pot fi raportate la afectiuni precum apneea de somn sau insomnie. Schimbari ale programului de somn - reducerea sau prelungirea perioadei de odihna - pot cauza dureri de cap in cazul anumitor persoane; tratamentul recomandat in astfel de situatii consta in stabilirea unui program strict atat seara cat si dimineata.
14. Modificarile hormonale
In cazul femeilor, majoritatea migrenelor se dezvolta dupa incheierea perioadei de pubertate. Specialistii considera ca fluctuatiile de estrogen si progesteron pot cauza migrene. Aproape jumatate din cazurile de migrena la femei sunt asociate cu perioada menstruala.
15. Accesele de furie
Intretinerea sentimentelor de nemultumire profunda, suparare, furie, ura, reprezinta principala cauza emotionala de declansare a durerilor de cap, cu o intensitate chiar mai mare decat a celor caracteristice depresiei sau anxietatii. In momentele de furie, tensiunea de la nivelul spatelui, gatului si scalpului de accentueaza, cauzand o senzatie puternica de apasare la nivelul capului, simptomul clasic al cefaleei determinate de starile de tensiune.
16. Greutatea excesiva
Un studiu recent a demonstrat ca persoanele cu obezitate medie (cu un indice de masa corporala de 30) prezinta un risc de 35% mai mare de a dezvolta migrene fata de persoanele cu un indice de masa corporala mai mic. In cazul persoanelor ce prezinta obezitate severa (cu un indice de 40), riscul de dezvoltare a migrenelor creste cu 80 de procente.
Durerile de cap pot fi determinate de nenumarati factori, printre cei mai importanti regasindu-se:
1. Activitatile fizice intense
Activitatile fizice epuizante, incluzand sexul, se pot finaliza cu dureri de cap datorate efortului. Efortul fizic produce inflamarea vaselor de sange din cap, gat si scalp, urmata de intensificarea tensiunii. Exemplu: Cefaleea legata de activitatea sexuala. Aceste tipuri de durere sunt specifice persoanelor cu istoric de migrena.
2. Parfumurile puternice
Mirosurile puternice - chiar si cele placute - cauzeaza migrene in cazul multor persoane. Legatura dintre parfum si migrena este inca neclara, dar se considera ca mirosul stimuleaza sistemul nervos. Cei mai importanti trigeri ai durerilor de cap sunt considerati a fi: mirosul de vopsea, polenul si mireasma anumitor tipuri de flori.
3. O pozitie incorecta a corpului
Nu este necesara munca pana la extenuare pentru a se acumula presiune la nivelul muschilor capului si gatului, ci este suficienta o pozitie incorecta la birou. Cele mai comune forme de adoptare a unei pozitii incorecte la birou, includ: umerii curbati in afara, utilizarea unui scaun fara suport pentru zona lombara, mentinerea monitorului intr-o pozitie prea joasa sau prea ridicata, sustinerea telefonului cu umarul. In cazul in care suferiti frecvent de cefalee determinata de starea de tensiune, incercati sa analizati pozitia corpului pe care o adoptati pe parcursul unei zile de lucru.
4. Inactivitatea - "migrena de weekend"
Majoritatea migrenelor determinate de lipsa de activitate se manifesta in weekend. Aceste dureri pot fi rezultatul unor factori care s-au cumulat pe perioada saptamanii de lucru -stress, somn insuficient, omiterea servirii unor mese - declansati de perioada de relaxare ce urmeaza. In cazul in care va confruntati cu astfel de migrene, incercati sa va modificati programul de weekend: petrecerea unui numar mare de ore in pat, un program de somn mult prelungit fata de cel din cursul saptamanii, scaderea dozei de cafeina (ex: omiterea cafelei de dimineata), modificarea orei de servire a micului dejun, sunt principalele cauze ale durerilor de cap resimtite la final de saptamana.
5. Accesoriile pentru par
Modul in care este purtat parul poate avea multe implicatii asupra capului. Parul strans puternic cu un elastic poate incorda tesuturile conective de la nivelul scalpului, cauzand astfel durere de cap; bentitele, panglicile, palariile si fesurile stramte pot crea acelasi efect. Daca durerea de cap este cauzata de purtarea unor accesorii inadecvate, tratamentul potrivit este indepartarea acestora.
6. Fumatul
Fumatul este factor declansator al durerilor de cap nu numai pentru persoanele ce fumeaza activ, ci si pentru fumatorii pasivi. Nicotina continuta de tigari cauzeaza ingustarea vaselor de sange din creier. Studiile au demonstrat ca renuntarea la fumat sau reducerea/evitarea expunerii la fumul de tigara are efecte pozitive semnificative in cazul pacientilor care sufera de cefalee episodica - manifestata prin durere periorbitara intensa, congestie nazala si/sau hiperlacrimatie.
7. Deshidratarea
Organismul uman este alcatuit in proportie de 65% din apa. Deshidratarea apare ca rezultat al pierderii excesive de apa din organism si include si pierderea de electroliti si minerale esentiale. Deshidratarea poate reprezinta o cauza importanta a durerilor de cap, mai ales tinand cont de faptul ca majoritatea persoanelor o definesc gresit, asociind-o obligatoriu cu temperaturile ridicate si cu senzatia de sete. Pe langa durerea de cap, deshidratarea mai este insotita si de simptome precum slabiciune musculara, senzatie de oboseala, sete excesiva, stare confuza, etc.
8. Branza nobila
Unul dintre cei mai comuni factori declansatori ai migrenei este branza "veche" (matura), incluzand branza albastra (Gorgonzola, Roquefort, Danablu etc), branza Brie, branza cheddar, feta, mozzarella, parmezan si branza Swiss. Cauza este o substanta denumita tiramina, regasita in branza fermentata si care se formeaza in momentul in care anumite proteine se descompun. Cu cat produsul esta mai vechi (mai matur) cu atat creste continutul de tiramina si riscul dezvoltarii unei migrene.
9. Vinul rosu
Tiramina se regaseste, pe langa branza fermentata, si in continutul vinului rosu si in anumite tipuri de lichior. Deoarece alcoolul creste fluxul de sange catre creier, efectul poate fi mult mai intens. In cazul in care ati remarcat ca evenimentele la care ati consumat vin rosu sunt urmate de episoade de migrena, renuntati la acest produs. Pentru a putea consuma ocazional un pahar de vin rosu, cereti medicului Dumneavoastra sa va recomande un tratament medicamentos preventiv.
10. Semipreparatele din carne
Carnea procesata (salamuri, sunca presata, muschi file etc) contine, pe langa tiramina, aditivi alimentari cunoscuti sub denumirea de nitrati sau nitriti. In cazul unor persoane, acesti aditivi cresc fluxul de sange spre creier, cauzand dureri de cap atipice migrenelor: durerea este resimtita in paralel la nivelul ambelor parti, in timp ce in cazul migrenei clasice, durerea afecteaza o anumita partea a capului.
11. Nerespectarea programului de servire a mesei
Migrena determinata de foame nu este intotdeauna evidenta; in cazul in care se omite servirea unei mese, durerea de cap se poate manifesta inaintea aparitiei senzatiei de foame. Desi durerea este provocata de o scadere a nivelului de zahar din sange, solutia nu o reprezinta servirea unei bomboane sau unui alt aliment cu continut bogat de zahar - alimentele dulci cauzeaza un efect tranzitoriu, urmat de o scadere si mai mare a glucozei.
12. Cafeina
Pentru persoanele predispuse la dureri de cap, cafeina face parte din categoria produselor necesare dar totodata nocive. Utilizata in cantitati moderate, cafeina este in cele mai multe cazuri benefica - fiind inclusa in multe medicamente pentru dureri de cap. Pe de alta parte, consumata excesiv, cafeaua favorizeaza aparitia durerii de cap. In cazul persoanelor dependenta de cafea, intreruperea brusca a consumului poate duce la inrautatirea situatiei.
13. Tulburarile de somn
Tulburarile de somn sunt adesea asociate cu starile de tensiune, migrenele si cefaleea episodica.Oboseala survenita ca urmare a unui somn nelinistit poate cauza contractii ale muschilor gatului si tensiune la nivelul capului. Durerile de cap nocturne sau cele care apar in cursul diminetii pot fi raportate la afectiuni precum apneea de somn sau insomnie. Schimbari ale programului de somn - reducerea sau prelungirea perioadei de odihna - pot cauza dureri de cap in cazul anumitor persoane; tratamentul recomandat in astfel de situatii consta in stabilirea unui program strict atat seara cat si dimineata.
14. Modificarile hormonale
In cazul femeilor, majoritatea migrenelor se dezvolta dupa incheierea perioadei de pubertate. Specialistii considera ca fluctuatiile de estrogen si progesteron pot cauza migrene. Aproape jumatate din cazurile de migrena la femei sunt asociate cu perioada menstruala.
15. Accesele de furie
Intretinerea sentimentelor de nemultumire profunda, suparare, furie, ura, reprezinta principala cauza emotionala de declansare a durerilor de cap, cu o intensitate chiar mai mare decat a celor caracteristice depresiei sau anxietatii. In momentele de furie, tensiunea de la nivelul spatelui, gatului si scalpului de accentueaza, cauzand o senzatie puternica de apasare la nivelul capului, simptomul clasic al cefaleei determinate de starile de tensiune.
16. Greutatea excesiva
Un studiu recent a demonstrat ca persoanele cu obezitate medie (cu un indice de masa corporala de 30) prezinta un risc de 35% mai mare de a dezvolta migrene fata de persoanele cu un indice de masa corporala mai mic. In cazul persoanelor ce prezinta obezitate severa (cu un indice de 40), riscul de dezvoltare a migrenelor creste cu 80 de procente.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu