MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
MARȚI 2 OCTOMBRIE 2018
Bună
ziua, prieteni!
Vă invit la muzică bună înainte de toate:
BELLISIMAS MELODIAS ORQUESTADAS DEL RECUERDO ( CARAVELI JAVIER CUGAT). Selección de Cecil González
ISTORIE
PE ZILE 2 Octombrie
Evenimente
·
31 î.Hr: Bătălia navală de la Actium. Cleopatra și Antonius sunt învinși de Octavian. Bătălia de la
Actium a reprezentat o bătălie decisivă între urmașii lui Iulius Caesar.
Aceștia erau Gaius Iulius Caesar Octavian (nepotul lui Caesar) și un general al
lui Caesar, Marcus Antonius. Bătălia a avut loc în apropierea insulei Levkas,
la Actium în vestul Greciei pe data de 2 septembrie 31 î. Hr.. Această bătălie
a marcat sfârșitul republicii romane și a începuturile Imperiului Roman.
Această luptă este considerată una dintre cele mai mari bătălii navale ale
antichității. Bătălia s-a încheiat cu victoria zdrobitoare a lui Octavian
Augustus, care a profitat de victorie și a ajuns să controleze întreaga putere
la Roma.
·
829: Imparatul Teophilos (n.813– d. 20 ianuarie
842), ii succede tatalui sau Mihail II Amorianul pe tronul
Imperiului Bizantin. Era nepotul imparatului Leon al
V-lea Armeanul si a condus Bizantul între anii 829 şi 842.
Theophil a fost nevoit să lupte cu arabii musulmani pe două fronturi, atunci
cand Sicilia fusese invadată, iar Palermo fusese ocupat de arabi în 831. A întărit zidurile Constantinopolului şi a construit un spital care a
functionat până în secolul XV. De asemenea, in Anatolia, bizantinii au
pierdut multe cetăţi în favoarea arabilor, în 830, iar războaiele purtate timp
indelungat au secat vistieria statului.
·
1187: Armatele musulmane conduse de Saladin ocupa
Ierusalimul, după 88 ani de stapanire cruciata. Salah al-Din (n. 1138 – d. 4
martie 1193), a fost un musulman kurd din Tikrit (azi Irak), devenit primul
sultan Ayyubid al Egiptului și al Siriei. A condus luptele musulmanilor
împotriva cruciaților. Cu toate că era adversarul principal al cruciaților,
cronicile creștine menționează acțiunile sale onorabile, care i-au atras
respectul multor europeni, mai ales al lui Richard Inimă de Leu.
·
1409: Este atestată cea mai veche pisanie românească, cea de
la biserica Streisângeorgiu,
Hunedoara. Construită în stilul romanic, între 1313-14, pe locul
unei biserici de lemn datate 1130-1140, biserica Sfantul Gheorghe din
Streisângeorgiu este una din cele mai vechi construcții medievale din
Transilvania și România cunoscute până în prezent și păstrate în funcțiune.
·
1535:
Exploratorul francez Jacques Cartier a
navigat pe râul Sfântul
Laurențiu și a descoperit așezarea fortificată Hochelaga construită de
băștinașii Iroquois pe locul actualului
oraș Montreal. Jacques Cartier (n. 31 decembrie 1491 – d. 1 septembrie 1557)
a fost primul explorator al Golfului Sf. Laurențiu și cel ce a descoperit râul
Sf. Laurențiu.
·
1552: În urma unui puternic asediu, orașul Kazan este ocupat
de trupele lui Ivan cel Groaznic. Cronicile relatează că orașul a fost ars din temelii și
o mare parte a populației a fost masacrată de soldații ruși. Ivan al IV-lea, numit și Ivan cel Groaznic, (n. 25 august
1530 – d. 28 martie [S.V. 18 martie] 1584) primul cneaz moscovit care s-a
intitulat „țar”. Cronicile relatează că orașul a fost ars din temelii și o mare
parte a populației a fost masacrată de catre soldații ruși.
·
1569: Bogdan Lăpușneanu depune omagiu regelui polon Sigismund II August. Era născut
în anul 1553. si a urmat la tronul Moldovei după uciderea tatălui său,
Alexandru Lapusneanu, la vârsta de 15 ani. Tutore i-a fost mama sa
Ruxandra. Bogdan a fost partizan politic și aderent personal al polonezilor,
față de care încheie tratate de supunere, și se și înrudește cu aceștia.
Purtarea lui i-a nemulțumit pe boierii țării, în frunte cu Ieremia Golia
Cernăuțeanul. Aceștia se temeau mai ales de introducerea catolicismului in
Moldova. In momentul prinderii și închiderii lui de către un nobil
polonez cu care se certase, boierii se plâng la Poartă, iar aceasta îl numește
domn in mai 1572 pe Ioan Voda cel Viteaz. Încercând zadarnic să mai
revina pe tron cu ajutorul polonezilor, alungat și rătăcind pe la toate
curțile europene, a murit în iulie 1574 la Moscova.
·
1608: Olandezul Hans Lippershey,
inventeaza telescopul. La data de 2 octombrie
1608, el a inaintat o cerere de brevetare a inventiei sale,dar comisia de
atestare i-a respins -o, in urma revendicarilor lui Jacob Metius si
Zacharias Jensen, care pretindeau fiecare, ca au fost primii care au inventat
acest dispozitiv optic.
·
1746: Într-un ciclon în apropierea localității Madras din India, trei nave de război franceze Duc d'Orléans,
Phénix și Lys, se scufundă și mor aproximativ 1200 de
membri al echipajelor.
·
1835: O
armată mexicană trimisă pentru a-i dezarma pe localnicii din orașul Gonzales a întâmpinat
rezistență din partea acestora în bătălia de la
Gonzales, prima luptă din cadrul Revoluției Texane.
·
1836: Biologul Charles Darwin s-a reintors in Anglia dupa o
expeditie de cercetare in oceanele Atlantic si Pacific, care a durat cinci ani.
Naturalistul britanic a calatorit in Brazilia, Insulele Galapagos si Noua
Zeelanda, cercetand flora si fauna din zona. Informatiile au fost extrem de
pretioase pentru demonstrarea teoriei evolutiei. Darwin si-a prezentat
pentru prima data concluziile adunate in timpul acestei expeditii in lucrarea
stiintifica publicata in 1859 si care a avut ca titlu “Originea speciilor
prin selectie naturala sau pastrarea raselor favorizate in lupta pentru
existenta”. Cercetatorul a demonstrat primul, in urma experimentelor
facute, materialitatea lumii vii. Totodata, el a fost cel care a lansat in
premiera ideea originii animale a omului, aratand ca urmasul acestuia a fost
maimuta, in cartea “Originea omului si selectia sexuala” pe care a
prezentat-o in anul 1871. Teoria sa a influentat enorm cercetarea, insa a
fost dur crititicata de catre Biserica, aceasta tinand sa apere teoria
creationista.
·
1877: Românul Radu
Porumbaru a urcat pe Mont Blanc, cel mai inalt munte din Alpi ( 4810 m )
si al doilea ca inaltime din Europa, dupa muntele Elbrus din Caucaz (5462 m). A
fost primul român care a reuşit această ascensiune.
·
1878: In
Parlamentul Romaniei se voteaza o motiune in legatura cu
hotarârile Congresului de la Berlin (“Silita de hotarârea Puterilor Mari
si spre a nu fi o piedica la întarirea pacii, Camera împuterniceste
Guvernul a se supune vointei întregii Europe, retragând autoritatile
civile si militare din Basarabia …”). Cele şapte mari puteri europene
participante la Congresul de la Berlin au fost: Germania, Regatul Unit,
Austro-Ungaria, Franţa, Imperiul Otoman, Italia şi Imperiul Rus, iar cel care a
dat dovada de abilitate diplomatică deosebită şi care a influenţat decisiv
luarea hotărîrilor a fost cancelarul german Otto von Bismarck. Prin tratat, România pierdea Basarabia
istorică (sudul Basarabiei Ţariste) retrocedat Moldovei în 1856 şi obține la
presiunile Rusiei, Dobrogea. Rusia a forţat acest schimb oferind Dobrogea,
Delta Dunării şi Insula Şerpilor în schimbul sudului Basarabiei deoarece era
interesată de zona strategică a Gurilor Dunării. Rusia deşi se angaja să
respecte toate prevederiile tratatului, a luat în considerare alipirea unor
teritorii istorice care aparţinuseră României: Judeţul Cahul, Judeţul Izmail şi
Judeţul Bolgrad astazi parte componentă a Ucrainei din 1991. Faţă de
această situaţie, delegaţia română, formată din primul ministru, Ion C.
Bratianu, şi din ministrul de externe, Mihail Kogalniceanu, a protestat, în
timpul lucrărilor Congresului de la Berlin, arătînd justeţea faptului că se
recunoştea independenţa României şi că Dobrogea şi Delta Dunării reveneau
ţării-mamă, aratînd totodată că aceste teritorii istorice sunt în componenţa
României, şi aici trebuie sa rămînă. La 13 octombrie Rusia a început ocuparea Basarabiei
istorice (judetele Cahul, Ismail si Bolgrad).
·
1919:
Președintele american Woodrow Wilson suferă
un atac celebral care îl lasă parțial paralizat. Thomas Woodrow Wilson, cunoscut mai ales ca Woodrow Wilson,
(n. 28 decembrie 1856 – 3 februarie 1924), cel de-al douăzeci și optulea
președinte al Statelor Unite ale Americii (1913 – 1921). Un devotat
prezbiterian, Wilson a devenit și un bun istoric și un specialist în științe
politice.
·
1925: Tânăra de 19 ani, Josephine Baker, a debutat la Paris, la Théâtre des Champs-Élysées, cu dans erotic în La
Revue Négre. Josephine Baker (născută Freda Josephine
McDonald la 3 iunie 1906 în Saint Louis, Missouri — d. 12 aprilie 1975 în
Paris), dansatoare, actriță și cântăreață franceză de origine americană.
·
1938: A fost finalizată statuia
voievodului-martir Constantin Brâncoveanu din Piaţa Sf. Gheorghe din
Bucureşti, operă a sculptorului Oscar Han.
·
1941: Al Doilea Război
Mondial: Wehrmachtul a
început operațiunea Taifun, o ofensivă totală împotriva Moscovei,
care a declanșat bătălia de la Moscova. Batălia de la Moscova se referă la apărarea capitalei sovietice, Moscova, și
la contraofensiva ulterioară a Armatei Roșii (armata sovietică) dintre
octombrie 1941 și ianuarie 1942 pe frontul de răsărit al celui de-al doilea
război mondial, împotriva forțelor Germaniei Naziste. Adolf Hitler considera Moscova,
(care era capitala Uniunii Sovietice și cel mai mare oraș al țării), obiectivul
principal al Forțelor Axei în timpul atacului împotriva URSS. Un plan separat
german pentru cucerirea Moscovei purta numele de cod Operațiunea Wotan.
·
1941: Prin decret-lege privind regimul muncii pe timp de
război, durata muncii în România se prelungeşte de la 56 la 72 ore săptămînal.
·
1944: Revolta din Varsovia a luat sfarsit dupa ce rebelii polonezi s-au
vazut obligati, dupa 63 de zile de lupta, sa se predea fortelor hitleriste.
·
1954: La Conferința de la Londra a miniștrilor de externe, se
decide reînarmareaRepublicii
Federale Germania și
aderarea la NATO.
·
1955: ENIAC (Electronic Numerical Integrator And Computer), primul
calculator american, a fost dezactivat la ora 11.45, dupa ce 12 ani a fost in
uzul armatei americane.
·
1958: Guineea își obține în urma unui referendum independența
de Franța. Primul președinte a statului va fi Sékou
Touré.
·
1980: La Caesars Palace din Las Vegas, Larry
Holmes își apăra titlul
mondial de box la categoria grea, împotriva luiMuhammad Ali într-o victorie prin knockout tehnic
în runda 11.
·
1984: Cei trei cosmonauți sovietici Leonid Denisovich Kizim, Vladimir
Alekseyevich Solovyov și Oleg Jurjewitsch Atkow au revenit după 237 zile
pe Pământ. A fost pînă atunci, una din misiunile cu zilele cele
mai multe petrecute de cosmonauți, la bordul stației spațiale Salyut 7.
·
1992 - A fost infiintata Comisia
Nationala pentru Statistica a Consiliului de Orientare si Coordonare a Activitatii
de Statistica ca organ de specialitate al administratiei publice centrale.
·
1993: Presedintele Rusiei, Boris Eltin, a avertizat, printr-o serie
de scrisori, pe sefii de stat ai Frantei, Germaniei, Statelor Unite ale
Americii si Marii Britanii, ca este impotriva includerii tarilor Europei de Est
in Alianta Nord-Atlantica, propunerea sa avand in vedere ca securitatea din
zona est-europeana sa fie asigurata de NATO, impreuna cu Rusia.
·
1996: Ciclistul american Lance Armstrong a fost diagnosticat cu cancer
testicular, tumoarea extinzandu-se ulterior si la ficat, plamani si creier.
Sportivul a fost operat si a revenit spectaculos in circuitele
internationale.
·
1997 - A fost adoptat de catre
statele membre ale Uniunii Europene, Tratatul de la Amsterdam, care il
completeaza pe cel de la Maastricht; a intrat in vigoare la 01.05.1999.
·
2000: Presedintele Emil Constantinescu a participat la ceremonia semnarii
Acordului de sediu dintre Romania si Centrul Regional al Initiativei de
Cooperare in sud-estul Europei (SECI), desfasurata la sediul SECI de la Palatul
Parlamentului.
·
2006: Charles Carl Roberts intră într-o școală Amish din
orașul Nickel Mines, Pennsylvania și împușcă cinci eleve în cap, rănește alte
cinci (cu vârste cuprinse între 6 și 13 ani) apoi se sinucide.
·
2009: Rio de Janeiro a fost ales oraşul gazdă pentru Jocurile
Olimpice şi Paralimpice de vară din 2016.
Nașteri
·
1452:
Regele Richard al
III-lea al Angliei (d. 1485). Richard
al III-lea (2 octombrie 1452 – 22 august 1485) a fost rege al Angliei, din 1483
până la moartea sa. A fost ultimul rege din Casa de York și înfrângerea lui în
Bătălia de la Bosworth a fost punctul culminant al Războiului celor Două Roze
și sfârșitul dinastiei Plantagenet. După moartea fratelui său regele Eduard al
IV-lea, Richard a domnit ca regent pentru fiul lui Eduard o scurtă perioadă de
timp, cu titlul de Lord Protector apoi și-a închis nepoții (Eduard și Richard)
în Turul Londrei și a fost încoronat la 6 iulie 1483. A murit pe câmpul de
luptă în Bătălia de la Bosworth și rămășițele sale s-au pierdut timp de peste
cinci secole, fiind regăsite la începutul secolului al XXI-lea. În 2012, o
săpătură arheologică a fost realizată în site-ul ocupat odată de Greyfriars,
Leicester. Universitatea din Leicester a confirmat la 4 februarie 2013, că
scheletul găsit în săpătură a aparținut, dincolo de orice îndoială rezonabilă,
regelui Richard al III-lea. Concluzia s-a bazat pe o combinație de probe de la
datarea cu radiocarbon, compararea cu rapoartele contemporane ale aspectul său,
precum și o comparație a ADN-ului mitocondrial cu doi descendenți ai surorii
lui Richard.
·
1847: S-a nascut Paul von
Beneckendorff und von Hindenburg, preşedintele Reichului German
(1925–1934). Militar de carieră şi adept înflăcărat al monarhiei, von
Hindenburg a devenit o figură emblematică datorită victoriilor repurtate în
campaniile primului război mondial şi a fost considerat o personalitate
dominantă a dreptei politice. Ca preşedinte al Reichului, s–a
dovedit incapabil să se opună ascensiunii la putere a lui Hitler
(d.02.08.1934).
·
1847 - S-a nascut memorialistul
Francisc Hossu-Longin (m.12.02.1935).
·
1852: S-a nascut Sir William Ramsay, chimist englez (a
descoperit gazele nobile). (d.1916) Sir William Ramsay (n. 2 octombrie
1852 – d. 23 iulie 1916) chimist britanic, profesor universitar la Bristol și
Londra laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1904, pentru
descoperirea elementelor gazoase inerte din aer. Alături de Lordul Rayleigh a
descoperit, în 1894, un nou element, denumit argon, aparent inert din punct de
vedere chimic; și-au anunțat descoperirea la începutul anului 1895. William
Ramsay a primit Premiul Nobel pentru chimie pe 1904.
·
1853 - S–a nascut compozitorul
Ciprian Porumbescu (opereta „Crai nou”, „Balada”, “Sosirea primaverii”, “Tatal
nostru”) (m.06.06.1883).
·
1869: Mahatma Gandhi,
activist și filosof indian (d. 1948).
S-a nascut la
Porbandar, Gujarat, in vestul Indiei intr-o familie instarita. A studiat
Dreptul in Londra, iar in 1893 a plecat in Africa de Sud ca si consilier
juridic, unde a ramas vreme de 20 de ani luptand pentru independenta
concetatenilor sai. in 1914, a revenit in tara natala si a devenit un adevarat
conducator al luptei de eliberare nationala a Indiei. A fost ales, cinci ani
mai tarziu, lider al partidului Congresul National Indian functie pe care a
ocupat-o pana in 1947. Din aceasta pozitie, Gandhi a promovat principiul politic al “rezistentei
pasive” si a organizat campanii de nesupunere civila impotriva colonistilor
englezi. in urma unei asemenea actiuni de protest, a fost arestat pentru
conspiratie si inchis intre anii 1922-1924. Ulterior a mai fost inchis de
cateva ori, in semn de protest fata de masurile colonistilor britanici el
raspunzand cu lungi perioade de greva a foamei. in 15 august 1947, India a
devenit independenta, insa tot atunci a izbucnit si conflictul dintre hindusi
si musulmanii din Pakistan, care a dus la declansarea unui razboi civil. La
cateva luni, mai exact pe 30 ianuarie 1948, un fanatic hindus l-a asasinat pe
Gandhi in timpul unei ceremonii religioase.
·
1879 - S-a nascut Stevens Wallace,
poet american (“The Necessary Angel”) (m.02.08.1955).
·
1897: S-a nascut actorul român
Miluţă Gheorghiu, cunoscut mai ales prin rolurile în travesti din comediile lui
Vasile Alecsandri; (d. 10 decembrie 1971). Mihail
Miluță Gheorghiu (n. 2 octombrie 1897, Iași — d. 10 decembrie 1971, București),
celebru actor român de teatru (scenă și vodevil), cunoscut, mai ales, prin
rolurile în travesti din comediile lui Vasile Alecsandri (Coana Chirița, Muza
de la Burdujeni).
·
1904 - S-a născut scriitorul britanic Graham
Greene: "La drum cu mătuşă-mea", "Sfârşitul unei iubiri",
"Omul nostru din Havana" (d. 1991). A devenit celebru datorită
atitudinii sale contestatare în plan literar faţă de catolicism (“Pivniţele
Vaticanului”) şi ca autor al unor rafinate romane psihologice (“Un fel de
viaţă”, “Factorul uman”); (d.03.04.1991).
·
1911: S-a născut scriitorul, poetul şi publicistul Miron Radu
Paraschivescu: “Tristele”,
“Laude şi alte poeme”,”Cînticele ţigăneşti”, ”Declaraţia patetică”;
(m. 17 feb. 1971). Miron Radu Paraschivescu (n. 2 octombrie 1911, Zimnicea — d.
17 februarie 1971, București), poet, eseist și publicist român, personalitate a
orașului Vălenii de Munte.
·
1928: S-a nascut George "Spanky" McFarland, vedeta de
film la Hollywood in timpul copilariei.
·
1935: S-a nascut Paul Goma, prozator,
memorialist, dizident anticomunist roman , refugiat politic la Paris din
1977; (n. la Mana/judeţul Orhei, azi în R. Moldova).
·
1939: S-a născut cântăreţul de muzică uşoară Dan Spătaru. Dan
George Spătaru (n. 2 octombrie 1939, Aliman, Constanța – d. 8 septembrie 2004,
București) a fost unul dintre cei mai prolifici cântăreți români de muzică
ușoară. Dan Spataru a fost unul dintre cei mai iubiţi artişti ai României,
cântăreţ, compozitor şi actor; mii de spectatori i-au aplaudat vocea
inconfundabilă şi şlagărele pe care a reuşit să le facă nemuritoare: “Te-aşteaptă un om”, “Tarancuta ,Tarancuta”, “Nu m-am gândit la despărţire”, “Trecea fanfara militară”, “Drumurile noastre” (n. Limanu,
Constanta;d.08.09.2004). În Cuba a bătut recordul la aplauze: 16 minute şi 19
secunde. A decedat in ziua de 8 septembrie 2004.
·
1939 - S-a nascut Jimmy Torres,
chitarist american (String-A-Longs).
·
1939 - S-a nascut Lolly Vegas,
chitarist, vocalist si compozitor american (Redbone).
·
1940: S-a nascut la Bucuresti
marele handbalist roman Gheorghe Gruia, campion mondial în 1964 în Cehoslovacia
şi 1970 în Franţa, medaliat cu bronz la München 1972 şi campion european
cu cu echipa Steaua Bucuresti în 1968. Sportivul de 1,92 inaltime si 91 de kg, care este cel mai
bun handbalist al tuturor timpurilor (distinctie oficiala oferita in 1992 de
catre IHF), a reprezentat la nivel maxim sportiv Clubul Armatei Romane
Steaua Bucuresti si Romania. A fost multiplu campion national de juniori
la aruncarea sulitei si la triplusalt, discipline care i-au dezvoltat
calitatile atletice native, forta exploziva si detenta fabuloasa fiind
castigate la volei, acolo unde a si debutat in prima liga.
·
1941 - S-a nascut Ronald Meagher,
chitarist american (Beau Brummels).
·
1942: S-a nascut prozatorul si teatrologul
Romulus Diaconescu („De veghe pentru invingatori”, „Trebuia sa se nasca
Brancusi”) (m.28.02.2003).
·
1945: S-a nascut Don McLean, solist si compozitor american, a
scris piesa “American Pie”.
·
1948: S-a nascut Donna Karan, designer de moda.
·
1949 - S-a nascut Richard Hell
(Meyers), basist, vocalist si compozitor american.
·
1950 - S-a nascut Michael Rutherford,
basist, vocalist si compozitor britanic (Genesis, Mike & The Mechanics).
·
1951: S-a nascut popularul cantaret britanic Gordon Matthew
Thomas Sumner cunoscut cu numele de scena- Sting; (“An Englishman in New York”). Gordon Matthew Thomas
Sumner, CBE (n. 2 octombrie 1951), cunoscut sub numele de scenă ca Sting, este
un muzician englez din Wallsend, Newcastle-upon-Tyne. Înaintea carierei
remarcabile de artist solo, a fost liderul vocal, principal compozitor și
basist al trupei rock The
Police din anii 1970–1980. Ca muzician solo și ca membru al
trupei The Police, Sting a
vândut peste 105 milioane de înregistrări, și a fost distins cu șaisprezece
premii Grammy
·
1952 - S-a nascut Ish Ledesman,
vocalist si chitarist cubanez (Foxy).
·
1953: S-a nascut Alex Mihai Stoenescu,
scriitor, („Patimile Sfîntului Tomaso D’Aquino”, „Istoria loviturilor de stat
în România”, „Misiunea dominicană”).
·
1955 - S-a nascut Philip Oakey,
vocalist si compozitor britanic (Human League).
·
1961 - S-a nascut Robbie Nevil,
cantaret, chitarist si compozitor american.
·
1967: S-a nascut Frankie Fredericks, atlet namibian.
·
1968: S-a nascut Jana Novotna, jucatoare ceha de tenis.
·
1971 - S-a nascut Tiffany (Tiffany
Renee Darwish), cantareata americana.
Decese
·
534: A murit regele ostrogotilor din Italia,
Athalaric (n. 516). Athalaric (n. 516 – d. 2 octombrie 534) a fost
rege al ostrogoților din Italia din anul 526. Athalaric a fost fiul lui
Eutharic cu regina Amalasuntha. Bunicul său pe linie maternă a fost Theodoric
cel Mare. El a succedat bunicului său în poziția regală din 526.Dat fiind că
Athalaric nu avea la acel moment decât vârsta de 10 ani, regența a fost asumată
de către mama sa, Amalasuntha. Mama sa a căutat să îi asigure lui Athalaric o
educație în tradiția romană, însă nobilii goți au efectuat presiuni asupra
Amalasunthei pentru a le permite să îl crească în conformitate cu obiceiurile
lor. Ca rezultat, Athalaric a căzut în patima beției, fapt care i-a distrus
sănătatea.
829: Imparatul Teophilos (n.813– d. 20 ianuarie 842), ii succede tatalui sau Mihail II Amorianul pe tronul Imperiului Bizantin. Era nepotul imparatului Leon al V-lea Armeanul si a condus Bizantul între anii 829 şi 842. Theophil a fost nevoit să lupte cu arabii musulmani pe două fronturi, atunci cand Sicilia fusese invadată, iar Palermo fusese ocupat de arabi în 831. A întărit zidurile Constantinopolului şi a construit un spital care a functionat până în secolul XV. De asemenea,in Anatolia, bizantinii au pierdut multe cetăţi în favoarea arabilor, în 830, iar războaiele purtate timp indelungat au secat vistieria statului.
829: Imparatul Teophilos (n.813– d. 20 ianuarie 842), ii succede tatalui sau Mihail II Amorianul pe tronul Imperiului Bizantin. Era nepotul imparatului Leon al V-lea Armeanul si a condus Bizantul între anii 829 şi 842. Theophil a fost nevoit să lupte cu arabii musulmani pe două fronturi, atunci cand Sicilia fusese invadată, iar Palermo fusese ocupat de arabi în 831. A întărit zidurile Constantinopolului şi a construit un spital care a functionat până în secolul XV. De asemenea,in Anatolia, bizantinii au pierdut multe cetăţi în favoarea arabilor, în 830, iar războaiele purtate timp indelungat au secat vistieria statului.
·
1264: Papa Urban al IV-lea.
Papa Urban al IV-lea, papă al Romei. De origine
franceză, pe numele laic Jacques Pantaleon, păstorește Sfântul Scaun între
1261-1264.
·
1602:
Boierul Stroe Buzescu, unul dintre marii generali ai lui Mihai Viteazul, moare
în luptele de la Ogretin şi Teiuşani.
·
1709: A
murit hatmanul ucrainean Ivan Mazepa; (n.1639). A fost hatman al
cazacilor zaporojeni din Ucraina în perioada din 1687 si pana la moartea sa. A
incercat o alianta cu regele suedez Charles al XII-lea impotriva imperiului
rus, dar a fost zdrobit la Poltava impreuna cu armata suedeza. S-a
refugiat in Valahia, apoi la Tighina, in Moldova unde a si murit in 1709.
·
1764: William Cavendish, Duce de Devonshire,
politician englez, prim-ministru al Regatului Unit (n. 1720)
·
1803: Samuel Adams, politician american
(n. 1722). Samuel
Adams (n. 16 septembrie/27 septembrie 1722 – d. 2 octombrie 1803), om de stat
american, filozof politic și unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite
ale Americii – foto (În acest portret realizat în jur de 1772, de John
Singleton Copley, Samuel Adams indică Massachusetts Charter, act pe care l-a
văzut ca o constituție care proteja drepturile oamenilor).
·
1875: A decedat Petrache
Poenaru, matematician, inginer si inventator, cel care a inventat “tocul
rezervor” (stilograful), brevetat de guvernul francez la 25.05. 1827. A fost primul care a strâns
date stiintifice despre Tezaurul de la Pietroasa; a publicat primul dictionar
francez-român împreuna cu Aaron Florian si G. Hiel (n. 10.01.1799).
·
1920: Max Bruch, compozitor și dirijor
german, reprezentant al romantismului târziu (n. 1838). Max
Bruch (n. 6 ianuarie 1838, Köln – d. 2 octombrie 1920, Berlin) cunoscut și sub
numele de Max Karl August Bruch, dirijor și compozitor romantic german, autorul
a peste 200 de lucrări, dintre care 3 concerte pentru vioară, primul dintre
acestea devenind o lucrare de referință a repertoriului de vioară.
·
1946: A decedat Ignacy Moscicki, fizician si om politic,
membru de onoare al Academiei Române din 22.06.1937. (n. 1.12.1867). Ignacy
Mościcki (n. 1 decembrie 1867 – d. 2 octombrie 1946), chimist polonez,
politician și Președinte al Republicii Polone (1926–39). El a fost cel mai
longeviv președinte al Poloniei (13 ani). A desfasurat o intensa activitate
politica, în iunie 1926 fiind ales presedinte al Republicii Polone (pâna în
septembrie 1939). Este autorul unei importante inventii: condensatorul
electric, 1904.
·
1968: A încetat din viaţă pictorul francez Marcel Duchamp. A
jucat un rol important în miscarea dadaista si cea suprarealista. O serie
întreaga de curente de la începutul celei de-a doua jumatati a secolului nostru
au exploatat si amplificat ideile dadaiste ale lui Duchamp: de la Pop-Art, la
arta conceptuala, happening, body-art (“Nud coborând o scara”,“Fântâna”); (n.
28.07.1887).
·
1974: A murit Vasili Şuşkin, regizor, actor, scenarist şi
poet ucrainean („Există un asemenea flăcău”, „Oameni ciudaţi”); (n.25.07.1929).
·
1998: Actorul si cantaretul de muzica country Gene Autry s-a stins din viata
la varsta de 91 de ani.
·
2002: Tiberiu Olah, compozitor și muzicolog
român de etnie maghiară (n. 1928).
Tiberiu Olah, în maghiară
Oláh Tibor, (n. 2 ianuarie 1928, Arpad, azi Arpășel – d. 2 octombrie 2002,
Târgu Mureș), compozitor, profesor și muzicolog român de etnie maghiară.
·
2002 - A murit reputatul profesor
american Raymond T. McNally, cel mai mare specialist mondial in Dracula,
autorul celui mai cunoscut studiu despre Dracula (n.1931).
·
2002 - A murit Walter Annenberg, fost
diplomat american, colectionar de arta si patron de presa. Fondator al scolii
de comunicare – care ii poarta numele – din cadrul Universitatii Pennsylvania,
Annenberg, fost membru al Partidului Republican si prieten cu presedintii
Richard Nixon si Ronald Reagan, a fost numit ambasador la Londra in 1969, post
pe care l–a ocupat timp de cinci ani (n.1908).
·
2007: A decedat prințesa Ecaterina a Greciei și Danemarcei,
fiică a regelui Constantin I al Greciei; (n. 1913). Prințesa Ecaterina a
Greciei și Danemarcei (4 mai 1913 – 2 octombrie 2007) a fost al șaselea copil
și a treia fiică a regelui Constantin I al Greciei (1868–1923) și a reginei
Sofia a Prusiei (1870–1932)
Sărbători
·
Sărbători religioase:
-
Calendar crestin
ortodox:
Sfintii Mucenici Ciprian si Iustina, fecioara
Sfintii Mucenici Ciprian si Iustina, fecioara
-
Calendar crestin
greco-catolic:
Sfantul Ciprian si Sfanta Iustina
Sfantul Ciprian si Sfanta Iustina
-
Calendar crestin
romano-catolic:
Sfintii Ingeri Pazitori
Sfintii Ingeri Pazitori
RELIGIE
ORTODOXĂ 2 Octombrie
Sf Sfințit Mc Ciprian; Sf Mc
Iustina fecioara
În această lună, în ziua a doua, pomenirea Sfântului
sfinţitului Mucenic Ciprian vrăjitorul şi a sfintei Iustina fecioara.
Sfântul Sfințit Mucenic Ciprian și Sfânta Muceniță Iustina
fecioara (304) –
Sfântul Sfințit Mucenic Ciprian era de origine din Cartagina (Africa) și mai
era numit și Magul sau Vrăjitorul. În timpul împăratului Deciu (249-251) locuia
în Antiohia (între Siria și Arabia). Părinții lui erau păgâni și oameni
superstițioși. Încă de mic a fost inițiat în tainele păgânismului, iar la
vârsta de 10 ani lua parte la aducerea jertfelor pe Muntele Olimpului (Grecia)
unde se credea a fi și locuința zeilor. De aici a mers în Argos (Grecia), în
Frigia (Asia Mică), în Egipt și Chaldeia unde a învățat științele magiei și
astrologiei, ajungând un cunoscut vrăjitor al timpului său. În același oraș,
Antiohia, se afla și Sfânta Muceniță Iustina, fiica preotului păgân Edesis și a
soției sale Kleonida. Iustina auzind pe diaconul creștin Prailie vorbind despre
Hristos unor oameni, a crezut și s-a alăturat Bisericii lui Hristos, mai pe
urmă și părinții ei, primind în cele din urmă botezul. Un tânăr din Antiohia, Aglaid,
văzând frumusețea Iustinei încerca în orice fel să o ia pe aceasta de soție.
Însă iubirea Iustinei pentru Domnul nostru Iisus Hristos era prea mare ca
Aglaid să reușească să o convingă. Atunci, tânărul Aglaid a cerut ajutorul
vrăjitorului Ciprian care a încercat toate mijloacele prin care ar fi putut-o
ispiti pe Iustina, însă au fost în zadar. Ciprian și-a dat seama de puterea
Crucii Mântuitorului Iisus Hristos și de faptul că s-a înșelat și luând cărțile
vrăjitorești ca să le ardă, s-a dus la Episcopul Antim și căindu-se a fost
botezat de către acesta și ridicat în treapta de diacon, preot și chiar
Episcop. Sfânta Muceniță Iustina a fost ridicată în treapta de diaconiță. Fiind
aduși de către păgâni în fața guvernatorului Evtolmie, sunt supuși supliciilor,
scăpând de fiecare dată nevătămați. Datorită acestui fapt, guvernatorul, îi
trimite în Nicomidia, la împăratul Dioclețian care îi condamnă la moarte prin
sabie, osânda fiind împlinită pe malul râului Galus de lângă Nicomidia.
Acesta
era din Antiohia Siriei în vremea împăratului Deciu (către 250), de bun neam şi
bogat, filozof şi vrăjitor cumplit. Şi a fost câştigat la credinţa cea întru
Hristos de către Iustina fecioara şi creştina, care pe toate demonicele lui
lucrări ca pe o pânză de păianjen le-a sfărâmat, fiind şi ea din Antiohia. Căci
un bărbat oarecare elin, numit Aglaid, de dragostea frumuseţii ei rănindu-se şi
neajungându-şi scopul a venit la Ciprian; iar acesta de trei ori trimiţând
demonii către tânăra, n-a izbutit nimic. Deci după ce a cunoscut că meşteşugul
său este neputincios, s-a botezat şi, arzând vrăjitoreştile sale cărţi, a
crezut în Domnul. Apoi a fost făcut episcop şi pe mulţi povăţuindu-i la
credinţa lui Hristos, a fost prins împreună cu Iustina de către stăpânitorul
Damascului, şi strunjindu-li-se coastele au fost băgaţi în cazan de fier; şi
fiind trimişi la Nicomidia li s-au tăiat capetele. Iar marele Grigorie
Cuvântătorul de Dumnezeu, nu pe altul, ci pe acesta îl numea iubit Fecioarei.
Şi se săvârşeşte soborul lor la locul muceniciei, care se afla de acea parte,
la locaşurile lui Solomon.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne
mântuieşte pe noi. Amin.
ARTE 2 Octombrie
INVITAȚIE LA OPERETĂ 2 Octombrie
Crai nou - Ciprian Porumbescu:
Ciprian Porumbescu - Album integral:
MUZICĂ 2 Octombrie
Josephine
Baker
Best of Joséphine
Baker
Dan
Spătaru
Jimmy Torres, chitarist american
(String-A-Longs)
Lolly Vegas, chitarist, vocalist si compozitor
american (Redbone)
Ronald Meagher, chitarist american (Beau
Brummels)
Don McLean, solist si compozitor american
Richard Hell (Meyers), basist, vocalist si
compozitor american
Michael Rutherford, basist, vocalist si
compozitor britanic (Genesis, Mike & The Mechanics)
Sting
– The Police
The Very Best Of Sting .
Ish Ledesman, vocalist si chitarist cubanez
(Foxy)
Max
Bruch
Moses
Gene Autry
Philip Oakey, vocalist si compozitor britanic
(Human League)
Robbie Nevil, cantaret, chitarist si compozitor
american
Tiberiu
Olah
Tiberiu Olah - Suita
simfonică „Mihai Viteazul":
Tiffany (Tiffany Renee Darwish), cantareata
americana.
Italian Música - Relaxing Music Italian Relax, Sleep, Study, Meditation- Música Italian instrumental
Лучшая Супер Коллекция от Макса Литвинова / Max Litvinov Best Collection Music
The Heritage of Frescobaldi (Andrea Marcon)
Rameau: Pieces de Clavecin en Concerts
POEZIE
2 Octombrie
Alexandru
Colorian
Biografie
Nastere: 18 martie
1896
Deces: 2 octombrie 1971
Descendent dintr-o familie originara din Oltenia, Alexandru Colorian s-a nascut in Bucuresti, la 18 martie 1896.
Licentiat in drept, va profesa avocatura in Bucuresti. In 1913, cu sprijinul lui Eugeniu Sperantia, infiinteaza revista Sarbatoarea eroilor (1913—1914), Ia care scriu Al. Ma-ccdonski, I. Minulescu, E. Sperantia, M. Cruceanu, D. Karnabatt, Dragos Protopopescu etc.
Adevaratul sau debut este insa legat de Viata noua, unde colaboreaza neintrerupt 12 ani. Intre 1924—1928, este redactor literar la ziarul cotidian indreptarea, unde publica sub semnatura, sau sub diverse pseudonime (San. D. Trisian, Al. Oltescu, S. Palos, Vladimir Sandu). Face parte din comitetul de redactie al revistei indreptar (1930/31), infiintata de poetul I. M. Rascu. Cunoscut fi ca editor de opere eminesciene (1940—1943).
OPERE (poezii) :
Simple fantezii pentru toamna, versuri. Buc, 1926 ;
Preludii in zori, poeme, Buc, 1928 ; 1917,
poeme de razboi, urmate de ciclul Basmul mortii. Buc, 1936 ;
Inscriptii pentru Balcic, editie de lux. Buc, 1937 ;
Exil, poeme, cuprinzind si ciclul Inscriptii pentru Balcic, Buc, 1938 ;
Stampe italice, Buc, 1939 ;
Poema eterna (Basmul copilariei. Basmul iubirii, Basmul mortii), Buc, 1941 ;
Poeme alese, 1913—1943, Buc, 1943.
Poeziile sint reproduse dupa cum urmeaza : Sonata, Vom retrai, Exil postum. Drumetul, Apoteoza, Leviathan (Preludii in zori, 1928) ; In memo-riam Ovidiu Densusianu (Exil, 1938) ; Baletul (Poema eterna, 1941).
Deces: 2 octombrie 1971
Descendent dintr-o familie originara din Oltenia, Alexandru Colorian s-a nascut in Bucuresti, la 18 martie 1896.
Licentiat in drept, va profesa avocatura in Bucuresti. In 1913, cu sprijinul lui Eugeniu Sperantia, infiinteaza revista Sarbatoarea eroilor (1913—1914), Ia care scriu Al. Ma-ccdonski, I. Minulescu, E. Sperantia, M. Cruceanu, D. Karnabatt, Dragos Protopopescu etc.
Adevaratul sau debut este insa legat de Viata noua, unde colaboreaza neintrerupt 12 ani. Intre 1924—1928, este redactor literar la ziarul cotidian indreptarea, unde publica sub semnatura, sau sub diverse pseudonime (San. D. Trisian, Al. Oltescu, S. Palos, Vladimir Sandu). Face parte din comitetul de redactie al revistei indreptar (1930/31), infiintata de poetul I. M. Rascu. Cunoscut fi ca editor de opere eminesciene (1940—1943).
OPERE (poezii) :
Simple fantezii pentru toamna, versuri. Buc, 1926 ;
Preludii in zori, poeme, Buc, 1928 ; 1917,
poeme de razboi, urmate de ciclul Basmul mortii. Buc, 1936 ;
Inscriptii pentru Balcic, editie de lux. Buc, 1937 ;
Exil, poeme, cuprinzind si ciclul Inscriptii pentru Balcic, Buc, 1938 ;
Stampe italice, Buc, 1939 ;
Poema eterna (Basmul copilariei. Basmul iubirii, Basmul mortii), Buc, 1941 ;
Poeme alese, 1913—1943, Buc, 1943.
Poeziile sint reproduse dupa cum urmeaza : Sonata, Vom retrai, Exil postum. Drumetul, Apoteoza, Leviathan (Preludii in zori, 1928) ; In memo-riam Ovidiu Densusianu (Exil, 1938) ; Baletul (Poema eterna, 1941).
O, suflete…
O, suflete, priveşte
departe-al tău mormânt –
Mormântul ce zideşte
uitarea şi tăcerea –;
Fii totul azi: lumină,
vieaţă,-avânt şi cânt,
Şi
fii măreţ, puternic, căci nu te-a-nvins durerea.
Să
simt în orice clipă a ta înfiorare,
Dezgustul
de ce-i humă, – din lumile senine
Să
te-ncununi cu-avânturi, puterea creatoare
Dumnezeiască
sevă să îşi reverse-n tine.
Vom
înfrunta vieaţa cu dorul neînvins
Al celor care luptă
să-nvingă sau să moară,
Şi
mistica lumină păstra-va focu-aprins
Când
steaua veşniciei iluzii-n noi coboară...
Nedespărţit tovarăş,
proteiform ca visul,
Drumeţi suntem spre
piscul pe care-i tot etern:
E
numai unul drumul, şi-iluminând abisul
Cad
florile veciei, când flori mulţimi se cern.
Din
volumul „Preludii în zori”, 1928
Interior
Odaia
unde-odată ai plâns şi ai visat
La
glasul reveriei, în seri-năbuşitoare,
Te-ntâmpină
tăcută, în umbră plutitoare,
Cu
dragoste de soră — de parcă n-ai plecat
Spre-oraş
cu-amurguri triste, sub ele Dâmboviţa
Ce
te-ntovărăşeşte cu val verzui, ca viţa...
În
jur, renvie toate, din praf şi din sulfină,
Portretul
şters al mamei, din cadru iar zâmbeşte,
Pe
masă flori uscate, — piticul povesteşte.
În
colţ, de altă lume, când blond copil, în seară,
Întârziai
alene-n pădurea fermecată,
Când
Creangă, Ispirescu, sub candela pătrată
Şi-n
vis urmau şoptirea, în alb pătuţ de ceară.
Pe
rafturi înnegrite, uitatele volume
Se-arată
mustrătoare — dar, oare le-ai uitat
Când
înmiit, în tine, cuvântu-ntraripat,
Cu
zâmbet veşnic tânăr, te-a însoţit în lume?
Pe
masa-ngălbenită, caiete vechi de şcoală
Trăiesc
iar nopţi de trudă, de disperare tristă,
În
ele geme-o umbră, cu faţa în batistă —
În
tine, brusc ivite, sunt gânduri de răscoală,
Când
astăzi, tot mai singur, revezi copilăria,
Cu
ochii blânzi de câine, privindu-te supusă,
Cu
faţa-mbătrânită, zâmbind la vremea dusă,
Venind întârziată
să-nece reveria.
Din volumul „Poema
eternă”, 1941
Dostoievski
Te-ai
aplecat milos ca pe o rană,
Spre cei umili, —
şi-ntreaga suferinţă
A vieţii-ai înfăşat-o
în credinţă, —
Şi-ai sărutat mizeria
umană
Din lumea ca o floare
putrezită
Pe care doar păcatul o
încinge,
Zbătându-se
în resemnare când învinge
Destinul
peste viaţa înnegrită.
Păcatul,
crima, furtul, nebunia
Târâte-s
fără voie-n frenezia
Fiinţei
ce confundă cerul şi infernul, —
Şi
bietul om învins când se prosternă,
Simte-n
sărut iertarea cea eternă
Pe
care-o dă cu milă El, eternul.
Din „Medalioane
lirice (versuri inedite)”, 1956-1963
Miron Radu Paraschivescu
Biografie
Miron Radu Paraschivescu
“Toate lucrurile lumii stau azi în faţa voastră
mute,
cu porţile lor încruntate,
stăpâni le vor fi numai cei ce au să le spună
pe nume
şi-au să le dea rosturile de mult aşteptate”.
(Ars poetica)
mute,
cu porţile lor încruntate,
stăpâni le vor fi numai cei ce au să le spună
pe nume
şi-au să le dea rosturile de mult aşteptate”.
(Ars poetica)
Miron Radu Paraschivescu s-a născut la 2 octombrie 1911, la Zimnicea şi moare la 17
februarie 1971, Bucureşti. Este fiul Paulinei Paraschivescu (născută Scorţeanu)
şi al lui Romulus Paraschivescu, învăţători. Urmează şcoala primară la Vălenii
de Munte, liceul la „Sf. Petru şi Pavel” din Ploieşti şi face studii de arte
plastice la Cluj şi la Bucureşti, aici devenind apoi student la Facultatea de
Litere şi Filosofie.
Debutează în 1929, cu poezia “Iubire”, semnată Emil Soare, la „Povestea”, „foaie de expoziţie literară în
versuri” din Predeal-Sărari. Îşi continuă activitatea publicistică la „Gazeta învăţătorilor prahoveni” din Ploieşti
(1930). Ulterior colaborează la numeroase publicaţii, majoritatea de stânga,
fiind şi secretar de redacţie la „Era nouă” (1936),
redactor la ziarul „Timpul” (1936-1938), unde
conduce pagina de literatură şi artă, semnând cu pseudonimul Paul
Scorţeanu (numele bunicului matern). În 1939 este numit şef al
Biroului Presei, la Cluj. Redactează „Gazeta statului”
(cu Ion Vinţe) şi face parte din grupul care animă revista clujeană „Ţara nouă” (1939-1940), de orientare democratică
radicală.
Reîntors la Bucureşti, la „Timpul” (1940-1943), reia conducerea paginii
culturale şi trece în aceeaşi calitate la „Ecoul” (1943-1944),
cotidian condus de Mircea Grigorescu. După război lucrează la „Scânteia” şi la „România liberă” (1944-1946),
e redactor-şef la „Revista literară” (1947),
ulterior la „Almanahul literar” din Cluj (1949-1952), după
care se retrage din presă până la mijlocul anilor ’60. Acum iniţiază, cu o
pasiune irepresibilă, „Povestea vorbii”, supliment al
revistei „Ramuri” (1966-1969).
Animator literar de vocaţie, şi-a dedicat o
parte însemnată a activităţii descoperirii de noi talente. Locuieşte o vreme la Braşov, apoi la Bucureşti, pentru a se
izola, în cele din urmă, la Vălenii de Munte, unde va fi şi înmormântat.
“Desigur că un demon sălăşluieşte-n mine
Pătrunzându-mi gândul ca un ac.
Îmi spune că e rău tot ce-am crezut că-i bine
Şi-mi pune întrebări la care tac;
Sădeşte-n suflet, ca într-o grădină,
Răsadul îndoielii, din truda fără glas,
La fel ca şi o umbră ce creşte din lumină,
La fel cu vlaga nouă ascunsă în popas.
Adesea, piscul negru în furtună,
Îmi pare strălucind pe zări senine
Şi-njurătura-mi pare vorbă bună.
Desigur că un demon sălăşluieşte-n mine. ”
(Prefaţă)
Pătrunzându-mi gândul ca un ac.
Îmi spune că e rău tot ce-am crezut că-i bine
Şi-mi pune întrebări la care tac;
Sădeşte-n suflet, ca într-o grădină,
Răsadul îndoielii, din truda fără glas,
La fel ca şi o umbră ce creşte din lumină,
La fel cu vlaga nouă ascunsă în popas.
Adesea, piscul negru în furtună,
Îmi pare strălucind pe zări senine
Şi-njurătura-mi pare vorbă bună.
Desigur că un demon sălăşluieşte-n mine. ”
(Prefaţă)
Miron Radu Paraschivescu desfăşoară o susţinută
activitate redacţională la mai multe reviste interbelice de stânga, inclusiv la
cele ilegale, îndrumate de PCR: Cuvântul liber, Facla,
Meridian, Societatea de mâine, Azi, Lumea românească, Reporter (Poezia, I, 159)etc.;
criticul/istoricul literar Eugen Simion ne mai încredinţează că Miron Radu
Paraschivescu: „a debutat în cercurile de avangardă şi a susţinut în
articole agresive radicalizarea liricii româneşti”.
După un debut de „mare succes“, în 1941, cu
Cântice ţigăneşti (cu mai multe ediţii „adăugite“
în 1957, 1958, 1972 etc.), Miron Radu Paraschivescu mai publică şi alte
remarcabile volume de versuri.
“Când vreau să prind în fiece cuvânt
Tot ce-i frumos şi spornic pe pământ,
Cum aş putea uita să spun vreodată
De lirica şi rumena tomată?
Tot ce-i frumos şi spornic pe pământ,
Cum aş putea uita să spun vreodată
De lirica şi rumena tomată?
Mai mândre ca aceste pătlăgele
N-au nici curcanii-n salba lor mărgele;
Cireaşa doar, sau strugurii, sub soare
Pot cuteza cu ea să se măsoare”.
(Laudă tomatei)
N-au nici curcanii-n salba lor mărgele;
Cireaşa doar, sau strugurii, sub soare
Pot cuteza cu ea să se măsoare”.
(Laudă tomatei)
Conştiinţa lirică deschisă , e un declarat
patetism, dar şi poet în descendenta lui Anton Pann, evocând, în “Cântece ţigăneşti”, “raiul beteag” al unei
umanităţi fruste şi pitoreşti, Miron Radu Paraschivescu dovedeşte
disponibilităţi remarcabile şi în domeniul meditaţiei filozofice. Fără ca
starea de accentuată intelectualitate să altereze cumva fiorul liric, o mare
parte din poeziile volumului “Laude”, dezvoltat
ulterior în “Laude şi alte poeme”, sunt
expresii ale uimirii în faţa naturii. Peste sufletul inocent al poetului se
arcuieşte însă prudent cumpăna înţelepciunii, în aşa fel încât tainele sunt
integrate într-o ordine superioară, în care micul şi marele cosmos se
armonizează şi îşi corespund.
Contemplaţia se transformă în laudă, pentru că fiecare element care ne înfioară cu misterul lui e o dovadă a perfectului echilibru din Univers. Pământul, apa şi anotimpurile, mărul, bobul de grâu, pâinea , floarea sau tomata devin surse de inspiraţie în măsura în care sunt modele ale decantării unei energii infinite. Tendinţa de a îmbogăţi cu dimensiuni cosmice obiectele naturale cunoaşte una dintre cele mai frumoase realizări lirice în “Laudă tomatei”, odă convertită treptat în meditaţie.
“Cine ar fi pătruns ca neofit în lumea literarã bucureşteană din anii ‘60 ai secolului trecut, ar fi întâlnit, de bună seamă, un bărbat de înălţime mijlocie, cu faţa oacheşă, gesturi neliniştite şi privire pãtrunzãtoare, înveştmântat de obicei cu eleganţã de boier scãpãtat însã cultivând o conduitã populistã şi grandilocventã ce îi dãdea un fel de fascinaţie şi crease un fel de mitologie. Acest personaj neobişnuit, locuind, precum Nicolae Iorga, la Vălenii de Munte şi primind ceremonios şi confratern pe oricare începãtor (aşa cum procedase odinioarã şi Alexandru Vlahuţã), era Miron Radu Paraschivescu, autor al “Cânticelor ţigãneşti “ şi, o vreme, animator al unei publicaţii de poezie, intitulatã, cu o formulã antopannescã, “Povestea vorbei”. Omul avea, într-adevãr, geniu în raporturile cu debutanţii şi este înafarã de orice îndoialã cã Miron Radu Paraschivescu a rãmas şi astãzi chiar, pentru nu puţini, un obiect de adoraţie şi un izvor de legende în felul celor ce „beatificã“, o generaţie mai încoace, pe Nichita Stãnescu” – scria Artur Silvestri în, Radiografia spiritului creol – Cazul Miron Radu Paraschivescu.
Contemplaţia se transformă în laudă, pentru că fiecare element care ne înfioară cu misterul lui e o dovadă a perfectului echilibru din Univers. Pământul, apa şi anotimpurile, mărul, bobul de grâu, pâinea , floarea sau tomata devin surse de inspiraţie în măsura în care sunt modele ale decantării unei energii infinite. Tendinţa de a îmbogăţi cu dimensiuni cosmice obiectele naturale cunoaşte una dintre cele mai frumoase realizări lirice în “Laudă tomatei”, odă convertită treptat în meditaţie.
“Cine ar fi pătruns ca neofit în lumea literarã bucureşteană din anii ‘60 ai secolului trecut, ar fi întâlnit, de bună seamă, un bărbat de înălţime mijlocie, cu faţa oacheşă, gesturi neliniştite şi privire pãtrunzãtoare, înveştmântat de obicei cu eleganţã de boier scãpãtat însã cultivând o conduitã populistã şi grandilocventã ce îi dãdea un fel de fascinaţie şi crease un fel de mitologie. Acest personaj neobişnuit, locuind, precum Nicolae Iorga, la Vălenii de Munte şi primind ceremonios şi confratern pe oricare începãtor (aşa cum procedase odinioarã şi Alexandru Vlahuţã), era Miron Radu Paraschivescu, autor al “Cânticelor ţigãneşti “ şi, o vreme, animator al unei publicaţii de poezie, intitulatã, cu o formulã antopannescã, “Povestea vorbei”. Omul avea, într-adevãr, geniu în raporturile cu debutanţii şi este înafarã de orice îndoialã cã Miron Radu Paraschivescu a rãmas şi astãzi chiar, pentru nu puţini, un obiect de adoraţie şi un izvor de legende în felul celor ce „beatificã“, o generaţie mai încoace, pe Nichita Stãnescu” – scria Artur Silvestri în, Radiografia spiritului creol – Cazul Miron Radu Paraschivescu.
«Expresionista ameninţare surdă, de obârşie
proletariană, şi-a găsit în Miron Radu Paraschivescu un interpret nu fără
însuşiri : ” Numai o tristeţe tăcută rămâne spânzurată în aer/ ca un cuvânt
încă nerostit,/ ca o durere tainuită,/ o tristeţe tăcutaă şi ameninţătoare,/ ca
un abur uşor, prevestitor de ploaie./ nici un om nu trece prin primăvara asta,/
nu se înfrăţeşte cu ea/ Toţi oamenii s-au închis în ateliere/ şi când ies la
prânz, galbeni, încruntaţi şi tăcuţi,/ trec prin aerul luminos/ ca o
tristeţe,ca o ameninţare.” »(Primăvară dulce)
“Acum, pe-ntregul câmp n-ai să citeşti
Decât cuneiforme păsăreşti,
Dar spre-a fi scrise, trebuia sa vină
Din cer transport de linişti şi lumină.
Din cer transport de linişti şi lumină.
Atâta alb, atâta dăruire,
Ca un ecou din nemărginire,
Ca un ecou din nemărginire,
Atâta alb, tot alb jur imprejur,
Din celor vii şi mai exact contur.”
(Zăpezi)
Din celor vii şi mai exact contur.”
(Zăpezi)
Proza cu caracter reportericesc - “Bâlci la Râureni” (1964), “Drumuri şi răspântii”
(1967) - ca şi încercările de teatru – “Asta-i ciudat?”, “În marginea vieţii”, “Irezistibilul Bolivar”,
“Hamletul meu” (publicat postum) - sunt de un interes minor. În
schimb, avea o înclinaţie specială pentru traduceri şi a dat versiuni româneşti
remarcabile din San Juan de la Cruz, Charles Peguy, Max Elskamp, Louis Aragon,
Rainer Maria Rilke, Stefan George, A.S. Puşkin, N.A. Nekrasov, Federico Garcia
Lorca etc. Pentru transpunerea poemului “Pan Tadeusz” de
Adam Mickiewicz (1956) i s-a acordat Premiul „G. Coşbuc” al Academiei Române.
Cunoscut îndeobşte în critica literară drept
poetul cel mai plin de surprize, un boem subţire printre cărţi şi un
intelectual de rasă în viaţă, Paraschivescu apare astăzi ca o structură
omogenă, în ciuda diversităţii derutante a stilurilor exersate. În universul
său liric el este în esenţă un frondeur mereu egal cu sine, apropiat când de
Walt Whitman, când de Ion Barbu, când de Giuseppe Ungaretti, de Garcia Lorca
sau de cântecul lăutăresc. Debutează editorial târziu, iar “Cântice ţigăneşti” lasă în urmă, risipită în presa
vremii, o bogată activitate poetică de altă factură. Abia primele două volume
din seria “Scrieri” (I-IV, 1969-1975), când, practic,
destinul său poetic era încheiat, oferă imaginea clară a evoluţiei.
“Pe aceeaşi ulicioară
Bate luna în fereşti…
Mihai Eminescu
Bate luna în fereşti…
Mihai Eminescu
De câte ori pe înserat
În târgul mic te-am aşteptat,
Când tremurând că n-o să vii
Umblam pe străzile pustii?…
În târgul mic te-am aşteptat,
Când tremurând că n-o să vii
Umblam pe străzile pustii?…
Se însera – şi-n câte-o poartă
Pica domol o floare moartă
Ce risipea un stins parfum
De liliac sau de salcâm.
Pica domol o floare moartă
Ce risipea un stins parfum
De liliac sau de salcâm.
Prin case albe, cu zorele,
Clipea o lampă sub perdele
Şi răsuna un vechi pian
Prin vălul serii, sub castan.
Clipea o lampă sub perdele
Şi răsuna un vechi pian
Prin vălul serii, sub castan.
O ceaţă cobora uşor,
Simţeam în suflet un fior,
Iar lampagiu-n cap de uliţi
Prindea o stea în vârf de suliţi
Simţeam în suflet un fior,
Iar lampagiu-n cap de uliţi
Prindea o stea în vârf de suliţi
Şi se pierdea cu pasul rar
Prin pâcla serii, pe trotuar,
Când eu pândeam ca şi-alte dăţi
Pe-acelaşi drum să te arăţi.
Prin pâcla serii, pe trotuar,
Când eu pândeam ca şi-alte dăţi
Pe-acelaşi drum să te arăţi.
Treceam, pe gânduri, fără zor,
Plângea un greier prin mohor,
Şi peste pomi domol cădea
A nopţii tainică perdea.
Plângea un greier prin mohor,
Şi peste pomi domol cădea
A nopţii tainică perdea.
Când te iveai într-un târziu
Prin târgul ce dormea pustiu,
Părea că pomii toţi sunt plini
De flori, de cântec şi lumini.”
(Romanţă)
Prin târgul ce dormea pustiu,
Părea că pomii toţi sunt plini
De flori, de cântec şi lumini.”
(Romanţă)
Jurnalul lui Miron Radu Paraschivescu explică, în bună măsură, mişcările
revistelor, partizanatele, interesele care organizează relaţiile dintre agenţii
cîmpului literar din perioada 23 august 1944-30 decembrie 1947, printr-un caz
individual, dar reprezentativ: acela al intelectualului comunist din
convingere, care se înrolează în avangarda noilor timpuri, pentru ca, treptat,
să se dezică de crezul său, pe măsură ce practica noilor idei politice îi
răpeşte literaturii libertatea de creaţie.
Cazul lui Miron Radu Paraschivescu este unul aparte, atît prin istoria sa
personală (părăsit de tată de mic şi crescut doar de mamă), care îl marchează
esenţial şi definitiv, cît şi prin boala nevrotică de care suferă şi din cauza
căreia va sta internat timp de cinci luni în clinica neurologică din Cluj, în
anul 1947. Jurnalul său este un jurnal de eternă criză, dar şi un jurnal de
creaţie, transformat, pe parcurs, în acea operă unică la care Miron Radu
Paraschivescu visa de multă vreme, dar pe care o căutase în genuri ce nu i se
potriveau: mai întîi poezia, apoi teatrul, în cele din urmă romanul. Veşnic
neliniştit, măcinat de tulburări psihice, chinuit de absenţa imaginii paterne
în formarea existenţei sale şi de prezenţa resimţită opresiv a imaginii
materne, Miron Radu Paraschivescu face din jurnal terapie psihanalitică, pe
care o aplică atît propriului său destin, cît şi evenimentelor istoriei. Grila
prin care citeşte istoria este, de fapt, grila psihanalitică prin care se
citeşte pe sine.
”De-ncerc pe sub rugina atâtor ani să caut
Parfumul şi lumina ce-a strălucit în ei,
Aş regăsi fierbinte cuvântul să te laud,
Ca flacăra ce doarme sub spuză şi scântei.
Parfumul şi lumina ce-a strălucit în ei,
Aş regăsi fierbinte cuvântul să te laud,
Ca flacăra ce doarme sub spuză şi scântei.
Precum mireasma florii pierită de demult
Preschimbă-n adiere fragilele-i culori
Şi-n nevăzuta strună a vântului ascult
Ţipându-şi tânguirea echere de cocori,
Preschimbă-n adiere fragilele-i culori
Şi-n nevăzuta strună a vântului ascult
Ţipându-şi tânguirea echere de cocori,
Acum, când cu amurgul cobor lângă pământ,
Iubirea ce mi-ai dat-o mai strâns de el mă leagă,
Cum, despuiată-n toamnă de-al ei stufos veşmânt,
Statuia verii creşte pe zariştea întreagă.”
(Suvenir)
Iubirea ce mi-ai dat-o mai strâns de el mă leagă,
Cum, despuiată-n toamnă de-al ei stufos veşmânt,
Statuia verii creşte pe zariştea întreagă.”
(Suvenir)
Când rosteşti numele poetului, gândul îţi zboară la originea lui .
Călător din fire, vine dinspre Vălenii de Munte, judeţul Prahova, întâmpinat de
istoria ce domină acest loc mirific . Pe malul râului Teleajen, unul dintre
locurile îndrăgite ale poetului, încă vibrează emoţia şi amintirea lui Miron
Radu Paraschivescu . Dragostea şi devotamentul lui faţă de locul natal,
admiraţia faţă de frumuseţile naturii, o dată cu trecerea timpului, oricine
poate auzi în adierea vântului poeziile lui exprimate cu o gingăşie aparte a
unor gânduri sensibile şi curate. Sufletul lui împrejmuieşte Vălenii de Munte
cu toată gama sentimentelor lui exprimate-n creaţiile sale .
“Poate că-ntr-o zi am să mă-ntreb
Singur ca Hamlet
Sau ca Filip în Escorial
Privindu-se-n nesfârşite oglinzi:
Cine e cu mine
Să mă ajute şi mai continue?
Singur ca Hamlet
Sau ca Filip în Escorial
Privindu-se-n nesfârşite oglinzi:
Cine e cu mine
Să mă ajute şi mai continue?
Şi-atunci veţi apărea
Desculţe şi mute
Voi
Săracelor versuri
Răsuflet al meu
Gâfâit
Lacrimi
Şi strigăt
Desculţe şi mute
Voi
Săracelor versuri
Răsuflet al meu
Gâfâit
Lacrimi
Şi strigăt
Ca nişte copii înfiaţi
Culese de pe buzele lumii
Şi replămădite
Una cu mine
Copii ai mei
Aproape legitimi
Fiindcă-nvestite
Cu numele meu.”
(Copii)
Culese de pe buzele lumii
Şi replămădite
Una cu mine
Copii ai mei
Aproape legitimi
Fiindcă-nvestite
Cu numele meu.”
(Copii)
Opera
* Oameni şi aşezări din Ţara Moţilor şi a Basarabilor
* Cântice ţigăneşti
* Pâine, pământ şi ţărani
* Cântare României
* Laude, Bucureşti
* Laude şi alte poeme
* Declaraţia patetică
* Poezii , 1961;
* Declaraţia patetică. Cântice ţigăneşti. Laude şi alte poeme , 1963;
* Bâlci la Râureni, Bucureşti, 1964;
* Versul liber, Bucureşti, 1965;
* Drumuri şi răspântii, Bucureşti, 1967;
* Tristele, Bucureşti, 1968;
* Scrieri, vol. I-II, Bucureşti, 1969, vol. III-IV, ediţie îngrijită de George Zarafu, Bucureşti, 1974-1975;
* Poeme, Bucureşti, 1971;
* Ultimele, prefaţă de Marin Preda, Bucureşti, 1971;
* Poezii, ediţie îngrijită şi postfaţă de Ioan Adam, Bucureşti, 1973;
* Amintiri, Bucureşti, 1975;
* Journal d’un heretique, traducere de Claude Jaillet, prefaţă de Virgil Ierunca, Paris, 1976; ediţia (Jurnalul unui cobai. 1940-1954), ediţie îngrijită de Maria Cordoneanu, prefaţă de Vasile Igna, Cluj Napoca, 1994;
* Povestind copiilor, Bucureşti, 1990;
* Poeme, ediţie îngrijită şi prefaţă de Ilie Constantin, Iaşi, 2000.
* Cântice ţigăneşti
* Pâine, pământ şi ţărani
* Cântare României
* Laude, Bucureşti
* Laude şi alte poeme
* Declaraţia patetică
* Poezii , 1961;
* Declaraţia patetică. Cântice ţigăneşti. Laude şi alte poeme , 1963;
* Bâlci la Râureni, Bucureşti, 1964;
* Versul liber, Bucureşti, 1965;
* Drumuri şi răspântii, Bucureşti, 1967;
* Tristele, Bucureşti, 1968;
* Scrieri, vol. I-II, Bucureşti, 1969, vol. III-IV, ediţie îngrijită de George Zarafu, Bucureşti, 1974-1975;
* Poeme, Bucureşti, 1971;
* Ultimele, prefaţă de Marin Preda, Bucureşti, 1971;
* Poezii, ediţie îngrijită şi postfaţă de Ioan Adam, Bucureşti, 1973;
* Amintiri, Bucureşti, 1975;
* Journal d’un heretique, traducere de Claude Jaillet, prefaţă de Virgil Ierunca, Paris, 1976; ediţia (Jurnalul unui cobai. 1940-1954), ediţie îngrijită de Maria Cordoneanu, prefaţă de Vasile Igna, Cluj Napoca, 1994;
* Povestind copiilor, Bucureşti, 1990;
* Poeme, ediţie îngrijită şi prefaţă de Ilie Constantin, Iaşi, 2000.
Traduceri
* Marie-Arme Desmarest, Torente, Bucureşti, 1943;
* Konstantin Simonov, Apărarea Moscovei, Bucureşti, 1944;
* Nikolai Tihonov, Istorisiri din Leningrad, Bucureşti, 1944;
* Mihail Şolohov, Şcoala urii, Bucureşti, 1944;
* Jean Richard Bloch, Toulon, Bucureşti, 1945;
* A.S. Puşkin, Basme…, cu ilustraţii de Th. Kiriacoff-Suruceanu, Bucureşti, 1945, Ruslan şi Ludmila, Bucureşti, 1951;
* Tălmăciri după opt poeţi europeni, cu portrete de Mircea Alitanti, Bucureşti, 1946;
* Claude Roy, Parisul răsculat, Bucureşti, 1946;
* Maxim Gorki, Univesităţile mele, Bucureşti, 1948;
* N.A. Nekrasov, Poeme alese, Bucureşti, 1953, Gerul, moşu cu nasu roşu, Bucureşti, 1955, Opere alese, I-III, Bucureşti, 1955-1959, Femeile ruse. Decembristele, Bucureşti, 1956;
* Adam Mickiewicz, Pan Tadeusz sau Ultima încălcare de pământ în Lituania, prefaţă de Olga Zaicik, Bucureşti, 1956, Poezii, Bucureşti, 1957 (în colaborare cu Vlaicu Bârna şi Virgil Teodorescu), Poezii, Bucureşti 1959;
* Juliusz Slowacki, Ceasul meditării, cu ilustraţii de Mihu Vulcănescu, Bucureşti, 1962;
* Giuseppe Ungaretti, Poezii, Bucureşti, 1963 (în colaborare cu Alexandru Balaci);
* Andre Malraux, Calea regală, Bucureşti, 1971.
* Konstantin Simonov, Apărarea Moscovei, Bucureşti, 1944;
* Nikolai Tihonov, Istorisiri din Leningrad, Bucureşti, 1944;
* Mihail Şolohov, Şcoala urii, Bucureşti, 1944;
* Jean Richard Bloch, Toulon, Bucureşti, 1945;
* A.S. Puşkin, Basme…, cu ilustraţii de Th. Kiriacoff-Suruceanu, Bucureşti, 1945, Ruslan şi Ludmila, Bucureşti, 1951;
* Tălmăciri după opt poeţi europeni, cu portrete de Mircea Alitanti, Bucureşti, 1946;
* Claude Roy, Parisul răsculat, Bucureşti, 1946;
* Maxim Gorki, Univesităţile mele, Bucureşti, 1948;
* N.A. Nekrasov, Poeme alese, Bucureşti, 1953, Gerul, moşu cu nasu roşu, Bucureşti, 1955, Opere alese, I-III, Bucureşti, 1955-1959, Femeile ruse. Decembristele, Bucureşti, 1956;
* Adam Mickiewicz, Pan Tadeusz sau Ultima încălcare de pământ în Lituania, prefaţă de Olga Zaicik, Bucureşti, 1956, Poezii, Bucureşti, 1957 (în colaborare cu Vlaicu Bârna şi Virgil Teodorescu), Poezii, Bucureşti 1959;
* Juliusz Slowacki, Ceasul meditării, cu ilustraţii de Mihu Vulcănescu, Bucureşti, 1962;
* Giuseppe Ungaretti, Poezii, Bucureşti, 1963 (în colaborare cu Alexandru Balaci);
* Andre Malraux, Calea regală, Bucureşti, 1971.
BLESTEM DE DRAGOSTE
Când ţi-o fi lumea mai dragă,
să-ţi pice dreapta beteagă
şi s-ajungi, la cap de pod,
cerşetor, slut şi nărod.
Din puterea ta a plină,
suptă de vreo curviştină,
să rămâi sfrijit ca paiul,
urle-ţi versul ca buhaiul,
limba să ţi se-mpletească,
să vorbeşti pe păsărească,
să te topeşti de-a-n picioare,
galbin, ca o lumânare!
Să nu fie boală rea,
care-n tine sa nu dea!
Ardite-ar focul, mangalul,
să fii scopit ca muscalul!
Cânte-ţi popa din Scriptură,
să-ţi văz dafinul pe gură!
Crai parsiv, din ţigănie,
că m-ai omorât de vie,
când m-ai luat din casa fată,
crudă şi nevinovată,
şi m-ai spintecat în două
sub cerul cu lună nouă.
Şi-n loc să mă iei mireasă,
m-ai lasat să zac borţoasă
şi te-ai dus, duce-te-ar apa,
unde şi-a dus mutul iapa!
Dar de-o fi şi-o fi să vii,
iar în braţe să mă ţâi,
să-mi săruţi ţâţa şi gura
şi să-mi stingi din sân arsura,
Vedea-te-aş tot cum te ştiu:
’nalt, balan şi cilibiu,
cu ochi arzători ca focul;
Aduce-mi-te-ar ghiocul!
să-ţi pice dreapta beteagă
şi s-ajungi, la cap de pod,
cerşetor, slut şi nărod.
Din puterea ta a plină,
suptă de vreo curviştină,
să rămâi sfrijit ca paiul,
urle-ţi versul ca buhaiul,
limba să ţi se-mpletească,
să vorbeşti pe păsărească,
să te topeşti de-a-n picioare,
galbin, ca o lumânare!
Să nu fie boală rea,
care-n tine sa nu dea!
Ardite-ar focul, mangalul,
să fii scopit ca muscalul!
Cânte-ţi popa din Scriptură,
să-ţi văz dafinul pe gură!
Crai parsiv, din ţigănie,
că m-ai omorât de vie,
când m-ai luat din casa fată,
crudă şi nevinovată,
şi m-ai spintecat în două
sub cerul cu lună nouă.
Şi-n loc să mă iei mireasă,
m-ai lasat să zac borţoasă
şi te-ai dus, duce-te-ar apa,
unde şi-a dus mutul iapa!
Dar de-o fi şi-o fi să vii,
iar în braţe să mă ţâi,
să-mi săruţi ţâţa şi gura
şi să-mi stingi din sân arsura,
Vedea-te-aş tot cum te ştiu:
’nalt, balan şi cilibiu,
cu ochi arzători ca focul;
Aduce-mi-te-ar ghiocul!
NEVASTA NECREDINCIOASĂ
Credeam
că e fată mare,
când am dus-o pe cărare;
da’ şi eu – ce minte proastă! –
n-am bunghit că e nevastă.
O fi fost ea ca zambila,
dar mersei mai mult cu sila.
Şi pe urmă n-aş mai spune…
Era noaptea de tăciune,
felinarele s-au stins,
licuricii s-au aprins.
Într-un colţ, când făcea fâţe,
îi scap mâna pe la ţâţe,
şi treceau prin ea fiori
ca miresmele prin flori.
Poci să nu pici în ispită,
mândră cum era gătită?!
Că rochia îi strălucea
de să bagi briceagu-n ea.
Era noaptea de tăciune,
pomii-nalţi, din altă lume,
şi se-auzea prin vâlcele
cum urlă câinii la stele,
Trecurăm şi peste iaz,
am mai sărit un pârleaz
şi-am culcat-o-ntr-o grădină,
lâng-un pom, la rădăcină.
Mi-am scos de la gât cravata,
şi-a lepădat rochia, fata.
Scot cuţitul din curea,
ea, cămaşa cu dantea.
Nici crinul, pe ochii mei!
n-are piele ca a ei;
nici un diamant de-ar fi,
ca ea tot n-ar străluci.
Şoldurile ei, prin deşte
îmi scăpau, să zici că-i peşte;
şolduri mici, de fată mare,
când de foc, când de răcoare.
De când mama m-a făcut,
aşa drum n-am mai bătut;
călăream pe luna plină,
trupul ei de ciută lină.
D-apoi cum m-a dezmierdat,
poci să spui, când eşti bărbat?
că doară n-oi fi candriu
nicio taină să nu ţiu!
Iubită şi sărutată,
plină de ţărână toată,
am purtat-o binişor,
pân-acasă, sub pridvor.
Dimineaţa, pe răcoare,
avea-n ochi mărgăritare.
Eu, ca un ţigan ce sunt,
am obraz şi am cuvânt
Dar pe cinste i-am făcut
o cutie de cusut;
şi dintr-ale mai frumoase:
galbină, şi de mătase.
Da’ nu m-am îndrăgostit,
numai unde m-a minţit:
muiere de om cu stare,
zicea că e fată mare
când am dus-o pe cărare.
când am dus-o pe cărare;
da’ şi eu – ce minte proastă! –
n-am bunghit că e nevastă.
O fi fost ea ca zambila,
dar mersei mai mult cu sila.
Şi pe urmă n-aş mai spune…
Era noaptea de tăciune,
felinarele s-au stins,
licuricii s-au aprins.
Într-un colţ, când făcea fâţe,
îi scap mâna pe la ţâţe,
şi treceau prin ea fiori
ca miresmele prin flori.
Poci să nu pici în ispită,
mândră cum era gătită?!
Că rochia îi strălucea
de să bagi briceagu-n ea.
Era noaptea de tăciune,
pomii-nalţi, din altă lume,
şi se-auzea prin vâlcele
cum urlă câinii la stele,
Trecurăm şi peste iaz,
am mai sărit un pârleaz
şi-am culcat-o-ntr-o grădină,
lâng-un pom, la rădăcină.
Mi-am scos de la gât cravata,
şi-a lepădat rochia, fata.
Scot cuţitul din curea,
ea, cămaşa cu dantea.
Nici crinul, pe ochii mei!
n-are piele ca a ei;
nici un diamant de-ar fi,
ca ea tot n-ar străluci.
Şoldurile ei, prin deşte
îmi scăpau, să zici că-i peşte;
şolduri mici, de fată mare,
când de foc, când de răcoare.
De când mama m-a făcut,
aşa drum n-am mai bătut;
călăream pe luna plină,
trupul ei de ciută lină.
D-apoi cum m-a dezmierdat,
poci să spui, când eşti bărbat?
că doară n-oi fi candriu
nicio taină să nu ţiu!
Iubită şi sărutată,
plină de ţărână toată,
am purtat-o binişor,
pân-acasă, sub pridvor.
Dimineaţa, pe răcoare,
avea-n ochi mărgăritare.
Eu, ca un ţigan ce sunt,
am obraz şi am cuvânt
Dar pe cinste i-am făcut
o cutie de cusut;
şi dintr-ale mai frumoase:
galbină, şi de mătase.
Da’ nu m-am îndrăgostit,
numai unde m-a minţit:
muiere de om cu stare,
zicea că e fată mare
când am dus-o pe cărare.
Toamna
din
Laude și alte poeme
Grădina e-acum o cireadă
Lăuză, cu uger pline:
Dogorile n-au să-i mai cadă
În creștet: nici, roiuri, albine.
Își umple cu dulci fructe poala
O fată, sub crăngile joase
Prin care, o clipă, beteala
Fugarelor plete jucase.
Astfel încărcată, își este
Ei însăși materna icoană,
Dar tânărul piept dă de veste.
Că toamna ei încă-i departe
Iar rodul grădinii emană
Doar taina de care-o desparte
Grădina e-acum o cireadă
Lăuză, cu uger pline:
Dogorile n-au să-i mai cadă
În creștet: nici, roiuri, albine.
Își umple cu dulci fructe poala
O fată, sub crăngile joase
Prin care, o clipă, beteala
Fugarelor plete jucase.
Astfel încărcată, își este
Ei însăși materna icoană,
Dar tânărul piept dă de veste.
Că toamna ei încă-i departe
Iar rodul grădinii emană
Doar taina de care-o desparte
Mihai Eminescu - Poezii
TEATRU/FILM
2 Octombrie
Cu
Miluţă Gheorghiu
Biografie
Miluţă Gheorghiu
Mihail Miluță Gheorghiu (n. 2 octombrie 1897, Iași — d. 10 decembrie1971, București) a fost un celebru actor român de
teatru (scenă și vodevil), cunoscut, mai ales, prin rolurile în travesti din
comediile lui Vasile Alecsandri (Coana
Chirița, Muza de la Burdujeni).
Este înmormântat în Cimitirul
Eternitatea din Iași. Pe placa sa funerară a cerut să i se graveze
următorul catren:
Așa e lumea, o comedie
Iar noi artiștii care-o jucăm
N-avem dorința alta mai vie
Decât aplauze să merităm.
(V. Alecsandri - Chirița în provincie)
Iar noi artiștii care-o jucăm
N-avem dorința alta mai vie
Decât aplauze să merităm.
(V. Alecsandri - Chirița în provincie)
Teatru -- Roluri (1923 – 1964)
Albert din Cafeneaua cea mică de Tristan
Bernard; Farfuridi din O scrisoare pierdută de
I. L. Caragiale; Figaro din Bărbierul din Sevilla de
Beaumarchais; Maxime din Ce vrea femeia de
Alfred Savoir și Etienne Rey; Pyram din Visul unei
nopți de vară de William Shakespeare; Lujin din
Crimă și pedeapsă de Paul Ginisty și Hugues Le Lroux (după romanul lui
Dostoievski); Tândală din Sânzâiana și Pepelea de
Vasile Alecsandri; D’Artagnan din Cei trei muschetari de
Alexandre Dumas; Hlestakov din Revizorul de
Gogol; Nae Girimea din D’ale carnavalului de
I. L. Caragiale; Galan dinPlicul de Liviu
Rebreanu; Pan Zubowsky din Neamul Șoimăreștilor de
Mihail Sadoveanu și Mihai Sorbul (după romanul lui Mihail Sadoveanu); Cezar din Androcle
și Leul de G. B. Shaw; Napoleon din Madame
Sans-Gene de V. Sardou;Coana Chirița din Chirița
în provincie de Vasile Alecsandri; Mitică Popescu din Mitică
Popescu de Camil Petrescu;Păcală din Sânzâiana și
Pepelea de Vasile Alecsandri; Niță din C.F.R. (în Momente
și schițe de I.L.Caragiale); Ciupici din O
noapte de vară de Aurel Baranga; Mircea Cavafu din Mielul
turbat de Aurel Baranga; Clucerul Măturică din Ce
naște din pisică dramatizare de Tudor Șoimaru după Ciocoii
vechi și noi de Nicolae Filimon; Baba Hârca din Baba
Hârca de Matei Millo; Steriu Steriade din Anii
Negri de Aurel Baranga; Miluță Petrescu din Surorile
Boga de Horia Lovinescu;Avocatul din Anna Karenina de
N.D.Volov (după romanul lui Tolstoi)
Director de scenă
Ginerele domnului prefect; Bărbierul din Sevilla; Plicul; Cafeneaua
cea mică Nepoftitul; Coana Chirița în provincie; Barbu
Lăutarul; Balthazar; Rachierița; Topaze; Într-o
noapte la moșie; Napoleon și femeile; Micul lord; Domnii
de la poarta verde;[3]
Filmografie
·
I. D. Ionescu
din O noapte furtunoasă (1943)
·
Moș Cristea din Vultur
101 (1957)
·
Distincții
·
Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii
Populare Romîne, actorului Miluță Gheorghiu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru
merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii,
artelor plastice și cinematografiei”.[1]
·
A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I
(1967) „pentru activitatea îndelungată în teatru și merite deosebite în
domeniul artei dramatice”
Chiriţa
în Iaşi de Vasile Alecsandri:
Chiriţa
în provincie de Vasile Alecsandri:
Colegi de birou - Emil Braghinski & Eldar Reazanov
Nunta 1986 Alice Childers
GÂNDURI PESTE TIMP 2 Octombrie
SFATURI
UTILE 2 Octombrie
Continuăm O MINUNE ÎN 16 ZILE – Tehnici
şi exerciţii de gândire pozitivă inspirate de la Sfântul Munte
Ziua a noua
Postul împărătesc
Mâine
hotărăşti să posteşti. Ţii post ca să‑ţi întăreşti sănătatea sau ca să vindeci
pe altul; să te purifici de toxine sau să pregăteşti terenul minţii
clarvăzătoare. Căci postul este profilaxie şi spiritualitate. Este şi ofrandă,
ajutor.
În India,
în statul Kerala, femeile postesc o zi pe săptămână, ca Dumnezeu să dea viaţă
lungă bărbaţilor lor.
Şi cum
ofranda te sporeşte pe tine, ele postesc pentru longevitatea bărbaţilor, iar
efectul este că ele trăiesc mult mai mult decât bărbaţii.
Postul
împărătesc este când mănânci o dată pe zi, seara după apusul soarelui.
Toamna,
masa zilei de post împărătesc să fie la ora 18.00. Rupi postul printr‑o mâncare
uşoară şi „luminată”, de pildă pâine cu legume ca să nu strici ce ai clădit o
zi întreagă.
Mâncarea
„luminată” înseamnă acel „tablou” alimentar stabilit după criteriul reflexului
ereditar; observă ce au mâncat oamenii locului timp de 30 de generaţii, apoi fă
o medie.
Asadar,
pentru spaţiul românesc, pe primul loc stau cerealele şi produsele cerealiere.
Pâinea reprezintă 65% din alimentaţie. Urmează legumele, ulei de floarea
soarelui, fructe şi miere. De abia apoi vin alte produse, în proporţii mici.
Posteşte
numai cu un însoţitor sau doi dar niciodată singur. Evită în post orice
supărare: o mânie de numai cinci minute îl anulează.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu