MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
MIERCURI 26 SEPTEMBRIE 2018
Bună ziua,
prieteni!
Să aveți
o zi de miercuri plăcută în compania postărilor mele!
Nu uitați,
materialele selecționate și prezentate zilnic de mine vă sunt destinate
gratuit! Citiți-le și cu siguranță veți avea câte ceva de învățat din ele!
Eu sunt
aici pentru toți prietenii mei și îmi voi continua misiunea cât timp va dori
Domnul să fac această muncă!
Vă
reamintesc denumirile grupurilor tematice pe care am onoarea să le administrez:
1. ARTĂ
CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI;
2. COSTUMUL
POPULAR ROMÂNESC – TRADIȚII ȘI MODERNISM;
3. DESPRE
FRUMUSEȚILE ȚĂRII NOASTRE;
4. DAȚI
INIMII MOTIV SĂ ZÂMBEASCĂ;
5. GÂNDURI
PESTE TIMP;
6. GLUMEȘTE,
FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR;
7. ISTORIE
PE ZILE;
8. INVITAȚIE
LA OPERĂ, OPERETĂ ȘI BALET;
9. ÎȚI
PLACE HISTORIA (ISTORIA);
10. MUZICĂ;
11. MUZICA
– CHEIA FERMECATĂ CE DESCHIDE UȘA SUFLETELOR;
12. PE
O ARIPĂ DE CÂNT;
13. POEZIE;
14. PRIETENI
CĂRORA LE PLACE RADIO SIMPLU;
15. RELIGIE
ORTODOXĂ;
16. SFATURI
UTILE;
17. TEATRU/FILM.
În aceste
grupuri se pot înscrie NUMAI prietenii mei! Toate cele bune!
Best Elegant Tango Music - El Choclo Collection
ISTORIE
PE ZILE 26 Septembrie
Evenimente
·
46 î.Hr:
Iulius Cezar dedica un templu lui Venus Genetrix in urma unui
jurământ făcut in timpul bataliei de la Pharsalus. El a decis să
dedice templul lui Venus Genetrix, considerata a fi mama lui Aeneas,
legendarul strămos al ginţii Julia, careia
Cezar i-a aparţinut. Bătălia
de la Pharsalus, in centrul Greciei ,a decis in timpul Războiului civil roman
victoria lui Iulius Cezar (care conducea forțele pro-populare), împotriva
forțelor pro-aristocratice ale lui Pompei și ale Senatului roman. A avut loc pe 9 august
48 î.Hr.
·
1087:
La Westminster Abbey, William al II-lea (Rufus) este
încoronat rege al Angliei și va domni până în anul
1100.
·
1371: In timpul razboiului impotriva invadatorilor turci condusi
de Lala Sahin Pasa, fortele sârbe comandate de regele Vukasin Mrnjavcevic
si fratele acestuia ,despotul Iovan Uglesia, sunt infrante in urma unui
atac de noapte surpriza al otomanilor. Regele
Vukașin si despotul Uglieșa sunt ucisi. Mii de sârbi au fost
macelaritii sau s-au înecat în râul Marița, atunci când au încercat să fugă.
·
1387: Petru I Muşat, domn al Moldovei
(1375-1391), recunoaște printr-un act omagial făcut la Liov in ziua
Înălţarii Sfintei Cruci, suzeranitatea lui Wladyslaw al II-lea
Jagello, rege al Poloniei (1386-1434) si mare cneaz al Lituaniei
(1377-1434); începe rivalitatea ungaro-polonă pentru dominaţia asupra Moldovei
·
1497: începe asediul cetăţii Suceava, Ţara Moldovai, de către poloni.
Asediul a durat „trei săptămîni zi şi noapte" însă fără nici un
rezultat.
·
1580: Sir Francis Drake se întoarce în Anglia după
o călătorie în jurul lumii pe mare care a durat trei ani.
·
1617: Este semnat Tratatul de alianţă de la Soroca între Radu Mihnea,
domnitorul Moldovei şi Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei.
·
1687: Partenonul din Atena a fost partial distrus in cursul luptelor din
fortele venetiene si cele ale Imperiului Otoman, in timpul razboiului dintre
cele doua puteri. Partenonul a fost
construit in secolul V i. Hr., fiind inchinat zeitei Atena Partenos. A fost
ridicat din initiativa lui Pericle, conducator al Atenei, ca semn de multumire
pentru patroana cetatii. Partenonul a fost construit pe locul unui vechi templu distrus de persi.
Lucrarile au fost conduse de sculptorul Fidias, care a fost ajutat de
arhitectii Ictinios si Callicrates, coordonati de Fidias. Constructia a inceput
in 447 i. Hr. si s-a finalizat in 438 i. Hr., insa decoratiile si sculpturile
au fost gata abia cinci ani mai tarziu. Monumentul,
realizat in stil doric, adapostea o statuie uriasa a zeitei Atena, care insa a
fost furata ai distrusa cel mai probabil in timpul cruciadei din 1204. Templul, situat pe Acropole,
este considerat o capodopera a arhitecturii grecesti si se numara printre cele
mai faimoase constructii din lume. In 1687, armata otomana a transformat templul in magazie de explozibil.
In timpul unui atac al venetienilor, Partenonul a fost partial distrus,
structura de rezistenta a monumentului fiind avariata, iar sculpturile
deteriorate in cea mai mare parte.
·
1815: A fost semnat, la Paris, actul de constituire a "Sfintei Alianțe", de către Alexandru I, țarul Rusiei (1801-1825), Francisc I, împăratul Austriei (1804-1835), șiFrederic Wilhelm al III-lea, rege al Prusiei (1797-1840).
·
1830: Prin decret imperial, ţarul
Rusiei acordă privilegii evreilor care doresc să se strămute în oraşele din
Basarabia ţaristă.
·
1874: Are loc, la Bucureşti, prima competiţie
internaţională din analele sportului românesc – un concurs de tir (tragere la
semn), intre tragatori din Transilvania, (la data aceea teritoriu austro –
ungar) si Romania. La inceputul secolului al XIX-lea
(1831), se constituise la Arad, Asociatia Cetateneasca de Tir,
prima structura organizatorica dedicata sportului cu arme de pe teritoriul
actual al Romaniei, infiintata de militari si aristocrati pasionati de
partidele de tir de agrement sau vanatoare. Pe 5 mai 1862, in Principatele
Romane, ia ființă prima societate de tir la nivel național, denumită:
„Societatea Română de arme și dare la semn” având sediul la București, care la
numai un an de la înființarea ei, avea un număr de 120 de membri și 5 membri de
onoare. In 1865 prin Decretul Domnesc Nr. 1147 dat de Alex Ioan Cuza, au fost
aprobate statutele “Societatii de dare la semn” in Principatele Unite. În urma acestui decret, Domnitorul Alexandru
Ioan Cuza donează societății din terenul Mânăstirii Radu – Vodă, teren trecut
în patrimoniul statului, o suprafață de 47.514 mp, pentru a-l folosi drept
poligon de tir cu condiția ca acest teren să nu fie înstrăinat. Terenul donat s-a adăugat la cel pe care
societatea îl avea deja în folosință și care era poziționat în zona Clubului
Progresul, unde până în anul 1900 se efectuau doar trageri cu arme de glonț –
carabină și pistol – urmând ca mai apoi să se organizeze și trageri cu arme de
vânătoare. Pe data de 1 aprilie
1900, printr-un alt Decret Regal, Societatea de Dare la Semn este recunoscută
ca persoană juridică. Prima
participare a unor trăgători români la un concurs internațional a fost în anul
1919 la Le Mans – Franța, unde românii au cucerit locul doi. La acest concurs
au participat trăgători de elită din toate țările aliate în primul război
mondial. În anul 1924, România
participă la Jocurile Olimpice de la Paris cu un lot de trăgători, unde
Constantin Tomescu ocupă locul 18.
·
1887: A aparut primul disc plat de gramofon.
·
1899: A fost dezvelită statuia fostului
primar al oraşului Bucureşti, Emilian Pake-Protopopescu. Monumentul a fost realizat în marmură
albă de Carrara de către sculptorul Ion Georgescu si era amplasat lângă
Biserica Greacă din Bucureşti, în actualul Parc Izvorul Rece, pe locul unde la
6 decembrie 2007 a fost inaugurat monumentul „Nicolae Bălcescu”, turnat în
bronz de sculptorul Mircea Corneliu Spătaru. Emilian Pake-Protopopescu (n.
1845; d. 1893), este considerat unul din cei mai buni primari pe care i-a
avut Bucureştiul , fiind cel care a modernizat oraşul: a pavat străzi, a
introdus iluminatul electric, a deschis noi linii de tramvai, a reorganizat
lucrul primăriei ş.a. Pake Protopopescu a deschis noul bulevard, care lega
cartierul Cotroceni cu mahalaua Oborului, care se numea atunci Orizontului.
În Piaţa Pache, lângă fântână, a fost
ridicată în cinstea sa monumentul,demolatin 1948 de catre
autoritatile comuniste. După
1989, bulevardul a reprimit numele fostului primar.
·
1912: A izbucnit primul razboi balcanic intre Alianta Balcanica (Bulgaria,
Serbia, Grecia, Muntenegru) si Imperiul Otoman, incheiat prin victoria coalitiei
antiotomane la 17/30 V 1913. Romania s-a declarat neutra.
·
1918: Primul Război Mondial: Începe Bătălia de la Meuse care se va termina în noiembrie cu victoria
decisivă a Aliaților.
·
1929: In Statele Unite, este
folosit pentru prima data in cadrul unui zbor pilotul automat, sistem
inventat in 1914 de Elmer Sperry.
·
1944: Al doilea război mondial –
Operațiunea anglo-americana Market-Garden de invadare a Olandei ocupate de nazisti a eșuat.
·
1954: Feribotul japonez Toya Maru s-a
scufundat în timpul taifunului Marie în strâmtoarea Tsugaru, între insulele
japoneze Hokkaido și Honshu. Peste
1.000 de oameni au murit.
·
1957: A avut premiera pe Broadway
musicalul de succes “West Side Story” al compozitorului Leonard Bernstein
.
·
1960:
La Chicago, Illinois, a avut
loc prima dezbatere televizată, înaintea alegerilor
prezidențiale din SUA, între Richard Nixon și John F. Kennedy.
·
1960: Fidel Castro anunță
sprijinul Cubei pentru U.R.S.S., a sustinut cel mai lung discurs din istoria ONU, de 4
ore si 29 de minute.
·
1962: Republica araba Yemen a fost proclamata.
·
1963: Legatia Romaniei din Viena a fost ridicata la rangul de ambasada.
·
1976: Autoturismul ARO 240 fabricat la Uzinele
din Câmpulung este distins cu Medalia de Aur la Târgul internaţional de la
Zagreb, in Iugoslavia.
·
1983: Ofiţerul sovietic
Stanislav Petrov salvează omenirea de un război nuclear,
identificand corect o eroare de calculator care indica o lovitura
nucleara americana.
·
1984: Marea Britanie este de acord sa retrocedeze Hong Kong
Republicii Populare Chineze. Marea
Britanie şi China au finalizat un acord, care a încheiat mai mult de 150
de ani de prezenta britanica în Hong Kong.
·
1991: A patra mineriadă: Minerii revin în Piața Victoriei. Au loc
negocieri cu ușile închise, între reprezentanții minerilor și cei ai conducerii
țării. Se obține demisia Guvernului Roman, anunțată la orele 12,30, din balconul Palatului Victoria. Seara, minerii încearcă să patrundă în Televiziune. Au loc scene de violență și de vandalism.
·
1996: Astronauta americana Shannon Lucid a revenit pe Pamant dupa ce a
petrecut sase luni pe statia spatiala Mir, devenind astfel prima femeie care a
stat un timp atat de indelungat pe orbita.
·
1998: Miniştrii Apărării din Turcia,
Grecia, Italia, România, Bulgaria, Albania, Slovenia şi Fosta Republică
Iugoslavă a Macedoniei au semnat, la Skopje, Acordul de constituire a Forţei
multinaţionale pentru menţinerea păcii în sud-estul Europei.
·
1999: Președintele egiptean Hosni Mubarak este confirmat de un referendum pentru un al
patrulea mandat de șase ani. Va deține funcția de președinte al Egiptului până
în 2011, când va demisiona în urma unor proteste de masă.
·
2000: Comitetul Executiv al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) a
decis, la propunerea Comisiei Medicale a acestui for, descalificarea gimnastei
române Andreea Răducan de la Jocurile Olimpice desfăşurate la Sydney,
retragându-i medalia de aur cucerită în concursul individual compus, sportiva
fiind depistată pozitiv la un control antidoping.
·
2002: Timișoara a devenit primul oraș din România cu un
sistem de iluminare stradală inteligentă: pe perioada nopții, când traficul
scade foarte mult, are loc o reducere a nivelului de iluminare, fără a afecta
însă siguranța circulației, astfel încât consumul de energie electrică se
reduce cu până la 30 la sută.
·
2002: Feribotul senegalez supraîncărcat Le Joola s-a răsturnat
în largul coastelor Gambiei; numărul estimat al morților a fost de peste 1.800 de
persoane.
·
2005: Soldatul american Lynndie Anglia este găsită vinovată
în scandalul de tortura de la închisoarea Abu Ghraib în timpul ocupației
din Irak. A doua zi, ea a fost condamnată la trei ani de
închisoare.
·
1798: S-a nascut Eugene Delacroix, pictor francez.
·
1837 - S-a născut Charles Jacques Bouchard, fiziolog
francez, membru de onoare străin al Academiei Române (m.02.03.1915).
·
1881 (26 septembrie/ 8 octombrie): S-a născut in
comuna Tirnauca, jud. Dorohoi (azi in Ucraina), Vasile Bogrea, filolog şi
lingvist, poet şi traducător, specialist în limbile clasice; (m. 6 septembrie
1926, la Viena). A urmat Facultatea de Litere şi Facultatea de Drept din Iaşi
(1902 – 1906), dupa care a audiat cursuri de filologie clasică la Berlin (1910
– 1913) si incepand cu anul 1920 a fost profesor la Catedra de Limbi
Clasice a Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj. S-a
ocupat de lexicologie şi onomastică românească. Impreună cu Sextil Puşcariu, a pus bazele Muzeului Limbii Române (1919)
şi ale Societăţii Etnografice din Cluj (1923). A fost membru corespondent al Academiei Române din 1920. A scris aproape 300 de studii si articole
referitoare la istoria limbii, lexicologie, etimologie, toponimie si
antroponimie. Umanist de o vasta eruditie, a avut o pregatire temeinica si o
vocatie certa pentru filologia clasica. A fost, de asemenea, poet si
traducator. Dintre studiile sale
stiintifice: Etimologii si notite lexicografice, 1920; Romanii in
civilizatia vecinilor, 1925; Sfintii-medici in graiul si folclorul romanesc,
1926; Semantism romanesc si semantism balcanic, 1927. Dintre editiile postume : Pagini
istorico-filologice, Cluj, Editura Dacia, 1971; Sacra Via. Pagini literare si
publicistica, Cluj, Editura Dacia, 1973; Opere alese , Bucuresti / Chisinau,
Editura Fundatiei Culturale Romane / Editura Stiinta, 1998.
·
1888: S-a născut poetul şi dramaturgul
american Thomas Stearns Eliot; a primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1949
(“Crimă în Catedrală”); (m. 4 ianuarie 1965).
·
1889: S-a născut Martin Heidegger, unul dintre
cei mai importanti filosofi al secolului al XX-lea. A avut o mare
influenţă asupra filosofiei contemporane (“Fiinţă şi timp”, “Introducere în
metafizică”); (m. 26 mai 1976).
·
1897: S-a nascut Papa
Paul al VI -lea (pe numele de mirean Giovanni Battista Montini). A fost
Papa de la 21 iunie 1963 pana la moartea sa la 6 august 1978.
·
1905: S-a născut geograful Tiberiu Morariu, autor
al unor studii de etnografie şi geografia populaţiei si membru
corespondent al Academiei Române din 1955; (m. 1982).
·
1907: Dan Botta, poet,
eseist, dramaturg român (d. 1958). A fost fratele actorului şi poetului Emil Botta. Tatăl, medic, provenea
dintr-o veche familie nobiliara ardeleana, care numara printre stramosi,
foşti voievozi ai cetăţii şi ţinutului Chioarului din Maramureş, iar mama sa
era corsicana, din familia Franceschi. A urmat studii
universitare clasice (limba latină şi limba greacă) la Facultatea de Litere a
Universităţii din Bucureşti, fiind apoi licenţiat si în Educaţie Fizică
şi Sport. Publică în diverse reviste: Rampa,
Gândirea, Vremea, La Nation Roumaine, etc. Participă la conferinţele grupului
Criterion şi este cooptat în comitetul de redacţie al revistei, apoi va face
parte, sub conducerea sociologului Dimitrie Gusti, din comitetul de direcţie al
Enciclopediei României, proiectul debutând în 1938. A debutat în 1931 cu volumul de poezii
„Eulalii” si a mai publicat, în timpul vieţii, două volume de eseuri.
Postum i-au apărut patru volume de Scrieri. Pe lângă opera originală, este şi autor al
unor traduceri din literatura universală: poeziile lui Edgar Allan Poe şi
romanul Oile Domnului (A Lã e a Neve), al scriitorului portughez Ferreira de
Castro. In 1956, Dan Botta a dat
o excepţională traducere a „Baladelor villoneşti”, ediţie prefaţată de Tudor
Arghezi. A fost
colaborator al revistei legionare Sfarmă-Piatră si a fondat în 1941
revista „Dacia” împreună cu Octavian Tăslăuanu şi Emil Giurgiuca.
·
1909: S-a născut la Dumbrăvița, jud.Timiș, Ştefan
(Istvan) Dobay, fost internaţional de fotbal şi antrenor, nume de legendă a
fotbalului românesc; (m. 7 aprilie 1994 la Târgu Mureș). S-a consacrat pe
postul de extremă stânga, post pe care a evoluat și în echipa națională, cu
care a participat la două turnee finale ale Campionatului Mondial, în 1934 și
1938 și la cinci ediții ale Cupei Balcanice. După ce și-a încheiat cariera de
fotbalist, Dobay a urmat și cariera de antrenor. A început la Constanța, la
echipele CFR și Dezrobirea, continuând la Locomotiva Tg Mureș, Flacăra Moreni,
Dinamo București, CCA, ASM Lugoj, UTA și CFR Cluj. Dobay a fost și antrenor de
lot național, cele mai bune rezultate ca tehnician obținându-le cu CCA, prin
câștigarea Cupei României (1955) și obținerea titlului național (1956).
·
1909: S-a născut Horia Stanca, cronicar dramatic,
memorialist şi traducător; (m. 2002). Provine dintr-o veche si
prestigioasa familie de carturari ardeleni, inrudita, pe linie materna, cu Titu
Maiorescu : tatal a fost colaborator al revistei Luceafarul de la Pesta,
unchiul, Dominic, era medic scriitor, iar fratele, Radu si varul primar,
Dominic Stanca – nume de referinta ale culturii romanesti moderne. A absolvit
Facultatea de Drept a Universitatii din Cluj (1928-1932) si a luat doctoratul
in Drept Este avocat la baroul Cluj si colaborator la Natiunea romana si
Tribuna. Dupa cedarea Ardealului de Nord, in 1940, se stabileste la Bucuresti.
intre 1940 si 1941 este jurisconsult in Bucuresti. Ofiter de rezerva de artilerie, este
mobilizat si trimis pe front, la Odesa si in Crimeea. Ultimii doi ani de razboi
este atasat de presa si secretar cultural la Legatia Romana din Berlin. Imediat
dupa iesirea Romaniei din razboi este internat in lagarele de schimb diplomatic
(1944-1945); grav ranit, din eroare, de un soldat englez, este internat, timp
de sase luni, in spitalele engleze de campanie din Italia. Revenit in tara,
este functionar in Ministerul de Externe si in Ministerul Informatiilor
(1945-1946). Epurat in 1946, in
urma refuzului de a se inscrie in partidul comunist, este apoi contabil la
Directia livrarilor catre URSS (1947-1950) si la Sovromconstructie (1950-1952).
Arestat, este condamnat la trei ani de
munca silnica (1952-1954), pe care ii ispaseste, pentru activitate de presa
indreptata impotriva comunismului. Trece prin Jilava si pe la Canalul
Dunare-Marea Neagra. Revenit in viata publica, lucreaza ca traducator la
cooperativa „Dactilografia” din Bucuresti (1955-1957), sef de sectie periodice
la Biblioteca Centrala Universitara, Bucuresti (1958-1959), din nou traducator,
pina in 1970, cind se pensioneaza. In 1959 publica monografia Giuseppe Verdi, aparuta, din cauza
interdictiei de semnatura, sub pseudonimul (Dan Vulcan). Este, intre 1971 si 1974, redactor pentru germana
la revista Secolul . A mai colaborat cu cronici literare, dramatice si muzicale
la revista Symposion, Gind romanesc, Viata Romaneasca, Transilvania, Steaua
etc. intretine strinse legaturi de prietenie cu membrii Cercului literar de la
Sibiu.
·
1914: S-a născut in localitatea Măceșu
de Jos, jud.Dolj, medicul şi dramaturgul Ştefan Berceanu, specializat în
hematologie şi imunopatologie, membru post-mortem al Academiei Române (ianuarie
1991); (m. 9 noiembrie 1990, Bucuresti). A
fost cercetător bursier al Institutului de Cancerologie şi Imunogenetică din
Villejuif (Franţa). Autor a
peste 800 de lucrări, studii, rapoarte, comunicări ştiinţifice, a abordat
variate domenii ale medicinii interne. A fost medic primar şi şef al
Clinicii de Hematologie la Spitalul Clinic „Fundeni”; profesor la Institutul de
Medicină şi Farmacie din Bucureşti, cercetător la Institutul „Dr. Ioan
Cantacuzino”, unde a deţinut funcţia de şef al Laboratorului de Imunologie şi
Histopatologie Experimentală (1953-1963), director ştiinţific şi şef al Secţiei
de Hematologie din cadrul Institutului de Medicină Internă „Dr. N. Lupu”
(1963-1970).
·
1926 - S-a nascut Julie (Peck)
London, cantareata si actrita americana.
·
1928: S-a născut Nicolae Nedeff, fost jucător şi
antrenor de handbal, socotit unul din cei mai valoroşi antrenori de handbal din
lume (7 titluri mondiale).
·
1931 - S-a nascut George Chambers,
basist si vocalist american (Chambers Brothers).
·
1934 - S-a nascut Dick
Heckstall-Smith, saxofonist britanic (Colosseum).
·
1936: S-a nascut Winnie Mandela, pe numele real Nomzamo Winifred
Zanyiwe Madikizela, activista antiapartheid, fost sotie a presedintelui Africii
de Sus, Nelson Mandela.
·
1941 - S-a nascut Joe Bauer, baterist
american (Youngbloods).
·
1945 - S-a nascut Bryan Ferry,
vocalist, clapar si compozitor britanic (Roxy Music).
·
1947 - S-a nascut Lynn Anderson,
cantareata country americana.
·
1950: S-a născut la Bucuresti, gimnastul de
performanţă Dan Grecu. A concurat fiind rănit, la
Jocurile Olimpice de la Montreal (1976) si s-a clasat pe locul al
III-lea. In prezent este antrenor de gimnastică ulterior antrenor
coordonator al lotului naţional masculin de gimnastică, arbitru internaţional;
vicepreşedinte al Federaţiei Române de Gimnastica.
·
1951 - S-a nascut Stuart Tosh,
baterist britanic (Pilot, 10 CC).
·
1954 - S-a nascut Craig Chaquico,
chitarist si compozitor american (Jefferson Starship).
·
1962 - S-a nascut Tracey Thorne,
cantareata si compozitoare britanica (Everything But The Girl).
·
1976: S-a nascut Michael Ballack, jucator de fotbal german.
·
1981: S-a nascut Serena Williams, jucatoare de tenis americanca,
sora cu Venus Williams. Sportiva, antrenata de tatal ei, si-a trecut in
plamares o serie de titluri de grand slam.
Decese
·
1371: In timpul razboiului impotriva
invadatorilor turci condusi de Lala Sahin Pasa, fortele sârbe comandate de
regele Vukasin Mrnjavcevic si fratele acestuia, despotul Iovan Uglesia,
sunt infrante in urma unui atac de noapte surpriza al otomanilor. Regele Vukașin si despotul Uglieșa
sunt ucisi. Mii de sârbi au fost macelaritii sau au murit înecati în râul
Marița, atunci când au încercat să fugă.
·
1902: A murit Levi Strauss, creatorul celebrilor
pantaloni “blue jeans”; (n. 26 februarie 1829). Emigrant din Bavaria, a venit in Statele
Unite in 1850, iar in 1853 a infiintat impreuna cu cei doi frati ai sai o
fabrica specializata la inceput in confectionarea de pantaloni rezistenti
pentru mineri apoi si pentru vacari.
·
1937 - A încetat din viaţă Bessie Smith, cântăreaţă
de blues; supranumită “Queen of Blues”, interpretarea ei a marcat trecerea de
la creaţia populară la blues-ul privit ca produs semnat artistic de o
individualitate (n. 15 aprilie 1894). Supranumită
“Queen of Blues”, a fost cea mai populara cantareata de
blues din anii 1920 și 1930,
fiind adesea considerata una dintre cele mai
mari cântărețeale epocii sale care, împreună
cu Louis Armstrong, a exercitat o influență majoră asupra
altor interpreti de jazz.
·
1945: A murit la New York, compozitorul,
pianistul, muzicologul şi folcloristul Béla Viktor János Bartók; născut la
Sânnicolau Mare, în Transilvania, Bartok a introdus în muzica sa teme şi
intonaţii ale muzicii populare româneşti; este membru post-mortem al
Academiei Române; (n. 25 martie 1881).
·
1974 - A murit actorul Titus Lapteş (n.01.04.1903).
·
1979 - A încetat din viaţă, la New York,
contesa Alexandra Tolstoi, fiica şi secretara scriitorului Lev Nikolaevici
Tolstoi; a scris “Tolstoi – viaţa tatălui meu”, “Tragedia lui Tolstoi”
(n. 1 iulie 1884)
·
1996: Nicu Ceausescu, fiul dictatorului Nicolae Ceausescu, a decedat la
Spitalul Municipal din Viena, in urma unei hemoragii provocate de spargerea
unor varice esofagiene, pe fondul unei ciroze hepatice si a unei hepatite
C.
·
2003: A încetat din viaţă cântăreţul
englez Robert Allan Palmer; (n.19 ianuarie 1949).
·
2007: A încetat din viaţă violonista
americană Dorothy Schwartz; (n. 1913).
·
2016: Ioan Gyuri Pascu, actor și cântăreț român a murit acasă în
urma unui stop cardio-respirator. Avea 55
de ani şi se retrăsese din viaţa artistică din cauza problemelor de sănătate.
In 2010, actorul suferise un infarct si s-a recuperat la Spitalul Universitar
din Bucuresti. Gyuri Pascu, născut pe 31 august 1961, la Agnita, jud.Sibiu, a
fost muzician şi actor, membru al grupului de umor Divertis, din anul 1987.
Mama lui este unguroaica si tatal român. In 1980, la absolvirea liceului, a dat
examen de admitere la Institutul de Teatru din Târgu Mureș, fără succes. A
înființat formația rock Fundal si a participat la Cântarea României, iar in
1982 a fost chemat sa cânte la Radio Vacanța, si la concertele
Cenaclului Flacăra. In anul 1984 intra la Facultatea
de Filologie din cadrul Universitătii din Cluj, la secția română-spaniolă, pe
care a absolvit-o in 1988. In timpul facultății s-a înscris in trupa de teatru
studențească Ars Amatoria si fiii, condusă de Ion Vartic si a participat la
turnee cu piese de I.L. Caragiale. I-a întâlnit pe membrii grupului comic
Divertis si a colaborat cu ei din 1987. S-a lansat în cariera muzicală în anul 1982 şi de atunci a abordat
diverse stiluri muzicale, printre care pop, rock, blues, reggae. A fost repartizat ca profesor la Ulmu, in
județul Călărași, dar a renuntat la învățământ si s-a ocupat in continuare de
muzică. A cântat împreună cu
grupurile The Blue Workers, Pacific. A lansat mai multe albume muzicale, printre
care se numără „Mixed grill” (1993), „Maşina cu jazzolină” (1994) şi „Gânduri
nevinovate” (1997). S-a născut
pe 31 august 1961, la Agnita, si a fost membru al grupului de umor Divertis,
din anul 1987. S-a lansat în cariera muzicală în anul 1982 şi de atunci a
abordat diverse stiluri muzicale, printre care pop, rock, blues, reggae.
A cântat împreună cu grupurile The Blue
Workers, Pacific. A lansat mai multe albume muzicale, printre care se numără
„Mixed grill” (1993), „Maşina cu jazzolină” (1994) şi „Gânduri nevinovate”
(1997). A apărut in 1991
in filmul Tv german Die Bank geschädigt ist nicht, in 1993 a jucat in filmul O
vară de neuitat regizat de Lucian Pintilie, alături de Kristin Scott Thomas,
Claudiu Bleonț, Marcel Iures, film premiat in 1994 la Cannes. A continuat timp
de 20 de ani colaborarea cu Grupul Divertis. In 1995 a cântat la Cerbul De aur,
in anul 2000 a compus coloana sonoră a filmului Zapping, regizat de Mircea
Mungiu si a jucat in Corul pompierilor. A continuat să susțină concerte, din
anul 2003 a fost gazda spectacolului muzical Taverna la TVR, a participat
împreuna cu Divertis la un program pentru Antena 1. In 2007 a renunțat la
colaborarea cu Divertis, revenind in 2009, la Pro Tv. A jucat apoi teatru,
rolul lui Rica Venturiano din piesa O noapte furtunoasa de I.L. Caragiale, in
Take, Ianke și Cadâr, după Victor Ion Popa. A mai jucat in filme ca Occident
(2002), Offset (2006), Die Tränen meiner Mutter (2008), in 2008-2009 a jucat in
serialul Tv Vine Poliția!- rolul inspectorului Fane Popovici, apoi in serialul
SOKO Köln (2010) si filmul Tv german Go West – Freiheit um jeden Preis (2011).
Sărbători
·
În
calendarul orthodox: Mutarea Sf Ap și Ev Ioan; Sf Voievod Neagoe Basarab;
Dreptul Ghedeon
·
Ziua Mondială a Inimii
·
Ziua Națională a Contracepției
·
Ziua Limbilor
Europei. Manifestarea a debutat în anul
2001, an care a fost declarat de Consiliul Europei Anul european al limbilor
vorbite. În Europa se vorbesc 23
de limbi oficiale, dar există şi peste 60 de comunităţi autohtone care vorbesc
o limbă regională sau minoritară.
RELIGIE
ORTODOXĂ 26 Septembrie
Mutarea Sf Ap și Ev Ioan; +) Sf Voievod Neagoe Basarab; Dreptul
Ghedeon
Mutarea Sf Ap și Ev Ioan
În aceasta
luna, în ziua a douazeci si sasea, pomenirea mutarii la Domnul a Sfântului
slavitului Apostol si Evanghelist Ioan Teologul.
Sfântul Ioan Evanghelistul a fost
feciorul lui Zevedei si al sotiei lui, Salomi, care era fiica logodnicului
Iosif. Pentru ca acesta a avut patru feciori: pe Iacov, pe Simeon, pe Iuda si
pe Iosie si trei fete: pe Estera, pe Marta si pe Salomi, care a fost femeie lui
Zevedei, si maica lui Ioan. De aici se vede ca Domnul nostru Iisus Hristos era
unchi lui Ioan si frate al Salomiei, fetei lui Iosif. Acesta este cel ce s-a
rezemat pe pieptul lui Hristos, ca cel ce era foarte iubit de Dânsul. Pentru ca
si la vânzare a fost cu Dânsul, si la rastignire, când a luat si pe Nascatoarea
de Dumnezeu în casa sa, slujind-o pâna la adormirea ei. Iar dupa adormire
aruncând sorti Sfintii Apostoli unde era sa mearga fiecare dintr-însii si sa
propovaduiasca, a cazut lui Ioan soarta ca sa mearga în Asia. Se mâhnea de
aceasta ca cunostea mai înainte ca o sa aiba nevoie de calatorie pe mare, ceea
ce si spuse mai înainte ucenicului sau Prohor. Umblând patruzeci de zile si
patruzeci de nopti pe mare, purtat de puterea valurilor, caci se mâhnise pentru
sorti; si (fiindca n-a nadajduit la puterea lui Dumnezeu cea nebiruita) pentru
aceasta s-a îngaduit de la Dumnezeu ca sa cada în ispita, ca prin acea ispita
sa i se ierte greseala sa cea omeneasca. Si s-a dat într-o parte de loc al
Asiei, ce se cheama Marmareonda si acolo a aflat pe Prohor cazut si el în
primejdie. Caci fiind dispretuit de oamenii ce erau acolo, si parându-li-se ca
este vrajitor, si ca Ioan ar fi furat galbeni din corabie si a fugit. Scapând
cu nevoie a sosit la locul ce s-a zis mai sus. Mergând la Efes i-a aflat pe ei
o femeie anume Romana vestita în rautate pâna si la Roma. Aceasta platindu-le
i-a silit sa slujeasca la baie. Apostolii nestiind mestesugul baii, ea îi
necajea atât de rau ca i-a facut pe amândoi ca pe niste robi. Ioan era rânduit
sa faca foc, sa încalzeasca baia, iar Prohor sa porneasca apa la baie în tot
timpul. De trei ori într-un an un drac cumplit sugruma înauntru câte un tânar
si câte o tânara, pentru ca atunci când se zidise baia a pus un tânar si o
tânara la temelie, si din aceasta pricina începuse a face moarte.
Când a fost a treia luna, intrând
Domnus, feciorul lui Dioscorid într-acea baie, a fost sugrumat de demon. Iar
Romana facând plângere, s-a auzit în tot orasul Efesului si la Dioscorid, care
auzind aceasta, de mare întristare si de multa mâhnire a murit si el. Atunci
Romana a rugat foarte pe Artemida sa învieze pe Domnus, dar fara folos.
Întrebând Ioan pe Prohor ce se întâmplase i-a vazut Romana vorbind, si a apucat
pe Ioan si strâmtorându-l îi zicea ca este fermecator, si ca de nu va învia pe
Domnus îi va desparti sufletul de trup. Facând apostolul rugaciune si înviind
pe copil, s-a spaimântat cu duhul Romana, si zise ca este ori Dumnezeu, ori
fiul lui Dumnezeu, si a crezut în Hristos, marturisindu-se catre Ioan. Iar
înviind si pe Dioscorid, a crezut si el împreuna cu fiul sau Domnus, si se
marturisira toti, botezându-se: Dioscorid, Domnus si Romana. Si a rupt Romana
înscrisul de robie, iar Ioan a departat si duhul cel viclean din baie.
Pe când efesenii praznuiau pe
Artemida, apostolul a stat într-un loc înalt, unde se afla acel idol. Iar
poporul înfuriindu-se pentru aceasta, arunca cu pietre asupra lui Ioan, dar
nu-l atingeau pe el, ci loveau idolul încât l-au facut farâme. Apostolul le
spunea multe pentru credinta; iar ei întarâtându-se, iarasi au aruncat cu
pietre asupra lui; pietrele însa se întorceau asupra celor ce le aruncau. Atunci
facând apostolul rugaciune se facu o fierbere mare din pamânt, si au cazut jos
la pamânt din popor ca la vreo doua sute de oameni si au murit. Iar ceilalti
abia dezmeticindu-se si izbavindu-se din groaza, se rugau sfântului sa-i
miluiasca, si sa învieze pe cei morti. Deci rugându-se si înviindu-i pe cei ce
murisera, si iarasi facându-se fierberea aceea a pamântului, au cazut la Ioan
toti si s-au botezat. Apoi când sta sfântul într-un loc ce se chema Tihi, a
tamaduit pe un slabanog ce zacuse doisprezece ani, care, sculându-se, marea pe
Dumnezeu. Facutu-s-au si alte multe minuni de Ioan, de s-a dus pretutindenea
vestea minunilor. Vazând dar demonul ce se afla în capistea Artemidei, toate
cele ce se facuse de sfântul si cunoscând ca si pe el era sa-l goneasca de
acolo, a stârnit furie mare în popor împotriva Sfântului Ioan si a ucenicului
sau Prohor.
Cunoscând Ioan prin Duhul Sfânt ca
pornirea poporului era sa iasa spre bine, s-a dat de bunavoie poporului
împreuna cu ucenicul sau Prohor. Si tragându-i poporul pâna la capistea
Artemidei, se rugara ei lui Dumnezeu sa cada capistea, dar sa nu vatame pe
nimeni din cei ce erau acolo. Si asa cazând capistea, apostolul zise catre
demonul care se afla acolo: "Tie zic, demone spurcat, câta vreme este de
când locuiesti aici? Si de ai pornit tu asupra noastra poporul,
marturiseste!" Iar demonul striga tare: "De când locuiesc aici sunt
doua sute patruzeci si noua de ani si eu i-am pornit pe acestia toti asupra
voastra". Zise drept aceea sfântul: "Poruncescu-ti în numele lui
Iisus Hristos Nazarineanul, sa nu mai locuiesti în acest loc". Si îndata
iesi demonul din oras. Atunci pe toti i-a cuprins cutremur si frica, si cei mai
multi dintr-însii au crezut în Domnul.
Facându-se si alte multe semne si
minuni din mâinile apostolului, si venind multa multime la credinta, s-a dat
stire de lucrurile lui si la ighemonul de atunci ca poporul, ademenit de niste
învataturi fermecatoresti graite de apostol, paraseste legile împaratilor, si
calca cinstea zeilor, încât si capistile cele mai bune ale lor au cazut de s-au
sfarâmat. De aceea au fost izgoniti în ostrovul Patmos, de care i se aratase
Domnul în vis lui Ioan spunându-i-se ca are sa patimeasca mult si sa fie
izgonit la un oarecare ostrov ce se cheama Patmos, fiind celor de acolo de mare
folos mergerea lui.
Mergând pe mare la locul Exoriei, a
înviat pe unul din slujitorii ce se înecase în mare, si întoarse spre liniste
si furtuna, care ridicase asupra lor valul cel groaznic al marii. Pentru aceea
s-au botezat toti. Iar Ioan mergând bucuros la Exoria ostrovului Patmos, a
scapat pe feciorul lui Miron, pe Apolonid, de dracul ce locuia într-însul. Si
îndata toata casa lui Miron a crezut în Hristos si s-a botezat, împreuna cu
Lavrentie ighemonul, care avea mare putere în acel ostrov, si femeia lui
Hrisipia, fiica lui Miron, cu fiul sau si cu toate slugile sale.
Deci, era în partile acelea un
vrajitor anume Chinops petrecând în loc pustiu, care cu multimea nalucirilor
demonice minuna atâta pe cei fara de minte, încât era socotit ca un zeu. Preotii
lui Apolon vazând îndraznirea ce avea Ioan în învatatura sa, au vorbit lui
Chinops, pe dânsul rugându-l, sa foloseasca mestesugirile lui împotriva
sfântului. Acela, nevrând sa mearga în cetate, caci petrecea în pustietati
neumblate, a fagaduit ca va trimite un duh viclean la casa lui Miron, ca sa ia
sufletul lui Ioan.
A doua zi a trimis pe unul din
duhurile cele viclene învatându-l sa-i aduca sufletul lui Ioan. Mergând demonul
la casa lui Miron, a stat în locul unde se afla Ioan, care simtind pe demon,
i-a poruncit sa nu se mai mute de acolo, ci sa stea pâna va spune pricina
pentru care a venit. Iar duhul a zis: "Preotii lui Apolon au venit la
Chinops, si au vorbit multe lucruri rele despre tine, si-l chemau sa vina în
oras sa-ti rânduiasca moarte; iar el s-a aparat zicând: "Nu vreau sa ma
ostenesc sa merg în cetate pentru un om mic si ticait, ci va întoarceti înapoi,
ca mâine voi trimite un duh si voi lua sufletul lui si-l va aduce la mine, si-l
voi da la judecata". Iar Ioan zise: "Ai mai fost trimis vreodata si
ai mai luat suflet de om sa i-l duci?" Si zise duhul: "Am fost trimis
de am omorât, dar suflet n-am luat". Atunci Ioan zise: "Pentru ce-l
ascultati?" Si zise duhul: "Toata puterea satanei locuieste acolo si
s-a tocmit cu toti cei mai mari si noi cu dânsul, si ne asculta Chinops pe noi,
si-l ascultam si noi pe el".
A zis Ioan: "Asculta duh
viclean: îti porunceste apostolul lui Dumnezeu Ioan sa nu mai mergi niciodata
sa mai viclenesti om, ci sa iesi afara dintr-acest ostrov, si sa umbli
ratacind, si sa nu ai loc nicaieri". Si îndata duhul cel viclean a iesit
din ostrov. Vazând Chinops ca nu se mai întoarce duhul, a trimis pe altul, care
patind la fel a mai trimis si alti doi: unul sa intre la Ioan si altul sa stea
afara sa-i aduca raspuns. Deci intrând acela si patind ca si ceilalti, s-a dus
celalalt si a spus lui Chinops ce s-a întâmplat. Atunci Chinops, umplându-se de
mânie, si luând toata multimea demonilor a mers în cetate; iar cetatenii au
început a striga, si toti i se închinau. Gasind el pe Ioan unde învata, s-a
umplut de multa mânie si a zis catre popor: "Oameni orbi si rataciti!
Ascultati calea adevarului: de este drept Ioan si sunt adevarate graiurile lui,
si va face cuvântul care voi zice, voi crede si eu în cele ce zice". Si apucând
Chinops pe un tânar îi zise: "Tânarule, traieste tatal tau?" Iar
acela îi spuse ca a murit. Chinops zise: "Cu ce moarte?" Iar acela
raspunse: "A fost corabier, si spargându-se corabia pe mare s-a
înecat". Iar Chinops zise catre Ioan: "Iata, arata de graiesti adevarat,
si scoate pe tatal copilului din mare si adu-l la fiul sau, sa-l vedem si noi
viu". Iar Ioan zise: "Nu m-a trimis Hristos ca sa înviez mortii, ci
ca sa învat oamenii rataciti". Deci zise Chinops catre tot poporul ce sta
acolo: "Macar acum sa ma credeti pe mine, oamenilor, ca acest om este
amagitor si va înseala cu farmece; tineti-l pâna ce voi aduce pe tatal
tânarului si-l pun înaintea voastra viu". Si l-au tinut pe Ioan. Iar
Chinops tinzându-si mâinile si lovind marea, si facându-se sunet în mare de a
speriat pe toti, s-a facut nevazut. Atunci au înaltat toti glas, zicând:
"Mare esti Chinops si nu este altul afara de tine". Si fara de veste
iesi Chinops din mare tinând, precum a zis, pe tatal copilului, si s-au minunat
toti. Deci zise catre copil: "Acesta este tatal tau?" Si zise
copilul: "Acesta este, doamne", si se închinara toti lui Chinops.
Si vrând ei sa ucida pe Ioan, nu
i-a lasat Chinops zicând: "Daca veti vedea altele mai mari decât acestea,
atunci va fi certat rau". Si întreba pe unul din cei de fata: "Ai
feciori?" El zise: "Am avut, dar l-a ucis oarecine cu viclesug".
Chinops s-a fagaduit sa-l aduca si pe acela la tatal sau, viu. Deci strigând
tare, chema anume si pe ucigas si pe cel ucis; iar ei îndata se aratara stând de
fata amândoi. Si zise Chin-ops catre omul acela: "Acesta este fiul tau? Si
acesta este cel ce l-a ucis?" Si zise omul: "Asa, doamne". Iar
Chinops zise catre Ioan: "Te miri de acestea?" Iar Ioan zise:
"Nu ma mir, ci mi-e mila de sufletele ce pier prin tine".
Si se lauda Chinops ca va face si
pe sfântul sa se mire de cele ce facea el, speriindu-l, ca în cele din urma si
de viata îl va lipsi. Iar Apostolul a zis: "Curând ti se vor dezlega
semnele si tie". Acestea auzind poporul si pornindu-se asupra lui Ioan,
pâna într-atât l-au batut si l-au zdrobit ca l-au lasat aproape mort; si
parându-le tuturor, chiar si lui Chinops, cum ca ar fi murit apostolul, nu l-au
socotit vrednic de îngropare, ci din porunca lui Chinops l-au lasat neîngropat,
ca sa-l manânce fiarele si pasarile. Apoi s-a dus fiecare la casa lui,
bucurându-se ca au scapat de Ioan, si mirându-se de spurcatul Chinops. Dupa
aceea, peste putin, auzind Chinops ca Ioan învata la locul ce se cheama
zvârlitura pietrii, au chemat pe demonul cu care facea fermecatoriile, si mergând
în locul acela a zis catre Ioan: "Vrând sa te fac de mai mare rusine te-am
lasat atunci viu; dar vino sa mergem la marginea marii, si vei vedea puterea
mea si te vei rusina". Deci au mers dupa dânsul si cei trei demoni, care
se aratasera a fi înviat din morti. Si batând Chinops tare din palme, sari în
mare disparând fara de veste din vederea tuturor. Iar poporul striga:
"Mare esti Chinops si nu este altul ca tine". Iar Ioan, poruncind
demonilor care se faceau ca sunt oameni înviati din morti sa stea pe loc sa nu
se miste de acolo, s-a rugat catre Dum-nezeu sa nu mai lase viu pe Chinops. Si
îndata se facu mare sunet în mare, si învaluindu-se apa unde cazuse Chinops,
n-a mai iesit. Iar demonilor carora se aratasera ca au înviat din morti, le-a
poruncit Ioan în numele lui Iisus Hristos cel rastignit sa iasa din acel
ostrov, si s-au facut nevazuti. Asteptând poporul pe Chinops trei zile si trei
nopti pe marginea marii, de foame si de racnete si de zaduf cea mai mare parte
dintr-însii lesinase, de zaceau fara glas, dintre care au si murit trei copii.
Dar facându-i-se mila sfântului, si rugându-se pentru mântuirea lor si mult
învatându-i pentru credinta, a înviat pe copiii cei morti. Atunci toti cu o
unire întorcându-se catre Hristos, au primit Sfântul Botez. Deci s-au întors
toti locuitorii ostrovului la propovaduirea Evangheliei si venind catre Hristos
prin credinta, au facut rugaciune toti catre apostolul, sa le dea scrisa toata
mântuitoarea propovaduire.
Mergând Apostolul Ioan într-un
munte, împreuna cu ucenicul sau Prohor, a postit trei zile, rugându-se lui
Dumnezeu pentru aceasta.
Si dupa a treia zi s-a facut fulger
mare si tunet, ca s-a cutremurat muntele si Prohor a cazut la pamânt, iar Ioan
ridicându-l si sezând de-a dreapta lui si cautând la cer a început a zice:
"La început era Cuvântul, si Cuvântul era la Dumnezeu"... si
celelalte. Si savârsind Sfânta Evanghelie, a dat-o în mâinile lor, si de acolo
s-a raspândit la toate marginile pamântului. Si a petrecut acolo împreuna cu
Prohor; si a aflat pe un tânar într-un oras aproape de Efes, pe care înca pâna
a nu fi izgonit la Patmos, sfântul îl daduse pe mâna episcopului bisericii, dar
fugind de la episcop, s-a facut capetenie de tâlhari. Pe acesta iarasi l-a
întors la pocainta, si a izbavit orasul de moarte, si l-a îndreptat catre
Hristos. Si asa a trait Sfântul Evanghelist în Efes, si facând nespuse minuni a
atras multa multime catre Hristos. Acolo a mai trait douazeci si sase de ani,
si mai înainte noua ani; iar la Patmos cincisprezece ani. Iar când a mers la
Efes de la Ierusalim era de cincizeci si sase de ani si sapte luni, încât s-au
facut anii lui peste tot o suta cinci ani si sapte luni. Si tragea în casa lui
Domnus; de unde iesind cu ucenicii sai, sapte fiind, si mergând într-un loc le
porunci sa sada acolo. Si era pe la vremea utreniei, si dându-se putin înlaturi
de la dânsii îsi facu rugaciune multa. Întorcându-se la dânsii, le-a poruncit
sa sape crucis dupa statul sau, si facând ei precum le poruncise, a mers si a
intrat în groapa, si sarutându-i pe dânsii pentru despartire si ei foarte
întristându-se, caci se lipseau de dascalul lor, si varsând lacrimi pentru
dânsul, i-a învatat sa-l acopere cu pamânt pâna la genunchi; dupa aceea iarasi
sarutându-i si învatându-i, l-au mai acoperit pâna la grumaji; dupa aceea,
punându-si o mahrama peste obraz, si punând pamânt peste dânsul a fost acoperit
de tot, si rasarind soarele, si-a dat duhul.
Ucenicii plângând mult, caci
ramasera lipsiti de dascalul lor, se întoarsera si povestira celor din cetate
despre petrecerea lui, si auzind aceasta fratii care erau în cetate au mers de
au sapat si n-au gasit nimic. Si plângând mult si rugându-se se întoarsera în
cetate. De aceasta si Policrat, episcopul poporului Efesu-lui, scriind catre
Victor, episcopul Romei, zise asa: "A adormit în Asia, mare Stihie, care
va sa se scoale la ziua cea de apoi a venirii Domnului, Ioan cel ce s-a rezemat
pe pieptul lui Hristos". Iar dumnezeiescul Ipolit povestind propovaduirea
si savârsirea apostolilor, zice: "Ioan, fratele lui Iacov, propovaduind în
Asia cuvântul, a fost izgonit la ostrovul Patmos. Si de acolo, iarasi fiind
chemat din izgonire de la Efes, s-au savârsit acolo, în zilele lui Neron. Ale
carui moaste cautate de locuitorii cetatii cei credinciosi nu s-au aflat".
Iar Chesarie, fratele marelui Grigorie, întrebând la Constantinopol de aceasta
pe vremea lui Sicret, i s-a raspuns asa: "Acest Ioan la sfârsitul
Evangheliei sale a aratat aceasta: Si aceasta zicând Iisus, zise lui (adica lui
Petru): Vino dupa mine; si întorcându-se Petru a vazut pe ucenicul pe care-l
iubea Iisus urmând, si zise: Doamne, dar acesta ce? Si zise lui Iisus: de voi
vrea sa ramâna el pâna voi veni Eu, ce-ti este tie? Drept aceea a iesit
cuvântul acesta între frati ca ucenicul acela nu va muri. Pentru aceasta si unii
din pricina cuvântului acesta zic ca Ioan nici pâna astazi n-a gustat moarte,
ci ca s-a mutat. Dar nu este asa adevarul: de vreme ce aflând Hristos unde vâna
peste, poruncit-a numai lui Petru sa-i urmeze. Iar el vrând ca sa mearga si
Ioan împreuna cu dânsul, zise: Doamne, dar acesta ce? Iisus a poruncit lui Ioan
sa ramâna la vânatoarea pestelui, zicând: De voi vrea sa stea acesta aici pâna
voi veni, sa pescuiasca pâna iarasi ma voi întoarce, ce-ti este tie? Numai ca
iubitul lui Hristos, Ioan, a murit, de vreme ce si mormântul lui se stie unde
este. Însa o adevereaza aceasta si marele dascal si întocmai cu apostolii Ioan
Gura de Aur, în tâlcuirea Epistolei catre Evrei, a Evangheliei dupa Matei si a
Evangheliei dupa Ioan".
Sfântul
Voievod Neagoe Basarab
Viaţa Sfântului Voievod Neagoe Basarab
Sfântul Voievod
Neagoe Basarab – Binecredinciosul voievod Neagoe Basarab s-a născut în ultimul
sfert al veacului al XV-lea, probabil în 1481 sau 1482. Tatăl său era din
neamul Basarabilor, iar mama sa era din familia Craioveştilor. La urcarea sa pe
tron, în 1512, el şi-a revendicat descendenţa din domnul Ţării Româneşti
Basarab cel Tânăr (noiembrie 1477 - septembrie 1481, a doua domnie în noiembrie
1481 - aprilie 1482, când e ucis de boieri la Glogova) fiul lui Basarab II
(decembrie 1442-primăvara 1443) şi nepotul lui Dan al II-lea (1420-1431).
Neagoe a fost unul dintre cei patru copii ai părinţilor săi. Înrâurit de
credinţa mamei sale, el a deprins din fragedă vârstă învăţăturile mântuitoare
si virtuţile creştine. Mănăstirea Bistriţa din Oltenia, ctitorie a
străbunicilor săi, a devenit şcoală duhovnicească pentru evlaviosul Neagoe.
Voia lui Dumnezeu a făcut ca în acele vremuri la Mănăstirea Bistriţa să fie
retras marele între patriarhi, Nifon al Constantinopolului, chemat în Ţara
Românească pe la anul 1502, de voievodul Radu cel Mare pentru a reorganiza şi
întări viaţa bisericească.
De la Sfântul Ierarh Nifon, Neagoe a
deprins taina rugăciunii isihaste, evlavia şi trezvia sufletului, învăţătura şi
înţelepciunea lui Hristos, dobândind înalt spor duhovnicesc. Înzestrat cu
daruri intelectuale deosebite, el şi-a agonisit mai toată ştiinţa şi cultura
teologică a vremii sale. De aceea, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu,
iubitorul de Hristos, Neagoe, în anul 1512, a fost chemat la demnitatea de
Domnitor şi Voievod al Ţării Româneşti. În această calitate a încurajat
dezvoltarea comerţului şi a meşteşugurilor, iar pe plan diplomatic a încercat
să menţină relaţii de prietenie cu Ungaria. A încercat să stabilească relaţii
diplomatice cu Veneţia și Roma și chiar să medieze conflictul dintre creștinii
ortodocși şi catolici. Continuând viziunea şi obiectivele politice iniţiate de
Ştefan cel Mare, a încercat să realizeze o coaliţie a statelor răsăritene
împotriva expansiunii turceşti. În 1517 cere şi obţine de la Patriarhia
ecumenică canonizarea fostului său învăţător, patriarhul Nifon. Pe racla în
care au fost aşezate moaştele şi care se păstrează la Dionisiu, domnul român
este reprezentat închinându-se sfântului. În anul 1519, Neagoe Basarab împreună
cu Ştefan al IV-lea al Moldovei (Ştefăniţă Vodă) au trimis un ambasador la
Vatican prin intermediul căruia „Basarab și aleşii săi fii Theodosie și Petru
și urmaşii săi și Ştefan și fiii săi” promiteau că vor participa alături de
ceilalţi principi creştini și de papă la „sfânta expediţie împotriva lui Selim,
tiranul turcilor”. Totuşi, Ţara Românească rămâne pe perioada domniei lui
vasală Imperiului Otoman.
Neagoe Basarab a făcut donaţii generoase
mănăstirilor ortodoxe din Ţara Românească şi din toate ţările din Balcani. În
timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeş, unde se odihnesc
şi sfintele moaşte ale voievodului. În şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române, întrunit la Reşedinţa patriarhală din Bucureşti, în
zilele de 8-9 iulie 2008, s-a hotărât canonizarea Sfântului Voievod Neagoe
Basarab, domnitorul Ţării Româneşti. Cancelaria Sfântului Sinod a editat
Tomosul de proclamare a canonizării Sfântului Voievod Neagoe Basarab, „care a
rămas în memoria poporului român şi a tradiţiei ortodoxe prin opera sa
intitulată Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, prima
creaţie de valoare universală a literaturii române, un adevărat testament
duhovnicesc, pedagogic, filosofic şi enciclopedic”. Proclamarea oficială a
canonizării a avut loc la 26 octombrie 2008, la Catedrala Patriarhală din
Bucureşti.
Rugăciunea inimii
Învăţaţi-vă cea mai puternică rugăciune,
după rugăciunea domnească „Tatăl nostru”, care este rugăciunea inimii, adică să
zici mereu în minte şi în inimă: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,
miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”. Sau poţi să zici şi aşa: „Doamne, Iisuse
Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale şi ale
tuturor sfinţilor, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!” Aceasta este o rugăciune
scurtă, dar are mare putere. Este bine s-o repeţi şi în tren şi pe drum şi
acasă, până ce adormi seara s-o ai în gură. Dacă ai numele lui Iisus Hristos,
nu mai ai năluciri prin somn şi supărări şi visuri urâte, pentru că nu se poate
apropia satana de locul acela unde se pomeneşte numele Mântuitorului cu toată inima,
cu toată dragostea.
(De
la Părintele Ilie Cleopa - volumul 7, Editura Mănăstirea Sihăstria, p. 136)
Dreptul Ghedeon
Viaţa Dreptului
Ghedeon
Dreptul Ghedeon, este cel care mai
înainte să se întâmple, a văzut Naşterea lui Hristos, prin roua de pe lână.
ARTĂ CULINARĂ – REȚETE
DE POST PENTRU 16 Septembrie
A. GUSTĂRI
Roşii umplute cu salată orientală cu
ciuperci
* 6 roşii potrivite,
* 6 linguri salată
orientală cu ciuperci,
* 1 salată verde mică
Roşiile se spală, li se taie un capac, se îndepărtează miezul, se presară puţină sare în fiecare şi se aşază cu gura în jos să se scurgă.
Roşiile se spală, li se taie un capac, se îndepărtează miezul, se presară puţină sare în fiecare şi se aşază cu gura în jos să se scurgă.
După ce s-au scurs se
umplu cu salată orientală cu ciuperci, apoi se aşază pe un platou, pe frunze de
salată verde.
B. SALATĂ
Salată
de ardei copţi
Ingrediente:
Alegem ardei "drepti", de orice culoare (dar roşii sau galbeni sunt mai gustoşi decât verzi), astfel încât să poată veni în contact cu suprafaţa plitei în orice poziţie.
Alegem ardei "drepti", de orice culoare (dar roşii sau galbeni sunt mai gustoşi decât verzi), astfel încât să poată veni în contact cu suprafaţa plitei în orice poziţie.
Instrucţiuni:
1 ) Punem pe plită ardeii şi-i coacem pe toate părţile până când cea mai mare parte a suprafeţei lor s-a copt, iar coaja superficială a început să se desprindă.
2 ) După ce s-au copt, îi punem într-o cratiţă, presărăm pe ei puţină sare şi acoperim cratiţa.
3 ) Peste o jumătate de oră îi putem curăţa de coajă şi-i aşezăm într-un castron, punem oţet (de mere dacă avem) şi sare.
1 ) Punem pe plită ardeii şi-i coacem pe toate părţile până când cea mai mare parte a suprafeţei lor s-a copt, iar coaja superficială a început să se desprindă.
2 ) După ce s-au copt, îi punem într-o cratiţă, presărăm pe ei puţină sare şi acoperim cratiţa.
3 ) Peste o jumătate de oră îi putem curăţa de coajă şi-i aşezăm într-un castron, punem oţet (de mere dacă avem) şi sare.
Dacă ardeii sunt prea mari, îi tăiem longitudinal, îndepărtăm
seminţele, însă lichidul din interior îl punem în castron împreună cu ardeii.
Peste ardei putem pune şi
puţin ulei (de măsline preferabil).
C. SOSURI
Sos
de soia
* 2 ardei graşi verzi,
* 2 cepe grase şi proaspete mari
* sos soia
* 2-3 linguri ulei
* orez cca 200 g (pt 2 porţii)
* 2 cepe grase şi proaspete mari
* sos soia
* 2-3 linguri ulei
* orez cca 200 g (pt 2 porţii)
Fierbem orezul cu apă cât să-l acopere 2 degete la foc mare, când dă în clocot îl acoperim şi dăm focul mic şi-l lăsăm cca 20 min.
Ceapa o tăiem în patru şi ardeii cât ceapa şi îi perpelim la foc mare cu puţin ulei, amestecând continuu timp de 5-8 min să nu ajungă să fiarbă (să rămână ardeii verzi frumoşi) iar la sfârşit adăugăm sosul de soia şi sare dacă mai e necesar. Se serveşte lângă orez.
D. BORŞURI, SUPE CREME DE LEGUME
Supă
cremă de legume
Ingrediente:
- 3-4 morcovi medii
- 2 rădăcini de pătrunjel
- 2 ţeline mici
- 6 cartofi potriviţi
- crutoane
- 2-3 cepe
- 1 legătură pătrunjel
- sare, piper
- 1 ardei
- 3-4 linguri ulei
- 1/2 lămâie
Mod de preparare:
Se spală şi se taie legumele mărunt. Se pun la fiert într-o oală mare cu apă şi piper până se sfărâmă. Când toate legumele sunt fierte, le scoatem şi le mutăm într-un castron (exceptând ceapa pe care o dăm afară de tot) unde le pasăm până obţinem o cremă. Se adaugă apoi zeama care ne-a rămas, dar cu măsură astfel încât să nu fie prea subţire. Iar dacă rămâne prea consistentă mai putem adăuga apă. La sfârşit adăugăm verdeaţă, sare şi lămâie după gust. Se serveşte cu crutoane.
- 3-4 morcovi medii
- 2 rădăcini de pătrunjel
- 2 ţeline mici
- 6 cartofi potriviţi
- crutoane
- 2-3 cepe
- 1 legătură pătrunjel
- sare, piper
- 1 ardei
- 3-4 linguri ulei
- 1/2 lămâie
Mod de preparare:
Se spală şi se taie legumele mărunt. Se pun la fiert într-o oală mare cu apă şi piper până se sfărâmă. Când toate legumele sunt fierte, le scoatem şi le mutăm într-un castron (exceptând ceapa pe care o dăm afară de tot) unde le pasăm până obţinem o cremă. Se adaugă apoi zeama care ne-a rămas, dar cu măsură astfel încât să nu fie prea subţire. Iar dacă rămâne prea consistentă mai putem adăuga apă. La sfârşit adăugăm verdeaţă, sare şi lămâie după gust. Se serveşte cu crutoane.
E. MÂNCĂRURI
Ardei
umpluţi cu ciuperci
* 10 ardei,
* 2 cutii ciuperci,
* 100 g orez,
* 1 ceapă,
* ulei,
* sare,
* piper,
* cimbru,
* 1 kg roşii (3 linguri pastă de tomate),
* pătrunjel şi mărar verde
Ceapa
tocată se pune împreună cu orezul spălat la călit în ulei încins. Când ceapa
devine sticloasă, se stinge cu o cană de apă şi se lasă să fiarbă până când se
înmoaie orezul. Se spală ciupercile, se toacă şi se adaugă împreună cu verdeaţa
tocată, puţin cimbru uscat, sare şi piper peste orez. Cu acest amestec se umplu
ardeii, se pun capacele de roşii şi se aşază într-o cratiţă, în picioare. Se
pune apa amestecată cu roşiile tocate rămase, sau cu pasta de tomate, cât să
acopere ardeii. Cratiţa se dă la cuptor pentru 45 min., sau se poate fierbe
mâncarea şi pe aragaz.
F. DULCIURI
Fursecuri
cu alune
Ingrediente:
* 150 g margarină,
* 150 g margarină,
* 2 linguri
cu miere,
* 5 linguri
zahăr tos,
* 20
linguri zahăr pudră,
* 250 g
făină albă,
* 80 g alune prăjite (nesărate),
* 1 lingură zeamă de lămâie,
* 1 linguriţă rasă de amoniac (bicarbonat de amoniu),
* un praf
de sare.
Instructiuni:
1 ) Frecăm spumă margarina cu zahărul, adăugăm mierea, zeama de lămâie, amoniacul şi sarea.
2 ) Adaugăm făina cernută în prealabil, amestecăm bine până obţinem un aluat omogen.
3 ) Din acest aluat luăm o bucată ceva mai mare decât o alună, din care facem o biluţă. Aşa procedăm până terminăm tot aluatul.
4 ) Punem pe o furculiţă câte o biluţă, pe care o introducem într-un vas cu apă ca s-o umezim, apoi o tăvălim în zahăr pudră şi prin alune pisate. Căutăm să le apăsăm uşor cu degetele, pentru a se putea prinde alunele.
5 ) Le dăm o formă de disc, eventual le putem apăsa uşor cu furculiţa şi le aşezăm în tava tapetată cu hârtie pentru copt.
6 ) În cuptorul încins moderat, lăsăm tava aproximativ 10 minute, până capătă o culoare aurie frumoasă.
Dacă dorim după ce am format fursecurile, le putem unge deasupra cu puţină apă, presărăm zahăr pudră şi alune pisate, căpătând un aspect mai plăcut.
Instructiuni:
1 ) Frecăm spumă margarina cu zahărul, adăugăm mierea, zeama de lămâie, amoniacul şi sarea.
2 ) Adaugăm făina cernută în prealabil, amestecăm bine până obţinem un aluat omogen.
3 ) Din acest aluat luăm o bucată ceva mai mare decât o alună, din care facem o biluţă. Aşa procedăm până terminăm tot aluatul.
4 ) Punem pe o furculiţă câte o biluţă, pe care o introducem într-un vas cu apă ca s-o umezim, apoi o tăvălim în zahăr pudră şi prin alune pisate. Căutăm să le apăsăm uşor cu degetele, pentru a se putea prinde alunele.
5 ) Le dăm o formă de disc, eventual le putem apăsa uşor cu furculiţa şi le aşezăm în tava tapetată cu hârtie pentru copt.
6 ) În cuptorul încins moderat, lăsăm tava aproximativ 10 minute, până capătă o culoare aurie frumoasă.
Dacă dorim după ce am format fursecurile, le putem unge deasupra cu puţină apă, presărăm zahăr pudră şi alune pisate, căpătând un aspect mai plăcut.
ARTE
26 Septembrie
MUZICĂ
26 Septembrie
Leonard
Bernstein – West side story
The
Beatles – Abbey Road
The
Beatles Abbey Road Full Album
George
Gershwin
The Best of Gershwin:
Julie (Peck) London, cantareata si actrita
americana
George Chambers, basist si vocalist american
(Chambers Brothers)
Dick Heckstall-Smith, saxofonist britanic
(Colosseum)
Joe Bauer, baterist american (Youngbloods)
Youngblood Brass Band Live at Het Depot, Leuven, Belgium, 30 Nov 2013: https://youtu.be/1pD7UYgUUA4.
Bryan Ferry, vocalist, clapar si compozitor
britanic (Roxy Music)
Lynn Anderson, cantareata country americana
Olivia
Newton-John
Stuart Tosh, baterist britanic (Pilot, 10 CC)
Craig Chaquico, chitarist si compozitor
american (Jefferson Starship)
Craig Chaquico performs his Starship Hit "JANE"!: https://youtu.be/TEDEDen-Nq0.
Tracey Thorne, cantareata si compozitoare
britanica (Everything But The Girl)
Bessie
Smith
Bela
Bartok
Robert
Palmer
robert
palmer mix ,sailing shoes-hey julia-Sneakin' Sally Through the Alley: http://youtu.be/pMnzytIbH1I.
J. S. Bach: Concerto for Harpsichord, BWV 1052, 1054: For you, my friend
Best Of Bon Jovi - Bon Jovi Greatest Hits Playlist 2018
POEZIE
26 Septembrie
Dan
Botta
Biografie
Dan Botta
Dan Botta (n. 26 septembrie 1907, Adjud, m. 13 ianuarie 1958, Bucureşti) a fost un poet, eseist şi traducător român din perioada interbelică. Este fratele lui Emil Botta. Urmează şcoala primară la Adjud şi începe studiile liceale la Liceul Unirea din Focşani, continuându-le la Colegiul Sf. Sava din Bucureşti. Urmează apoi studii universitare clasice (limba latină şi limba greacă) la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, fiind dublu licenţiat în Educaţie Fizică şi Sport. Publică în diverse reviste: Rampa, Gândirea, Vremea, La Nation Roumaine, etc. Participă la conferinţele grupului Criterion şi este cooptat în comitetul de redacţie al revistei, apoi va face parte, sub conducerea sociologului Dimitrie Gusti, din comitetul de direcţie al Enciclopediei României, proiectul debutând în 1938. Pe lângă volumul de versuri Eulalii, a publicat, în timpul vieţii, două volume de eseuri. Restul operelor au apărut postum, în patru volume de Scrieri. Pe lângă opera originală, este şi autor al unor admirabile traduceri din literatura universală: poeziile lui Edgar Allan Poe şi romanul Oile Domnului (A Lã e a Neve), al scriitorului portughez Ferreira de Castro.
Opere publicate
* Eulalii, poeme, 1931
* Limite, eseuri, 1936,
* Charmion sau Despre muzică, 1941
* Scrieri, vol 1-4, 1968
Traduceri din literatura universală
* Ferreira de Castro - Oile Domnului, roman, Editura de Stat pentru Literatura şi Artă, 1955
* Edgar Allan Poe - Scrieri Alese, Editura pentru Literatură Universală, 1963, (cu două variante de traducere artistică a poeziilor, de Emil Gulian şi de Dan Botta)
Dan Botta (n. 26 septembrie 1907, Adjud, m. 13 ianuarie 1958, Bucureşti) a fost un poet, eseist şi traducător român din perioada interbelică. Este fratele lui Emil Botta. Urmează şcoala primară la Adjud şi începe studiile liceale la Liceul Unirea din Focşani, continuându-le la Colegiul Sf. Sava din Bucureşti. Urmează apoi studii universitare clasice (limba latină şi limba greacă) la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, fiind dublu licenţiat în Educaţie Fizică şi Sport. Publică în diverse reviste: Rampa, Gândirea, Vremea, La Nation Roumaine, etc. Participă la conferinţele grupului Criterion şi este cooptat în comitetul de redacţie al revistei, apoi va face parte, sub conducerea sociologului Dimitrie Gusti, din comitetul de direcţie al Enciclopediei României, proiectul debutând în 1938. Pe lângă volumul de versuri Eulalii, a publicat, în timpul vieţii, două volume de eseuri. Restul operelor au apărut postum, în patru volume de Scrieri. Pe lângă opera originală, este şi autor al unor admirabile traduceri din literatura universală: poeziile lui Edgar Allan Poe şi romanul Oile Domnului (A Lã e a Neve), al scriitorului portughez Ferreira de Castro.
Opere publicate
* Eulalii, poeme, 1931
* Limite, eseuri, 1936,
* Charmion sau Despre muzică, 1941
* Scrieri, vol 1-4, 1968
Traduceri din literatura universală
* Ferreira de Castro - Oile Domnului, roman, Editura de Stat pentru Literatura şi Artă, 1955
* Edgar Allan Poe - Scrieri Alese, Editura pentru Literatură Universală, 1963, (cu două variante de traducere artistică a poeziilor, de Emil Gulian şi de Dan Botta)
Cornul
marii, cornul serii
Valul bate-ncet în stînca,
Spuma-i dulce o-nfasoara
Într-o horbota usoara;
Umbra serii de vioara
Creste-n linistea adînca.
Privesc cerul. Se aduna
Zarea pura-a unui vis,
O lucoare de abis
Ma îmbraca. Cum rasuna
Cornul marii, indecis.
Straluceste în orgia
Viorie de pe mare
Luna palida, în zare,
Luna din Infern, sotia
Sufletelor în pierzare.
T;ipa-n volburi largi lastunii,
Umbra creste ca o floare,
Ca o floare-ametitoare,
Apa, -n gemetele lunii,
Jos pe stînca, alba, moare.
De departe suna cornul,
Cornul serii, cornul marii,
Cornul surd al întristarii,
Cornul marii, cornul serii,
Cornul jelei si-al pierzarii!
Muge-adînc un cerb în codru
Muge-adînc un cerb în codru,
Codrul freamata adînc,
De vînt crengile se frîng,
Muge-adînc un cerb în codru,
Muge-adînc si nu e modru
Gîndurile sa-mi înfrîng.
Muge cerbul singuratic,
Echo duce tînga-i lung,
Glas de bucium lung-prelung;
Peste codrul singuratic
Cade viforul tomnatic,
Nu pot jalea sa-mi alung.
Muge-un cerb, Diana Doamna
Lui din ceruri se întrista,
Plînge-n nori ca-ntr-o batista,
Muge cerbul. Nicicînd toamna
N-a mai fost atît de trista.
Visez un cer
tacut
Visez un cer tacut, printre mirezme mii,
Visez o mare grea de lunecari albastre,
Visez la zei nespus de tristi si de târzii,
Taceri înfiorate, la dragostele noastre;
Visez zapezi albastre si magice paduri,
Visez fluide zari încremenite-alene,
Visez la Hesiod, la zei, la trubaduri,
La palidul Orpheu, la mistica Selene.
Mie-dor de nesfârsita lumina din senin,
De înaltimi pe care le-am strabatut în vise,
Batute de-alizee ce-adie-n cerul-crin,
Mi-e dor de Paradisul pierdut, de largi abise;
Mi-e dor de orice floare strivita în nestire,
Mi-e dor de cântul noptii ce unduie-n ether,
De chipul tau nostalgic, de-a stelei rasarire,
Mi-e dor de nemurire, mi-e dor, mi-e dor de cer.
Ma-mbata armonia din sferele de-argint,
Ma-mbata floarea trista si tristul margarint
Al noptii de azur etern care-nfioara
Pateticul profum al florii de vioara,
În care umbra celor ce n-au fost niciodata
Adie-n vai adânci de haos ce ma-mbata;
Ma-mbat de ochii tai, de unduirea marii,
De cântecul Sirenii, de soaptele pierzarii.
Adrian Păunescu - Teze Și Legi
TEATRU/FILM
26 Septembrie
Cu
Titus Lapteș
Biografie
Titus Lapteș
(n. 1 apr. 1903, Iaşi – m. 16 sept.
1974, Bucureşti)
A fost distins cu titlul de Artist
emerit. Timp de 23 de ani (1923-1945), a făcut apostolat artistic la Cluj şi
Timişoara, jucând 135 de roluri în 119 piese de teatru antic, clasic şi modern.
Apoi, transferat la Bucureşti, a evoluat pe scenele Teatrului Naţional şi
Teatrului C. Nottara. Actor de teatru, Titus Lapteş este prezent şi în
cinematografie, unde realizează roluri memorabile în cele peste 20 de filme,
dintre care menţionăm: „Nepoţii gornistului” (1953), „Aproape de soare” (1961),
„Neamul Şoimăreştilor” (1965),
„Aventuri la Marea Neagră” (1972).
„Aventuri la Marea Neagră” (1972).
Filme
cu Titus Laptes
(1969)
Doi barbati pentru o moarte
Doi barbati pentru o moarte
o Regia: Gheorghe Naghi
o Distribuitor: Euro Entertainment Enterprises
(1965)
Neamul Șoimăreștilor
Neamul Șoimăreștilor
o Regia: Mircea Drăgan
o Distribuitor: Audio
Visual Romania
(1961)
Aproape de soare
Aproape de soare
o Regia: Savel Stiopul
o Gen film: Dramă
o Distribuitor: Euro Entertainment Enterprises
(1972)
Aventuri la Marea Neagră
Aventuri la Marea Neagră
o Regia: Savel Stiopul
o Cu: Corina Chiriac, Florin Piersic, Titus Laptes
o Distribuitor: TVR Media
(1953)
Nepotii gornistului
Nepotii gornistului
o Regia: Dinu Negreanu
(1960)
Soldați fără uniformă
Soldați fără uniformă
o Regia: Francisc Munteanu
o Cu: Liviu Ciulei, Colea Răutu, Titus Laptes
o Gen film: Război
(1955)
Alarmă în munți
Alarmă în munți
o Regia: Dinu Negreanu
o Cu: Emanoil Petruț, Iurie Darie, Titus Laptes
o Gen film: Aventuri
o Distribuitor: Audio
Visual Romania
(1950)
Răsună valea
Răsună valea
o Regia: Paul Călinescu
o Cu: Geo Barton, Marcel Anghelescu, Titus Laptes
o Gen film: Dramă
o Distribuitor: Euro Entertainment Enterprises
(1952)
Mitrea Cocor
Mitrea Cocor
o Regia: Marietta Sadova, Victor Iliu
o Gen film: Dramă
(1964)
Camera alba
Camera alba
o Regia: Virgil Calotescu
o Cu: Amza Pellea, George Aurelian, Titus Laptes
o Distribuitor: Audio
Visual Romania
(1963)
Lumină de iulie
Lumină de iulie
o Cu: George Calboreanu, Colea Răutu, Titus Laptes
o Distribuitor: Audio
Visual Romania
(1957)
Rapa dracului
Rapa dracului
o Regia: Jean Mihail
o Cu: Dana Comnea, Toma Dimitriu, Titus Laptes
o Gen film: Dramă
(1954)
Brigada lui Ionut
Brigada lui Ionut
o Regia: Jean Mihail
o Gen film: Dramă
(1951)
Viața învinge
Viața învinge
o Regia: Dinu Negreanu
o Cu: George Vraca, Irina Rachiteanu, Titus Laptes
o Gen film: Dramă
(1955)
Dupa concurs
Dupa concurs
o Regia: Gheorghe Naghi
o Gen film: Dramă
o Regia: Francisc Munteanu
o Gen film: Dramă
o Regia: Ion Rodan, Traian Fericeanu
o Cu: Dem Hagiac, Ion Gheorghiu, Titus Laptes
o Gen film: Scurt metraj
O vrem pe Katarina - Vladimir Spasov
Extraordinarele istorii si aventuri ale baronului d'Ormesan Guillaume Apollinaire
GÂNDURI
PESTE TIMP 26 Septembrie
Thomas Stearns Eliot - Citate:
SFATURI
UTILE 26 Septembrie
Continuăm O MINUNE ÎN 16 ZILE – Tehnici
şi exerciţii de gândire pozitivă inspirate de la Sfântul Munte
Ziua a treia
Spune mental: „Am doar trei trebuinţe”.
O zi
prielnică pentru reducerea trebuinţelor! Omul scindat are 1001 de trebuinţe şi
trăieşte în continuă agitare şi stres. Tabloul real al trebuinţelor umane este
în numar de 36. Omul perfect echilibrat are 18 trebuinţe. Omul optimizat are
doar 9. În afară de acestea, mai sunt două categorii: înţeleptul şi bogatul. Ei
au doar trei trebuinţe. Iar eliberatul are zero trebuinţe.
Dimineaţa,
la răsărit, stai pe scaun; coloana trebuie să fie dreaptă, mîinile pe genunchi
cu palmele orientate, fie în sus, fie în jos ‑ cum te simţi mai
comod. Ferm şi destins. Ochii deschişi, dar privind lăuntric.
Spune
mental: „Am doar trei trebuinţe”.
Repetă
aceasta de şase ori. Bate la uşa subconştientului şi ţi se va întredeschide doi
milimetri. Respiră profund, expirând mai lung decît ai inspirat, apoi repetă
iarăşi de şase ori: „Am doar trei trebuinţe”. Apoi rămâi douăsprezece secunde
cu mintea complet liberă, transparentă.
Spun
douăsprezece secunde pentru că este o unitate temporară tainică. Nu‑i nevoie să
te uiţi la ceas. Poate fi şi mai mult dar să nu fie mai puţin de atât. La
sfârşit respiră lung ‑ va rezulta o linişte bună. Nu te preocupa ce
nume au aceste trei trebuinţe, dimineaţa şi ori de câte ori constaţi asaltul
miilor de trebuinţe care vor să‑ţi clatine puterea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu