MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
DUMINICĂ 7 OCTOMBRIE 2018
Bună dimineața, prieteni!
Să mulțumim Domnului că ne-a
arătat și astăzi lumina zilei și să-L rugăm să ne ocrotească de cel rău! Doamne
ajută-ne!
Mulţumesc pentru atenţie!
Dacă aveţi timp vă invit să lecturaţi
această pagină interesantă!
Toate cele bune și o sfântă și
binecuvântată de Domnul zi de Duminică în pace, cu sănătate și bucurii să ne
rugăm Domnului să ne dea! Doamne miluiește!
ISTORIE
PE ZILE 7 Octombrie
Evenimente
·
3761 î.Hr.: Este data la care Calendarul Evreiesc socotește crearea
de către Dumnezeu primului om, Adam. Calendarul evreiesc este si acum
calendarul oficial al statului Israel. Este calculat in functie de fazele
lunii. Zilele saptamanii sunt desemnate de numere, doar cea de a saptea zi –
sabatul – poarta diferite nume. Prima zi a saptamanii incepe la rasaritul zilei
de sambata si se termina la apusul zilei de duminica. Sabatul incepe la apusul
zilei de vineri si se incheie la apusul zilei de sambata. Timpul este calculat
dupa meridianul pe care este asezat Ierusalimul. Anul are 12 luni a cate 29/30
de zile.Doar doua luni din an au alta dimensiune in zile. Pentru a se echilibra
diferenta de timp ce reiese la o anumita trecerea a anilor, la fiecare al
3-lea, 6-lea, 8-lea, 11-lea, 14-lea, 17-lea, 19-lea an al fiecarui ciclu de 19
ani – se adauga o luna in plus.
·
1477: Este inaugurata in Suedia, Universitatea din Upsala,
cea mai veche universitate din Scandinavia.A fost fondata la initiativa
arhiepiscopului de Uppsala , Jakob Ulfsson si a regelui suedez Sten Sture cel
Batran, in urma unei Bule papale emise de papa Sixt al IV-lea.
·
1571: Bătălia de la Lepanto: Flota unită a Spaniei, Maltei, Veneției, Genovei și Ducatului
de Savoia, organizată
de Papa Pius al IV–lea, zdrobește flota turcă. Bătălia de la Lepanto a avut loc la 7 octombrie
1571. O flotă a Ligii Sfinte, o coaliție de state maritime catolice, a învins
decisiv principala flotă a Imperiului Otoman. Bătălia care a durat cinci ore
s-a dat la marginea nordică a Golfului Patras, în largul coastelor Greciei de
vest actuale, de unde forțele otomane navigau spre vest din baza lor navală de
la Lepanto (în turcă İnebahtı; în greacă Ναύπακτος, Naupaktos sau Έπαχτος,
Épahtos). Acolo, otomanii au întâlnit forțele Ligii Sfinte, ce veneau de la
Messina.[7] Victoria Ligii Sfinte a prevenit transformarea Mării Mediterane
într-un canal de circulație al forțelor musulmane, a protejat Italia de o mare
invazie otomană, și i-a împiedicat pe otomani să înainteze mai departe în
flancul sudic al Europei. Lepanto a fost ultima mare bătălie navală dusă
aproape în întregime de galere cu vâsle.
·
1698: Decizia Sinodului de la
Alba Iulia de
unire a mitropoliei ortodoxe de Alba Iulia cu Biserica Romei. Sinodul de la Alba Iulia a
fost convocat în anul 1698 de mitropolitul Atanasie Anghel pentru a discuta cu preoții
și cu protopopii chestiunea integrării religioase a românilor ardeleni sub
autoritatea papei de la Roma. Pe 7 octombrie 1698 sinodul împreună cu
mitropolitul Anghel a adoptat formularea „Noi,
Vlădica, Protopopii și Popii Băsericii Românești dăm știre tuturor că de bună
voia noastră ne unim cu Băserica Romei și ne mărturisim mădulările cestei
Băserici Sânte a Romei”. Actul Unirii cu Biserica Romei a fost
semnat de întreg sinodul și întărit cu sigiliul Mitropoliei de Bălgrad (Alba
Iulia). Prin acest act a luat ființă Biserica Română Unită cu Roma.
·
1763: Regele George al III-lea al Marii Britanii emite o
proclamație regală prin care, în teritoriile de la nordul și vestul munților
Allegani era intrezisă colonizarea. Documentul se dorea a fi un pas spre stabilizarea
relațiilor dintre englezi și indienii din această parte a Americii de Nord,
după terminarea Războiului de șapte ani. George al III-lea (George William
Frederick; 4 iunie 1738 – 29 ianuarie 1820) a fost rege al Regatului Unit și
rege al Irlandei din 25 octombrie 1760 până la unirea acestor țări la 1
ianuarie 1801; după această dată a fost rege al Regatului Unit al Marii
Britanii și al Irlandei până la moartea sa.
·
1777: Bătălia
de la Saratoga. Armata coloniilor americane îi învinge pe englezi.
Rezultatul bătăliei a fost un dezastru pentru armata engleză, la sfârșitul
luptelor generalul englez s-a predat. Bătălia de la Saratoga este
considerată de mulți istorici ca un punct de cotitură în istoria americană. Ea
fost o bătălie hotărâtoare în evoluția razboiului american de independenta.
·
1840: Willem
al II-lea devine rege al Țărilor de Jos. Willem al II-lea (Wilhelm Frederick George Ludovic) (6
decembrie 1792 – 17 martie 1849) a fost rege al Țărilor de Jos și Mare Duce de
Luxemburg de la 7 octombrie 1840 până la moartea sa în 1849.
·
1842: Are loc înlocuirea de către curţile suzerane şi
protectoare, a domnului Munteniei Alexandru Ghica, învinuit de a fi incălcat
prevederile Regulamentului Organic. Alexandru Ghica a domnit din aprilie 1834.
A instituit ca monedă a țării in 1836 leul, unitate teoretică de cont,
echivalentul a 60 de parale.
·
1857: În cadrul Adunării ad–hoc a Moldovei, Mihail
Kogălniceanu prezintă Proiectul de rezoluție care cuprindea „dorințele fundamentale” ale
românilor moldoveni, arătând că „dorința
cea mai mare” este Unirea Principatelor într–un singur stat. “dorinţa cea mai mare, cea mai generală, acea
hotărîtă de toate generaţiile trecute, acea care este sufletul generaţiei
actuale, acea care, împlinită, va fi fericirea generaţiilor viitoare, este
UNIREA PRINCIPATELOR ÎNTR-UN SINGUR STAT, o unire care este firească, legiuită
şi neapărată, pentru ca în Moldova şi Valahia suntem acelaşi popor, omogen,
identic, ca nici unul altul, pentru că avem acelaşi început, acelaşi nume,
aceeaşi limbă, aceeaşi religie, aceeaşi istorie, aceeaşi civilizaţie, aceeaşi
instituţii, aceleaşi legi şi obiceiuri, acelaşi temeiuri şi aceleaşi speranţe,
aceleaşi trebuinţe, aceeaşi hotare de păzit, aceleaşi dureri de trecut, acelaşi
viitor asigurat şi în sfîrşit, aceeaşi misie de îndeplinit“. Divanul
ad-hoc al Moldovei a fost format dintr-un număr de 85 de deputați, aleși în
cinci colegii: cler, mari proprietari, mici proprietari, reprezentanți ai
orașelor și reprezentanți ai satelor. Componența divanului era următoarea: 8
reprezentanți ai clerului, 28 de reprezentanți ai marilor proprietari, 14
reprezentanți ai micilor proprietari, 15 reprezentanți ai populației rurale și
20 reprezentanți ai populației urbane. Principatele Unite ale Moldovei și Țării
Românești au fost un stat român format prin unirea dintre Moldova și Țara
Românească în 1859 sub un singur domnitor. Statul acoperea regiunile istorice
Oltenia, Muntenia, și Moldova. La început, a cuprins și sudul Basarabiei (zona
Cahul, Bolgrad și Ismail), dar după 1877 a pierdut acest teritoriu, primind în
schimb Dobrogea de Nord. Unirea politică din 1859–1866 dintre cele două
principate a fost primul pas politic spre crearea României ca un singur stat
(unitar), în 1881. Cei doi domnitori ai Principatelor Unite au fost Alexandru
Ioan Cuza și apoi Carol I.
·
1868 - Inaugurarea Universitatii
Cornell, in Ithaca, New York.
·
1870: Războiul
franco-prusac –
Atacul de la Paris: Leon Gambetta fuge de la Paris într-un balon. Léon Gambetta (n. 2 aprilie 1838, Cahors – d. 31 decembrie
1882, Paris) a fost un om de stat francez republican a cărui activitate a
devenit proeminentă după Războiul Franco-Prusac. Léon Gambetta a fost
președintele consiliului de miniștri în perioada 14 noiembrie 1881–31 decembrie
1882.
·
1879: S-a creat alianta dintre Germania si Austro-Ungaria.
·
1883 - A fost
inaugurat Castelul Peleş, reşedinţa de vară a regilor României, construit la
dorinţa regelui Carol I (1866 - 1914). Este considerat unul dintre cele mai
frumoase castele din România şi din Europa.
·
1886: Spania a abolit sclavia in Cuba.
·
1908: Creta s-a aliat cu Grecia, revoltindu-se impotriva Imperiului
Otoman.
·
1913 - Henry Ford a finalizat
procesul de implementare a sistemului de productie a autovehiculelor pe banda
rulanta. Henry Ford, al carui Model T era automobilul de cel mai mare succes, a
apasat pe butonul ultimei sale inventii: linia automata de asamblare. Timpul
necesar fabricarii unei masini a scazut de la 12 ore si jumatate la 93 de
minute, iar pretul de la 850$ in 1908, la doar 44$.
·
1917 – se joaca primul meci din istoria Cupei
Frantei la
fotbal
·
1919: Ia
ființă compania aviatică olandeză Koninklijke
Luchtvaart Maatschappij (KLM). Este
cea mai veche, încă operativă, companie aviatică.
·
1925: Este semnat decretul regal privind noua
împărţire administrativă a României în judeţe, plăşi, comune urbane, reşedinţe,
comune rurale, municipii şi sate.
·
1932 – Are loc ultimul meci de box al lui Benny
Leonard. El este facut knock-out in runda a sasea de Jimmy McLarnin
·
1949: A fost creata Republica Democrata Germana (RDG). La cinci luni dupa ce
Marea Britanie, Statele Unite si Franta au infiintat Republica Federala Germana
(RFG), a fost proclamat ca stat si RDG-ul, aflat sub ocupatie sovietica,sub
conducerea Partidului Socialsit Unit. In fruntea tarii a fost instalat Wilhelm
Pieck, iar premier a fost numit Otto Grotewohl. Astfel s-a produs divizarea
Germaniei, tara a carei reunificare va avea loc abia peste 40 de ani. Capitala
a fost stabilita la Berlin, orasul fiind si el impartit in doua printr-un
zid.
·
1950: Armata Populară a Chinei comuniste, declanseaza
cotropirea Tibetului.
·
1950: Statele Unite au invadat Coreea.
·
1952: Modelul
de cod de bare realizat de Woodland și Silver a
început să fie folosit ca model general de indentificare a produselor.
·
1962 – Jim Clark se impune in Marele Premiu al
Statelor Unite ale Americii, urmat de Graham Hill si Bruce McLaren
·
1963 – Rolling Stones înregistrează piesa “I
Wanna Be Your Man” a celor de la Beatles.
·
1967: Revoluționarul marxist Che Guevara a fost capturat lângă La Higuera, Bolivia. Ernesto Rafael Guevara de la Serna (n. 14 iunie
1928 – d. 9 octombrie 1967), mai cunoscut sub porecla sa de Che Guevara sau el Che sau
simplu Che, a fost un revoluţionar de stânga, lider al regimului comunist
cubanez şi insurgent sud-american.
·
1973 – Ronnie Peterson se impune in Marele
Premiu de formula 1 al Statelor Unite ale Americii, urmat de James Hunt si
Carlos Reutermann
·
1979 – Gilles Villeneuve se impune in Marele
Premiul de Formula 1 al Statelor Unite ale Americii, urmat de Rene Arnoux si
Didier Pironi
·
1982: Musicalul “Cats” are premiera pe Broadway, spectacolul ruland
neintrerupt timp de 18 ani. Ultima reprezentatie a avut loc pe 10 septembrie
2000.
·
1984 – Alain Prost castiga Marele Premiu de
Formula 1 al Statelor Unite ale Americii, urmat de Michelle Alboreto si Nelson
Piquet
·
1985: A fost
deturnată nava italiană Achille Lauro aflată
în croazieră pe Marea Mediterană cu
peste 400 persoane la bord, de membrii organizației "Frontul pentru
Eliberarea Palestinei".
·
1987 – nationala de fotbal a Romaniei incheie
la egalitate, scor 1-1, meciul amical jucat acasa impotriva Greciei
·
1989 – Paula Abdul intra direct pe prima
poziţie a clasamentului American de albume, cu “Forever Your Child”. Abdul a
petrecut 64 de săptămâni consecutive în Top Billboard 200 înainte de a ajunge
pe locul 1, devenind astfel albumul cu cel mai îndelungat traseu spre locul
fruntaş al topurilor.
·
1989 – Tears For Fears se bucura de cel de-al
doilea album No 1 în Anglia, LP-ul “The Seeds Of Love”.
·
1989 – Janet Jackson ajunge pentru a doua oară
No 1 în State, cu piesa “Miss You Much”.
·
1992: Biroul Electoral Central a comunicat rezultatele definitive ale
alegerilor parlamentare din data 27 septembrie 1992.
·
1993: Mircea Dinescu si-a dat demisia din functia de presedinte al Uniunii
Scriitorilor.
·
1995 – “Jagged Little Pill”, albumul semnat de
Alanis Morrissette, urca pe prima treaptă în Billboard 200. Albumul a ajuns să
fie cel mai bine vândut album al unei cântareţe, cu vânzari de peste 30 de milioane
de exemplare.
·
1996: Secretarul perpetuu al Academiei Franceze, Maurice Druon, a fost
distins cu titlul de membru de onoare al Academiei Romane.
·
1999- Printre câştigatorii concursului “Irish
Hot Press” s-au numărat The Coors, pentru “Cea mai Bună Trupă irlandeză”,
Andrea Corr pentru “Cea mai Bună Cântareaţă”, solistul Neil Hannom pentru “Cel
mai Bun Solist” şi Westlife pentru “Cel mai Bun Act Artistic Pop”.
·
2000: Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție
care condamnă utilizarea "excesivă a forței" împotriva
palestinienilor de către Israel. Statele
Unite s-au abținut de la vot.
·
2000 – are loc ultimul meci pe stadionul
Wembley, unul intre Anglia si Germania, castigat de nemti cu 1-0, prin golul
marcat de jucatorul lui FC Liverpool, Dietmar Hammann. Acesta a fost si ultimul
meci din cariera de la echipa nationala a Angliei pentru Tony Adams, care a
ajuns la a 60-a prezenta pe Wembley, un record pentru un jucator englez
·
2001: Forțele militare americane au declanșat ofensiva asupra
guvernului taliban din Afganistan și a teroriștilor din gruparea Al-Qaeda. F-14 Tomcat lansarea
dintr-un portavion american Rachetele de croazieră şi bombardierele americane
au vizat aeroporturile din Kandahar şi Kabul precum şi taberele teroriste de
antrenament de lângă Jalalabad.
·
2001 – Kylie Minogue staţiona pe primul loc în
clasamentul de albume britanic, cu celebrul “Fever”.
·
2001 - Liderul comunist al
Basarabiei, Vladimir Voronin, a cerut conducerii radioului si televiziunii
moldovenesti sa nu mai foloseasca pe post denumirea de „romana” pentru limba
vorbita in Moldova.
·
2002 - Scriitorului Paulo Coelho i–a
fost inmanat, la Frankfurt, Premiul Planetary Arts 2002 din partea Club of
Budapest. Cartile lui Coelho au un succes senzational, aflandu–se permanent pe
primele locuri in topurile de vazari („Alchimistul”, „Veronika se pregateste sa
moara”, „Al cincilea munte”, „Diavolul si domnisoara Prym”).
·
2003:
În California,
alegătorii au votat pentru demiterea guvernatorului Gray Davis și l-au ales drept nou
guvernator pe Arnold Schwarzenegger. Arnold Alois Schwarzenegger (n. 30 iulie 1947) fost culturist
și actor american originar din Austria, politician republican, care a servit ca
cel de-al treizeci și optulea guvernator al statului California.
·
2004:
Regele Norodom Sihanouk al
Cambodgiei abdică și este înlocuit de fiul său Norodom Sihamoni. Norodom Sihamoni (n. 14 mai 1953) este actualul rege al
Cambodgiei. Este fiul cel mare al regelui Norodom Sihanouk și al reginei
Norodom Monineath Sihanouk. Fost ambasador al Cambodgiei la UNESCO a fost ales
de cei nouă membri ai Consiliului Coroanei să devină următorul rege după
abdicarea tatălui său din 2004. Înainte de a accede la tron, Sihamoni a fost
cunoscut pentru munca sa ca ambasador cultural în Europa și ca instructor de
dans clasic.
·
2004 – Sammy Sosa primeste o amenda de 87400 de
dolari pentru ca a ajuns tarziu la ultimul meci din sezonul regulat al lui
Chicago Cubs, si pentru ca a parasit mai repede terenul
·
2005 – Liga Profesionista nord-americana de
fotbal decide ca Superbowl-ul din 2010 sa se dispute in Florida, la Miami
Gardens
·
2006 – nationala de fotbal a Romaniei invinge
cu 3-1 selectionata Belarusului intr-un meci care conta pentru preliminariile
Campionatului European din 2008
·
2007 – Kimi Raikkonen termina primul Marele
Premiu al Chinei la formula 1 si este urmat pe podium de Fernando Alonso si
Felipe Massa
·
2007 – Bruce Springsteen ajunge no.1 în Anglia
cu albumul “Magic”, acesta fiind cel de-al şaptelea no.1 în topurile britanice
·
2007 – se joaca ultimele doua sferturi de
finala ale Cupei Mondiale de rugby din Franta: Africa de Sud 37-20 Fiji si
Argentina 19-13 Scotia
·
2007 – Rascal Flatts au ajuns lideri ai
topurilor albumelor din Statele Unite cu “Still Feels Good”, fiind cel de-al
treilea lor album no.1.
·
2009 – se joaca trei dintre optimile de finala
ale Campionatului Mondial sub 20 din Egipt: Brazilia 3-1 Uruguay, Venezuela 1-2
Emiratele Arabe Unite si Germania 3-2 Nigeria
·
2011 – nationala de fotbal a Romaniei incheie
la egalitate, 2-2, meciul cu selectionata Belarusului, din preliminariile lui
Euro 2012
·
2012 – Sebastian Vettel se impune in Marele
Premiu de formula 1 al Japoniei, urmat de Felipe Massa si Kamui Kobayashi
·
2012 – CFR Timisoara invinge cu 12-2 pe UTA in
etapa a 4-a a Ligii 1 de fotbal feminin
·
2012 – RCM Universitatea Timisoara se impune cu
16-6 in fata Stiintei Baia Mare, pe stadionul Arcul de Triumf din capitala, in
finala Superligii de rugby. Era primu titlu pentru formatia timisoreana.
Nașteri
·
13 I.Hr.: S-a nascut Tiberius Drusus Claudius Iulius Caesar Nero,
(mai tarziu numit si Drusus cel tanar sau Drusus Julius Caesar) , singurul fiu
al imparatului Tiberius si al primei sale sotii, Vipsania Agrippina; (d.14
septembrie 23 d.Hr.). A fost de asemenea var primar cu imparatii Caligula
si Claudius si var de gradul doi cu imparatul Nero. A murit otravit de sotia sa
Livilla , incitata de prefectul garzii pretoriene, Sejan, concubinul acesteia.
·
1697: S-a nascut Canaletto, artist italian.
·
1748: S-a nascut regele Carol al XIII-lea al Suediei; (d.
1818). A domnit din 5 iunie 1809 pana la 5 februarie 1818. La Uniunea
Suediei cu Norvegia, pe 4 noiembrie 1814, Carol a devenit si rege al Norvegiei,
sub numele de Carol al II-lea.Carol a murit fără moștenitori legitimi, pe 5
februarie 1818, iar Casa Bernadotte l-a succedat la tron , cu primul rege,
Carol al XIV-lea al Suediei.
·
1835: S-a nascut Felix Draeseke, compozitor german.
·
1885 - S-a născut Niels Bohr, fizician danez de
origine evreiască. A avut contribuţii esenţiale la înţelegerea structurii
atomice şi a mecanicii cuantice. A fost laureat al premiului Nobel pentru
fizică (d. 1962). Niels Henrik David Bohr (n. 7 octombrie 1885,
Copenhaga – d. 18 noiembrie 1962), fizician danez de origine evreiască (din
partea mamei), care a avut contribuții esențiale la înțelegerea structurii
atomice și a mecanicii cuantice. A fost întemeietorul şcolii de cuantică de la
Copenhaga, laureat al premiului Nobel (1922), pentru fizică; (d.18.11.1962).
·
1886 - S-a nascut istoricul Romulus
Candea, membru corespondent al Academiei Romane. A intemeiat Institutul de
istorie si limba al Universitatii din Cernauti. (m.19.01.1973).
·
1900: S-a nascut fruntasul nazist german Heinrich Himmler. A fost
sef al SS, şef al Gestapoului, ministru german de interne între 1943 – 1945 şi
organizator al masacrelor evreilor în timpul celui de-al III-lea Reich
(d.23.05.1945).
·
1910 - S-a născut Eusebiu Camilar, prozator,
poet şi traducător: "Povestiri eroice", "Cartea de piatră",
"Cordun", "Focurile" (d. 1965). Eusebiu Camilar (n. 7 octombrie 1910, satul Udești, Ducatul
Bucovinei, Austro-Ungaria – d. 27 august 1965, București, România), scriitor și
traducător român, membru corespondent (din 1955) al Academiei Române.
·
1911: S-a nascut Vaughn Monroe, cantaret american.
·
1912 - S-a nascut Papa Ioan Paul I; a
avut cel mai scurt pontificat din istoria moderna, doar 34 de zile
(m.28.09.1978).
·
1914: S-a nascut Alfred Drake, actor american.
·
1927 - S-a nascut Al Martino (Alfred
Cini), cantaret american.
·
1931: S-a nascut Desmond Tutu, episcop sud-african de
culoare, laureat al Premiului Nobel pentru Pace in anul 1984. A fost secretar
general al Consiliului Ecumenic Sud–African (SACC).
·
1939 - S-a nascut Colin Cooper,
vocalist, saxofonist si compozitor britanic (Climax Blues Band).
·
1941 - S-a nascut Martin Murray,
chitarist britanic (Honeycombs).
·
1941 - S-a nascut Tony (Enrique
Antonio) Sylvester, vocalist american (Main Ingredient).
·
1943 - S-a nascut Dino Valente
(Chester Powers), vocalist, chitarist si compozitor american (Quicksilver
Messenger Service).
·
1945 - S-a nascut Kevin Godley,
baterist, vocalist, clapar si compozitor britanic (Hotlegs, 10 CC).
·
1945 - S-a nascut Robert Webber,
chitarist si vocalist american (Sugarloaf).
·
1949 - S-a nascut Dave Hope, basist
american (Kansas).
·
1950 - S-a nascut David Taylor,
basist britanic (Edison Lighthouse)
·
1951 - S-a nascut John Cougar
Mellencamp, vocalist, chitarist, compozitor si producator american.
·
1952: S-a nascut Vladimir Putin, presedinte si premier
al Rusiei. S-a nascut in orasul Leningrad (azi
St. Petersburg), unde a si urmat scoala. In 1975 a absolvit facultatea si si-a inceput
cariera in KGB ca ofiter de informatii in Germania de Est. A avut o activitate indelungata in aceasta zona,
unde a ramas pana in 1989. Dupa colapsul URSS, s-a retras din KGB cu gradul de
colonel si a revenit in orasul natal unde s-a implicat in politica. Astfel, a ajuns sa ocupe
diverse functii in organsimele de stat. In 1998 a fost cooptat in administratia
prezidentiala a lui Eltin si i s-a incredintat sarcina de a intretine
relatiile cu guvernele regionale ale Rusiei. Ulterior
a coordonat activitatea fostului KGB dupa care, in august 1999, a fost numit
prim-ministru. Plecarea lui
Boris Eltin din functia de presedinte i-a permis lui Putin sa acceada in 2000
la cea mai inalta functie in stat, post in care a fost reales patru ani mai
tarziu si pe care l-a predat in 2008 fostului sau premier, Dmitri Medvedev. La 7 mai 2012, Vladimir Putin s-a reinstalat in functia de
presedinte al Federatiei Ruse. Duce o politica agresiva de reconstituire a
fostei URSS.
·
1954: S-a nascut Adrian Pintea, actor roman.
·
1955 - S–a nascut Yo–Yo Ma,
violoncelist american, castigatorul a 14 premii Grammy si autorul a 50 de
albume („Obrigado, Brazil”).
·
1959: Simon Cowell, om de afaceri și
producător englez, creatorul emisiunilor The X Factor și Britain's Got Talent
·
1964 - S-a nascut Sam Brown,
cantareata si compozitoare britanica.
·
1968 - S–a nascut Toni Braxton,
cantareata americana.
·
1978 – Alesha Dixon, interpretă a formaţiei
Mis-Teeq (2001 UK No.2 single-ul “All I Want”).
·
1979: S-a nascut Simona Amânar, gimnastă româncă, multiplă
medaliată europeană, mondială şi olimpică.
Decese
·
336: A murit Papa Marcu, conducator al Bisericii Romei în
perioada 18 Ianuarie 336 – 7 Octombrie 336. Se
pare că pe timpul pontificatului său au fost concepute listele de episcopi și
martiri, numite Depositio episcoporum și Depositio martyrum. În decursul
pontificatului său de 8 luni, Papa Marcu a edificat basilica Sf. Marcu
Evanghelistul din Roma., în anul 336, a cărei arhitectură exterioară a fost
modicată ulterior de mai multe ori precum și Basilica Sf.Balbina, în afara
orașului.
·
929: A murit regele Carol al III-lea al Franciei occidentale
; (n.17 septembrie 879). Apartinea dinastiei Carolingiene, a fost incoronat la
28 ianuarie 893.
·
1849: A decedat marele scriitor şi poet american Edgar Allan
Poe:“Aventurile lui Gordon Pym”,
“Prăbuşirea casei Usher”, “Pisica neagră”, “Cărăbuşul de aur” ;
(n. 19.01.1809, in Boston). Edgar Allan Poe (n. 19 ianuarie 1809,
Boston/Massachusetts – d. 7 octombrie 1849, Baltimore/Maryland), scriitor
american, poet, romancier, nuvelist și critic literar, creator al genului de
scurte povestiri și precursor al literaturii moderne de ficțiune
științifico-fantastică.
·
1939: Harvey Williams
Cushing, chirurg și neurolog american (n. 1869). Harvey Williams Cushing (n. 8 aprilie 1869 – d. 7 octombrie
1939), chirurg și neurolog american, unul dintre fondatorii neurochirurgiei
moderne.
·
1939 - A fost asasinat, la Paris,
secretarul ambasadei germane, Ernst von Rath, de catre un tanar evreu – se pare
o inscenare a Gestapoului. Acesta a fost pretextul pentru “noaptea de
cristal”–“Kristallnacht”, semnalul pentru aplicarea “solutiei finale” . Astfel ,
la 9 noiembrie 1938, vitrinele a peste 7500 de magazine evreiesti au fost
sparte, sinagogile au fost incendiate, peste 20000 de cetateni germani de
confesiune mozaica au fost trimisi in lagarele de concentrare de la Dachau,
Buchenwald si Saschsenhausen.
·
1946: A încetat din viaţă Emanoil Bucuţa (Emanoil Popescu),
scriitor şi biolog, membru corespondent al Academiei Române (n. 1887). RDG1949:
A fost creata Republica Democrata Germana (RDG), in zona de ocupatie sovietica
a Germaniei. La cinci luni dupa ce Marea Britanie, Statele Unite si Franta au
infiintat Republica Federala Germana (RFG), a fost proclamat ca stat si RDG-ul,
aflat sub ocupatie sovietica,sub conducerea Partidului Socialsit Unit. In
fruntea tarii a fost instalat Wilhelm Pieck, iar premier a fost numit Otto
Grotewohl. Astfel s-a produs divizarea Germaniei, tara a carei reunificare va
avea loc abia peste 40 de ani. Capitala a fost stabilita la Berlin, orasul
fiind si el impartit in doua printr-un zid.
·
1954 - A murit Dimitrie D. Pompeiu,
unul dintre creatorii scolii matematice romanesti, membru al Academiei Romane
(n.22.10.1873).
·
1959 – Moare, la 38 de ani, extraordinarul
tenor şi actor Mario Lanza (Alfred Arnold Cocozza).
·
1966 – Johnny Kidd, interpret şi compozitor, a
fost ucis într -un accident de mașină în timp ce era în turneu în Radcliffe ,
Manchester, la numai 27 de ani . Kidd a avut în 1960 No.1 UK piesa „Shakin ‘
All Over”.
·
1966 – Smiley Lewis, cântăreţ american, a murit
de cancer la stomac. A scris “One Night”, interpretat şi de Elvis Presley şi “I
Hear You Knocking” în 1955 ( ajuns pe locul 2 în topurile americane) pentru
Gale Storm, precum si un hit pentru Dave Edmunds ajuns pe locul 1 în topurile
britanice şi secund în cele americane.
·
1968 - A murit lingvistul, filologul
si folcloristul Emil Petrovici, principalul autor al “Atlasului lingvistic
roman”, profesor la Universitatea din Cluj, membru al Academiei Romane
(n.04.01.1899).
·
1992: A murit Tevfik Esenç , ultimul vorbitor al limbii
ubykh; (n. 1904). Ubykh sau Ubyx este o limbă dispărută din grupul
limbilor caucaziene de nord-vest , vorbita de poporul Ubykh (care a trăit de-a
lungul coastei de est a Mării Negre, înainte de a migra în masă către Turcia în
1860, ca urmare a persecutiilor la care au fost supusi de catre ocupantii
rusi). Limba Ubykh avea un număr foarte mare consoane si este posibil să fi
fost limba cu cele mai multe consoane din lume.
·
1995 - A murit poetul Bazil Gruia
(n.05.01.1909).
·
2006 - A fost ucisă jurnalista rusă Anna
Politkovskaya, cunoscută pentru opoziţia sa faţă de conflictul cecen şi faţă de
preşedintele de atunci, Vladimir Putin. Cazul nerezolvat al uciderii sale
continuă să atragă atenţia internaţională (n. 1958). Anna Ștefanovna Politkovskaia, (n. 20 august 1958, New York –
d. 7 octombrie 2006, Moscova), scriitoare și jurnalistă din Rusia, militantă
pentru respectarea drepturilor omului, cunoscută pentru poziția ei critică față
de politica dusă de Kremlin în Cecenia.
·
2015: A murit Paula Iacob, renumit avocat, cea
care l-a apărat pe Nicu Ceaușescu. Paula Iacob a murit miercuri 7 octombrie dimineata, in locuinta sa, la
varsta de 83 de ani, in urma unui stop cardio-respirator, a declarat doctorul
Marius Marinescu, un apropiat al avocatei. Avocata Paula Iacob s-a nascut la
20 februarie 1932, la Bucuresti. A devenit studenta la Facultatea de Drept din
Bucuresti la numai 16 ani si a absolvit cursurile la varsta de 20 de ani.
A fost ziarista la "Sportul popular". Paula Iacob a intrat in
Baroul Bucuresti in 1954, iar la inceputul anilor '90 a fost avocata lui Nicu
Ceausescu. A fost presedinte fondator a Federatiei Romane a Asociatiilor,
Centrelor si Cluburilor UNESCO. A fost si presedintele Asociatiei Femeilor de
Cariera Juridica. S-a remarcat prin pozitiile sale publice in apararea
drepturilor animalelor. A fost casatorita cu avocatul Niculaie Iacob si are o
fiica.
Sărbători
·
Ziua Mondială a Muncii Decente.
Calendar
religios 7 octombrie:
- Calendar crestin ortodox:
Sf Mari Mc Serghie și Vah; Sf Mc Iulian preotul, Chesarie diaconul și Polihronie; Duminica a 20-a după Rusalii – Învierea fiului văduvei din Nain
- Calendar crestin greco-catolic:
Sfantul Sergiu si Vach; Sf Fecioara Maria Regina Rozariului
- Calendar crestin romano-catolic:
Sfanta Fecioara Maria, Regina Rozariului
- Calendar crestin ortodox:
Sf Mari Mc Serghie și Vah; Sf Mc Iulian preotul, Chesarie diaconul și Polihronie; Duminica a 20-a după Rusalii – Învierea fiului văduvei din Nain
- Calendar crestin greco-catolic:
Sfantul Sergiu si Vach; Sf Fecioara Maria Regina Rozariului
- Calendar crestin romano-catolic:
Sfanta Fecioara Maria, Regina Rozariului
RELIGIE
ORTODOXĂ 7 Octombrie
Sf Mari Mc Serghie
și Vah; Sf Mc Iulian preotul, Chesarie diaconul și Polihronie; Duminica a 20-a după rusalii – Învierea
fiului văduvei din Nain
Biserica
Ortodoxă sărbătorește la 7 octombrie pe Sfinții Mari Mucenici Serghie și
Vah, Sfinții Mucenici Iulian Preotul și Chesarie Diaconul († 303- 305),
Sfântul Mucenic Polihronie (sec. IV).
Sfinții Mari Mucenici Serghie și Vah erau
senatori romani, apropiați ai împăratului păgân Maximian (285- 305). Aceștia
erau creștini în ascuns, de teama împăratului. La sărbătoarea păgână închinată
zeului Jupiter, Maximian împreună cu cei de la curtea imperială au adus jertfă
zeului, însă, Sfinții Serghie și Vah au refuzat. Recunoscând că sunt creștini
au fost trimiși de către împărat la conducătorul orașului Refasa din Siria, pe
nume Antioch, cu mențiunea că, dacă vor aduce jertfă idolilor, vor scăpa de
chinuri și își vor primi funcțiile înapoi. Sfântul Vah a fost bătut de către
ostași până când a trecut la Domnul, iar Serghie a fost încălțat cu
încălțăminte de fier și a fost dus până în orașul Tetrapiraghia înaintea
caretei lui Antioch, însă peste noapte îngerul Domnului i-a tămăduit rănile.
Ajungând în cetatea Sur a fost supus supliciilor și a fost ucis prin
decapitare.
În anul
431, episcopul Alexandru al Ieropolei a ridicat o biserică în cinstea lor,
astăzi cea mai veche biserică din Cairo, lăcaș în care se află moaștele
Sfinților Mucenici. O parte din moaștele Sfinților Serghie și Vah se află în
Catedrala mitropolitană ‘Sfântul Dumitru’ din Craiova din data de 25 octombrie
1949. Capetele celor doi sfinți au fost aduse în țara noastră de către Sfântul
Neagoe Basarab, domnitorul Țării Românești, și depuse la Mănăstirea Curtea de
Argeș. Raclele sfintelor moaște au fost făcute din porunca arhierească a
episcopului Iosif de Argeș, cu sprijinul creștinilor binevoitori din orașul
Pitești, în anul 1867, ca semn de recunoștință pentru binefacerile primite prin
ale lor sfinte rugăciuni.
În anul
1949, la 25 octombrie, prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române, sfintele moaște au fost aduse la Craiova și depuse în Catedrala mitropolitană
‘Sfântul Dumitru’ din Craiova, în timpul Înalt Preasfințitului Firmilian,
mitropolitul Olteniei.
Sfinții Mucenici
Iulian Preotul și Chesarie Diaconul († 303-305)
Sfinții
Mucenici au suferit moarte martirică în timpul împăratului Dioclețian. Diaconul
Chesarie a refuzat să aducă jertfă zeului Apollo și prin rugăciunile sale s-a
dărâmat templul zeului. Atunci, consulul Leontie a crezut în Hristos și s-a
botezat, fiind împărtășit de către preotul Iulian. Conducătorul Luxorie a
aruncat în mare pe preotul Iulian și pe diaconul Chesarie, trecând astfel la
Domnul.
Sfântul Mucenic
Polihronie (sec.
IV)
A fost
fiul unui plugar pe nume Vardanie din Ganifavita. Fiind hirotonit diacon și
apoi preot, a suferit moarte martirică în timp ce slujea Sfânta Liturghie, în
timpul persecuției ariene după moartea împăratului Constantin cel Mare.
Acesta
a fost nascut în provincia ce se cheama Gamfanita, iar tatal acestuia Vardenie
era plugar. Si si-a învatat copilul carte, si i-a poruncit sa urmeze dupa
ceilalti copii. Si fiindu-le apa departe, prin ruga copilul a izvorât fântâna
în curtea tatalui sau cu apa foarte buna; pentru ca avea copilul multa
întelepciune si înfrânare. Deci ajungând în vârsta, se lua cu cei ce lucrau la
vii si merse la Constantinopol. Si lucrând si el cu ceilalti lucratori la vie,
gusta hrana si bea apa a doua zi, sau a treia zi. Iar stapânul viei mirându-se
de lucratorul lui Dumnezeu si respectând virtutea lui, i-a dat o suma de aur si
l-a trimis zicându-i: „Du-te la casa ta si te roaga lui Dumnezeu pentru mine”,
oprindu-i si sapa de dragul credintei, care a facut multe minuni; iar el cu
aurul ce avea la mâna lui, a facut o biserica; si aflându-se la Sinodul ce s-a
tinut la Niceea, fiind citet s-a învrednicit si de diacon si de preot. Dupa
aceea murind marele Constantin, îndata erezia lui Arie începu a prinde pe
multi; atunci sfântul acesta tinând tare credinta cea dreapta, se silea
totdeauna a o creste si a o întari. Pentru aceea ereticii se topeau de
zavistie, si aflând pe sfântul stând la altar, au sarit fara veste si l-au
junghiat si l-au taiat cu sabiile, amestecându-l cu tainicul si dumnezeiescul
sânge, si astfel l-au trimis fara voia lor jertfa sfânta lui Dumnezeu.
Cu ale lor
sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Duminica a 20-a după rusalii – Învierea fiului văduvei din Nain
Ev. Luca 7, 11-16
În vremea aceea S-a dus Iisus într-o cetate numită Nain şi
împreună cu El mergeau ucenicii Lui şi mulţime mare. Iar când S-a apropiat de
poarta cetăţii, iată scoteau un mort, singurul copil al mamei sale, şi ea era
văduvă, iar mulţime mare din cetate era cu ea. Şi, văzând-o Domnul, I s-a făcut
milă de ea şi i-a zis: Nu plânge! Atunci, apropiindu-Se, S-a atins de sicriu,
iar cei ce-l duceau s-au oprit. Şi a zis: Tinere, ţie îţi zic, scoală-te!
Iar cel ce fusese mort s-a ridicat şi a început să vorbească, iar Iisus l-a dat
mamei sale. Şi frică i-a cuprins pe toţi şi slăveau pe Dumnezeu, zicând: Proroc
mare S-a ridicat între noi şi Dumnezeu a cercetat pe poporul Său.
Ap. Galateni 1, 11-19
Fraţilor, vă fac cunoscut că Evanghelia cea binevestită de mine
nu este după om; pentru că nici eu n-am primit-o, nici n-am învăţat-o de
la om, ci prin descoperirea lui Iisus Hristos. Aţi auzit despre purtarea mea de
altădată în iudaism, că prigoneam peste măsură Biserica lui Dumnezeu şi o
pustiam, şi spoream în iudaism mai mult decât mulţi dintre cei care erau de
vârsta mea în neamul meu, fiind mult-râvnitor al datinilor mele părinteşti. Dar
când a binevoit Dumnezeu, Care m-a ales din pântecele mamei mele şi m-a chemat
prin harul Său, să descopere pe Fiul Său întru mine, ca să-L binevestesc
păgânilor, îndată nu am primit sfat de la trup şi de la sânge, nici nu m-am
suit la Ierusalim, la apostolii cei dinainte de mine, ci m-am dus în Arabia şi
m-am întors iarăşi la Damasc. Apoi, după trei ani, m-am suit la Ierusalim, ca
să-l cunosc pe Chefa şi am rămas la el cincisprezece zile. Iar pe altul dintre
apostoli n-am văzut, decât numai pe Iacov, fratele Domnului.
Predică la Duminica a XX-a după Rusalii -
Despre mila lui Dumnezeu - Pr. Ilie Cleopa
„Și văzând-o Domnul, I S-a făcut milă
de ea și i-a zis: Nu mai plânge!” (Luca 7, 13)
Iubiți credincioși, nici femeia cea văduvă din cetatea Nain,
nici altcineva din cei mulți care duceau la mormânt pe fiul ei, nu au rugat pe
Mântuitorul să facă acea preaslăvită minune, de a învia pe fiul văduvei și a-l
da mamei sale. Ci Însuși Mântuitorul nostru Iisus Hristos, văzând-o plângând, I
s-a făcut milă de ea, după cum spune dumnezeiasca Evanghelie de azi: „Și
văzând-o Domnul, I s-a făcut milă de ea“ (Luca 7, 13). Mila lui Dumnezeu este
una din însușirile înțelepciunii lui Dumnezeu (Iacob 3, 17). Toate însușirile
lui Dumnezeu, le are dumnezeirea din fire și nu le-a luat din altă parte (Sf.
Ioan Damaschin, Dogmatica, cartea I-a, C. 14, p. 51). Ca și celelalte însușiri
ale lui Dumnezeu, mila Lui nu are margini. De aceea și Duhul Sfânt ne
încredințează, zicând: “Că mai mare decât cerul, este mila Ta“ (Psalm 107, 4; I
Paralipomena 16, 34; II Paralipomena 5, 13; 20, 21). Știm cu toții, că cea mai
mare milă și milostivire a lui Dumnezeu, s-a arătat prin trimiterea Fiului Său
pe pământ, ca să mântuiască neamul omenesc, din robia cea amară și grea a
diavolului (Luca 1, 77-78; Efeseni 2, 4-6; Tit 3, 5; I Petru 1, 3). De aceea lui
Dumnezeu I se mai zice și “Tatăl îndurărilor și Dumnezeu a toată mângâierea“
(II Corinteni 1, 3). Toate neamurile sunt datoare să slăvească pe Dumnezeu
pentru mila Lui (Romani 15, 9; Isaia 30, 18). Mila lui Dumnezeu este din neam
în neam spre cei ce se tem de Dânsul (Psalm 102, 17). Iubiți credincioși, Când
Mântuitorul, milostivindu-Se, a înviat pe fiul văduvei din Nain, prin această
preaslăvită minune a adus negrăită bucurie și spaimă, atât mamei copilului
înviat, cât și tuturor celor ce erau de față, încât toți au dat slavă lui
Dumnezeu, zicând: “Prooroc mare S-a sculat întru noi că a cercetat Dumnezeu pe
poporul Său“ (Luca 7, 16). Dar oare mila lui Dumnezeu numai într-un loc și
într-o vreme se arată asupra neamului omenesc? Nu, nicidecum. Oceanul cel fără
de fund și fără de margini al milei și milostivirii lui Dumnezeu a lucrat și
lucrează în tot locul și în toate timpurile asupra tuturor zidirilor Sale, după
cum spune și dumnezeiasca Scriptură: “Îndurările Lui sunt peste toate lucrurile
Lui“ (Psalm 144, 9). Cine nu a văzut vreodată, vara când seceta mare și arșita
amenință pe oameni și animalele lor, fiindcă, după mărturia Scripturii “cerul,
de mare secetă, se face ca fierul și pământul ca arama“ (Levitic 26, 19) și
încep toate viețuitoarele de pe pământ a simți lipsa de apă și de hrană, că
îndată ce preoții adună poporul și fac rugăciuni de ploaie și Sfântul Maslu în
biserici, pe câmp și prin grădini, îndată încep a se ivi nori pe cer,
adunându-se și îngrămădindu-se. Apoi se aud tunete, se văd fulgere de la
răsărit până la apus și încep a cădea stropi de apă și îndată vine ploaie mare
și curată, care adapă țarinile, câmpiile și grădinile și aduc mare bucurie
oamenilor, plantelor și tuturor viețuitoarelor pământului. Cine nu cunoaște
atunci și nu vede în această binefacere a lui Dumnezeu îndurarea și dragostea
Lui față de oameni? Cine din cei credincioși, care au frică de Dumnezeu, nu
mulțumesc din inimă Preaînduratului și Atotputernicului Dumnezeu pentru mila și
milostivirea Sa asupra zidirilor Sale? Ba uneori, și înainte de a se aduna
credincioșii la rugăciune în biserică, numai uitându-se la cer și suspinând din
adâncul inimii pentru lipsa de apă și de hrană, Dumnezeu, ca un știutor de
inimi, privind la inimile lor, care se roagă în tăcere, îndată le trimite
ploaie și vreme bună spre rodirea pământului, aducând mângâiere și bucurie
tuturor, și celor buni, și celor răi. Și aceasta pentru că Domnul, după
mărturia Sfintei Scripturi, “plouă peste cei drepți și peste cei nedrepți și
răsare soarele Său peste cei buni și peste cei răi“ (Matei 5, 45). Alteori,
pentru păcatele oamenilor, îngăduie Dumnezeu să vină peste oameni boli grele,
fără leac sau cu anevoie de vindecat prin doctori. Dar îndată ce se fac slujbe,
rugăciuni și Sfântul Maslu la biserici și prin casele creștinilor, bolile se
vindecă prin credință și oamenii se fac sănătoși ca mai înainte, și aduc
mulțumire Preabunului Dumnezeu, care I-a cercetat, dar morții nu I-a dat.
Uneori se ridică mari tulburări și războaie între popoarele lumii care aduc moartea
a mii și milioane de oameni. Însă, dacă oamenii își aduc aminte de Dumnezeu și
aleargă la El cu rugăciuni și zile de post din toată inima, atunci Preabunul și
Atotputernicul Dumnezeu, potolește tulburările, stinge războaiele și aduce pace
și înțelegere între oameni. Căci Domnul se milostivește spre noi și ascultă pe
toți care se roagă pentru pacea lumii și unirea fiilor Bisericii Lui. El este
Împăratul păcii (Isaia 9, 5) și fericește pe cei ce iubesc pacea, zicând:
“Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema“ (Matei 5,
9). Alteori se ridică furtuni mari, ploi peste măsură și grindină, aducând mari
stricăciuni livezilor, grădinilor și recoltelor, cu mari inundații și alunecări
de teren, sau sunt cutremure grele de pământ. Însă, dacă oamenii se căiesc de
păcatele lor și aleargă cu lacrimi la post și rugăciune, ploile încetează și
cutremurele se liniștesc cu mila și cu puterea cea negrăită a Preabunului
Dumnezeu, Care le stăpânește pe toate. Cine nu cunoaște, atunci, mila și îndurarea
Lui Dumnzeu asupra oamenilor și purtarea Lui de grijă pe care o are spre toate
făpturile Sale? Alteori, pentru păcatele oamenilor, Dumnezeu îngăduie să apară
pe pământ boli grele și fără leac și mulțime de lăcuste, gândaci, viermi, omizi
și alte insecte care fac mari stricăciuni grădinilor, livezilor și tuturor
semănăturilor. Însă dacă preoții și credincioșii se adună în biserici și fac
rugăciuni, Sfântul Maslu, aghiasmă și alte slujbe rânduite, îndată suferințele
omenești se ușurează și insectele stricătoare dispar prin mila și purtarea de
grijă a Preabunului și mult Milostivului Dumnezeu față de neamul omenesc. Dar
cine dintre oameni va putea să spună vreodată cât de mare și nemăsurată este
îndurarea și mila lui Dumnezeu, care pururea și în tot locul se revarsă asupra
tuturor făpturilor Sale? Așadar, frații mei, cugetând noi la mila și îndurarea
lui Dumnezeu, să ne silim a fi milostivi față de frații noștri loviți de atâtea
suferințe, care sunt tot oameni ca și noi. Prin aceasta împlinim porunca dată
de Domnul, Care zice: “Fiți milostivi, precum și Tatăl vostru este milostiv“
(Luca 6, 36). Să ne aducem aminte că, făcând noi fapte de milostenie, facem
bine sufletelor noastre, după mărturia care zice: “Omul cel milostiv face bine
sufletului său; iar cel nemilostiv, pierde trupul său“ (Pilde 11, 17). Când
vrem să facem milostenie, să fim cu inimă bună și cu bucurie, să dăm celor
săraci și necăjiți, aducându-ne aminte că roada omului drept este
"milostenia" (Pilde 19, 22) și “dacă cineva miluiește să miluiască cu
voie bună“ (Romani 12, 8). Deasemenea, trebuie să știm că în toate se arată
mila lui Dumnezeu, dar mai cu seamă în îndelunga Sa răbdare (Ieremia 9, 47;
Psalm 77, 42; Isaia 30, 18). Iarăși mila lui Dumnezeu se arată în cruțarea
celor răi, datorită celor drepți. Cine vrea să înțeleagă clar acest lucru, să
citească în Sfânta Scriptură despre convorbirea fericitului patriarh Avraam cu
Dumnezeu, despre pierderea Sodomei (Facere 18, 23-33). Iarăși vedem luminat din
mărturia Sfintei Scripturi, că mila lui Dumnezeu se arată pururea către cei ce
se lasă de cele rele și se căiesc de păcatele lor. Auzi ce zice Dumnezeu prin
gura marelui prooroc Isaia: “Să-și lase cel necredincios căile sale și omul
fărădelegii sfaturile sale și să se întoarcă la Dumnezeu, și va fi miluit“
(Isaia 55, 7). Și prin marele prooroc Ieremia, același lucru se arată: “Cel
fărădelege, se va întoarce de la toate fărădelegile sale pe care le-a făcut și
va păzi toate poruncile Mele și va face dreptate și milă, cu viața va trăi și
nu va muri“ (Ieremia 18, 7). Dumnezeu amenință pe poporul Său, Israel, cu
pierzare, pentru că nu face milă și zice prin proorocul Osea: “Ascultați
cuvântul Domnului, fii ai lui Israel, că va să judece Domnul pe cei ce locuiesc
pe pământ, fiindcă nu este credință, nici milă și nici cunoștința lui Dumnezeu
pe pământ“ (Osea 4, 1-2). Tot așa și Mântuitorul nostru Iisus Hristos în pilda
cu datornicul cu zece mii de talanți, ne arată pedeapsa celui ce nu a voit să
facă milă cu fratele său, căruia îi zice: “Slugă vicleană, toată datoria aceea
ți-am iertat-o fiindcă M-ai rugat, nu se cădea, oare, ca și tu să ai milă de
cel împreună slugă cu tine, precum și Eu am avut milă de tine?“ (Matei 18,
23-34). Cu adevărat, frații mei, Dumnezeu este “bun și blând și mult milostiv
tuturor celor ce Îl cheamă pe Dânsul“ (Psalm 85, 4), dar voiește ca și noi să
facem milă cu cei ce ne greșesc nouă: “Iar de nu veți ierta oamenilor greșelile
lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta vouă greșelile voastre“ (Matei 6, 15;
Marcu 11, 25). Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a arătat că mai mult voiește
de la noi milă, decât jertfă: “Mergând, învățați ce înseamnă: Milă voiesc, iar
nu jertfă; că nu am venit să chem pe cei drepți, ci pe cei păcătoși la
pocăință“ (Matei 9, 13; 12, 7; Pilde 3, 3). Iubiți credincioși, Până aici am
arătat cu mărturii din dumnezeiasca Scriptură, despre mila și milostivirea lui
Dumnezeu și în ce fel lucrează ea asupra noastră. Acum voi spune o istorie
sfântă despre mila, milostivirea și îndelunga răbdare a lui Dumnezeu pe care o
are pururea El asupra celor răi, spre a-i întoarce la pocăință. Cine a citit în
Sfânta Scriptură istoria împăratului Manase, a înțeles câte răutăți și
fărădelegi a făcut el înaintea lui Dumnezeu. Cum a adus pe poporul lui Israel
la închinare de idoli; cum a făcut jertfelnice idolilor, mai bine zis
demonilor, în amândouă curțile templului Domnului, cum a trecut pe fiii săi
prin foc și a făcut idol cioplit și l-a așezat în templul lui Dumnezeu și cum,
împăratul Manase, a adus pe Iuda și pe toți locuitorii Ierusalimului la atâta
rătăcire, încât ei au săvârșit mai mult rău decât alte popoare, pe care
Dumnezeu le-a stârpit din fața fiilor lui Israel (I Paralipomena 33, 2-9). Dar
mila, îndurarea și îndelunga răbdare a lui Dumnezeu cea fără de margini, s-au
arătat și asupra acestui împărat depărtat de la El și, cu judecățile Sale
necuprinse de minte, a întors la pocăință și la dreapta credință pe Manase.
Căci a trimis asupra sa cu război, pe căpeteniile armatei regelui Asiriei, care
l-au prins cu arcanul și l-au dus legat cu cătușe de fier, în Babilon. Acolo,
fiind în mare necaz și strâmtorare, și-a adus aminte de Dumnezeu și de adâncul
răutăților și al fărădelegilor lui, pe care le-a făcut înaintea Domnului în
Ierusalim. Acolo a început cu mare durere din adâncul inimii sale a se ruga și
a cere milă și îndurare de la Preabunul Dumnezeu, făgăduind îndreptare din
toată inima și, rugându-se, zicea: “Doamne Atotțiitorule, Dumnezeul părinților
noștri, al lui Avraam, al lui Isaac și al lui Iacov și al seminției lor celei
drepte, Cel ce ai făcut cerul și pământul cu toată podoaba lor; Care ai legat
marea cu cuvântul poruncii Tale; Care ai încuiat adâncul și L-ai pecetluit pe
el cu numele Tău cel înfricoșat și slăvit, înaintea Căruia toate se tem și se
cutremură din pricina Atotputerniciei Tale, pentru că nimenea nu poate să stea
înaintea strălucirei slavei Tale și nesuferită este mânia urgiei Tale asupra
celor păcătoși! Însă nemăsurată și neajunsă este mila făgăduinței Tale...“ Iar
fiindcă era legat în lanțuri de fier și nu putea să-și plece genunchii săi la
rugăciune a zis: “Dar acum îmi plec genunchii inimii mele, rugând bunătatea Ta.
Am păcătuit, Doamne, am păcătuit și fărădelegile mele eu le cunosc, însă cer,
rugându-Te: Iartă-mă, Doamne, iartă-mă și nu mă pierde în fărădelegile mele și
nici nu mă osândi la întuneric sub pământ, căci Tu ești, Dumnezeule, Dumnezeul
celor ce se pocăiesc. Arată-Ți peste mine bunătatea Ta, mântuiește-mă și pe
mine nevrednicul după mare mila Ta și Te voi proslăvi în toate zilele vieții
mele...“ După această rugăciune plină de umilință, Manase a fost ascultat de
Dumnezeu și nu numai că a fost miluit și iertat de păcatele lui, cele mai multe
ca nisipul mării, ci și din robie l-a scos Preamilostivul Dumnezeu și l-a
întors în Ierusalim unde i s-a dat împărăția pierdută și până la sfârșitul său
a împărățit peste Israel, neîncetând a se pocăi și a face tot felul de fapte
bune spre slava lui Dumnezeu. Pilda cu împăratul Manase, fiul lui Iezechia, ne
îndeamnă și pe noi la pocăință, căci nimenea nu trebuie a se deznădăjdui de
mila și milostivirea lui Dumnezeu, măcar de ar fi cel mai păcătos om din lume.
Numai să se mărturisească la duhovnic cu mare căință cu durere de inimă, cu
hotărârea de a nu mai păcătui și a-și plini canonul dat. Așa să nădăjduiască în
mila lui Dumnezeu, că va dobândi iertare de toate păcatele și mântuirea
sufletului său. Poziția cea mai dreaptă și mai ortodoxă a noastră față de mila
lui Dumnezeu este aceasta: să ne silim la lucrarea tuturor faptelor bune; să
nădăjduim la mila lui Dumnezeu nu la faptele bune ale noastre, iar în vreme de
căderi în păcate, să nu ne deznă-dăjduim de mila Lui care pururea ne ajută pe
calea mântuirii. Să luăm aminte că dacă Dumnezeu face milă cu noi, suntem și
noi datori să facem milă cu semenii noștri. Sunt atâția oameni săraci, să-i
ajutăm după puterea noastră cu cele de trebuință vieții: un ban, o haină, o
pâine dăruite, cu dragoste. Sunt atâția oameni bolnavi, să-i cercetăm, să-i
mângâiem, să ne rugăm lui Dumnezeu pentru sănătatea și alinarea suferințelor
lor. Sunt atâția creștini robiți de păcate, căzuți din dreapta credință,
bolnavi la suflet. Să ne ostenim a-i călăuzi spre Hristos, a-i îndemna la
biserică, la rugăciune, la un preot să-și mărturisească păcatele. Să le vorbim
de bucuria mântuirii și de chinurile iadului; să-i convingem să se pocăiască și
să urmeze cu dreaptă credință lui Hristos. Numai așa ne putem mântui, că zice
Domnul: Fericiți cei milostivi că aceia se vor milui! (Matei 5, 7). Să ne
învrednicească Bunul Dumnezeu de mila Lui cea mare, și să ne ajute a face milă
ca să dobândim iertare și Cerească Împărăție care nu va mai avea sfârșit. Amin.
ARTE
7 Octombrie
INVITAȚIE LA OPERĂ 7 Octombrie
"Simon Boccanegra" de
Verdi à l'Opéra de Dijon
Simon Boccanegra este o operă cu un prolog și 3 acte de Giuseppe Verdi, după un libret de Francesco Maria Piave,
bazat pe piesa de teatru „Simón Boccanegra“ de Antonio Garcia
Gutiérrez.
Premiera operei a avut loc la Teatro La Fenice din Veneția în ziua de 12 martie1857.
O versiune îmbunătățită a operei a fost prezentată pe data de 24 martie 1881la Teatro alla Scala din Milano, versiune acceptată până in zilele de
astăzi.
Durata operei: cca 2 ½ ore.
Personajele principale
·
Paolo Albiani, aurar,
mai târziu curtean al Dogelui (bas)
·
Pietro, om din popor,
mai târziu curtean al Dogelui (bariton)
·
Maria Boccanegra, sub
numele de Amelia Grimaldi (soprană)
Personajele principale
MUZICĂ
7 Octombrie
Felix Draeseke, compozitor german
Felix Draeseke - Symphony No.3 in C-major, Op.40 "Symphonia
Tragica" (1886): https://youtu.be/07b-dCI5CyQ.
Vaughn Monroe, cantaret american
Al Martino (Alfred Caini), cantaret american
Colin Cooper, vocalist, saxofonist si
compozitor britanic (Climax Blues Band)
Sergiu
Cioiu
Mario Lanza (Alfred Arnold Cocozza)
Martin Murray, chitarist britanic (Honeycombs)
Tony (Enrique Antonio) Sylvester, vocalist
american (Main Ingredient)
Dino Valente (Chester Powers), vocalist,
chitarist si compozitor american (Quicksilver Messenger Service)
Kevin Godley, baterist, vocalist, clapar si
compozitor britanic (Hotlegs, 10 CC)
UNE NUIT A PARIS (One Night In Paris) 1975 by 10cc: https://youtu.be/k0puHKg_CjQ?list=PLBH12BUgDoFUpu-JGqIqVxO1eVndFw7ez.
Robert Webber, chitarist si vocalist american
(Sugarloaf)
Dave Hope, basist american (Kansas)
David Taylor, basist britanic (Edison
Lighthouse)
John Cougar Mellencamp, vocalist, chitarist,
compozitor si producator american
Tico
Torres
Yo–Yo Ma, violoncelist american
Thom
Yorke
Thom Yorke Live At
Bridge School Benefit 2002 [Full Concert] RARE [HQ Sound] Re-Worked : http://youtu.be/6ADa8hqRIME;
Thom Yorke - The
Present Tense - 2013-07-09 - [Multicam/Tweaks/HQ-Audio] - Antwerp, Belgium –
Lotto: http://youtu.be/QXH5fSuGw2o.
Sam Brown, cantareata si compozitoare britanica
Luminiţa
Anghel
Toni Braxton, cantareata americana
Toni Braxton Greatest Hits 2015 Full Album - Best Song Of Toni Braxton: https://youtu.be/WRgfil99j7U.
Best Elegant Orchestra For Love Melodies - Fascination Collection
Música Clásica + La naturaleza suena
Refresh Your Mind With Soothing Piano Music – Relaxing Instrumental Music For Sleep & Stress Relief
Coffee Time JAZZ & Bossa Nova - Soft Instrumental Bossa Nova for Breakfast, Studying, Work
POEZIE
7 Octombrie
Eusebiu
Camilar
Biografie
Eusebiu Camilar
Eusebiu
Camilar (n. 7 octombrie 1910,
satul Udești, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria – d. 27 august 1965, București, România) a fost un scriitor și traducător
român, membru corespondent (din 1955) al Academiei
Române
Părinții
săi au fost țăranii Ion și Natalia Camilar (născută Motrici). A urmat cursurile
școlii primare din satul natal și cele ale Liceului „Ștefan cel
Mare" din Suceava, Colegiul Național „Ștefan cel Mare” de astăzi. A debutat în 1929 cu
versuri în „Moldova literară”, revista Societății Literare
"Tinerimea" din Mihăileni. A fost căsătorit cu poeta Magda Isanos cu care a avut un copil, Elisabeta.
Opera literară
Scrieri
·
Chemarea
cumpenelor, București, 1937
(versuri)
·
Cordun, București, 1942 (roman)
·
Prăpădul
Slobodei, Iași, 1943 (roman)
·
Avizuha, București, 1945 (povestiri)
·
Turmele, București, 1946 (roman)
·
Focurile, București, 1945 (dramă; coautoare: Magda
Isanos)
·
Valea
hoților, București, 1948
(roman)
·
Negura, vol. I-II, București, 1949-1950 (roman)
·
Împărăția
soarelui, București, 1955
(note de călătorie în China)
·
Poarta
furtunilor, București, 1955
(povestiri)
·
Inimi
fierbinți, București, 1956
(proză)
·
Valea
Albă, București, 1957
(dramă istorică în versuri)
·
Farmecul
depărtărilor, București, 1966
(note de călătorie)
·
Povestiri
eroice, București, 1965
·
Viforul, București, 1966 (povestiri)
·
Cartea
de piatră, București, 1981
(jurnal)
Traduceri
·
Nikolai V. Gogol, Însemnările unui
nebun, București, 1945
·
Aleksandr S. Pușkin, Fata
căpitanului, București, 1946
·
Alexei N.
Tolstoi, Povestiri rusești, București, 1947
·
Maxim Gorki, Foma Gordeev, București,
1949
·
Din
poezia chineză clasică,
București, 1956
·
Li Tai-pe, Poezii, București, 1961
·
Aleksandr S. Pușkin, Dama
de pică, București, 1963
·
Kalidasa, Śakuntalā, București,
1964 (dramă în limba sanscrită)
·
Ovidiu, Epistole
din exil, București.
DOAMNE, SUNT SINGUR
Doamne, sunt singur. Auzi-mã.
Focurile toate s-au trecut.
Trâmbitele-nalte, zadarnic
rãsunã pe ziduri de lut.
Nu se mai roagã la izvoarele soarelui
cãprioarele, iezii mãrunti;
încremeniti, ghemuiti, înclestati,
ciobanii dorm acoperiti de munti.
Chemându-te din slãvi în chiote,
în fulgerãri de coase si pumnale,
atâtea rânduri de flãcãi si ierburi
au strãlucit în tarinile tale -
si ti-au vãzut în ploile înalte
picioarele de-argint cum strãlucesc.
Flãcãi si ierburi putrezesc prin tarini
si alti flãcãi si ierburi cresc.
Doamne, sunt singur. Auzi-mã.
Focurile toate s-au trecut.
Trâmbitele-nalte, zadarnic,
rãsunã pe ziduri de lut...
Uneori se aud morile adâncului
mãcinând pe sub munti, pe sub stânci;
sub uriase turle de cremene
uneori s-aud buciume-adânci...
În zarea de cânepã vânãtã
s-au dus verii mei, fratii mei.
Ciobani strãvechi mã asteaptã
de mult, sã mã culc între ei...
"Cetatea Moldovei", nr. 1, 1 ianuarie 1943
Doamne, sunt singur. Auzi-mã.
Focurile toate s-au trecut.
Trâmbitele-nalte, zadarnic
rãsunã pe ziduri de lut.
Nu se mai roagã la izvoarele soarelui
cãprioarele, iezii mãrunti;
încremeniti, ghemuiti, înclestati,
ciobanii dorm acoperiti de munti.
Chemându-te din slãvi în chiote,
în fulgerãri de coase si pumnale,
atâtea rânduri de flãcãi si ierburi
au strãlucit în tarinile tale -
si ti-au vãzut în ploile înalte
picioarele de-argint cum strãlucesc.
Flãcãi si ierburi putrezesc prin tarini
si alti flãcãi si ierburi cresc.
Doamne, sunt singur. Auzi-mã.
Focurile toate s-au trecut.
Trâmbitele-nalte, zadarnic,
rãsunã pe ziduri de lut...
Uneori se aud morile adâncului
mãcinând pe sub munti, pe sub stânci;
sub uriase turle de cremene
uneori s-aud buciume-adânci...
În zarea de cânepã vânãtã
s-au dus verii mei, fratii mei.
Ciobani strãvechi mã asteaptã
de mult, sã mã culc între ei...
"Cetatea Moldovei", nr. 1, 1 ianuarie 1943
DANSUL
Mirat din somn urcat-am ca din adânc abis:
Vuise tamburina afarã sau în vis?
Te-acoperise ploaia în saluri strãvezii?
Zãream la glezne, prinse, inele aurii -
Si brâul plin de astre ti l-am zãrit deodat,
Când fulgerul o clipã sub geam a luminat!
Din tamburine stinse ca picurii sunai...
Era târzie noaptea si-n ritmul lor dansai!
Se desluseau doar astre pe brâul auriu,
Si cum se mlãdiazã mijlocul strãveziu,
Inelele de aur la glezne luminând -
Necontenita fugã a pasilor, crescând...
Când fulgera arare, vedeam sub ochii mei
Tipsia aurie a unei Salomei,
Apoi cu cât tipsia în dans se-nvârtejea,
Mai tare Salomeea râdea, cumplit râdea...
O, prea curând si dansul si noaptea se trecu,
Si nu stiu dacã ploaia o fi dansat, ori tu...
Din volumul "Poezii", 1964
Mirat din somn urcat-am ca din adânc abis:
Vuise tamburina afarã sau în vis?
Te-acoperise ploaia în saluri strãvezii?
Zãream la glezne, prinse, inele aurii -
Si brâul plin de astre ti l-am zãrit deodat,
Când fulgerul o clipã sub geam a luminat!
Din tamburine stinse ca picurii sunai...
Era târzie noaptea si-n ritmul lor dansai!
Se desluseau doar astre pe brâul auriu,
Si cum se mlãdiazã mijlocul strãveziu,
Inelele de aur la glezne luminând -
Necontenita fugã a pasilor, crescând...
Când fulgera arare, vedeam sub ochii mei
Tipsia aurie a unei Salomei,
Apoi cu cât tipsia în dans se-nvârtejea,
Mai tare Salomeea râdea, cumplit râdea...
O, prea curând si dansul si noaptea se trecu,
Si nu stiu dacã ploaia o fi dansat, ori tu...
Din volumul "Poezii", 1964
ELEGIE
Hai, poezie, du-te la alte usi, cãci eu
Nu pot sã fiu cu tine atât de fariseu,
Cu inima ascunsã sub zâmbetul de bonz...
De te-as sãpa în piatrã, în marmurã sau bronz -
Tot vei pieri odatã cu amintirea mea,
Când primul rând de frunze asuprã-mi va cãdea:
N-am nimerit cuvântul de clopot vestitor,
Când l-oi rosti sã sune departe-n viitor -
Necontenit sã cheme drumeti de peste zãri,
S-aprindã noaptea focul bãtrânei evocãri;
N-am nimerit cuvântul cel cãutat, de fel,
Sã-l foloseascã altii cetãti zidind pe el -
Sau prin puterea strânsã în nepãtrunsul nod,
Sã zvârlã peste apã arcada unui pod;
N-am nimerit cuvântul ca o sãgeatã lin,
Si sufletul de-aceea mi-i de amurguri plin;
N-am nimerit cuvântul râvnit, ce dãinuia
În inima lui Cronos înfipt pânã-n prãsea!
De-aceea, poezie, a fost prea mult si-atât...
Voi sta în prag adese cu lacrimile-n gât,
Cu bratu-n gol sedea-voi, o, preafrumoaso, când
Si-n ploile de varã te voi zãri dansând...
Din volumul "Poezii", 1964
Hai, poezie, du-te la alte usi, cãci eu
Nu pot sã fiu cu tine atât de fariseu,
Cu inima ascunsã sub zâmbetul de bonz...
De te-as sãpa în piatrã, în marmurã sau bronz -
Tot vei pieri odatã cu amintirea mea,
Când primul rând de frunze asuprã-mi va cãdea:
N-am nimerit cuvântul de clopot vestitor,
Când l-oi rosti sã sune departe-n viitor -
Necontenit sã cheme drumeti de peste zãri,
S-aprindã noaptea focul bãtrânei evocãri;
N-am nimerit cuvântul cel cãutat, de fel,
Sã-l foloseascã altii cetãti zidind pe el -
Sau prin puterea strânsã în nepãtrunsul nod,
Sã zvârlã peste apã arcada unui pod;
N-am nimerit cuvântul ca o sãgeatã lin,
Si sufletul de-aceea mi-i de amurguri plin;
N-am nimerit cuvântul râvnit, ce dãinuia
În inima lui Cronos înfipt pânã-n prãsea!
De-aceea, poezie, a fost prea mult si-atât...
Voi sta în prag adese cu lacrimile-n gât,
Cu bratu-n gol sedea-voi, o, preafrumoaso, când
Si-n ploile de varã te voi zãri dansând...
Din volumul "Poezii", 1964
Alexandru
Jebeleanu
Biografie
Alexandru Jebeleanu
JEBELEANU
Alexandru, se naste la 7 oct. . comuna Sipet, judetul Timis - moare in 28 apr.
.
Poet.
Fiul lui Alexandru Jebeleanu si al Emiliei (n. Sirbu).
A urmat un semestru cursurile Facultatii de Agronomie din Timisoara; licentiat al Facultatii de Filologie a Univ. din acelasi oras (1959).
Debut in Universul literari 1941). intre 1948 si 1970, secretar al Asoc. Scriitorilor din Timisoara; redactor-sef al revista Scrisul banatean (1952-l972); redactor (din 1972), apoi director al Editurii Facla din Timisoara. Dupa debutul in volum colectiv Oglinzi sonore (1945). a publicat volum de versuri: Certitudini (1958), Frumuseii simple (1962), Nostalgii solare (1965), Divagatii si simetrii (1969). Transparente (1972), Peregrinari terestre (1975), Surisul Meduzei (1979). Forma clara a inimii 1982), Viziunile lui Narcis (1985), Linia Bura a lucrurilor (1986) si Arhitecturi de cristal (1989).
Premiul Asoc. Scriitorilor din Timisoara (1972).
Poet de factura neoclasica, atras de sonet (in formula carui a incearca diverse inovatii), redutabil minuitor de asonante, J. abordeaza cu egala dexteritate lirica de dragoste, poezia civica, motivele legate de mestesugul scriitoricesc.
Tot acest material sensibil este supus mai intii unei ordonari de aluzie clasicizanta: Pan, Narcis, Elena, Paris, nimfe, fauni etc. Aparenta, asadar, isi cauta o forma. Iar aceasta se intemeiaza cu deosebire pe coordonatele cimpiei element fundamental, alaturi de adjectivul alb (de ideea si reprezentarea corespunzatoare), al constructiei artistice.
Referentul este sesul banatean, caruia, intr-un fel sau altul, poetul ii inchina mereu elanurile sale. Pornind de aici, se instituie o serie de corelatii (ses munte, lumina-intuneric etc), decurgind, toate, dintr-o arta poetica optimista si divulgind un temperament solar, plasat cu voluptate fie intr-un oras invadat de natura (parcul), fie intr-o cimpie perfect accesibila si urbanizata.
Poet.
Fiul lui Alexandru Jebeleanu si al Emiliei (n. Sirbu).
A urmat un semestru cursurile Facultatii de Agronomie din Timisoara; licentiat al Facultatii de Filologie a Univ. din acelasi oras (1959).
Debut in Universul literari 1941). intre 1948 si 1970, secretar al Asoc. Scriitorilor din Timisoara; redactor-sef al revista Scrisul banatean (1952-l972); redactor (din 1972), apoi director al Editurii Facla din Timisoara. Dupa debutul in volum colectiv Oglinzi sonore (1945). a publicat volum de versuri: Certitudini (1958), Frumuseii simple (1962), Nostalgii solare (1965), Divagatii si simetrii (1969). Transparente (1972), Peregrinari terestre (1975), Surisul Meduzei (1979). Forma clara a inimii 1982), Viziunile lui Narcis (1985), Linia Bura a lucrurilor (1986) si Arhitecturi de cristal (1989).
Premiul Asoc. Scriitorilor din Timisoara (1972).
Poet de factura neoclasica, atras de sonet (in formula carui a incearca diverse inovatii), redutabil minuitor de asonante, J. abordeaza cu egala dexteritate lirica de dragoste, poezia civica, motivele legate de mestesugul scriitoricesc.
Tot acest material sensibil este supus mai intii unei ordonari de aluzie clasicizanta: Pan, Narcis, Elena, Paris, nimfe, fauni etc. Aparenta, asadar, isi cauta o forma. Iar aceasta se intemeiaza cu deosebire pe coordonatele cimpiei element fundamental, alaturi de adjectivul alb (de ideea si reprezentarea corespunzatoare), al constructiei artistice.
Referentul este sesul banatean, caruia, intr-un fel sau altul, poetul ii inchina mereu elanurile sale. Pornind de aici, se instituie o serie de corelatii (ses munte, lumina-intuneric etc), decurgind, toate, dintr-o arta poetica optimista si divulgind un temperament solar, plasat cu voluptate fie intr-un oras invadat de natura (parcul), fie intr-o cimpie perfect accesibila si urbanizata.
OPERA:
Oglinzi sonore, in colab., Timisoara, 1945; Certitudini, versuri. Bucuresti, 1958: Frumuseii simple, ^versuri, Bucuresti, 1962; Nostalgii solare, versuri, Bucuresti, 1965; Divagatii si simenii, versuri, Bucuresti, 1969: Transparente, versuri, Bucuresti, 1972; Peregrinari terestre, versuri. Timisoara, 1975; Surisul Meduzei, versuri. Timisoara. 1979; Forma clara a inimii, versuri. Bucuresti, 1982; Viziunile lui Narcis, Bucuresti, 1985; Linia uzura a lucrurilor, cuvint inainte de E. Manu, Timisoara, 1986; Arhitecturi de cristal, versuri, Timisoara. 1989, |
REFERINTE
CRITICE:
R. Flora, Istoria literaturii romane, II, 1963; Al. Piru, Poezia . II; N. Tirioi. Premise literare, 1976; L. Alexiu, Ideografii lirice contemporane. 1977; Al. Ruja. Valori lirice actuale, 1979; C. Ungureanu, Imediata noastra apropiere, 1980; P. N, Dolfinga. Marturisiri si repere, 19S0:. Maduta. in Familia, nr. . 1983: E. Dorees-cu. in Orizont, nr. 11, 1983: C. Ungureanu. ihideni. nr. 12, 1985: Gr. Scarlat.in Familia, nr. 5, 1986: II. Zalis, in Romania literara, nr. 33, 1986. |
Portocala
În
simfonia aceasta adânc mediteraneană
De-o să te scalzi o clipă cu inima senină,
N-o mai desprinzi de miez, cum rama de icoană,
Şi n-o să muşti cu dinţii, albi, din carnea plină.
Ci asemeni unei scoici cu zvonuri de meduze
O vei purta în palmă. Şi mângăind-o alene,
C-o sfântă înfiorare o vei lipi de buze
Ca fruntea unei triste madone italiene.
De-o să te scalzi o clipă cu inima senină,
N-o mai desprinzi de miez, cum rama de icoană,
Şi n-o să muşti cu dinţii, albi, din carnea plină.
Ci asemeni unei scoici cu zvonuri de meduze
O vei purta în palmă. Şi mângăind-o alene,
C-o sfântă înfiorare o vei lipi de buze
Ca fruntea unei triste madone italiene.
Veghe
Desigur, vă trimit spre
veşnicii
Cum vechi năieri spre Pontul Euxin,
Sclipiţi, jucând, pe verdele marin,
Dar câte veţi răzbate mâine vii?
Şi câte va ucide, corosiv,
El, timpul, cu acidu-i, fără zei,
Iluzii-ngrămădite de-un condei,
Urcând şi coborând ca un Sisif?
Răpusele nu le-oi lăsa prin larg,
Cu mâini zdrobite voi vâsli într-una,
Pun pe catarg al biruinţei steag!
Şi-ncrezător ca tristul Don Quichotte
Voi înfrunta genunile şi luna,
Visând, amar, îndepărtatul Pont.
Cum vechi năieri spre Pontul Euxin,
Sclipiţi, jucând, pe verdele marin,
Dar câte veţi răzbate mâine vii?
Şi câte va ucide, corosiv,
El, timpul, cu acidu-i, fără zei,
Iluzii-ngrămădite de-un condei,
Urcând şi coborând ca un Sisif?
Răpusele nu le-oi lăsa prin larg,
Cu mâini zdrobite voi vâsli într-una,
Pun pe catarg al biruinţei steag!
Şi-ncrezător ca tristul Don Quichotte
Voi înfrunta genunile şi luna,
Visând, amar, îndepărtatul Pont.
\"Regăsescu-mă pe drumul...\"
"Regăsescu-mă pe drumul
Începutului, străbunul."
Lucian Blaga
Întoarce-m-aş lângă pământul natal,
Întoarce-m-aş lângă brazda neagră, aromată,
Părăsită de treizeci de ani.
Ţărâna natală radiază-n mine:
Oază-n deşertul anilor. Mă refugiez,
Veghez în grădinile ei purpurii
Când e prea puţină ziuă pe lume.
Întoarce-m-aş să-mi recapăt rădăcinile,
Oricât de răsucite şi gângave. Sunt ale mele!
Am cerul natal! Am leagănul, am arcul, am viile!
Ascultai cum se nasc bocetele şi narcisele pe movilele străbunilor.
Acolo nu mi-e teamă de turlele morţii,
Acolo nu mi-e teamă de viaţă!
Acolo plantele m-ar primi sensibile şi
Fragede, semănând cu mâna mea dreaptă.
Le-aş dărui soarele meu să le-ascult germinaţia,
Să le grăbesc suişul, să le simt pârguirea şi
Palpitaţia sub graţioasa pace de vară.
Noaptea neagră ca o brazdă, hermetica noapte
Ne-ar îngropa de fiecare dată, pe furiş, împreună
Ne-ar amesteca cu drumul şi ne-ar macera taciturnă.
Începutului, străbunul."
Lucian Blaga
Întoarce-m-aş lângă pământul natal,
Întoarce-m-aş lângă brazda neagră, aromată,
Părăsită de treizeci de ani.
Ţărâna natală radiază-n mine:
Oază-n deşertul anilor. Mă refugiez,
Veghez în grădinile ei purpurii
Când e prea puţină ziuă pe lume.
Întoarce-m-aş să-mi recapăt rădăcinile,
Oricât de răsucite şi gângave. Sunt ale mele!
Am cerul natal! Am leagănul, am arcul, am viile!
Ascultai cum se nasc bocetele şi narcisele pe movilele străbunilor.
Acolo nu mi-e teamă de turlele morţii,
Acolo nu mi-e teamă de viaţă!
Acolo plantele m-ar primi sensibile şi
Fragede, semănând cu mâna mea dreaptă.
Le-aş dărui soarele meu să le-ascult germinaţia,
Să le grăbesc suişul, să le simt pârguirea şi
Palpitaţia sub graţioasa pace de vară.
Noaptea neagră ca o brazdă, hermetica noapte
Ne-ar îngropa de fiecare dată, pe furiş, împreună
Ne-ar amesteca cu drumul şi ne-ar macera taciturnă.
Edgar
Allan Poe
Biografie
Edgar Allan Poe
1809 La
19 ianuarie, în Boston, Massachusetts, SUA, s-a nascut Edgar Allan Poe. A fost
un scriitor american, poet, romancier, nuvelist și critic literar, creator al
genului de scurte povestiri și precursor al literaturii moderne de ficțiune
științifico-fantastică.[1] Era fiul unor actori ambulanţi, iar
tatăl său a părăsit-o pe mama lui când Poe avea optsprezece luni. Poe a
fost numit geniul rău al literaturii americane, un poet blestemat, a cărui
legendă, elaborată de propria lui reprezentare greşită, de calomniile
duşmanilor lui şi de episoadele triste din viaţa sa plină de dezamăgiri, a umbrit
aprecierea lui ca unul dintre cei mai străluciţi şi mai originali scriitori ai
Americii. În ţara sa natală, moştenirea literară a lui Poe a fost negată şi
subestimată în mod constant. Emerson l-a respins pe poetul Poe într-o singură
expresie: „omul zornăitor”; Henry James printr-o propoziţie: „Entuziasmul
pentru Poe marchează un stadiu primitiv de reflecţie”, iar T. S. Eliot, deşi îi
recunoştea puterea intelectului, îl judeca părtinitor afirmând: „îmi face
impresia intelectului unei persoane tinere extrem de talentate, dar înainte de
pubertate”.[2]
1811 Mama lui Poe, englezoaică de origine, a murit în timpul unui
turneu din Richmond, Virginia. Edgar a devenit pupilul familiei Allan. John
Allan, un vestit exportator scoţian de tutun, i-a asigurat lui Poe educaţia de
care beneficiau tinerii gentlemeni din Sud.[2]
1825 S-a
inscris la Universitatea din Virginia. Datoriile contractate la jocurile de
noroc au dus la mutarea lui Poe de la Universitatea din Virginia, un an mai
târziu. Respingând presiunile de a se ocupa de firmă alături de tutorele său,
Edgar a fugit la Boston. Acolo a publicat „Tamerlan” şi alte poeme (1827), după
care s-a înrolat în armată. John Allan a acceptat să-l trimită la West Point,
de unde a fost repede dat afară pentru neîndeplinirea îndatoririlor ce-i
reveneau.[2]
1833 Înregistrează
primul succes cu povestirea "Manuscris găsit într-o sticlă" (A MS.
Found in a Bottle), câștigând concursul organizat de revista „Saturday Visitor”
din Baltimore.[1]
1833-1835 Intre acesti ani, Poe şi-a câştigat existenţa ca ziarist,
locuind la Baltimore împreună cu mătuşa sa, Maria Poe Clemm. În această
perioadă, Poe şi-a publicat primele povestiri scurte, care i-au adus reputaţia
literară necesară pentru a-şi asigura funcţii de redactor la „Richmond” şi
„Philadelphia”. Poe era un redactor excelent şi un critic obiectiv, receptiv,
uneori nestăpânit. A fost primul critic care a recunoscut geniul lui Hawthorne
şi a spulberat misterul lui „Barnaby Rudge” de Dickens, descoperind secretul
romanului după primele câteva fascicule. Productivitatea lui ca critic, poet şi
autor de lucrări de ficţiune a fost însă subminată de firea sa instabilă,
consumul de alcool şi tuberculoza soţiei sale.[2]
În povestirile de
groază, Poe a adaptat elementele gotice populare ale pericolelor supranaturale
din castelul şi pădurea medievală „nu ale Germaniei, ci ale sufletului”. Prin
explorarea obsesivă a stărilor extreme, în povestiri precum „Ligeia”, „Masca
morţii roşii”, „Prăbuşirea Casei Usher” şi „William Wilson”, Poe a deschis un
nou teritoriu psihologic nemaiatins în literatura dominată de un realism îngust
şi preocuparea pentru experienţa cotidiană banală. În povestirile lui
poliţiste, raţiunea este pusă să se confrunte cu opusul ei, iraţionalul, care
joacă un rol major în puzzle-ul pe care Poe îl ţese cu atâta ingeniozitate.
Amestecul de elemente gotice şi povestire poliţistă avea să inspire scriitori
de talia lui Dostoievski şi Faulkner, regăsindu-se şi în literatura populară de
teroare şi crimă, care îl poate considera pe Poe întemeietorul său modern.[2]
1836 S-a
casatorit cu fiica mătusii sale, Virginia, cu a cărei fiică, Virginia, când
aceasta nu împlinise încă paisprezece ani.
1845 În
ianuarie, publică în revista Evening Mirror celebrul său poem
"Corbul" (The Raven), care a provocat o adevărată senzație.[1]
1847 Moartea
soției sale Virginia îi accentuează însă abuzul de băuturi alcoolice, Poe duce
o existență tot mai dezorganizată, care îi precipită ruina fizică și
spirituală.[1]
1849 Ceea
ce se ştie cu siguranţă este faptul că Poe a cerut-o în căsătorie pe iubita sa
din copilărie, Elmira Royster Shelton, la acea dată văduvă la Richmond. În drum
spre Philadelphia, de unde voia s-o aducă pe mătuşa sa la nuntă, Poe a dispărut
(se pare că în urma unei beţii) şi a fost găsit şase zile mai târziu
inconştient, pe străzile din Baltimore. A murit de delirium tremens câteva zile
mai târziu. Executorul literar al lui Poe, R. W. Griswold, este răspunzător de
distorsionarea multor fapte despre Poe, căci i-a exagerat defectele şi l-a
etichetat drept artist damnat, sintagmă care avea să fie preluată de generaţiile
viitoare. Scriitorii de mai târziu s-au simţit atraşi de Poe din dorinţa de a
rezolva enigma profundelor lui chinuri personale - relaţia oedipiană cu mama
lui pierdută şi idealizarea sexualităţii, centrată pe relaţia cu tânăra lui
soţie. La fel ca şi Dostoievski şi Kafka, Poe oferă multe indicii în
povestirile şi poemele sale menite să confirme că a fost un artist complex care
s-a inspirat din obsesiile sale particulare pentru a-şi elabora operele.[2]
Renumele lui Poe ca
figură de primă mărime nu numai a literaturii americane, ci şi mondiale s-a
datorat în mare măsură extraordinarului lui impact asupra simboliştilor
francezi: asupra lui Baudelaire, care l-a numit „cel mai viguros scriitor al
vremii"; asupra lui Mallarme, care îl privea ca pe „marele său maestru”;
şi asupra lui Valery, care a remarcat că „Poe este singurul scriitor
desăvârşit. Nu s-a înşelat niciodată”. Adevărata valoare a lui Poe trebuie
căutată undeva între respingerea Americii şi adoraţia Franţei. Poe este una
dintre puţinele personalităţi literare care s-au distins în poezie,
beletristică şi critică şi a cărui contribuţie literară primordială s-a
materializat în inovaţiile lui uluitoare. Poe a elaborat o nouă definiţie a
artei care va avea o influenţă profundă asupra modernismului literar, a
transformat schiţa într-o adevărată formă de artă, a inventat romanul poliţist,
a extins posibilităţile literaturii science fiction şi a pus bazele unui nou
gen de ficţiune cu dimensiuni psihologice, emoţionale şi simbolice.[2]
Deşi Poe se numără printre
cei mai analizaţi scriitori ai tuturor timpurilor, s-a spus prea puţin despre
impactul poemelor şi povestirilor lui nu numai asupra artistului chinuit, dar
şi asupra teoriei literare care a avut o importanţă atât de mare pentru
scriitorii de mai târziu. Poe considera orice poezie drept un instrument în
esenţă afectiv prin care poetul produce o puternică impresie asupra unui
subiect frumos şi melancolic. După părerea lui Poe, „poezia îşi merită titlul
numai în măsura în care contribuie la înălţarea sufletului”. Pentru obţinerea
efectului scontat este necesară „unitatea de efect sau impresie” într-o poezie
lirică scurtă, care nu trebuie să depăşească o sută de rânduri, spre a putea fi
citită într-o singură şedinţă. În cele mai bune poezii ale sale, „Pentru
Helen”, „Oraşul din mare”, „Annabel Lee şi Clopotele”, Poe realizează o
remarcabilă sinteză a efectelor muzicale şi vizuale în vederea stimulării
emoţionale a cititorului.[2]
În pofida inegalităţii
versurilor lui Poe, exemplul şi teoriile lui au exercitat o influenţă majoră
asupra poeziei moderne, ale cărei preferinţe se îndreaptă spre lirica de mici
dimensiuni cu accent pe unitate, concizie şi reacţie emoţională. În plus,
teoria lui Poe cu privire la caracterul de sine stătător al poeziei, care nu este
nicio oglindă pentru suflet, şi niciun argument didactic sau moralizator, se
află la originea mişcării artă pentru artă de la sfârşitul secolului, a
strategiilor simboliştilor francezi, reprezentând totodată elementul central al
Noului Criticism din secolul al XX-lea. Accentul pus de Poe pe stimularea
afectivităţii „a marcat descoperirea marelui nostru subiect, dezintegrarea
personalităţii", după cum susţine Allen Tate.[2]
Poe şi-a adaptat
teoriile poetice la naraţiune, contribuind la ridicarea statutului prozei
scurte de la o schiţă episodică şi dezlânată la un întreg bine structurat şi
închegat. În vestita sa declaraţie, autorul de proză scurtă „după ce a conceput
cu deosebită grijă un efect unic sau singular care urmează să fie evidenţiat,
inventează diverse incidente - apoi combină evenimentele care pot contribui în
cea mai mare măsură la obţinerea, efectului preconceput... În întreaga
compoziţie nu trebuie să fie scris niciun cuvânt a cărui tendinţă să nu fie
conţinută în proiectul prestabilit”.[2]
Opera lui Poe, la fel
ca şi viaţa lui, este complexă şi enigmatică, dar şi extrem de sugestivă.
Puţini scriitori au exercitat o influenţă atât de îndelungată asupra
literaturii ca Poe. Chiar dacă există o anumită inegalitate în opera lui, o
scădere uneori sub standardele pe care şi le-a propus - iar formularea caustică
a lui James Russell Lowell potrivit căreia „trei cincimi din el sunt geniu şi
două cincimi numai fleacuri” nu face decât să reflecte o stare de fapt -,
geniul lui Poe este totuşi predominant şi inspiră o definiţie mai largă a
resurselor literaturii.[2]
D. H. Lawrence spunea
despre Poe: „A fost un aventurier pe sub boltele, celulele şi oribilele pasaje
subterane ale sufletului uman. A declanşat oroarea şi alarma propriei
condamnări.”
Cea Mai Mândră
Zi, Cel Mai Mândru Ceas…
Cea mai mîndră zi, cel mai mîndru ceas,
Inima-mi veştedă le-a cunoscut:
De-avînt şi de mărire visu-mi treaz,
O ştiu, a trecut!
Ce-avînt, am zis? Da! Îmi închipui,
Dar de mult timp s-a dus pe veci!
S-a dus şi tinereţea mea, şi chipu-i;
Ci, ducă-se deci!
Şi tu, mărire, ce mai am cu tine?
Alt cuget are-acum de moştenit
Veninul ce mi l-ai turnat în vine;
Suflete-al meu, fii liniştit!
Cea mai mîndră zi, cel mai mândru ceas
Ce mi-au fost date, le-am avut:
Şi visul de mărire, visul treaz,
O ştiu, a trecut!
Dar dacă visul meu de-avînt şi de mărire
M-ar îmbia şi-acum cu-acel amar
Ce-l îndurai atunci, eu ceasul peste fire
Nu l-aş petrece iar!
Căci pe aripa lui plutea ca o pulbere.
Şi cînd plecă în zboru-i, căzu de pe ea
O esenţă în stare să spulbere
Sufletul ce-l cunoştea.
Eldorado
Cavaler vestit
Si vesel gatit
Pe drum a apucat-o,
Prin umbra si prin soare,
Cântând cântari usoare,
Sa caute-Eldorado.
Însa-mbatrâni
Cavalerul si
În piept i s-a prelins
O umbra, fiindca el
Nu a gasit defel
Acel tarâm de vis.
Iar apoi pierzând
Puteri si avânt,
Pe-o umbra-a întrebat-o:
, , Umbra, spune-mi, tu stii
Unde-as putea gasi
Pamântul Eldorado?’’
, , Dupa ce strabati
Muntii lunii-înalti,
Tu Valea Umbrei caut-o;
Întins sa calaresti,
De vrei sa poposesti
În tara Eldorado!’’
Traducere de
Petru Dinca
Corbul
Stînd, cîndva, la miez de noapte, istovit, furat de şoapte
Din oracole ceţoase, cărţi cu tîlc tulburător,
Piroteam, uitînd de toate, cînd deodată-aud cum bate,
Cineva părea că bate bate-n uşa mea uşor.
,,E vreun trecător gîndit-am şi-a bătut întîmplător.
Doar atît, un trecător."
O, mai pot uita vreodată ? Vînt, decembrie cu zloată,
Jaru-agoniza, c-un straniu dans de umbre pe covor,
Beznele-mi dădeau tîrcoale şi niciunde-n cărţi vreo cale
Să-mi aline greaua jale jalea grea pentru Lenore
Fata fără-asemuire îngerii îi spun Lenore
Nume-n lume trecător.
În perdele învinse roşul veşted de mătase
Cu-o foşnire de nelinişti, ca-ntr-un spasm chinuitor;
Şi-mi spuneam, să nu mai geamă inima zvîcnind de teamă:
,,E vreun om care mă cheamă, vrînd să afle-un ajutor
Rătăcit prin frig şi noapte vrea să ceară-un ajutor
Nu-i decît un trecător."
Astfel liniştindu-mi gîndul şi de spaime dezlegîndu-l
,,Domnule am spus sau doamnă, cer iertare, vă implor;
Podidit de oboseală eu dormeam, fără-ndoială,
Şi-aţi bătut prea cu sfială, prea sfios, prea temător;
Am crezut că-i doar părere!" Şi-am deschis, netemător,
Beznă, nici un trecător.
Şi-am rămas în prag o vreme, inima simţind cum geme,
Năluciri vedeam, cum nimeni n-a avut, vreun muritor;
Noapte numai, nesfîrşită, bezna-n sinea-i adîncită,
Şi o vorbă, doar şoptită, ce-am şoptit-o eu: Lenore!
Doar ecou-adînc al beznei mi-a răspuns şoptit: ,,Lenore!''
Doar ecoul trecător.
Întorcîndu-mă-n odaie, tîmplele-mi ardeau văpaie,
Şi-auzii din nou bătaia, parcă mai stăruitor.
,,La fereastră este, poate, vreun drumeţ strein ce bate...
Nu ştiu, semnele-s ciudate, vreau să aflu tîlcul lor.
Vreau, de sînt în beznă taine, să descopăr tîlcul lor!''
Vînt şi nici un trecător.
Geamul l-am deschis o clipă şi, c-un foşnet grav de-aripă,
a intrat un Corb, străvechiul timpului stăpînitor.
N-a-ncercat vreo plecăciune de salut sau sfiiciune,
Ci făptura-i de tăciune şi-a oprit, solemn, din zbor,
Chiar pe bustul albei Palas ca un Domn stăpînitor,
Sus, pe bust, se-opri din zbor.
Printre negurile-mi dese, parcă-un zîmbet mi-adusese,
Cum privea, umflat în pene, ţanţoş şi încrezător.
Şi-am vorbit: ,,Ţi-e creasta cheală, totuşi intri cu-ndrăzneală,
Corb bătrîn, strigoi de smoală dintr-al nopţii-adînc sobor!
Care ţi-e regalul nume dat de-al Iadului sobor?''
Spuse Corbul: ,,Nevermore!''
Mult m-am minunat, fireşte, auzindu-l cum rosteşte
Chiar şi-o vorbă fără noimă, croncănită-ntîmplător;
Însă nu ştiu om pe lume să primească-n casă-anume
Pasăre ce-şi spune-un nume sus, pe bust, oprită-n zbor
Pasăre, de nu stafie, stînd pe-un bust strălucitor-
Corb ce-şi spune: ,,Nevermore''.
Dar, în neagra-i sihăstrie, alta nu părea că ştie,
Sufletul şi-l îmbrăcase c-un cuvînt sfîşietor.
Mult rămase, ca o stană.n-a mişcat nici fulg, nici pană,
Pînă-am spus: ,,S-au dus, în goană, mulţi prieteni, mulţi, ca-n zbor
Va pleca şi el, ca mîine, cum s-a dus Nădejdea-n zbor''.
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.
Uluit s-aud că-ncearcă vorbă cugetată parcă,
M-am gîndit: ,,E-o vorbă numai, de-altele-i neştiutor.
L-a-nvăţat vreun om, pe care Marile Dezastre-amare
L-au purtat fără-ncetare cu-ăst refren chinuitor
Bocetul Nădejdii-nfrînte i-a ritmat, chinuitor,
Doar cuvîntul: ŤNevermoreť''.
Corbul răscolindu-mi, însă, desnădejdea-n suflet strînsă,
Jilţul mi l-am tras alături, lîngă bustul sclipitor;
Gînduri rînduiam, şi vise, doruri, şi nădejdi ucise,
Lîngă vorba ce-o rostise Corbul nopţii, cobitor
Cioclu chel, spectral, sinistru, bădăran şi cobitor
Vorba Never Nevermore.
Nemişcat, învins de frică, însă negrăind nimică,
Îl priveam cum mă fixează, pînă-n gînd străbătător,
Şi simţeam iar îndoiala, mîngîiat de căptuşeala
Jilţului, pe care pala rază-l lumina uşor
Dar pe care niciodată nu-l va mîngîia, uşor,
Ea, pierduta mea Lenore.
Şi-am simţit deodată-o boare, din căţui aromitoare,
Nevăzuţi pluteau, c-un clinchet, paşi de înger pe covor;
,,Ţie, ca să nu mai sîngeri, îţi trimite Domnul îngeri''
Eu mi-am spus ,,să uiţi de plîngeri, şi de dusa ta Lenore.
Bea licoarea de uitare, uită gîndul la Lenore !''
Spuse Corbul : ,,Nevermore''.
,,Tu, profet cu neagră pană, vraci, oracol, sau satană,
Sol al Beznei sau Gheenei, dacă eşti iscoditor,
În noroasa mea ruină, lîngă-un ţărm fără lumină,
Unde spaima e regină spune-mi, spune-mi te implor,
Este-n Galaad găsi-voi un balsam alinător?''
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.
,,Tu, profet cu neagră pană, vraci, oracol, sau satană,
Spune-mi, pe tăria bolţii şi pe Domnul iertător,
Sufletu-ntîlni-va oare, în Edenul plin de floare,
Cea mai pură-ntre fecioare îngerii îi spun Lenore
Fata căreia şi-n ceruri îngeri îi spun Lenore?''
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.
,,Fie-ţi blestemat cuvîntul! Piei, cu beznele şi vîntul,
Piei în beznă şi furtună, sau pe ţărmul Nopţii-n zbor!
Nu-mi lăsa nici fulg în casă din minciuna-ţi veninoasă!
Singur pentru veci mă lasă ! Pleacă de pe bust în zbor!
Scoate-ţi pliscu-nfipt în mine, pleacă la Satan, în zbor!''
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.
Şi de-atunci, pe todeauna, Corbul stă, şi stă într-una,
Sus, pe albul bust, deasupra uşii mele, pînditor,
Ochii veşnic stau de pază, ochi de demon ce visează,
Lampa îşi prelinge-o rază de pe pana-i pe covor;
Ştiu, eu n-am să scap din umbra-i nemişcată pe covor.
Niciodată Nevermore.
Traducere de Mihu Dragomir (din volumul Poezii şi poeme, Ed. Tineretului, Buc., 1963)
Stînd, cîndva, la miez de noapte, istovit, furat de şoapte
Din oracole ceţoase, cărţi cu tîlc tulburător,
Piroteam, uitînd de toate, cînd deodată-aud cum bate,
Cineva părea că bate bate-n uşa mea uşor.
,,E vreun trecător gîndit-am şi-a bătut întîmplător.
Doar atît, un trecător."
O, mai pot uita vreodată ? Vînt, decembrie cu zloată,
Jaru-agoniza, c-un straniu dans de umbre pe covor,
Beznele-mi dădeau tîrcoale şi niciunde-n cărţi vreo cale
Să-mi aline greaua jale jalea grea pentru Lenore
Fata fără-asemuire îngerii îi spun Lenore
Nume-n lume trecător.
În perdele învinse roşul veşted de mătase
Cu-o foşnire de nelinişti, ca-ntr-un spasm chinuitor;
Şi-mi spuneam, să nu mai geamă inima zvîcnind de teamă:
,,E vreun om care mă cheamă, vrînd să afle-un ajutor
Rătăcit prin frig şi noapte vrea să ceară-un ajutor
Nu-i decît un trecător."
Astfel liniştindu-mi gîndul şi de spaime dezlegîndu-l
,,Domnule am spus sau doamnă, cer iertare, vă implor;
Podidit de oboseală eu dormeam, fără-ndoială,
Şi-aţi bătut prea cu sfială, prea sfios, prea temător;
Am crezut că-i doar părere!" Şi-am deschis, netemător,
Beznă, nici un trecător.
Şi-am rămas în prag o vreme, inima simţind cum geme,
Năluciri vedeam, cum nimeni n-a avut, vreun muritor;
Noapte numai, nesfîrşită, bezna-n sinea-i adîncită,
Şi o vorbă, doar şoptită, ce-am şoptit-o eu: Lenore!
Doar ecou-adînc al beznei mi-a răspuns şoptit: ,,Lenore!''
Doar ecoul trecător.
Întorcîndu-mă-n odaie, tîmplele-mi ardeau văpaie,
Şi-auzii din nou bătaia, parcă mai stăruitor.
,,La fereastră este, poate, vreun drumeţ strein ce bate...
Nu ştiu, semnele-s ciudate, vreau să aflu tîlcul lor.
Vreau, de sînt în beznă taine, să descopăr tîlcul lor!''
Vînt şi nici un trecător.
Geamul l-am deschis o clipă şi, c-un foşnet grav de-aripă,
a intrat un Corb, străvechiul timpului stăpînitor.
N-a-ncercat vreo plecăciune de salut sau sfiiciune,
Ci făptura-i de tăciune şi-a oprit, solemn, din zbor,
Chiar pe bustul albei Palas ca un Domn stăpînitor,
Sus, pe bust, se-opri din zbor.
Printre negurile-mi dese, parcă-un zîmbet mi-adusese,
Cum privea, umflat în pene, ţanţoş şi încrezător.
Şi-am vorbit: ,,Ţi-e creasta cheală, totuşi intri cu-ndrăzneală,
Corb bătrîn, strigoi de smoală dintr-al nopţii-adînc sobor!
Care ţi-e regalul nume dat de-al Iadului sobor?''
Spuse Corbul: ,,Nevermore!''
Mult m-am minunat, fireşte, auzindu-l cum rosteşte
Chiar şi-o vorbă fără noimă, croncănită-ntîmplător;
Însă nu ştiu om pe lume să primească-n casă-anume
Pasăre ce-şi spune-un nume sus, pe bust, oprită-n zbor
Pasăre, de nu stafie, stînd pe-un bust strălucitor-
Corb ce-şi spune: ,,Nevermore''.
Dar, în neagra-i sihăstrie, alta nu părea că ştie,
Sufletul şi-l îmbrăcase c-un cuvînt sfîşietor.
Mult rămase, ca o stană.n-a mişcat nici fulg, nici pană,
Pînă-am spus: ,,S-au dus, în goană, mulţi prieteni, mulţi, ca-n zbor
Va pleca şi el, ca mîine, cum s-a dus Nădejdea-n zbor''.
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.
Uluit s-aud că-ncearcă vorbă cugetată parcă,
M-am gîndit: ,,E-o vorbă numai, de-altele-i neştiutor.
L-a-nvăţat vreun om, pe care Marile Dezastre-amare
L-au purtat fără-ncetare cu-ăst refren chinuitor
Bocetul Nădejdii-nfrînte i-a ritmat, chinuitor,
Doar cuvîntul: ŤNevermoreť''.
Corbul răscolindu-mi, însă, desnădejdea-n suflet strînsă,
Jilţul mi l-am tras alături, lîngă bustul sclipitor;
Gînduri rînduiam, şi vise, doruri, şi nădejdi ucise,
Lîngă vorba ce-o rostise Corbul nopţii, cobitor
Cioclu chel, spectral, sinistru, bădăran şi cobitor
Vorba Never Nevermore.
Nemişcat, învins de frică, însă negrăind nimică,
Îl priveam cum mă fixează, pînă-n gînd străbătător,
Şi simţeam iar îndoiala, mîngîiat de căptuşeala
Jilţului, pe care pala rază-l lumina uşor
Dar pe care niciodată nu-l va mîngîia, uşor,
Ea, pierduta mea Lenore.
Şi-am simţit deodată-o boare, din căţui aromitoare,
Nevăzuţi pluteau, c-un clinchet, paşi de înger pe covor;
,,Ţie, ca să nu mai sîngeri, îţi trimite Domnul îngeri''
Eu mi-am spus ,,să uiţi de plîngeri, şi de dusa ta Lenore.
Bea licoarea de uitare, uită gîndul la Lenore !''
Spuse Corbul : ,,Nevermore''.
,,Tu, profet cu neagră pană, vraci, oracol, sau satană,
Sol al Beznei sau Gheenei, dacă eşti iscoditor,
În noroasa mea ruină, lîngă-un ţărm fără lumină,
Unde spaima e regină spune-mi, spune-mi te implor,
Este-n Galaad găsi-voi un balsam alinător?''
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.
,,Tu, profet cu neagră pană, vraci, oracol, sau satană,
Spune-mi, pe tăria bolţii şi pe Domnul iertător,
Sufletu-ntîlni-va oare, în Edenul plin de floare,
Cea mai pură-ntre fecioare îngerii îi spun Lenore
Fata căreia şi-n ceruri îngeri îi spun Lenore?''
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.
,,Fie-ţi blestemat cuvîntul! Piei, cu beznele şi vîntul,
Piei în beznă şi furtună, sau pe ţărmul Nopţii-n zbor!
Nu-mi lăsa nici fulg în casă din minciuna-ţi veninoasă!
Singur pentru veci mă lasă ! Pleacă de pe bust în zbor!
Scoate-ţi pliscu-nfipt în mine, pleacă la Satan, în zbor!''
Spuse Corbul: ,,Nevermore''.
Şi de-atunci, pe todeauna, Corbul stă, şi stă într-una,
Sus, pe albul bust, deasupra uşii mele, pînditor,
Ochii veşnic stau de pază, ochi de demon ce visează,
Lampa îşi prelinge-o rază de pe pana-i pe covor;
Ştiu, eu n-am să scap din umbra-i nemişcată pe covor.
Niciodată Nevermore.
Traducere de Mihu Dragomir (din volumul Poezii şi poeme, Ed. Tineretului, Buc., 1963)
Bazil Gruia
Biografie Bazil Gruia
Bazil (Vasile) Gruia (5
ianuarie 1909, Cisteiu de Mureş, judeţul Alba - 7 octombrie 1995, Cluj Napoca)
este un poet. Este fiul Altiţei (născută Timar) şi al lui Vasile Gruia, preot.
Face liceul la Turda (1919-1922) şi Aiud (1922-1927), apoi urmează Facultatea
de Drept a Universităţii din Cluj (1927-1932). Profesează avocatura la Ocna
Mureşului, Huedin şi Cluj. Debutează cu versuri în revista liceului din Aiud,
„Ghionoaia", şi editorial cu volumul în ţara toamnei (1929).
A colaborat la „Fire de tort" (Turda), „Unirea" (Blaj), „Patria"
(Cluj), „Tribuna" şi „Reacţiunea literară" (Bucureşti).
Debutul lui Gruia, remarcat şi
de G. Călinescu în „Viaţa literară", a însemnat doar un exerciţiu de
digitaţie pentru cel care, peste aproape patru decenii, îşi va schimba şi
stilul, şi maniera, dar mai ales tonul. După o pauză autoimpusă, poetul revine
cu volumul Arderea etapelor (1968), succedat la intervale
scurte de alte noi cărţi de versuri. Nimic (sau aproape) nu mai aminteşte de
romanticul întârziat de odinioară, poetul dovedind odată cu înaintarea în
vârstă nu doar o vitalitate (uneori exacerbată), dar şi capacitatea de adaptare
la noile formule poetice, ceea ce i-a determinat pe comentatori să îl considere
fie un „neoromantic orientat spre expresionism" (D. Micu), fie un exponent
al „neobarocului, cu similitudini în poezia marelui Gongora" (Ion Lungu).
Relaţiile apropiate cu Lucian Blaga (căruia, de altfel, i-a şi dedicat câteva
culegeri de documente biobibliografice) ar fi presupus şi o influenţă a
acestuia.
Dar nu poate fi depistat în lirica
lui Gruia (nici în cea erotică, nici în cea de meditaţie) fiorul
metafizic specific creaţiei blagiene. Câteva sunt coordonatele poeziei sale,
adevărate laitmotive depistabile în mai toate cărţile: credinţa numai în viaţa
de acum (adică în timp, nu în eternitate), încrederea în harul său, de unde şi
totala dependenţă de poezie („Ştiu, fără poezie aş păli"). Insidios,
gândul morţii îl face să implore patetic amânarea sentinţei definitive: „Aş
plăti Eternităţii tribut pentru cât îmi mai îngăduie / din timpul de dincolo să
mai rămân aici" (Fast cronologic).
Dacă în volumul Efigiile
riscului (1978), mai mult decât în cele anterioare, „puseurile"
patriotice, fără valoare estetică, îşi găsesc locul într-un fel de proză mai
mult sau mai puţin rimată (Baba Novac, Cap de răscoală, Vlad, Coşbuc şi 1907), în
schimb, în Copacul ascuns (1994), pe lângă pregnantul
presentiment al morţii (Capăt de drum), este invocată
„Unica Bobi, Alfa şi Omega iubirii mele", trecută în lumea umbrelor, dar
prezentă dureros de viu în amintirea poetului. Sunt versuri delicate, care
întregesc profilul unui artist sensibil, grav, încrezător în steaua sa, dar şi
temător în faţa necunoscutului. Volumele de documente referitoare la viaţa şi
opera lui Lucian Blaga (scrisori, mărturii, amintiri ale unor apropiaţi ai
poetului) constituie un util instrument de lucru pentru specialişti şi un
interesant dosar de existenţă pentru publicul larg.
Opera literară
• În ţara toamnei, Cluj,
1929;
• Arderea etapelor, Bucureşti,
1968;
• Obsesia verii, Cluj,
1972;
• Lucian Blaga inedit. Amintiri
şi documente, Cluj Napoca, 1974;
• Patima albă, prefaţă
de Şerban Cioculescu, Cluj Napoca, 1976;
• Efigiile riscului, Cluj
Napoca, 1978;
• Blaga inedit. Efigii
documentare, I-II, Cluj Napoca, 1981;
• Inscripţii pe tăbliţe de aer, Cluj
Napoca, 1983;
• Miraculoşii Alter Ego, Cluj
Napoca, 1985;
• Infinitul de fiecare zi, Cluj
Napoca, 1987;
• A patra dimensiune, prefaţă
de Petru Poantă, Cluj Napoca, 1989;
• Pelerin la Curtea Miracolelor, Cluj
Napoca, 1991;
• Copacul ascuns, Cluj
Napoca, 1994;
• Mixaje în timp, Bucureşti,
1995;
• Recviem pentru o iluzie, Cluj
Napoca, 1995.
Joc de şah
Stranie frunză mi-a fost cândva
inima,
Ah, albele negrele, negrele albele şi nevăzutul jucător,
Locuieşte-n turnul umbrelor ce le conduce,
E-n marea-i tactică unicul vrăjitor?
Ah, albele negrele, negrele albele şi nevăzutul jucător,
Locuieşte-n turnul umbrelor ce le conduce,
E-n marea-i tactică unicul vrăjitor?
Statuile negre ies dintr-o cetate,
Câte impasuri de când adversarul indiferent de mai înainte
Îmi întunecă spaţiul cucerit, poziţiile de remiză,
Cad figurile de lumină în necunoscute morminte.
Câte impasuri de când adversarul indiferent de mai înainte
Îmi întunecă spaţiul cucerit, poziţiile de remiză,
Cad figurile de lumină în necunoscute morminte.
Repliat într-un colţ, mă-nvârt în axa speranţei.
Aş refuza să-mi fie anulat vreun pas greşit,
Nici în fluctuaţii albul nu-şi risipeşte onoarea, nimbul.
Indulgenţa adversarului ar fi absurd sfârşit.
Aş refuza să-mi fie anulat vreun pas greşit,
Nici în fluctuaţii albul nu-şi risipeşte onoarea, nimbul.
Indulgenţa adversarului ar fi absurd sfârşit.
Dar pe cine-am învins şi cine
mă-nvăluie-acum cu negrele piese?
TEATRU/FILM
7 Octombrie
Cu
Adrian Pintea, actor roman
Biografie Adrian Pintea
Adrian Virgil Pintea (n. 9 octombrie 1954, Beiuș – d. 8 iunie 2007, București) a fost un renumit actor român de
teatru, film și televiziunecare a adus o contribuție deosebita
scenei și cinematografiei românești. Și-a petrecut copilăria la Beiuș și Oradea. În 1979 a absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică
"I.L. Caragiale" din București la clasa profesorului
Petre Vasilescu.
În 1990 a început să predea
actorie la același institut, devenit între timp Universitatea Națională de Artă
Teatrală și Cinematografică "I. L. Caragiale". În 2002 a obținut
titlul de doctor în domeniul teatru, cu lucrarea Hamlet sau actorul lucid, lucrare
care avea să fie tipărită la editura ALL. În 2004 a absolvit Universitatea
Națională de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale", la
secția regie film, clasa Elisabeta Bostan
Roluri în teatru
·
Eumet - Oedip
salvat de Radu Stanca, regia Mihai Măniuțiu, Studioul
Casandra, 1977
·
Romeo - Romeo și Julieta de
William Shakespeare, regia Cătălina Buzoianu, Studioul Casandra, 1978
·
Treplev - Pescărușul de A. P. Cehov, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra, 1977
·
Alexei - Memoriile
unui necunoscut de F. M. Dostoievski, regia Ion Cojar, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”Teatrul Național
București
·
Ahile - Ifigenia de Mircea Eliade, regia Ion Cojar, Teatrul Național București, 1981
·
Jean - Domnișoara
Iulia de August Strindberg, regia Liana Ceterchi,
Studioul Casandra
·
Henric - Henric al
lV-lea de Luigi Pirandello,
regia Dominic Dembinski, Teatrul Nottara, 1990
·
Iașa - Livada de vișini de
Anton Cehov, regia Andrei Șerban, Teatrul Național București, 1992
·
Val - Orfeu în infern de Tennessee Williams,
regia Adrian Pintea, Teatrul Româno-American
·
Eddie - Nebun
din dragoste de Sam
Shepard, regia Adrian Pintea, Teatrul Româno-American
·
Hans - Ondine de Jean Giraudoux, regia Horea Popescu, Teatrul Național București
·
Hamlet - Hamlet de William Shakespeare,
regia Gabor
Tompa, Teatrul
Național Craiova
·
James Leeds - Copiii unui Dumnezeu mai mic de Mark
Medoff, regia Theodor Cristian Popescu, Compania Teatrală 777, 1997
·
Thomas Becket - Thomas
a Becket de Jean Anouilh, regia Adrian Pintea, Teatrul
Bulandra, 1999
·
Jack Barrymore - Repetiție
cu Barrymore, după William Luce, regia Adrian Pintea
Roluri în film și televiziune, dublaje
·
Adela (1985)
- Reparatorul de piane, regia Mircea Veroiu
·
Iorgovan-"Pădureanca",
·
Dublaj la episodul
-Servitoare de Mit(Main of the Myth),din seria Povești cu Mac-Mac, în rolul
regelui vikingilor, vocea în original aparținându-i lui William Callaway (1998)
·
Iancu Jianu - Seria
Iancu Jianu: Iancu Jianu, zapciul (1980), Iancu Jianu, haiducul (1981),
regia Dinu Cocea
·
George - Oglinzi
paralele, regia Mircea Veroiu
·
Băiatul cu pasărea -
Mânia, regia Mircea Veroiu
·
Geologul - Vulcanul
stins, regia Dinu Cocea
·
Juan - Corida, regia
Carlos Aguira, TVR, Mandroid, USA Fullmoon Productions
·
Doctorul -
Nostradamus, British Production
·
Doctorul român -
Căpitanul Connan, regia Bertrand Tavernier, French Little Bear Release,
·
Jan - Das Alibi, regia
Hayde Pills, Hamburg Films,
·
Mihai Eminescu - Un bulgăre de humă,
regia Nicolae Mărgineanu
Roluri în televiziune
·
Zeno - „Lumini
și umbre”, regia Andrei Blaier, serial TVR
·
Romeo - „Romeo și
Julieta”, regia Cătălina Buzoianu, TVR
·
Henric - „Henric al
lV-lea”, regia Dominic Dembinski, TVR
·
Harry - „Trandafirul
și coroana” de J.B. Priestley, regia Eugen Todoran, TVR
·
Marchizul de Mosa - „Don Carlos”, regia Eugen Todoran, TVR
·
Don Juan - „Don Juan”
de Fr. Durrenmatt, regia Eugen Todoran, TVR
Roluri în teatru radiofonic (Radiodifuziunea Română)
·
Prințul Mîșkin - „Idiotul” de F.M. Dostoievski
·
Karl - „Muntele
vrăjit” de Thomas Mann, regia
Cristian Munteanu
·
Orsino - „A 12-a
noapte” de W. Shakespeare
·
Marco - „Nerantula” de
Panait Istrati
Regie de teatru
Studioul Casandra
·
„Cei drepți” de Albert Camus
·
„Demonii” după F.M.
Dostoievski
·
„Romeo si Julieta” de
William Shakespeare
·
„Comedia erorilor” de William Shakespeare
Teatrul Româno-American
·
„Orfeu în infern” de
Tennessee Williams
·
„Nebun din dragoste”
de Sam Shepard
·
Regia la „Bădăranii” de Carlo Goldoni, productie UNATC 2004
·
Regia la „Repetitie cu
Barrymore” de William Luce la Teatrul Bulandra
·
Regia la „Jesus Christ
Superstar” de Andrew
Lloyd Webero, productie ARCUB-UNATC
Teatrul Bulandra
„Thomas
a Becket” de Jean Anouilh, 1999
Sa traiasca raposata - Max Rosetti
GÂNDURI
PESTE TIMP 7 Octombrie
GLUMEȘTE,
FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 7 Octombrie
* La poarta,
Gheorghe:
- Ioane, unde duci gastele alea doua?
- La soacra-mea! Ieri a spus ca si-ar da si jumatate din viata pentru o
gasca!...
==================================================- ==========
* - Hai la o bere!
- De cand s-a mutat soacra la mine, nu mai beau!
- De ce?!?
- N-am chef s-o vad in dublu exemplar...
==================================================- ==========
* Cum se numeste transpiratia tiganului?
Esenta de rom!
==================================================- ==========
* Naste nevasta tiganului. Disperat, acesta fuge sa aduca doctorul. Doctorul intra in casa tiganului unde era intuneric bezna si ii cere acestuia sa aprinda o lampa mai aproape de Piranda ca sa o poata mosi.
Incepe nasterea. Doctorul incepe si scoate 1 copil, 2 copii, 3 copiii.
Disperat, tiganul (mai avand 4 puradei) exclama:
- Dom` doctor, mai bine stingem lampa ca astia trag la lumina ca mustele....
==================================================- ==========
- Ioane, unde duci gastele alea doua?
- La soacra-mea! Ieri a spus ca si-ar da si jumatate din viata pentru o
gasca!...
==================================================- ==========
* - Hai la o bere!
- De cand s-a mutat soacra la mine, nu mai beau!
- De ce?!?
- N-am chef s-o vad in dublu exemplar...
==================================================- ==========
* Cum se numeste transpiratia tiganului?
Esenta de rom!
==================================================- ==========
* Naste nevasta tiganului. Disperat, acesta fuge sa aduca doctorul. Doctorul intra in casa tiganului unde era intuneric bezna si ii cere acestuia sa aprinda o lampa mai aproape de Piranda ca sa o poata mosi.
Incepe nasterea. Doctorul incepe si scoate 1 copil, 2 copii, 3 copiii.
Disperat, tiganul (mai avand 4 puradei) exclama:
- Dom` doctor, mai bine stingem lampa ca astia trag la lumina ca mustele....
==================================================- ==========
* Instructorul
de computere:
- Uitati, acest buton de pe tastatura se cheama 'Delete'.
Bula:
- Dilit esti tu, ma! Si toata familia ta!
==================================================- ==========
* - Dom' doctor, am şi eu o problemă: am un dop în fund şi nu mai pot face nevoile şi eu ca omu...
- Dar cum a ajuns acolo?
- Păi mergeam pe o plajă şi am dat fără să vreau cu piciorul într-o lampă fermecată. A ieşit un duh de acolo şi mi-a zis că îmi îndeplineşte o dorinţă, orice...
- Şi?
- Eu am zis: no shit!
==================================================- ==========
* O tânără se roagă la cel de sus:
– Doamne, de data aceasta vreau să mă rog pentru cei din jurul meu, fără a cere nimic pentru mine. Dă-i Doamne mamei mele un ginere chipes, bogat cu vile si masini, dotat si cumsecade...
==================================================- ==========
- Uitati, acest buton de pe tastatura se cheama 'Delete'.
Bula:
- Dilit esti tu, ma! Si toata familia ta!
==================================================- ==========
* - Dom' doctor, am şi eu o problemă: am un dop în fund şi nu mai pot face nevoile şi eu ca omu...
- Dar cum a ajuns acolo?
- Păi mergeam pe o plajă şi am dat fără să vreau cu piciorul într-o lampă fermecată. A ieşit un duh de acolo şi mi-a zis că îmi îndeplineşte o dorinţă, orice...
- Şi?
- Eu am zis: no shit!
==================================================- ==========
* O tânără se roagă la cel de sus:
– Doamne, de data aceasta vreau să mă rog pentru cei din jurul meu, fără a cere nimic pentru mine. Dă-i Doamne mamei mele un ginere chipes, bogat cu vile si masini, dotat si cumsecade...
==================================================- ==========
-
* Vreau să divorţez, domnule avocat!!!
- Şi care e motivul, doamnă?
- Nu mi-a fost credincios!
- Adică?
- Adică mi-am dat seama că nu e tatăl copilului meu...
==================================================- ==========
* La tribunal.
- E adevărat că l-ai făcut pe reclamant "imbecil şi măgar"?
- Domnule judecător, sincer să fiu, nu-mi mai amintesc. Dar dacă-l privesc bine, cred că-i foarte probabil să-i fi zis aşa.
- Şi care e motivul, doamnă?
- Nu mi-a fost credincios!
- Adică?
- Adică mi-am dat seama că nu e tatăl copilului meu...
==================================================- ==========
* La tribunal.
- E adevărat că l-ai făcut pe reclamant "imbecil şi măgar"?
- Domnule judecător, sincer să fiu, nu-mi mai amintesc. Dar dacă-l privesc bine, cred că-i foarte probabil să-i fi zis aşa.
==================================================-
==========
* O oraseanca si cu baietelul sau rasfatat in compartiment cu un cioban ardelean, care are doi desagi. Copilul, forte prost crescut si neastamparat, Maica-sa il tot dojeneste: 'Mai copile, fii cuminte!... Stai frumos!' In zadar, insa... copilul nu asculta!...
La un moment dat, doamna se intoarce catre cioban si-i spune
- Auzi, bade, spune-i ca daca nu-i cuminte il bagi in traista!...
Dar ciobanu', hatru, spune:
- Ba il bag in ma-sa, ca deja tat imi spurca branza!...
==================================================- ==========
* La o partidă de vânătoare, un bărbat elegant din Stockholm împuşcă o raţă. Pasărea cade însă în ograda unui fermier, care susţine că vânatul îi aparţine.
– E pasărea mea, insistă orăşeanul.
Fermierul sugerează să fie tranşată disputa în stil vechi, cu un "şut neaoş":
– Eu îţi trag un şut cât pot de tare în c....e, apoi tu faci la fel cu mine. Cine urlă mai puţin ia pasărea. Bărbatul e de acord. Fermierul îi trage un şut straşnic în părţile sensibile. Când îşi revine, oraşeanul şopteşte cu greu:
– Bine. Acum e rândul meu!
– Lasă, zice ţăranul. Poţi să păstrezi raţa
==================================================- ==========
* O oraseanca si cu baietelul sau rasfatat in compartiment cu un cioban ardelean, care are doi desagi. Copilul, forte prost crescut si neastamparat, Maica-sa il tot dojeneste: 'Mai copile, fii cuminte!... Stai frumos!' In zadar, insa... copilul nu asculta!...
La un moment dat, doamna se intoarce catre cioban si-i spune
- Auzi, bade, spune-i ca daca nu-i cuminte il bagi in traista!...
Dar ciobanu', hatru, spune:
- Ba il bag in ma-sa, ca deja tat imi spurca branza!...
==================================================- ==========
* La o partidă de vânătoare, un bărbat elegant din Stockholm împuşcă o raţă. Pasărea cade însă în ograda unui fermier, care susţine că vânatul îi aparţine.
– E pasărea mea, insistă orăşeanul.
Fermierul sugerează să fie tranşată disputa în stil vechi, cu un "şut neaoş":
– Eu îţi trag un şut cât pot de tare în c....e, apoi tu faci la fel cu mine. Cine urlă mai puţin ia pasărea. Bărbatul e de acord. Fermierul îi trage un şut straşnic în părţile sensibile. Când îşi revine, oraşeanul şopteşte cu greu:
– Bine. Acum e rândul meu!
– Lasă, zice ţăranul. Poţi să păstrezi raţa
==================================================- ==========
==================================================-
==========
* Bula se prezinta la director.
- Domnule director, va rog sa-mi mariti salariul!
- Nu pot, zice directorul, e criza si nu am bani.
- Va rog sa va ganditi bine, ca eu sunt cautat de multe unitati.
- Ai tu asa multe relatii? se mira directorul.
- Pai da, zice Bula. Ma cauta trei banci, CEC-ul si Politia.
==================================================- ==========
* Doua prietene se confeseaza una alteia:
-Cum a fost seara ta de ieri?
-Un dezastru total! Sotul meu a venit acasa, a mancat in 4 minute mancarea pe care m-am chinuit intreaga dupa-amiaza sa o gatesc, am facut dragoste in 3 minute si apoi in urmatoarele 2 minute a si adormit. La tine cum a fost?
-Superba! Am ajuns acasa, sotul ma astepta deja, m-a invitat la o cina romantica la un restaurant. Dupa cina, ne-am plimbat la brat o ora intreaga sub cerul instelat. Acasa, cand am ajuns, a aprins zeci de lumanari in jurul nostru, preludiul a durat o ora, dupa care am facut dragoste o ora intreaga dupa care am stat amandoi de vorba inca o ora. A fost o seara de neuitat!
In acelasi timp, sotii discuta intre ei in pauza de pranz:
-Cum a fost seara ta de ieri?
-Geniala: mancarea era gata cand am ajuns acasa, am mancat, am facut dragoste si ne-am culcat. Dar seara ta?
-A fost un dezastru total! Am ajuns acasa mai devreme, ca sa instalez noul dulap. Masina de gaurit a provocat un scurt circuit, asa ca am ramas si fara curent. Cand a venit ea acasa, ca sa putem manca ceva, a trebuit sa o scot la un restaurant. Mancarea a fost atat de scumpa, incat nu mi-au mai ramas bani de taxi, asa ca ne-am intors pe jos. Acasa a trebuit sa aprind lumanari ca sa putem vedea ceva. Imi venea sa explodez de nervi si draci, asa ca mi-a trebuit o ora pana m-am excitat si inca o ora ca sa termin. Pe urma mi-a trebuit inca o ora ca sa adorm, pentru ca in tot timpul asta ei nu i-a tacut gura nici macar o secunda…
* Bula se prezinta la director.
- Domnule director, va rog sa-mi mariti salariul!
- Nu pot, zice directorul, e criza si nu am bani.
- Va rog sa va ganditi bine, ca eu sunt cautat de multe unitati.
- Ai tu asa multe relatii? se mira directorul.
- Pai da, zice Bula. Ma cauta trei banci, CEC-ul si Politia.
==================================================- ==========
* Doua prietene se confeseaza una alteia:
-Cum a fost seara ta de ieri?
-Un dezastru total! Sotul meu a venit acasa, a mancat in 4 minute mancarea pe care m-am chinuit intreaga dupa-amiaza sa o gatesc, am facut dragoste in 3 minute si apoi in urmatoarele 2 minute a si adormit. La tine cum a fost?
-Superba! Am ajuns acasa, sotul ma astepta deja, m-a invitat la o cina romantica la un restaurant. Dupa cina, ne-am plimbat la brat o ora intreaga sub cerul instelat. Acasa, cand am ajuns, a aprins zeci de lumanari in jurul nostru, preludiul a durat o ora, dupa care am facut dragoste o ora intreaga dupa care am stat amandoi de vorba inca o ora. A fost o seara de neuitat!
In acelasi timp, sotii discuta intre ei in pauza de pranz:
-Cum a fost seara ta de ieri?
-Geniala: mancarea era gata cand am ajuns acasa, am mancat, am facut dragoste si ne-am culcat. Dar seara ta?
-A fost un dezastru total! Am ajuns acasa mai devreme, ca sa instalez noul dulap. Masina de gaurit a provocat un scurt circuit, asa ca am ramas si fara curent. Cand a venit ea acasa, ca sa putem manca ceva, a trebuit sa o scot la un restaurant. Mancarea a fost atat de scumpa, incat nu mi-au mai ramas bani de taxi, asa ca ne-am intors pe jos. Acasa a trebuit sa aprind lumanari ca sa putem vedea ceva. Imi venea sa explodez de nervi si draci, asa ca mi-a trebuit o ora pana m-am excitat si inca o ora ca sa termin. Pe urma mi-a trebuit inca o ora ca sa adorm, pentru ca in tot timpul asta ei nu i-a tacut gura nici macar o secunda…
* ODA PROSTILOR
Motto:
Cu prostul care n-are şcoală
Te lupţi puţin şi-ai câştigat.
Dar duci o luptă colosală
Cu prostul care are şcoală!
De-ar fi să-i luăm pe toţi la rând,
Şi actualii, dar şi foştii,
Cei mai deştepţi de pe Pământ
Au fost întotdeauna... PROŞTII.
Nu te ruga la ursitoare
Să-ţi facă-n viaţa ta vreun rost,
Mai bine urlă-n gura mare :
"Iubite Doamne, fă-mă... PROST!"
De ce să tragi ca la galeră,
Să-nveţi atâtea fără rost,
De vrei să faci o carieră,
Ajunge numai să fii... PROST.
În lumea asta cu de toate,
Unde se-nvaţă contra cost,
Păcat că nici o facultate
Nu dă şi diploma de... PROST.
Avem impozite cu carul,
Dar înotăm în sărăcie
şi ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe... PROSTIE...
Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
Să nu-i jigneşti, să nu-i împroşti !
O, Doamne, de ne-ar creşte grâul
Cum cresc recoltele de... PROŞTI.
Si-n lumea asta răsturnată,
Unde cei strâmbi sunt cei mai drepţi,
Savanţii noştri mor de foame
Si numai PROŞTII sunt deştepţi.
DE REŢINUT :
* Prostia este infinit mai fascinantă decât inteligenţa. Inteligenţa are limitele ei, pe când prostia, nu!
* Oamenii neinstruiţi sunt mai "scumpi" decât oamenii valoroşi care, pentru a supravieţui, se "vând" ieftin.
* Nu te certa niciodată cu un prost. Te aduce la nivelul lui şi te bate cu experienţa. Şi apoi, mai are şi mintea odihnită...
Cu prostul care n-are şcoală
Te lupţi puţin şi-ai câştigat.
Dar duci o luptă colosală
Cu prostul care are şcoală!
De-ar fi să-i luăm pe toţi la rând,
Şi actualii, dar şi foştii,
Cei mai deştepţi de pe Pământ
Au fost întotdeauna... PROŞTII.
Nu te ruga la ursitoare
Să-ţi facă-n viaţa ta vreun rost,
Mai bine urlă-n gura mare :
"Iubite Doamne, fă-mă... PROST!"
De ce să tragi ca la galeră,
Să-nveţi atâtea fără rost,
De vrei să faci o carieră,
Ajunge numai să fii... PROST.
În lumea asta cu de toate,
Unde se-nvaţă contra cost,
Păcat că nici o facultate
Nu dă şi diploma de... PROST.
Avem impozite cu carul,
Dar înotăm în sărăcie
şi ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe... PROSTIE...
Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
Să nu-i jigneşti, să nu-i împroşti !
O, Doamne, de ne-ar creşte grâul
Cum cresc recoltele de... PROŞTI.
Si-n lumea asta răsturnată,
Unde cei strâmbi sunt cei mai drepţi,
Savanţii noştri mor de foame
Si numai PROŞTII sunt deştepţi.
DE REŢINUT :
* Prostia este infinit mai fascinantă decât inteligenţa. Inteligenţa are limitele ei, pe când prostia, nu!
* Oamenii neinstruiţi sunt mai "scumpi" decât oamenii valoroşi care, pentru a supravieţui, se "vând" ieftin.
* Nu te certa niciodată cu un prost. Te aduce la nivelul lui şi te bate cu experienţa. Şi apoi, mai are şi mintea odihnită...
* O tipa se duce la examenul de traseu. In masina da
de politist:
Tipa: Buna ziua!
Politistul: Buna ziua domnisoara! Domnisoara nu stiu cum sa-ti spun dar uite cum facem: eu iti pun 3 intrebari la care vreau sa-mi raspunzi corect si complet. Daca nu raspunzi la aceste intrebari corect si complet te pic examenul ai inteles?
Prima intrebare:
Politistul: Domnisoara...conduci noaptea pe autostrada da? si vezi 2 lumini in fata ta...ce e in fata ta?Tipa: Pai ce sa fie dom' politist...un autoturism.
Politistul: Raspuns corect dar incomplet...poate sa fie Audi, poate sa fie Mercedes, Renault.
Tipa se uita urat la el.
Politistul: Urmatoarea intrebare don'soara! Conduci noaptea pe autostrada da? vezi o lumina in fata ta...ce e in fata ta?
Tipa: Pai ce sa fie dom' politist...un motor!
Politistul: Raspuns corect dar incomplet! Poate sa fie Honda , poate sa fie Suzuki, Yamaha.
Tipa se uita si mai urat la el...
Politistul: Ultima intrebare don'soara! Conduci noaptea pe autostrada da? Si vezi 4 lumini in fata ta... ce e in fata ta?
Tipa: Cum ce sa fie dom' politist...Un tir sau un camion!
Politistul: Raspuns corect dar incomplet! Poate sa fie Man. poate sa fie Cats, Volvo! Ai picat examenul domnisoara!
La care tipa deja enervata la culme ii spune politistului:
Dom' politist...Am si eu o intrebare pt. dvs. dar la care vreau sa-mi raspundeti corect si complet.
Politistul falos raspunde: Sigur don'soara spuneti!
Tipa: Dom' politist...conduceti noaptea pe autostrada da? Si vedeti femeile alea cu fustite scurte,dresuri, care va fac frumusel cu manuta...ce sunt alea?
Politistul: Pai ce sa fie don'soara? Curve ce sa fie?
La care tipa: Raspuns corect dar incomplet! Poate sa fie ma-ta, poa' sa fie sor-ta...nevasta-ta...
Tipa: Buna ziua!
Politistul: Buna ziua domnisoara! Domnisoara nu stiu cum sa-ti spun dar uite cum facem: eu iti pun 3 intrebari la care vreau sa-mi raspunzi corect si complet. Daca nu raspunzi la aceste intrebari corect si complet te pic examenul ai inteles?
Prima intrebare:
Politistul: Domnisoara...conduci noaptea pe autostrada da? si vezi 2 lumini in fata ta...ce e in fata ta?Tipa: Pai ce sa fie dom' politist...un autoturism.
Politistul: Raspuns corect dar incomplet...poate sa fie Audi, poate sa fie Mercedes, Renault.
Tipa se uita urat la el.
Politistul: Urmatoarea intrebare don'soara! Conduci noaptea pe autostrada da? vezi o lumina in fata ta...ce e in fata ta?
Tipa: Pai ce sa fie dom' politist...un motor!
Politistul: Raspuns corect dar incomplet! Poate sa fie Honda , poate sa fie Suzuki, Yamaha.
Tipa se uita si mai urat la el...
Politistul: Ultima intrebare don'soara! Conduci noaptea pe autostrada da? Si vezi 4 lumini in fata ta... ce e in fata ta?
Tipa: Cum ce sa fie dom' politist...Un tir sau un camion!
Politistul: Raspuns corect dar incomplet! Poate sa fie Man. poate sa fie Cats, Volvo! Ai picat examenul domnisoara!
La care tipa deja enervata la culme ii spune politistului:
Dom' politist...Am si eu o intrebare pt. dvs. dar la care vreau sa-mi raspundeti corect si complet.
Politistul falos raspunde: Sigur don'soara spuneti!
Tipa: Dom' politist...conduceti noaptea pe autostrada da? Si vedeti femeile alea cu fustite scurte,dresuri, care va fac frumusel cu manuta...ce sunt alea?
Politistul: Pai ce sa fie don'soara? Curve ce sa fie?
La care tipa: Raspuns corect dar incomplet! Poate sa fie ma-ta, poa' sa fie sor-ta...nevasta-ta...
*
Doi amici mergeau pe o starda. Unul dintre ei, intra intr-o farmacie sa cumpere
medicamente.
Iese
afara si arunca medicamentele la canal.
Celalalt
il intreaba consternat:
-
De ce ai aruncat medicamentele ?
-
Am fost la doctor, la un consult. Mi-a dat o reteta de medicamente. L-am platit
ca trebuie sa traiasca si el. Am intrat la farmacie, am platit medicamentele ca
trebuie sa traiasca si farmacistul....
-
Si atunci.... de ce le-ai aruncat ?
-
Pai... trebuie si eu sa traiesc...
SFATURI
UTILE 7 Octombrie
Continuăm O MINUNE ÎN 16 ZILE – Tehnici
şi exerciţii de gândire pozitivă inspirate de la Sfântul Munte
Ziua a paisprezecea
Ora conexiunilor astrale
Adevărata
ieşire din singurătate este trăirea, timp de o clipă, a condiţiei de „neuron”
din creierul speţei, al planetei. Când o spui, pare un lucru ingenios. Dar când
o trăieşti, este o reducere la zero a ego‑ului, este o trăire a sa… şi eşti
parte a oceanului care e speţa umană.
Omul este
mai puternic dacă percepe amploarea conexiunilor sale pe pământ şi‑n eter, a
legăturilor sale cu energetismul teluric si cosmic.
Cunoscând
conexiunile tale intime, fluide, cu ceilalţi oameni şi cu toată speţa,
diminuează complexele psihice, diminuează impulsul de a‑şi sfâşia semenul,
diminuează frica de tine şi de alţii, frica latentă care‑ţi consumă energia.
Cum se face asta?
Mai
înainte am indicat un exerciţiu de „luare de cunoştinţă”.
Dacă
prelungeşti timpul exerciţiului, vor apărea efecte noi şi însemnate. Anterior,
durata exerciţiului a fost de circa 9 minute. Fă exercițiul seara. Ferm şi
agreabil, timp de 15 minute, mutând atenţia de la grijile importante, la corpul
„neimportant” (ştiind că grijile sunt expresia ego‑ului, iar corpul este
expresia atracţiei universale ).
Nu
prelungi exerciţiul peste 15 minute decât dacă ai îndrumător.
În
general, după 10 minute apare senzaţia de vastitate, de dilatare plăcută a
corpului şi pierderea senzaţiei de greutate fizică. Observă starea aceasta, dar
nu te ataşa de ea; păstrează trezia şi controlul perfect al schemei corporale.
Căci
poate să apară senzaţia de dedublare, de „ieşire în astral”. Nu te lăsa atras
pe panta asta.
Un
maestru zicea: „Dacă practicantul o ia spre cer, trage‑l de picioare în jos”.
Tu faci
experienţa extinderii conştiinţei nu pentru a ieşi din corp în univers, ci
pentru a realiza că trupul este chiar locul unde universul devine fiinţa ta. Şi
astfel te întăreşti.
Experimentele
„ieşirii” în astral sunt uşoare, amăgitoare şi ţin de copilăria ezoterică a
omenirii. Tu alege să faci experienţa treziei perfecte, aducând pe pământ cele
câştigate în văzduh.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu