MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU

MARȚI 2 OCTOMBRIE 2018

Bună ziua, prieteni!

Vă invit la muzică bună înainte de toate:

BELLISIMAS MELODIAS ORQUESTADAS DEL RECUERDO ( CARAVELI JAVIER CUGAT). Selección de Cecil González

ISTORIE PE ZILE 2 Octombrie

Evenimente

·         31 î.Hr: Bătălia navală de la Actium. Cleopatra și Antonius sunt învinși de Octavian. Bătălia de la Actium a reprezentat o bătălie decisivă între urmașii lui Iulius Caesar. Aceștia erau Gaius Iulius Caesar Octavian (nepotul lui Caesar) și un general al lui Caesar, Marcus Antonius. Bătălia a avut loc în apropierea insulei Levkas, la Actium în vestul Greciei pe data de 2 septembrie 31 î. Hr.. Această bătălie a marcat sfârșitul republicii romane și a începuturile Imperiului Roman. Această luptă este considerată una dintre cele mai mari bătălii navale ale antichității. Bătălia s-a încheiat cu victoria zdrobitoare a lui Octavian Augustus, care a profitat de victorie și a ajuns să controleze întreaga putere la Roma.

·         829: Imparatul Teophilos (n.813– d. 20 ianuarie 842), ii succede tatalui sau  Mihail II Amorianul  pe tronul Imperiului Bizantin.  Era nepotul imparatului Leon al V-lea  Armeanul si  a condus Bizantul între anii 829 şi 842.  Theophil a fost nevoit să lupte cu arabii musulmani pe două fronturi, atunci cand Sicilia fusese invadată, iar Palermo fusese ocupat de arabi în 831. A întărit zidurile Constantinopolului şi a construit un spital care a functionat  până în secolul XV.  De asemenea, in Anatolia, bizantinii au pierdut multe cetăţi în favoarea arabilor, în 830, iar războaiele purtate timp indelungat au secat vistieria statului.

·         1187: Armatele musulmane conduse de Saladin ocupa Ierusalimul, după 88 ani de stapanire cruciata. Salah al-Din (n. 1138 – d. 4 martie 1193), a fost un musulman kurd din Tikrit (azi Irak), devenit primul sultan Ayyubid al Egiptului și al Siriei. A condus luptele musulmanilor împotriva cruciaților. Cu toate că era adversarul principal al cruciaților, cronicile creștine menționează acțiunile sale onorabile, care i-au atras respectul multor europeni, mai ales al lui Richard Inimă de Leu.

·         1409: Este atestată cea mai veche pisanie românească, cea de la biserica Streisângeorgiu, Hunedoara. Construită în stilul romanic, între 1313-14, pe locul unei biserici de lemn datate 1130-1140, biserica Sfantul Gheorghe  din Streisângeorgiu este una din cele mai vechi construcții medievale din Transilvania și România cunoscute până în prezent și păstrate în funcțiune.

·         1442: Iancu de Hunedoara obține o mare victorie împotriva otomanilor, pe râul Ialomița.

·         1535: Exploratorul francez Jacques Cartier a navigat pe râul Sfântul Laurențiu și a descoperit așezarea fortificată Hochelaga construită de băștinașii Iroquois pe locul actualului oraș Montreal. Jacques Cartier (n. 31 decembrie 1491 – d. 1 septembrie 1557) a fost primul explorator al Golfului Sf. Laurențiu și cel ce a descoperit râul Sf. Laurențiu.

·         1552: În urma unui puternic asediu, orașul Kazan este ocupat de trupele lui Ivan cel Groaznic. Cronicile relatează că orașul a fost ars din temelii și o mare parte a populației a fost masacrată de soldații ruși. Ivan al IV-lea, numit și Ivan cel Groaznic, (n. 25 august 1530 – d. 28 martie [S.V. 18 martie] 1584) primul cneaz moscovit care s-a intitulat „țar”. Cronicile relatează că orașul a fost ars din temelii și o mare parte a populației a fost masacrată de catre soldații ruși.

·         1569: Bogdan Lăpușneanu depune omagiu regelui polon Sigismund II August. Era născut în anul 1553. si a urmat la tronul Moldovei  după uciderea tatălui său, Alexandru Lapusneanu, la vârsta de  15 ani. Tutore i-a fost mama sa Ruxandra. Bogdan a fost partizan politic și aderent personal al polonezilor, față de care încheie tratate de supunere, și se și înrudește cu aceștia. Purtarea lui i-a nemulțumit  pe boierii țării, în frunte cu Ieremia Golia Cernăuțeanul. Aceștia se temeau mai ales de introducerea catolicismului in Moldova. In momentul prinderii și închiderii lui  de către un nobil polonez cu care se certase, boierii se plâng la Poartă, iar aceasta îl numește domn  in mai 1572 pe Ioan Voda cel Viteaz. Încercând zadarnic să mai revina pe  tron cu ajutorul polonezilor, alungat și rătăcind pe la toate curțile europene, a murit în iulie 1574  la Moscova.

·         1608: Olandezul Hans Lippershey, inventeaza telescopul. La data de 2 octombrie 1608, el a inaintat o cerere de brevetare a inventiei sale,dar comisia de atestare i-a respins -o, in urma revendicarilor  lui Jacob Metius si Zacharias Jensen, care pretindeau fiecare, ca au fost primii care au inventat acest dispozitiv optic.

·         1649: Forțele papale ale lui Inocențiu al X-lea cuceresc și distrug orașul Castro.

·         1746: Într-un ciclon în apropierea localității Madras din India, trei nave de război franceze Duc d'Orléans, Phénix și Lys, se scufundă și mor aproximativ 1200 de membri al echipajelor.

·         1752: Calendarul Gregorian este introdus în Anglia și în coloniile acesteia.

·         1835: O armată mexicană trimisă pentru a-i dezarma pe localnicii din orașul Gonzales a întâmpinat rezistență din partea acestora în bătălia de la Gonzales, prima luptă din cadrul Revoluției Texane.

·         1836: Biologul Charles Darwin s-a reintors in Anglia dupa o expeditie de cercetare in oceanele Atlantic si Pacific, care a durat cinci ani. Naturalistul britanic a calatorit in Brazilia, Insulele Galapagos si Noua Zeelanda, cercetand flora si fauna din zona. Informatiile au fost extrem de pretioase pentru demonstrarea teoriei evolutiei. Darwin si-a prezentat pentru prima data concluziile adunate in timpul acestei expeditii in lucrarea stiintifica publicata in 1859 si care a avut ca titlu “Originea speciilor prin selectie naturala sau pastrarea raselor favorizate in lupta pentru existenta”. Cercetatorul a demonstrat primul, in urma experimentelor facute, materialitatea lumii vii. Totodata, el a fost cel care a lansat in premiera ideea originii animale a omului, aratand ca urmasul acestuia a fost maimuta, in cartea “Originea omului si selectia sexuala” pe care a prezentat-o in anul 1871. Teoria sa a influentat enorm cercetarea, insa a fost dur crititicata de catre Biserica, aceasta tinand sa apere teoria creationista. 

·         1877:  Românul Radu Porumbaru a urcat  pe Mont Blanc, cel mai inalt munte din Alpi ( 4810 m ) si al doilea ca inaltime din Europa, dupa muntele Elbrus din Caucaz (5462 m). A fost primul român care a reuşit această ascensiune.

·         1878: In Parlamentul Romaniei se voteaza o motiune in legatura cu  hotarârile Congresului de la Berlin (“Silita de hotarârea Puterilor Mari si spre a nu fi o piedica la întarirea pacii, Camera împuterniceste  Guvernul a se supune vointei întregii Europe, retragând autoritatile civile si militare din Basarabia …”). Cele şapte mari puteri europene participante la Congresul de la Berlin au fost: Germania, Regatul Unit, Austro-Ungaria, Franţa, Imperiul Otoman, Italia şi Imperiul Rus, iar cel care a dat dovada de abilitate diplomatică deosebită şi care a influenţat decisiv luarea hotărîrilor a fost cancelarul german Otto von Bismarck. Prin tratat, România pierdea Basarabia istorică (sudul Basarabiei Ţariste) retrocedat Moldovei în 1856 şi obține la presiunile Rusiei, Dobrogea. Rusia a forţat acest schimb oferind Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor în schimbul sudului Basarabiei deoarece era interesată de zona strategică a Gurilor Dunării. Rusia deşi se angaja să respecte toate prevederiile tratatului, a luat în considerare alipirea unor teritorii istorice care aparţinuseră României: Judeţul Cahul, Judeţul Izmail şi Judeţul Bolgrad astazi parte componentă a Ucrainei din 1991. Faţă de această situaţie, delegaţia română, formată din primul ministru, Ion C. Bratianu, şi din ministrul de externe, Mihail Kogalniceanu, a protestat, în timpul lucrărilor Congresului de la Berlin, arătînd justeţea faptului că se recunoştea independenţa României şi că Dobrogea şi Delta Dunării reveneau ţării-mamă, aratînd totodată că aceste teritorii istorice sunt în componenţa României, şi aici trebuie sa rămînă. La 13 octombrie Rusia a început ocuparea Basarabiei istorice  (judetele Cahul, Ismail si  Bolgrad).

·         1919: Președintele american Woodrow Wilson suferă un atac celebral care îl lasă parțial paralizat. Thomas Woodrow Wilson, cunoscut mai ales ca Woodrow Wilson, (n. 28 decembrie 1856 – 3 februarie 1924), cel de-al douăzeci și optulea președinte al Statelor Unite ale Americii (1913 – 1921). Un devotat prezbiterian, Wilson a devenit și un bun istoric și un specialist în științe politice.

·         1925: Tânăra de 19 ani, Josephine Baker, a debutat la Paris, la Théâtre des Champs-Élysées, cu dans erotic în La Revue Négre. Josephine Baker (născută Freda Josephine McDonald la 3 iunie 1906 în Saint Louis, Missouri — d. 12 aprilie 1975 în Paris), dansatoare, actriță și cântăreață franceză de origine americană.

·         1930: Henry Ford pune piatra de temelie pentru Uzinele Ford din Köln.

·         1938: A fost finalizată statuia voievodului-martir Constantin Brâncoveanu din Piaţa Sf. Gheorghe  din Bucureşti, operă a sculptorului Oscar Han.

·         1941: Al Doilea Război Mondial: Wehrmachtul a început operațiunea Taifun, o ofensivă totală împotriva Moscovei, care a declanșat bătălia de la Moscova. Batălia de la Moscova se referă la apărarea capitalei sovietice, Moscova, și la contraofensiva ulterioară a Armatei Roșii (armata sovietică) dintre octombrie 1941 și ianuarie 1942 pe frontul de răsărit al celui de-al doilea război mondial, împotriva forțelor Germaniei Naziste. Adolf Hitler considera Moscova, (care era capitala Uniunii Sovietice și cel mai mare oraș al țării), obiectivul principal al Forțelor Axei în timpul atacului împotriva URSS. Un plan separat german pentru cucerirea Moscovei purta numele de cod Operațiunea Wotan.

·         1941: Prin decret-lege privind regimul muncii pe timp de război, durata muncii în România se prelungeşte de la 56 la 72 ore săptămînal.

·         1944: Revolta din Varsovia a luat sfarsit dupa ce rebelii polonezi s-au vazut obligati, dupa 63 de zile de lupta, sa se predea fortelor hitleriste.

·         1954: La Conferința de la Londra a miniștrilor de externe, se decide reînarmareaRepublicii Federale Germania și aderarea la NATO.

·         1955: ENIAC (Electronic Numerical Integrator And Computer), primul calculator american, a fost dezactivat la ora 11.45, dupa ce 12 ani a fost in uzul armatei americane. 

·         1958: Guineea își obține în urma unui referendum independența de Franța. Primul președinte a statului va fi Sékou Touré.

·         1980: La Caesars Palace din Las Vegas, Larry Holmes își apăra titlul mondial de box la categoria grea, împotriva luiMuhammad Ali într-o victorie prin knockout tehnic în runda 11.

·         1984: Cei trei cosmonauți sovietici Leonid Denisovich Kizim, Vladimir Alekseyevich Solovyov și Oleg Jurjewitsch Atkow au revenit după 237 zile pe Pământ. A fost pînă atunci, una din misiunile cu zilele cele mai multe petrecute de cosmonauți, la bordul stației spațiale Salyut 7.

·         1992 - A fost infiintata Comisia Nationala pentru Statistica a Consiliului de Orientare si Coordonare a Activitatii de Statistica ca organ de specialitate al administratiei publice centrale.

·         1993:  Presedintele Rusiei, Boris Eltin, a avertizat, printr-o serie de scrisori, pe sefii de stat ai Frantei, Germaniei, Statelor Unite ale Americii si Marii Britanii, ca este impotriva includerii tarilor Europei de Est in Alianta Nord-Atlantica, propunerea sa avand in vedere ca securitatea din zona est-europeana sa fie asigurata de NATO, impreuna cu Rusia.

·         1996: Ciclistul american Lance Armstrong a fost diagnosticat cu cancer testicular, tumoarea extinzandu-se ulterior si la ficat, plamani si creier. Sportivul a fost operat si a revenit spectaculos in circuitele internationale. 

·         1997 - A fost adoptat de catre statele membre ale Uniunii Europene, Tratatul de la Amsterdam, care il completeaza pe cel de la Maastricht; a intrat in vigoare la 01.05.1999.

·         2000: Presedintele Emil Constantinescu a participat la ceremonia semnarii Acordului de sediu dintre Romania si Centrul Regional al Initiativei de Cooperare in sud-estul Europei (SECI), desfasurata la sediul SECI de la Palatul Parlamentului. 

·         2002: Washingtonul deblochează un ajutor de 8 milioane de dolari pentru opoziția irakiană.

·         2006: Charles Carl Roberts intră într-o școală Amish din orașul Nickel Mines, Pennsylvania și împușcă cinci eleve în cap, rănește alte cinci (cu vârste cuprinse între 6 și 13 ani) apoi se sinucide.

·         2009: Dublin: irlandezii au votat în favoarea ratificării Tratatului de la Lisabona (67,13%).

·         2009: Rio de Janeiro a fost ales oraşul gazdă pentru Jocurile Olimpice şi Paralimpice de vară din 2016.

Nașteri

·         1452: Regele Richard al III-lea al Angliei (d. 1485). Richard al III-lea (2 octombrie 1452 – 22 august 1485) a fost rege al Angliei, din 1483 până la moartea sa. A fost ultimul rege din Casa de York și înfrângerea lui în Bătălia de la Bosworth a fost punctul culminant al Războiului celor Două Roze și sfârșitul dinastiei Plantagenet. După moartea fratelui său regele Eduard al IV-lea, Richard a domnit ca regent pentru fiul lui Eduard o scurtă perioadă de timp, cu titlul de Lord Protector apoi și-a închis nepoții (Eduard și Richard) în Turul Londrei și a fost încoronat la 6 iulie 1483. A murit pe câmpul de luptă în Bătălia de la Bosworth și rămășițele sale s-au pierdut timp de peste cinci secole, fiind regăsite la începutul secolului al XXI-lea. În 2012, o săpătură arheologică a fost realizată în site-ul ocupat odată de Greyfriars, Leicester. Universitatea din Leicester a confirmat la 4 februarie 2013, că scheletul găsit în săpătură a aparținut, dincolo de orice îndoială rezonabilă, regelui Richard al III-lea. Concluzia s-a bazat pe o combinație de probe de la datarea cu radiocarbon, compararea cu rapoartele contemporane ale aspectul său, precum și o comparație a ADN-ului mitocondrial cu doi descendenți ai surorii lui Richard.

·         1798: Carol Albert, rege al Sardiniei (d. 1849)

·         1832: Edward Tylor, antropolog britanic, fondator al antropologiei culturale (d. 1917)

·         1847: S-a nascut  Paul von Beneckendorff und von Hindenburg, preşedintele Reichului  German (1925–1934). Militar de carieră şi adept înflăcărat al monarhiei, von Hindenburg a devenit o figură emblematică datorită victoriilor repurtate în campaniile primului război mondial şi a fost considerat o personalitate dominantă a dreptei politice. Ca preşedinte al Reichului, s–a dovedit incapabil să se opună ascensiunii la putere a lui Hitler (d.02.08.1934).

·         1847 - S-a nascut memorialistul Francisc Hossu-Longin (m.12.02.1935).

·         1852: S-a nascut Sir William Ramsay, chimist englez (a descoperit gazele nobile). (d.1916) Sir William Ramsay (n. 2 octombrie 1852 – d. 23 iulie 1916) chimist britanic, profesor universitar la Bristol și Londra laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1904, pentru descoperirea elementelor gazoase inerte din aer. Alături de Lordul Rayleigh a descoperit, în 1894, un nou element, denumit argon, aparent inert din punct de vedere chimic; și-au anunțat descoperirea la începutul anului 1895. William Ramsay a primit Premiul Nobel pentru chimie pe 1904.

·         1853 - S–a nascut compozitorul Ciprian Porumbescu (opereta „Crai nou”, „Balada”, “Sosirea primaverii”, “Tatal nostru”) (m.06.06.1883).

·         1869: Mahatma Gandhi, activist și filosof indian (d. 1948). S-a nascut la Porbandar, Gujarat, in vestul Indiei intr-o familie instarita. A studiat Dreptul in Londra, iar in 1893 a plecat in Africa de Sud ca si consilier juridic, unde a ramas vreme de 20 de ani luptand pentru independenta concetatenilor sai. in 1914, a revenit in tara natala si a devenit un adevarat conducator al luptei de eliberare nationala a Indiei. A fost ales, cinci ani mai tarziu, lider al partidului Congresul National Indian functie pe care a ocupat-o pana in 1947. Din aceasta pozitie, Gandhi a promovat principiul politic al “rezistentei pasive” si a organizat campanii de nesupunere civila impotriva colonistilor englezi. in urma unei asemenea actiuni de protest, a fost arestat pentru conspiratie si inchis intre anii 1922-1924. Ulterior a mai fost inchis de cateva ori, in semn de protest fata de masurile colonistilor britanici el raspunzand cu lungi perioade de greva a foamei. in 15 august 1947, India a devenit independenta, insa tot atunci a izbucnit si conflictul dintre hindusi si musulmanii din Pakistan, care a dus la declansarea unui razboi civil. La cateva luni, mai exact pe 30 ianuarie 1948, un fanatic hindus l-a asasinat pe Gandhi in timpul unei ceremonii religioase.

·         1878: Conrad Schlumberger, geofizician francez (d. 1936)

·         1879 - S-a nascut Stevens Wallace, poet american (“The Necessary Angel”) (m.02.08.1955).

·         1897: S-a nascut actorul  român Miluţă Gheorghiu, cunoscut mai ales prin rolurile în travesti din comediile lui Vasile Alecsandri; (d. 10 decembrie  1971). Mihail Miluță Gheorghiu (n. 2 octombrie 1897, Iași — d. 10 decembrie 1971, București), celebru actor român de teatru (scenă și vodevil), cunoscut, mai ales, prin rolurile în travesti din comediile lui Vasile Alecsandri (Coana Chirița, Muza de la Burdujeni).

·         1904 - S-a născut scriitorul britanic Graham Greene: "La drum cu mătuşă-mea", "Sfârşitul unei iubiri", "Omul nostru din Havana" (d. 1991). A devenit celebru datorită atitudinii sale contestatare în plan literar faţă de catolicism (“Pivniţele Vaticanului”) şi ca autor al unor rafinate romane psihologice (“Un fel de viaţă”, “Factorul uman”);  (d.03.04.1991).

·         1907: Alexander Todd, chimist scoțian, laureat Nobel (d. 1997)

·         1911: S-a născut scriitorul, poetul şi publicistul Miron Radu Paraschivescu: “Tristele”, “Laude şi alte poeme”,”Cînticele ţigăneşti”, ”Declaraţia patetică”; (m. 17 feb. 1971). Miron Radu Paraschivescu (n. 2 octombrie 1911, Zimnicea — d. 17 februarie 1971, București), poet, eseist și publicist român, personalitate a orașului Vălenii de Munte.

·         1917: Christian de Duve, biolog englez, laureat Nobel

·         1921: Dan Setlacec, medic și profesor de chirurgie român (d. 2009)

·         1928: S-a nascut George "Spanky" McFarland, vedeta de film la Hollywood in timpul copilariei. 

·         1933: John B. Gurdon, biolog britanic, laureat Nobel

·         1935: S-a nascut Paul Goma, prozator, memorialist, dizident anticomunist roman , refugiat politic la Paris  din 1977; (n. la Mana/judeţul Orhei, azi în R. Moldova).

·         1939: S-a născut cântăreţul de muzică uşoară Dan Spătaru. Dan George Spătaru (n. 2 octombrie 1939, Aliman, Constanța – d. 8 septembrie 2004, București) a fost unul dintre cei mai prolifici cântăreți români de muzică ușoară. Dan Spataru a fost unul dintre cei mai iubiţi artişti ai României, cântăreţ, compozitor şi actor; mii de spectatori i-au aplaudat vocea inconfundabilă şi şlagărele pe care a reuşit să le facă nemuritoare: “Te-aşteaptă un om”, “Tarancuta ,Tarancuta”, “Nu m-am gândit la despărţire”, “Trecea fanfara militară”, “Drumurile noastre” (n. Limanu, Constanta;d.08.09.2004). În Cuba a bătut recordul la aplauze: 16 minute şi 19 secunde. A decedat in ziua de 8 septembrie 2004.

·         1939 - S-a nascut Jimmy Torres, chitarist american (String-A-Longs).

·         1939 - S-a nascut Lolly Vegas, chitarist, vocalist si compozitor american (Redbone).

·         1940: S-a nascut  la Bucuresti marele handbalist roman Gheorghe Gruia, campion mondial în 1964 în Cehoslovacia şi 1970  în Franţa, medaliat cu bronz la München 1972 şi campion european cu  cu echipa Steaua Bucuresti  în 1968. Sportivul de 1,92 inaltime si 91 de kg, care este cel mai bun handbalist al tuturor timpurilor (distinctie oficiala oferita in 1992 de catre IHF), a reprezentat  la nivel maxim sportiv Clubul Armatei Romane Steaua Bucuresti si Romania. A  fost  multiplu campion national de juniori la aruncarea sulitei si la triplusalt, discipline care i-au dezvoltat calitatile atletice native, forta exploziva si detenta fabuloasa fiind castigate la volei, acolo unde a si debutat in prima liga.

·         1941 - S-a nascut Ronald Meagher, chitarist american (Beau Brummels).

·         1941: Zareh Baronian, arhimandrit, Biserica Armeană București

·         1942: S-a nascut prozatorul si teatrologul Romulus Diaconescu („De veghe pentru invingatori”, „Trebuia sa se nasca Brancusi”) (m.28.02.2003).

·         1945: S-a nascut Don McLean, solist si compozitor american, a scris piesa “American Pie”.

·         1948: S-a nascut Donna Karan, designer de moda. 

·         1949 - S-a nascut Richard Hell (Meyers), basist, vocalist si compozitor american.

·         1950 - S-a nascut Michael Rutherford, basist, vocalist si compozitor britanic (Genesis, Mike & The Mechanics).

·         1951: S-a nascut popularul cantaret britanic Gordon Matthew Thomas Sumner cunoscut cu numele de scena- Sting; (“An Englishman in New York”). Gordon Matthew Thomas Sumner, CBE (n. 2 octombrie 1951), cunoscut sub numele de scenă ca Sting, este un muzician englez din Wallsend, Newcastle-upon-Tyne. Înaintea carierei remarcabile de artist solo, a fost liderul vocal, principal compozitor și basist al trupei rock The Police din anii 1970–1980. Ca muzician solo și ca membru al trupei The Police, Sting a vândut peste 105 milioane de înregistrări, și a fost distins cu șaisprezece premii Grammy

·         1952 - S-a nascut Ish Ledesman, vocalist si chitarist cubanez (Foxy).

·         1953: S-a nascut Alex Mihai Stoenescu, scriitor, („Patimile Sfîntului Tomaso D’Aquino”, „Istoria loviturilor de stat în România”, „Misiunea dominicană”).

·         1955 - S-a nascut Philip Oakey, vocalist si compozitor britanic (Human League).

·         1961 - S-a nascut Robbie Nevil, cantaret, chitarist si compozitor american.

·         1967: S-a nascut Frankie Fredericks, atlet namibian. 

·         1968: S-a nascut Jana Novotna, jucatoare ceha de tenis. 

·         1971 - S-a nascut Tiffany (Tiffany Renee Darwish), cantareata americana.

·         1985: Ciprian Marica, fotbalist roman

Decese

·         534: A murit regele ostrogotilor din Italia, Athalaric (n. 516). Athalaric (n. 516 – d. 2 octombrie 534) a fost rege al ostrogoților din Italia din anul 526. Athalaric a fost fiul lui Eutharic cu regina Amalasuntha. Bunicul său pe linie maternă a fost Theodoric cel Mare. El a succedat bunicului său în poziția regală din 526.Dat fiind că Athalaric nu avea la acel moment decât vârsta de 10 ani, regența a fost asumată de către mama sa, Amalasuntha. Mama sa a căutat să îi asigure lui Athalaric o educație în tradiția romană, însă nobilii goți au efectuat presiuni asupra Amalasunthei pentru a le permite să îl crească în conformitate cu obiceiurile lor. Ca rezultat, Athalaric a căzut în patima beției, fapt care i-a distrus sănătatea.
829: Imparatul Teophilos (n.813– d. 20 ianuarie 842), ii succede tatalui sau Mihail II Amorianul pe tronul Imperiului Bizantin. Era nepotul imparatului Leon al V-lea Armeanul si a condus Bizantul între anii 829 şi 842. Theophil a fost nevoit să lupte cu arabii musulmani pe două fronturi, atunci cand Sicilia fusese invadată, iar Palermo fusese ocupat de arabi în 831. A întărit zidurile Constantinopolului şi a construit un spital care a functionat până în secolul XV. De asemenea,in Anatolia, bizantinii au pierdut multe cetăţi în favoarea arabilor, în 830, iar războaiele purtate timp indelungat au secat vistieria statului.

·         1264: Papa Urban al IV-lea. Papa Urban al IV-lea, papă al Romei. De origine franceză, pe numele laic Jacques Pantaleon, păstorește Sfântul Scaun între 1261-1264.

·         1602: Boierul Stroe Buzescu, unul dintre marii generali ai lui Mihai Viteazul, moare în luptele de la Ogretin şi Teiuşani.

·         1709: A murit hatmanul ucrainean Ivan Mazepa; (n.1639). A fost  hatman al cazacilor zaporojeni din Ucraina în perioada din 1687 si pana la moartea sa. A incercat o alianta cu regele suedez Charles al XII-lea impotriva imperiului rus, dar a fost zdrobit la Poltava impreuna cu armata suedeza. S-a refugiat in Valahia, apoi la Tighina, in Moldova unde a si murit in 1709.

·         1764: William Cavendish, Duce de Devonshire, politician englez, prim-ministru al Regatului Unit (n. 1720)

·         1803: Samuel Adams, politician american (n. 1722). Samuel Adams (n. 16 septembrie/27 septembrie 1722 – d. 2 octombrie 1803), om de stat american, filozof politic și unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite ale Americii – foto (În acest portret realizat în jur de 1772, de John Singleton Copley, Samuel Adams indică Massachusetts Charter, act pe care l-a văzut ca o constituție care proteja drepturile oamenilor).

·         1853: François Arago, matematician francez, al 25-lea prim-ministru al Franței (n. 1786)

·         1875: A decedat  Petrache Poenaru, matematician, inginer si inventator, cel care a inventat “tocul rezervor” (stilograful), brevetat de guvernul francez la 25.05. 1827. A fost primul care a strâns date stiintifice despre Tezaurul de la Pietroasa; a publicat primul dictionar francez-român împreuna cu Aaron Florian si G. Hiel (n. 10.01.1799).

·         1920: Max Bruch, compozitor și dirijor german, reprezentant al romantismului târziu (n. 1838). Max Bruch (n. 6 ianuarie 1838, Köln – d. 2 octombrie 1920, Berlin) cunoscut și sub numele de Max Karl August Bruch, dirijor și compozitor romantic german, autorul a peste 200 de lucrări, dintre care 3 concerte pentru vioară, primul dintre acestea devenind o lucrare de referință a repertoriului de vioară.

·         1921: Regele Wilhelm al II-lea de Württemberg (n. 1848)

·         1927: Svante Arrhenius, chimist suedez, laureat al Premiului Nobel (n.1859)

·         1946: A decedat Ignacy Moscicki, fizician si om politic, membru de onoare al Academiei Române din 22.06.1937. (n. 1.12.1867). Ignacy Mościcki (n. 1 decembrie 1867 – d. 2 octombrie 1946), chimist polonez, politician și Președinte al Republicii Polone (1926–39). El a fost cel mai longeviv președinte al Poloniei (13 ani). A desfasurat o intensa activitate politica, în iunie 1926 fiind ales presedinte al Republicii Polone (pâna în septembrie 1939). Este autorul unei importante inventii: condensatorul electric, 1904.

·         1968:  A încetat din viaţă pictorul francez Marcel Duchamp. A jucat un rol important în miscarea dadaista si cea suprarealista. O serie întreaga de curente de la începutul celei de-a doua jumatati a secolului nostru au exploatat si amplificat ideile dadaiste ale lui Duchamp: de la Pop-Art, la arta conceptuala, happening, body-art (“Nud coborând o scara”,“Fântâna”); (n. 28.07.1887).

·         1971: Alexandru Colorian, poet român (n. 1896)

·         1973: Mihai Bârcă, compozitor român (n. 1888)

·         1974: A murit Vasili Şuşkin, regizor, actor, scenarist şi poet ucrainean („Există un asemenea flăcău”, „Oameni ciudaţi”); (n.25.07.1929).

·         1978: Ștefan Odobleja, medic român (n. 1902)

·         1998: Actorul si cantaretul de muzica country Gene Autry s-a stins din viata la varsta de 91 de ani. 

·         2002: Tiberiu Olah, compozitor și muzicolog român de etnie maghiară (n. 1928). Tiberiu Olah, în maghiară Oláh Tibor, (n. 2 ianuarie 1928, Arpad, azi Arpășel – d. 2 octombrie 2002, Târgu Mureș), compozitor, profesor și muzicolog român de etnie maghiară.

·         2002 - A murit reputatul profesor american Raymond T. McNally, cel mai mare specialist mondial in Dracula, autorul celui mai cunoscut studiu despre Dracula (n.1931).

·         2002 - A murit Walter Annenberg, fost diplomat american, colectionar de arta si patron de presa. Fondator al scolii de comunicare – care ii poarta numele – din cadrul Universitatii Pennsylvania, Annenberg, fost membru al Partidului Republican si prieten cu presedintii Richard Nixon si Ronald Reagan, a fost numit ambasador la Londra in 1969, post pe care l–a ocupat timp de cinci ani (n.1908).

·         2007: A decedat prințesa Ecaterina a Greciei și Danemarcei, fiică a regelui Constantin I al Greciei; (n. 1913). Prințesa Ecaterina a Greciei și Danemarcei (4 mai 1913 – 2 octombrie 2007) a fost al șaselea copil și a treia fiică a regelui Constantin I al Greciei (1868–1923) și a reginei Sofia a Prusiei (1870–1932)

Sărbători

·         Guineea: Ziua națională - proclamarea independenței (1958).

·         Sărbători religioase:

-      Calendar crestin ortodox: 
Sfintii Mucenici Ciprian si Iustina, fecioara

-      Calendar crestin greco-catolic: 
Sfantul Ciprian si Sfanta Iustina

-      Calendar crestin romano-catolic: 
Sfintii Ingeri Pazitori

RELIGIE ORTODOXĂ 2 Octombrie

Sf Sfințit Mc Ciprian; Sf Mc Iustina fecioara

În această lună, în ziua a doua, pomenirea Sfântului sfinţitului Mucenic Ciprian vrăjitorul şi a sfintei Iustina fecioara.

Sfântul Sfințit Mucenic Ciprian și Sfânta Muceniță Iustina fecioara (304) – Sfântul Sfințit Mucenic Ciprian era de origine din Cartagina (Africa) și mai era numit și Magul sau Vrăjitorul. În timpul împăratului Deciu (249-251) locuia în Antiohia (între Siria și Arabia). Părinții lui erau păgâni și oameni superstițioși. Încă de mic a fost inițiat în tainele păgânismului, iar la vârsta de 10 ani lua parte la aducerea jertfelor pe Muntele Olimpului (Grecia) unde se credea a fi și locuința zeilor. De aici a mers în Argos (Grecia), în Frigia (Asia Mică), în Egipt și Chaldeia unde a învățat științele magiei și astrologiei, ajungând un cunoscut vrăjitor al timpului său. În același oraș, Antiohia, se afla și Sfânta Muceniță Iustina, fiica preotului păgân Edesis și a soției sale Kleonida. Iustina auzind pe diaconul creștin Prailie vorbind despre Hristos unor oameni, a crezut și s-a alăturat Bisericii lui Hristos, mai pe urmă și părinții ei, primind în cele din urmă botezul. Un tânăr din Antiohia, Aglaid, văzând frumusețea Iustinei încerca în orice fel să o ia pe aceasta de soție. Însă iubirea Iustinei pentru Domnul nostru Iisus Hristos era prea mare ca Aglaid să reușească să o convingă. Atunci, tânărul Aglaid a cerut ajutorul vrăjitorului Ciprian care a încercat toate mijloacele prin care ar fi putut-o ispiti pe Iustina, însă au fost în zadar. Ciprian și-a dat seama de puterea Crucii Mântuitorului Iisus Hristos și de faptul că s-a înșelat și luând cărțile vrăjitorești ca să le ardă, s-a dus la Episcopul Antim și căindu-se a fost botezat de către acesta și ridicat în treapta de diacon, preot și chiar Episcop. Sfânta Muceniță Iustina a fost ridicată în treapta de diaconiță. Fiind aduși de către păgâni în fața guvernatorului Evtolmie, sunt supuși supliciilor, scăpând de fiecare dată nevătămați. Datorită acestui fapt, guvernatorul, îi trimite în Nicomidia, la împăratul Dioclețian care îi condamnă la moarte prin sabie, osânda fiind împlinită pe malul râului Galus de lângă Nicomidia.

Acesta era din Antiohia Siriei în vremea împăratului Deciu (către 250), de bun neam şi bogat, filozof şi vrăjitor cumplit. Şi a fost câştigat la credinţa cea întru Hristos de către Iustina fecioara şi creştina, care pe toate demonicele lui lucrări ca pe o pânză de păianjen le-a sfărâmat, fiind şi ea din Antiohia. Căci un bărbat oarecare elin, numit Aglaid, de dragostea frumuseţii ei rănindu-se şi neajungându-şi scopul a venit la Ciprian; iar acesta de trei ori trimiţând demonii către tânăra, n-a izbutit nimic. Deci după ce a cunoscut că meşteşugul său este neputincios, s-a botezat şi, arzând vrăjitoreştile sale cărţi, a crezut în Domnul. Apoi a fost făcut episcop şi pe mulţi povăţuindu-i la credinţa lui Hristos, a fost prins împreună cu Iustina de către stăpânitorul Damascului, şi strunjindu-li-se coastele au fost băgaţi în cazan de fier; şi fiind trimişi la Nicomidia li s-au tăiat capetele. Iar marele Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu, nu pe altul, ci pe acesta îl numea iubit Fecioarei. Şi se săvârşeşte soborul lor la locul muceniciei, care se afla de acea parte, la locaşurile lui Solomon.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTE 2 Octombrie

INVITAȚIE LA OPERETĂ 2 Octombrie

Crai nou - Ciprian Porumbescu:

Ciprian Porumbescu - Album integral:

MUZICĂ 2 Octombrie

Josephine Baker

Best of Joséphine Baker

Dan Spătaru

Jimmy Torres, chitarist american (String-A-Longs)

The String-A-Longs – Mathilda: https://youtu.be/aI20766iKak.

Lolly Vegas, chitarist, vocalist si compozitor american (Redbone)

Redbone-Lolly Vegas 1939-2010: https://youtu.be/MTIlkjE3Aa4.

Ronald Meagher, chitarist american (Beau Brummels)

Beau Brummels - They'll Make You Cry: https://youtu.be/HdafwzPG6NI.

Don McLean, solist si compozitor american

Don McLean - American Pie 1971 Full Album: https://youtu.be/05_f4b4UHu0.

Richard Hell (Meyers), basist, vocalist si compozitor american

Richard Hell and the Voidoids: Blank Generation: https://youtu.be/TP3x-VdOb44.

Michael Rutherford, basist, vocalist si compozitor britanic (Genesis, Mike & The Mechanics)

Smallcreep's Day (full album) by Mike Rutherford » ˅ɩɴʏʟ ᴴᴰ: https://youtu.be/OieZn8Ko5uY.

Sting – The Police

The Very Best Of Sting .

Ish Ledesman, vocalist si chitarist cubanez (Foxy)

Ish - Don't Stop: https://youtu.be/tGIEhi3KZrg.

Max Bruch

Moses

Gene Autry

Gene Autry - Red River Valley: https://youtu.be/31uGvYBj0j4.

Philip Oakey, vocalist si compozitor britanic (Human League)

Giorgio Moroder & Phil Oakey - Together In Electric Dreams: https://youtu.be/9gyPjIxpDe4.

Robbie Nevil, cantaret, chitarist si compozitor american

Robbie Nevil - Just Like You: https://youtu.be/i9HcaajZwx0.

Tiberiu Olah

Tiberiu Olah - Suita simfonică „Mihai Viteazul": 

Tiffany (Tiffany Renee Darwish), cantareata americana.

Tiffany - All This Time: https://youtu.be/GwOBqHszJLk.

ÎNREGISTRĂRI NOI: 

Italian Música - Relaxing Music Italian Relax, Sleep, Study, Meditation- Música Italian instrumental

Лучшая Супер Коллекция от Макса Литвинова / Max Litvinov Best Collection Music

The Heritage of Frescobaldi (Andrea Marcon)

Rameau: Pieces de Clavecin en Concerts

POEZIE 2 Octombrie

Alexandru Colorian

Biografie

Nastere: 18 martie 1896
Deces: 2 octombrie 1971

Descendent dintr-o familie originara din Oltenia, Alexandru Colorian s-a nascut in Bucuresti, la 18 martie 1896.
Licentiat in drept, va profesa avocatura in Bucuresti. In 1913, cu sprijinul lui Eugeniu Sperantia, infiinteaza revista Sarbatoarea eroilor (1913—1914), Ia care scriu Al. Ma-ccdonski, I. Minulescu, E. Sperantia, M. Cruceanu, D. Karnabatt, Dragos Protopopescu etc.

Adevaratul sau debut este insa legat de Viata noua, unde colaboreaza neintrerupt 12 ani. Intre 1924—1928, este redactor literar la ziarul cotidian indreptarea, unde publica sub semnatura, sau sub diverse pseudonime (San. D. Trisian, Al. Oltescu, S. Palos, Vladimir Sandu). Face parte din comitetul de redactie al revistei indreptar (1930/31), infiintata de poetul I. M. Rascu. Cunoscut fi ca editor de opere eminesciene (1940—1943).

OPERE (poezii) :

Simple fantezii pentru toamna, versuri. Buc, 1926 ;
Preludii in zori, poeme, Buc, 1928 ; 1917,
poeme de razboi, urmate de ciclul Basmul mortii. Buc, 1936 ;
Inscriptii pentru Balcic, editie de lux. Buc, 1937 ;
Exil, poeme, cuprinzind si ciclul Inscriptii pentru Balcic, Buc, 1938 ;
Stampe italice, Buc, 1939 ;
Poema eterna (Basmul copilariei. Basmul iubirii, Basmul mortii), Buc, 1941 ;
Poeme alese, 1913—1943, Buc, 1943.

Poeziile sint reproduse dupa cum urmeaza : Sonata, Vom retrai, Exil postum. Drumetul, Apoteoza, Leviathan (Preludii in zori, 1928) ; In memo-riam Ovidiu Densusianu (Exil, 1938) ; Baletul (Poema eterna, 1941).

O, suflete…

O, suflete, priveşte departe-al tău mormânt –

Mormântul ce zideşte uitarea şi tăcerea –;

Fii totul azi: lumină, vieaţă,-avânt şi cânt,

Şi fii măreţ, puternic, căci nu te-a-nvins durerea.

Să simt în orice clipă a ta înfiorare,

Dezgustul de ce-i humă, – din lumile senine

Să te-ncununi cu-avânturi, puterea creatoare

Dumnezeiască sevă să îşi reverse-n tine.

Vom înfrunta vieaţa cu dorul neînvins

Al celor care luptă să-nvingă sau să moară,

Şi mistica lumină păstra-va focu-aprins

Când steaua veşniciei iluzii-n noi coboară...

Nedespărţit tovarăş, proteiform ca visul,

Drumeţi suntem spre piscul pe care-i tot etern:

E numai unul drumul, şi-iluminând abisul

Cad florile veciei, când flori mulţimi se cern.

Din volumul „Preludii în zori”, 1928

Interior

Odaia unde-odată ai plâns şi ai visat

La glasul reveriei, în seri-năbuşitoare,

Te-ntâmpină tăcută, în umbră plutitoare,

Cu dragoste de soră — de parcă n-ai plecat

Spre-oraş cu-amurguri triste, sub ele Dâmboviţa

Ce te-ntovărăşeşte cu val verzui, ca viţa...

În jur, renvie toate, din praf şi din sulfină,

Portretul şters al mamei, din cadru iar zâmbeşte,

Pe masă flori uscate, — piticul povesteşte.

În colţ, de altă lume, când blond copil, în seară,

Întârziai alene-n pădurea fermecată,

Când Creangă, Ispirescu, sub candela pătrată

Şi-n vis urmau şoptirea, în alb pătuţ de ceară.

Pe rafturi înnegrite, uitatele volume

Se-arată mustrătoare — dar, oare le-ai uitat

Când înmiit, în tine, cuvântu-ntraripat,

Cu zâmbet veşnic tânăr, te-a însoţit în lume?

Pe masa-ngălbenită, caiete vechi de şcoală

Trăiesc iar nopţi de trudă, de disperare tristă,

În ele geme-o umbră, cu faţa în batistă —

În tine, brusc ivite, sunt gânduri de răscoală,

Când astăzi, tot mai singur, revezi copilăria,

Cu ochii blânzi de câine, privindu-te supusă,

Cu faţa-mbătrânită, zâmbind la vremea dusă,

Venind întârziată să-nece reveria.

Din volumul „Poema eternă”, 1941

Dostoievski

Te-ai aplecat milos ca pe o rană,

Spre cei umili, — şi-ntreaga suferinţă

A vieţii-ai înfăşat-o în credinţă, —

Şi-ai sărutat mizeria umană

Din lumea ca o floare putrezită

Pe care doar păcatul o încinge,

Zbătându-se în resemnare când învinge

Destinul peste viaţa înnegrită.

Păcatul, crima, furtul, nebunia

Târâte-s fără voie-n frenezia

Fiinţei ce confundă cerul şi infernul, —

Şi bietul om învins când se prosternă,

Simte-n sărut iertarea cea eternă

Pe care-o dă cu milă El, eternul.

Din „Medalioane lirice  (versuri inedite)”, 1956-1963

 Miron Radu Paraschivescu

Biografie Miron Radu Paraschivescu

“Toate lucrurile lumii stau azi în faţa voastră
mute,
cu porţile lor încruntate,
stăpâni le vor fi numai cei ce au să le spună
pe nume
şi-au să le dea rosturile de mult aşteptate”.
(Ars poetica)

Miron Radu Paraschivescu s-a născut la 2 octombrie 1911, la Zimnicea şi moare la 17 februarie 1971, Bucureşti. Este fiul Paulinei Paraschivescu (născută Scorţeanu) şi al lui Romulus Paraschivescu, învăţători. Urmează şcoala primară la Vălenii de Munte, liceul la „Sf. Petru şi Pavel” din Ploieşti şi face studii de arte plastice la Cluj şi la Bucureşti, aici devenind apoi student la Facultatea de Litere şi Filosofie.

Debutează în 1929, cu poezia “Iubire”, semnată Emil Soare, la „Povestea”, „foaie de expoziţie literară în versuri” din Predeal-Sărari. Îşi continuă activitatea publicistică la „Gazeta învăţătorilor prahoveni” din Ploieşti (1930). Ulterior colaborează la numeroase publicaţii, majoritatea de stânga, fiind şi secretar de redacţie la „Era nouă” (1936), redactor la ziarul „Timpul” (1936-1938), unde conduce pagina de literatură şi artă, semnând cu pseudonimul Paul Scorţeanu (numele bunicului matern). În 1939 este numit şef al Biroului Presei, la Cluj. Redactează „Gazeta statului” (cu Ion Vinţe) şi face parte din grupul care animă revista clujeană „Ţara nouă” (1939-1940), de orientare democratică radicală.

Reîntors la Bucureşti, la „Timpul” (1940-1943), reia condu­cerea paginii culturale şi trece în aceeaşi calitate la „Ecoul” (1943-1944), cotidian condus de Mircea Grigorescu. După război lucrează la „Scânteia” şi la „România liberă” (1944-1946), e redactor-şef la „Revista literară” (1947), ulterior la „Almanahul literar” din Cluj (1949-1952), după care se retrage din presă până la mijlocul anilor ’60. Acum iniţiază, cu o pasiune irepresibilă, „Povestea vorbii”, supliment al revistei „Ramuri” (1966-1969).

Animator literar de vocaţie, şi-a dedicat o parte însemnată a activităţii descoperirii de noi talente. Locuieşte o vreme la Braşov, apoi la Bucureşti, pentru a se izola, în cele din urmă, la Vălenii de Munte, unde va fi şi înmormântat.

“Desigur că un demon sălăşluieşte-n mine
Pătrunzându-mi gândul ca un ac.
Îmi spune că e rău tot ce-am crezut că-i bine
Şi-mi pune întrebări la care tac;
Sădeşte-n suflet, ca într-o grădină,
Răsadul îndoielii, din truda fără glas,
La fel ca şi o umbră ce creşte din lumină,
La fel cu vlaga nouă ascunsă în popas.
Adesea, piscul negru în furtună,
Îmi pare strălucind pe zări senine
Şi-njurătura-mi pare vorbă bună.
Desigur că un demon sălăşluieşte-n mine. ”
(Prefaţă)

Miron Radu Paraschivescu desfăşoară o susţinută activitate redacţională la mai multe reviste interbelice de stânga, inclusiv la cele ilegale, îndrumate de PCR: Cuvântul liber, Facla, Meridian, Societatea de mâine, Azi, Lumea românească, Reporter (Poezia, I, 159)etc.; criticul/istoricul literar Eugen Simion ne mai încredinţează că Miron Radu Paraschivescu:  „a debutat în cercurile de avangardă şi a susţinut în articole agresive radicalizarea liricii româneşti”.

După un debut de „mare succes“, în 1941, cu  Cântice ţigăneşti (cu mai multe ediţii „adăugite“ în 1957, 1958, 1972 etc.), Miron Radu Paraschivescu mai publică şi alte remarcabile volume de versuri.

“Când vreau să prind în fiece cuvânt
Tot ce-i frumos şi spornic pe pământ,
Cum aş putea uita să spun vreodată
De lirica şi rumena tomată?

Mai mândre ca aceste pătlăgele
N-au nici curcanii-n salba lor mărgele;
Cireaşa doar, sau strugurii, sub soare
Pot cuteza cu ea să se măsoare”.
(Laudă tomatei)

Conştiinţa lirică deschisă , e un declarat patetism, dar şi poet în descendenta lui Anton Pann, evocând, în “Cântece ţigăneşti”, “raiul beteag” al unei umanităţi fruste şi pitoreşti, Miron Radu Paraschivescu dovedeşte disponibilităţi remarcabile şi în domeniul meditaţiei filozofice. Fără ca starea de accentuată intelectualitate să altereze cumva fiorul liric, o mare parte din poeziile volumului “Laude”, dezvoltat ulterior în “Laude şi alte poeme”, sunt expresii ale uimirii în faţa naturii. Peste sufletul inocent al poetului se arcuieşte însă prudent cumpăna înţelepciunii, în aşa fel încât tainele sunt integrate într-o ordine superioară, în care micul şi marele cosmos se armonizează şi îşi corespund.
Contemplaţia se transformă în laudă, pentru că fiecare element care ne înfioară cu misterul lui e o dovadă a perfectului echilibru din Univers. Pământul, apa şi anotimpurile, mărul, bobul de grâu, pâinea , floarea sau tomata devin surse de inspiraţie în măsura în care sunt modele ale decantării unei energii infinite. Tendinţa de a îmbogăţi cu dimensiuni cosmice obiectele naturale cunoaşte una dintre cele mai frumoase realizări lirice în “Laudă tomatei”, odă convertită treptat în meditaţie.
“Cine ar fi pătruns ca neofit în lumea literarã bucureşteană din anii ‘60 ai secolului trecut, ar fi întâlnit, de bună seamă, un bărbat de înălţime mijlocie, cu faţa oacheşă, gesturi neliniştite şi privire pãtrunzãtoare, înveştmântat de obicei cu eleganţã de boier scãpãtat însã cultivând o conduitã populistã şi grandilocventã ce îi dãdea un fel de fascinaţie şi crease un fel de mitologie. Acest personaj neobişnuit, locuind, precum Nicolae Iorga, la Vălenii de Munte şi primind ceremonios şi confratern pe oricare începãtor (aşa cum procedase odinioarã şi Alexandru Vlahuţã), era Miron Radu Paraschivescu, autor al “Cânticelor ţigãneşti “ şi, o vreme, animator al unei publicaţii de poezie, intitulatã, cu o formulã antopannescã, “Povestea vorbei”. Omul avea, într-adevãr, geniu în raporturile cu debutanţii şi este înafarã de orice îndoialã cã Miron Radu Paraschivescu a rãmas şi astãzi chiar, pentru nu puţini, un obiect de adoraţie şi un izvor de legende în felul celor ce „beatificã“, o generaţie mai încoace, pe Nichita Stãnescu” – scria Artur Silvestri în, Radiografia spiritului creol – Cazul Miron Radu Paraschivescu.

«Expresionista ameninţare surdă, de obârşie proletariană, şi-a găsit în Miron Radu Paraschivescu un interpret nu fără însuşiri : ” Numai o tristeţe tăcută rămâne spânzurată în aer/ ca un cuvânt încă nerostit,/ ca o durere tainuită,/ o tristeţe tăcutaă şi ameninţătoare,/ ca un abur uşor, prevestitor de ploaie./ nici un om nu trece prin primăvara asta,/ nu se înfrăţeşte cu ea/ Toţi oamenii s-au închis în ateliere/ şi când ies la prânz, galbeni, încruntaţi şi tăcuţi,/ trec prin aerul luminos/ ca o tristeţe,ca o ameninţare.” »(Primăvară dulce)

“Acum, pe-ntregul câmp n-ai să citeşti
Decât cuneiforme păsăreşti,

Dar spre-a fi scrise, trebuia sa vină
Din cer transport de linişti şi lumină.

Atâta alb, atâta dăruire,
Ca un ecou din nemărginire,

Atâta alb, tot alb jur imprejur,
Din celor vii şi mai exact contur.”
(Zăpezi)

Proza cu caracter reportericesc - “Bâlci la Râureni” (1964), “Drumuri şi răspântii” (1967) - ca şi încercările de teatru – “Asta-i ciudat?”, “În marginea vieţii”, “Irezistibilul Bolivar”, “Hamletul meu” (publicat postum) - sunt de un interes minor. În schimb, avea o înclinaţie specială pentru traduceri şi a dat versiuni româneşti remar­cabile din San Juan de la Cruz, Charles Peguy, Max Elskamp, Louis Aragon, Rainer Maria Rilke, Stefan George, A.S. Puşkin, N.A. Nekrasov, Federico Garcia Lorca etc. Pentru transpunerea poemului “Pan Tadeusz” de Adam Mickiewicz (1956) i s-a acordat Premiul „G. Coşbuc” al Academiei Române.

Cunoscut îndeobşte în critica literară drept poetul cel mai plin de surprize, un boem subţire printre cărţi şi un intelectual de rasă în viaţă, Paraschivescu apare astăzi ca o structură omogenă, în ciuda diversităţii derutante a stilurilor exersate. În universul său liric el este în esenţă un frondeur mereu egal cu sine, apropiat când de Walt Whitman, când de Ion Barbu, când de Giuseppe Ungaretti, de Garcia Lorca sau de cântecul lăutăresc. Debutează editorial târziu, iar “Cântice ţigăneşti” lasă în urmă, risipită în presa vremii, o bogată activitate poetică de altă factură. Abia primele două volume din seria “Scrieri” (I-IV, 1969-1975), când, practic, destinul său poetic era încheiat, oferă imaginea clară a evoluţiei.

    

“Pe aceeaşi ulicioară
Bate luna în fereşti…
Mihai Eminescu

De câte ori pe înserat
În târgul mic te-am aşteptat,
Când tremurând că n-o să vii
Umblam pe străzile pustii?…

Se însera – şi-n câte-o poartă
Pica domol o floare moartă
Ce risipea un stins parfum
De liliac sau de salcâm.

Prin case albe, cu zorele,
Clipea o lampă sub perdele
Şi răsuna un vechi pian
Prin vălul serii, sub castan.

O ceaţă cobora uşor,
Simţeam în suflet un fior,
Iar lampagiu-n cap de uliţi
Prindea o stea în vârf de suliţi

Şi se pierdea cu pasul rar
Prin pâcla serii, pe trotuar,
Când eu pândeam ca şi-alte dăţi
Pe-acelaşi drum să te arăţi.

Treceam, pe gânduri, fără zor,
Plângea un greier prin mohor,
Şi peste pomi domol cădea
A nopţii tainică perdea.

Când te iveai într-un târziu
Prin târgul ce dormea pustiu,
Părea că pomii toţi sunt plini
De flori, de cântec şi lumini.”
(Romanţă)

Jurnalul lui Miron Radu Paraschivescu explică, în bună măsură, mişcările revistelor, partizanatele, interesele care organizează relaţiile dintre agenţii cîmpului literar din perioada 23 august 1944-30 decembrie 1947, printr-un caz individual, dar reprezentativ: acela al intelectualului comunist din convingere, care se înrolează în avangarda noilor timpuri, pentru ca, treptat, să se dezică de crezul său, pe măsură ce practica noilor idei politice îi răpeşte literaturii libertatea de creaţie.

Cazul lui Miron Radu Paraschivescu este unul aparte, atît prin istoria sa personală (părăsit de tată de mic şi crescut doar de mamă), care îl marchează esenţial şi definitiv, cît şi prin boala nevrotică de care suferă şi din cauza căreia va sta internat timp de cinci luni în clinica neurologică din Cluj, în anul 1947. Jurnalul său este un jurnal de eternă criză, dar şi un jurnal de creaţie, transformat, pe parcurs, în acea operă unică la care Miron Radu Paraschivescu visa de multă vreme, dar pe care o căutase în genuri ce nu i se potriveau: mai întîi poezia, apoi teatrul, în cele din urmă romanul. Veşnic neliniştit, măcinat de tulburări psihice, chinuit de absenţa imaginii paterne în formarea existenţei sale şi de prezenţa resimţită opresiv a imaginii materne, Miron Radu Paraschivescu face din jurnal terapie psihanalitică, pe care o aplică atît propriului său destin, cît şi evenimentelor istoriei. Grila prin care citeşte istoria este, de fapt, grila psihanalitică prin care se citeşte pe sine.

 ”De-ncerc pe sub rugina atâtor ani să caut
Parfumul şi lumina ce-a strălucit în ei,
Aş regăsi fierbinte cuvântul să te laud,
Ca flacăra ce doarme sub spuză şi scântei.

Precum mireasma florii pierită de demult
Preschimbă-n adiere fragilele-i culori
Şi-n nevăzuta strună a vântului ascult
Ţipându-şi tânguirea echere de cocori,

Acum, când cu amurgul cobor lângă pământ,
Iubirea ce mi-ai dat-o mai strâns de el mă leagă,
Cum, despuiată-n toamnă de-al ei stufos veşmânt,
Statuia verii creşte pe zariştea întreagă.”
(Suvenir)

Când rosteşti numele poetului, gândul îţi zboară la originea lui . Călător din fire, vine dinspre Vălenii de Munte, judeţul Prahova, întâmpinat de istoria ce domină acest loc mirific . Pe malul râului Teleajen, unul dintre locurile îndrăgite ale poetului, încă vibrează emoţia şi amintirea lui Miron Radu Paraschivescu . Dragostea şi devotamentul lui faţă de locul natal, admiraţia faţă de frumuseţile naturii, o dată cu trecerea timpului, oricine poate auzi în adierea vântului poeziile lui exprimate cu o gingăşie aparte a unor gânduri sensibile şi curate. Sufletul lui împrejmuieşte Vălenii de Munte cu toată gama sentimentelor lui exprimate-n creaţiile sale .

  “Poate că-ntr-o zi am să mă-ntreb
Singur ca Hamlet
Sau ca Filip în Escorial
Privindu-se-n nesfârşite oglinzi:
Cine e cu mine
Să mă ajute şi mai continue?

Şi-atunci veţi apărea
Desculţe şi mute
Voi
Săracelor versuri
Răsuflet al meu
Gâfâit
Lacrimi
Şi strigăt

Ca nişte copii înfiaţi
Culese de pe buzele lumii
Şi replămădite
Una cu mine
Copii ai mei
Aproape legitimi
Fiindcă-nvestite
Cu numele meu.”
(Copii)

 Opera

* Oameni şi aşezări din Ţara Moţilor şi a Basarabilor
* Cântice ţigăneşti
* Pâine, pământ şi ţărani
* Cântare României
* Laude, Bucureşti
* Laude şi alte poeme
* Declaraţia patetică
* Poezii , 1961;
* Declaraţia patetică. Cântice ţigăneşti. Laude şi alte poeme , 1963;
* Bâlci la Râureni, Bucureşti, 1964;
* Versul liber, Bucureşti, 1965;
* Drumuri şi răspântii, Bucureşti, 1967;
* Tristele, Bucureşti, 1968;
* Scrieri, vol. I-II, Bucureşti, 1969, vol. III-IV, ediţie îngrijită de George Zarafu, Bucureşti, 1974-1975;
* Poeme, Bucureşti, 1971;
* Ultimele, prefaţă de Marin Preda, Bucureşti, 1971;
* Poezii, ediţie îngrijită şi postfaţă de Ioan Adam, Bucureşti, 1973;
* Amintiri, Bucureşti, 1975;
* Journal d’un heretique, traducere de Claude Jaillet, prefaţă de Virgil Ierunca, Paris, 1976; ediţia (Jurnalul unui cobai. 1940-1954), ediţie îngrijită de Maria Cordoneanu, prefaţă de Vasile Igna, Cluj Napoca, 1994;
* Povestind copiilor, Bucureşti, 1990;
* Poeme, ediţie îngrijită şi prefaţă de Ilie Constantin, Iaşi, 2000.

Traduceri

* Marie-Arme Desmarest, Torente, Bucureşti, 1943;
* Konstantin Simonov, Apărarea Moscovei, Bucureşti, 1944;
* Nikolai Tihonov, Istorisiri din Leningrad, Bucureşti, 1944;
* Mihail Şolohov, Şcoala urii, Bucureşti, 1944;
* Jean Richard Bloch, Toulon, Bucureşti, 1945;
* A.S. Puşkin, Basme…, cu ilustraţii de Th. Kiriacoff-Suruceanu, Bucureşti, 1945, Ruslan şi Ludmila, Bucureşti, 1951;
* Tălmăciri după opt poeţi europeni, cu portrete de Mircea Alitanti, Bucureşti, 1946;
* Claude Roy, Parisul răsculat, Bucureşti, 1946;
* Maxim Gorki, Univesităţile mele, Bucureşti, 1948;
* N.A. Nekrasov, Poeme alese, Bucureşti, 1953, Gerul, moşu cu nasu roşu, Bucureşti, 1955, Opere alese, I-III, Bucureşti, 1955-1959, Femeile ruse. Decembristele, Bucureşti, 1956;
* Adam Mickiewicz, Pan Tadeusz sau Ultima încălcare de pământ în Lituania, prefaţă de Olga Zaicik, Bucureşti, 1956, Poezii, Bucureşti, 1957 (în colaborare cu Vlaicu Bârna şi Virgil Teodorescu), Poezii, Bucureşti 1959;
* Juliusz Slowacki, Ceasul meditării, cu ilustraţii de Mihu Vulcănescu, Bucureşti, 1962;
* Giuseppe Ungaretti, Poezii, Bucureşti, 1963 (în colaborare cu Alexandru Balaci);
* Andre Malraux, Calea regală, Bucureşti, 1971.

BLESTEM DE DRAGOSTE

Când ţi-o fi lumea mai dragă,
să-ţi pice dreapta beteagă
şi s-ajungi, la cap de pod,
cerşetor, slut şi nărod.
Din puterea ta a plină,
suptă de vreo curviştină,
să rămâi sfrijit ca paiul,
urle-ţi versul ca buhaiul,
limba să ţi se-mpletească,
să vorbeşti pe păsărească,
să te topeşti de-a-n picioare,
galbin, ca o lumânare!

Să nu fie boală rea,
care-n tine sa nu dea!
Ardite-ar focul, mangalul,
să fii scopit ca muscalul!
Cânte-ţi popa din Scriptură,
să-ţi văz dafinul pe gură!
Crai parsiv, din ţigănie,
că m-ai omorât de vie,
când m-ai luat din casa fată,
crudă şi nevinovată,
şi m-ai spintecat în două
sub cerul cu lună nouă.

Şi-n loc să mă iei mireasă,
m-ai lasat să zac borţoasă
şi te-ai dus, duce-te-ar apa,
unde şi-a dus mutul iapa!
Dar de-o fi şi-o fi să vii,
iar în braţe să mă ţâi,
să-mi săruţi ţâţa şi gura
şi să-mi stingi din sân arsura,
Vedea-te-aş tot cum te ştiu:
’nalt, balan şi cilibiu,
cu ochi arzători ca focul;
Aduce-mi-te-ar ghiocul! 

NEVASTA NECREDINCIOASĂ

Credeam că e fată mare,
când am dus-o pe cărare;
da’ şi eu – ce minte proastă! –
n-am bunghit că e nevastă.
O fi fost ea ca zambila,
dar mersei mai mult cu sila.
Şi pe urmă n-aş mai spune…
Era noaptea de tăciune,
felinarele s-au stins,
licuricii s-au aprins.
Într-un colţ, când făcea fâţe,
îi scap mâna pe la ţâţe,
şi treceau prin ea fiori
ca miresmele prin flori.
Poci să nu pici în ispită,
mândră cum era gătită?!
Că rochia îi strălucea
de să bagi briceagu-n ea.
Era noaptea de tăciune,
pomii-nalţi, din altă lume,
şi se-auzea prin vâlcele
cum urlă câinii la stele,
Trecurăm şi peste iaz,
am mai sărit un pârleaz
şi-am culcat-o-ntr-o grădină,
lâng-un pom, la rădăcină.
Mi-am scos de la gât cravata,
şi-a lepădat rochia, fata.
Scot cuţitul din curea,
ea, cămaşa cu dantea.
Nici crinul, pe ochii mei!
n-are piele ca a ei;
nici un diamant de-ar fi,
ca ea tot n-ar străluci.
Şoldurile ei, prin deşte
îmi scăpau, să zici că-i peşte;
şolduri mici, de fată mare,
când de foc, când de răcoare.
De când mama m-a făcut,
aşa drum n-am mai bătut;
călăream pe luna plină,
trupul ei de ciută lină.
D-apoi cum m-a dezmierdat,
poci să spui, când eşti bărbat?
că doară n-oi fi candriu
nicio taină să nu ţiu!
Iubită şi sărutată,
plină de ţărână toată,
am purtat-o binişor,
pân-acasă, sub pridvor.
Dimineaţa, pe răcoare,
avea-n ochi mărgăritare.
Eu, ca un ţigan ce sunt,
am obraz şi am cuvânt


Dar pe cinste i-am făcut
o cutie de cusut;
şi dintr-ale mai frumoase:
galbină, şi de mătase.
Da’ nu m-am îndrăgostit,
numai unde m-a minţit:
muiere de om cu stare,
zicea că e fată mare
când am dus-o pe cărare. 

Toamna

din Laude și alte poeme



Grădina e-acum o cireadă
Lăuză, cu uger pline:
Dogorile n-au să-i mai cadă
În creștet: nici, roiuri, albine.

Își umple cu dulci fructe poala
O fată, sub crăngile joase
Prin care, o clipă, beteala
Fugarelor plete jucase.

Astfel încărcată, își este
Ei însăși materna icoană,
Dar tânărul piept dă de veste.

Că toamna ei încă-i departe
Iar rodul grădinii emană
Doar taina de care-o desparte 

Mihai Eminescu - Poezii

TEATRU/FILM 2 Octombrie

Cu Miluţă Gheorghiu

Biografie Miluţă Gheorghiu

Mihail Miluță Gheorghiu (n. 2 octombrie 1897, Iași — d. 10 decembrie1971, București) a fost un celebru actor român de teatru (scenă și vodevil), cunoscut, mai ales, prin rolurile în travesti din comediile lui Vasile Alecsandri (Coana Chirița, Muza de la Burdujeni).

Este înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. Pe placa sa funerară a cerut să i se graveze următorul catren:

Așa e lumea, o comedie
Iar noi artiștii care-o jucăm
N-avem dorința alta mai vie
Decât aplauze să merităm.
(V. Alecsandri - Chirița în provincie)

Teatru -- Roluri (1923 – 1964)

Albert din Cafeneaua cea mică de Tristan Bernard; Farfuridi din O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale; Figaro din Bărbierul din Sevilla de Beaumarchais; Maxime din Ce vrea femeia de Alfred Savoir și Etienne Rey; Pyram din Visul unei nopți de vară de William Shakespeare; Lujin din Crimă și pedeapsă de Paul Ginisty și Hugues Le Lroux (după romanul lui Dostoievski); Tândală din Sânzâiana și Pepelea de Vasile Alecsandri; D’Artagnan din Cei trei muschetari de Alexandre Dumas; Hlestakov din Revizorul de Gogol; Nae Girimea din D’ale carnavalului de I. L. Caragiale; Galan dinPlicul de Liviu Rebreanu; Pan Zubowsky din Neamul Șoimăreștilor de Mihail Sadoveanu și Mihai Sorbul (după romanul lui Mihail Sadoveanu); Cezar din Androcle și Leul de G. B. Shaw; Napoleon din Madame Sans-Gene de V. Sardou;Coana Chirița din Chirița în provincie de Vasile Alecsandri; Mitică Popescu din Mitică Popescu de Camil Petrescu;Păcală din Sânzâiana și Pepelea de Vasile Alecsandri; Niță din C.F.R. (în Momente și schițe de I.L.Caragiale); Ciupici din O noapte de vară de Aurel Baranga; Mircea Cavafu din Mielul turbat de Aurel Baranga; Clucerul Măturică din Ce naște din pisică dramatizare de Tudor Șoimaru după Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon; Baba Hârca din Baba Hârca de Matei Millo; Steriu Steriade din Anii Negri de Aurel Baranga; Miluță Petrescu din Surorile Boga de Horia Lovinescu;Avocatul din Anna Karenina de N.D.Volov (după romanul lui Tolstoi)

Director de scenă

Ginerele domnului prefect; Bărbierul din Sevilla; Plicul; Cafeneaua cea mică Nepoftitul; Coana Chirița în provincie; Barbu Lăutarul; Balthazar; Rachierița; Topaze; Într-o noapte la moșie; Napoleon și femeile; Micul lord; Domnii de la poarta verde;^[3]

Filmografie

·         I. D. Ionescu din O noapte furtunoasă (1943)

·         Moș Cristea din Vultur 101 (1957)

·         Distincții

·         Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, actorului Miluță Gheorghiu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.^[1]

·         A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitatea îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”

Chiriţa în Iaşi de Vasile Alecsandri: 

Chiriţa în provincie de Vasile Alecsandri: 

Colegi de birou - Emil Braghinski & Eldar Reazanov

Nunta 1986 Alice Childers

GÂNDURI PESTE TIMP 2 Octombrie

Ciprian Porumbescu - Citate:

SFATURI UTILE 2 Octombrie

Continuăm O MINUNE ÎN 16 ZILE – Tehnici şi exerciţii de gândire pozitivă inspirate de la Sfântul Munte

Ziua a noua

Postul împărătesc

Mâine hotărăşti să posteşti. Ţii post ca să‑ţi întăreşti sănătatea sau ca să vindeci pe altul; să te purifici de toxine sau să pregăteşti terenul minţii clarvăzătoare. Căci postul este profilaxie şi spiritualitate. Este şi ofrandă, ajutor.

În India, în statul Kerala, femeile postesc o zi pe săptămână, ca Dumnezeu să dea viaţă lungă bărbaţilor lor.

Şi cum ofranda te sporeşte pe tine, ele postesc pentru longevitatea bărbaţilor, iar efectul este că ele trăiesc mult mai mult decât bărbaţii.

Postul împărătesc este când mănânci o dată pe zi, seara după apusul soarelui.

Toamna, masa zilei de post împărătesc să fie la ora 18.00. Rupi postul printr‑o mâncare uşoară şi „luminată”, de pildă pâine cu legume ca să nu strici ce ai clădit o zi întreagă.

Mâncarea „luminată” înseamnă acel „tablou” alimentar stabilit după criteriul reflexului ereditar; observă ce au mâncat oamenii locului timp de 30 de generaţii, apoi fă o medie.

Asadar, pentru spaţiul românesc, pe primul loc stau cerealele şi produsele cerealiere. Pâinea reprezintă 65% din alimentaţie. Urmează legumele, ulei de floarea soarelui, fructe şi miere. De abia apoi vin alte produse, în proporţii mici.

Posteşte numai cu un însoţitor sau doi dar niciodată singur. Evită în post orice supărare: o mânie de numai cinci minute îl anulează.