MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU

JOI 18 OCTOMBRIE 2018

Bună dimineața, prieteni!

Vă invit să lecturați următoarele articole și, cu siguranță, nu veți avea nimic de pierdut, numai de câștigat!

ATENȚIE! SUNT RESTRICȚIONAT DIN NOU ȘI NU POT POSTA DECÂT ÎN GRUPURILE TEMATICE PE CARE LE ADMINISTREZ! CĂUTAȚI - MĂ!

ISTORIE PE ZILE 18 Octombrie

Evenimente

·         320: Filosoful grec  Pappus din Alexandria  scrie un comentariu descriind o eclipsa  de soare. Pappus din Alexandria (c. 290 – c. 350) a fost unul dintre ultimii mari matematicieni greci ai antichității. Contribuțiile sale se înscriu cu precădere în domeniul geometriei. I se atribuie teorema lui Pappus, din geometria proiectivă. Almagestum sau Syntaxis mathematica este o importantă lucrare de astronomie redactată prin anul 150 de Claudiu Ptolemeu și care peste o mie de ani a constituit baza cunoștințelor astronomice ale lumii europene si islamice. Titlul Almageste derivă din araba (al-Magisṭī).

·         614: Regele francilor Clotaire al II- lea promulga Edictul de la Paris unul dintre cele mai importante legiferari din timpul dinastiei merovingiene care a contribuit la consolidarea monarhiei franceze. A intarit drepturile nobilor francezi si a exclus evreii din viata publica.

·         1009: Din ordinele califului Fatimid Al-Hakim bi-Amr Allah, Biserica Sfântului Sepulcru din Ierusalim a fost distrusă în întregime.

·         1210: Papa Inocențiu al III-lea îl excomunică pe liderul german Otto al IV-lea.

·         1386: Deschiderea Universității din Heidelberg. Este cea mai veche universitate din Germania și a fost a treia universitate fondată în Sfântul Imperiu Roman. Heidelberg a fost o instituție coeducațională din anul 1899. Astăzi, universitatea constă în douăsprezece facultăți și oferă programe de studii la nivel de licență, master și post-doctorale în aproximativ 100 de discipline. Aceasta este o Universitate germană de excelență, precum și membră fondatoare a Ligii universităților europene de cercetare și a Grupului Ciombra.

·         1409:  Sigismund de Luxemburg l-a înnobilat pe Voicu, fiul lui Şerb, din familia Huniazilor, pentru meritele sale militare şi credinţa dovedită regelui, donându-i posesiunea regală Hunedoara. Un an mai târziu, la 10 februarie 1410, regele a confirmat această donaţie, după cum cerea cutuma medievală.

·         1495 Ştefan cel Mare al Moldovei termină construcţia bisericii domneşti din Dorohoi, biserică care ulterior va fi pictată din 1529. „Binecredinciosul și de Hristos iubitorul, Ioan Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit această casă întru numele celui între Sfinți părintele nostru, Arhierarhul și făcătorul de minuni Nicolae; și s-a sfârșit în anul 7003 (1495), luna octombrie 18, iar al domniei lui anul al 30 și nouălea curgător.”

·         1541:  Dieta de la Debreţin recunoştea suzeranitatea Porţii asupra Transilvaniei, care devenea astfel principat autonom vasal al Imperiului Otoman.

·         1599: (18 octombrie sv, 28 octombrie sn) A avut loc Bătălia de la Şelimbăr. Oastea munteana condusa de Mihai Viteazul, aliata cu secuii, învinge oastea transilvană condusă de Andrei Bathory.Intregul teritoriu al Transilvaniei intra în stapânirea lui Mihai Viteazul, care și-a deschis astfel drumul spre cetatea Alba Iulia, unde a înfăptuit prima unire a Transilvaniei cu Țara Românească Bătălia de la Șelimbăr a avut loc pe 28 octombrie 1599 și s-a dat între oastea Țării Românești condusă de Mihai Viteazul și oastea Transilvaniei condusă de cardinalul Andrei Báthory. Bătălia s-a terminat cu victoria clară a armatei condusă de Mihai Viteazul care și-a deschis astfel drumul spre cetatea Alba Iulia, unde a înfăptuit prima unire a Transilvaniei cu Țara Românească. Schimbarea lui Sigismund Báthory era cu totul defavorabilă lui Mihai, Andrei Báthory fiind inamicul lui Rudolf al II-lea, împăratul nemaiavând drepturi în Transilvania. Luându-și măsuri de siguranță spre Dunăre și Moldova, Mihai a început înaintarea spre Transilvania. În câteva zile, Mihai obținu sprijinul sașilor brașoveni. A continuat marșul din Prejmer, prin Codlea, Făgăraș și satele din Țara Făgărașului, ajungând la Tălmaciu la 25 octombrie. Armata sa, întregită cu grupul secundar condus de Radu Buzescu și Banul Udrea, înainta spre Sibiu, așezându-și tabăra la Veștem în ziua de 26 octombrie. Sperând tergiversarea bătăliei, pentru a primi întăriri, cardinalul Báthory își stabili tabăra la nord de cetatea Sibiului, pe malul stâng al Cibinului. La 28 octombrie, dimineața, Mihai Viteazul înainta spre Sibiu. Andrei Báthory, depășit și luat prin surprindere de pregătirile militare ale lui Mihai, fu nevoit să-și dispună oastea (circa 16000 de oameni) într-un loc defavorabil, între zonele Lazarett și Exerzierplatz, având în spate bălțile Cibinului, folosite la apărarea cetății Sibiului, pe laturile de sud și est. Bătălia începu la ora nouă cu un schimb intens de focuri de artilerie. Cele 18 tunuri ale lui Mihai, deși amplasate dominant, au avut inițial un tir greșit. Artileria cardinalului, superioară numeric (circa 40-50 de tunuri) a ripostat foarte puternic. În finalul pregătirii artileriei, un nobil de origine română, Daniel Zalaschi, trecu de partea armatei lui Mihai, făcându-i cunoscută poziția dispozitivului inamic. Atacul l-a dat Mihai Viteazul pe flancul stâng, grupul de oaste al lui Baba Novac încercând să scindeze oastea cardinalului. În ciocnire căzu Ștefan Lazăr, comandantul flancului cardinalului. Gáspár Kornis, comandantul locotenent al oștii cardinalului reuși să-l respingă pe Baba Novac. Mihai reluă atacul cu partea centrală a oștirii sale, formată din mercenari unguri și secui de sub comanda lui Gheorghe Makó. Aceștia pătrunseră în dispozitivul inamic, lărgind flancurile spărturii și acționând atât în sprijinul lui Baba Novac, cât și împotriva lui Moise Székely, reușind să respingă dreapta și centrul oștirii transilvănene. Profitând de succes, voievodul român își întări trupele din centru cu escadroane de sârbi, cazaci și moldoveni și l-a angajat în bătălie și pe aga Lecca. Linia întâi a lui Gáspár Komis fu străpunsă, soarta bătăliei înclinându-se de partea lui Mihai Viteazul. În jurul orei 15, armata principelui cardinal Andrei Báthory, rămasă fără comandant și atacată din flanc, s-a dezorganizat și a intrat în derută. Dezastrul fu aproape total. Apărătorii sași ai cetății Sibiu urmărind cu atenție, de pe creneluri, desfășurarea bătăliei, au salvat 350 de ostași sași care făceau parte din oastea cardinalului, trăgându-i cu funiile, peste ziduri, în interiorul cetății. Mihai Viteazul (n. 1558, Floci, Ţara Românească – d. 9 august 1601, Câmpia Turzii, Principatul Transilvaniei) a fost domnul Ţării Româneşti între 1593-1600. Pentru o perioadă (în 1600), a fost conducător de facto al celor trei mari ţări medievale care formează România de astăzi: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. Înainte de a ajunge pe tron, ca boier, a deţinut dregătoriile de bănişor de Strehaia, stolnic domnesc şi ban al Craiovei.

·         1685: Ludovic al XIV-lea al Franței a revocat Edictul de la Nantes (13 aprilie 1598); ca urmare, în Franța a fost interzisă exercitarea cultului protestant. Ludovic al XIV-lea (n. 5 septembrie 1638, Saint-Germain-en-Laye – d. 1 septembrie 1715, Versailles) a fost regele Franței și al Navarei. A condus Franța timp de 72 de ani – una dintre cele mai lungi domnii din istoria europeană. Supranumit Regele Soare (Le Roi Soleil) sau Ludovic cel Mare (Louis Le Grand), i-a urmat la tron tatălui său în 1643, când era un copil de aproape 5 ani, dar a condus personal guvernul din 1661, până la moartea sa în 1715.

·         1748: Semnarea Tratatului de la Aix-la-Chapelle sfârșește Războiul de Succesiune Austriacă.

·         1777:  Heinrich von Kleist, scriitor german; a introdus în literatura germană nuvela („Michael Kohlhaas”) şi comedia („Ulciorul sfărâmat”), ca specii literare; (d.21.11.1811).

·         1813: Napoleon este infrant in “Batalia natiunilor”. Bătălia de la Leipzig, supranumită Bătălia Națiunilor, a fost cea mai mare confruntare militară din Războaiele Napoleoniene, opunând o armată a celei de-a șasea coaliții unei armate conduse de Napoleon I. Confruntarea de la Leipzig, a fost si prima in care geniul militar Napoleon s-a aflat in defensiva. Dupa dezastruoasa campanie din Rusia, din 1812, multi aliati de-ai lui Bonaparte il parasisera. Cu cavaleria decimata si o armata compusa majoritar din recruti inzestrati cu foarte putina experienta, „monstrul corsican” a avut de infruntat o uriasa armata formata din rusi, austrieci, germani si suedezi. Acestia din urma erau condusi de unul dintre cei mai capabili maresali bonapartisti, Jean Berdadotte care, desi considerat un tradator de patrie in Franta, va fi unul dintre putinii ofiteri superiori francezi care vor supravietui caderii lui Napoleon, intemeind chiar dinastia ce domneste si astazi in Suedia. Vazand ca batalia este pe cale sa fie pierduta, Napoleon ordona in noaptea de 18 spre 19 octombrie retragerea armatei sale., pierderile francezilor fiind estimate la 60 de mii de oameni,iar cele ale Coalitiei antinapoleoniene la 90000.

·         1830: Va fi așezată piatra fundamentală pentru construirea monumentului Walhalla. Templul de marmură se află în Bavaria (Germania) și a fost construit de regele Ludwig I al Bavariei, după modelul Partenonului din Atena. În templu se află 130 busturi ale unor personalități germane marcante. Ludwig I al Bavariei voia să facă memorialul (Walhalla constituie paradisul eroilor din mitologia nordică) marilor personalități care au ilustrat civilizația germană: artiști, militari etc.

·         1851: Romanul Moby Dick de Herman Melville a fost publicat în premieră, sub titlul The Whale (Balena). Herman Melville (n. 1 august 1819, New York – d. 28 septembrie 1891, New York) scriitor și eseist american, cunoscut mai ales pentru romanul său Moby Dick, care l-a făcut celebru.

·         1860: Al doilea Război al opiului  dintre Imberiul Britanic si China se termină  odata  cu ratificarea Tratatului de la Tientsin, un tratat inegal, care defavoriza China.

·         1867: SUA  au preluat regiunea Alaska, un teritoriu cu o suprafață de 1.518.800 km², de la Rusia. Administrația țaristă a acceptat să o vândă Statelor Unite pentru modesta sumă de 7,2 milioane de dolari (aproximativ 91 de milioane de dolari la valoarea  zilei  de azi). Prețul mic i se datorează unui roman, George Pomuţ , din echipa negociatorilor americani , care au cumparat Alaska de la rusi  și a participat la încheierea și semnarea tratatului americano-rus. Pomuţ  – ajuns  la gradul de general in armata SUA, s-a nascut in anul 1818 si a crescut in comunitatea romaneasca din orasul  Gyula, astazi aflat pe teritoriul  Ungariei. Nu cu mult timp dupa terminarea Razboiului Civil in America, a fost numit in postul de consul al SUA la Sankt Petersburg, capitala Rusiei tariste, post pentru care l-a recomandat si faptul ca stia opt limbi straine. Exista informatii care confirma faptul ca reluarea tratativelor americano-ruse in privinta cumpararii Alaskai a fost initiata de George Pomut, dupa ce tratativele fusesera intrerupte in timpul Razboiului Civil. Aceasta zi este sărbătorita anual în  Statele Unite ca Ziua Alaskai.

·         1873: Au fost formulate primele reguli de fotbal american la întâlnirea de la New York, la care au participat delegații din Columbia, Princeton, Rutgers și Yale Universities.

·         1878: Rusia a luat în stapânire totală tinutul istoric Basarabia, numit si Bugeac, respectiv județele Cahul, Bolgrad și Ismail,  – care fuseseră înapoiate Principatului Moldovei prin Pacea de la Paris (1856), în urma Războiului Crimeii (1853-1856) si care, dupa Unirea Principatelor Române din 1859, apartineau  României.

·         1881: Inaugurarea liniei ferate Buzău – Mărășești, prima linie de cale ferată construită de inginerii români.

·         1883:  S-a semnat, la Viena, într-un cadru strict secret, Tratatul de alianţă româno-austro-ungar, Romania aderand astfel la Tripla Alianta. Romania si Austro-Ungaria se angajau sa isi vina in ajutor in cazul unui atac neprovocat. In aceeasi zi a aderat si Germania. Articolul 2 prevedea ca obligatia de interventie din partea Romaniei era atunci cand Austro-Ungaria ar fi fost atacata de statele limitrofe ale tarii noastre, adica Rusia si Serbia. Romania era si ea asigurata in cazul unui atac rus, sarb sau bulgar. Aderarea la Tripla Alianta semnifica indepartarea din orbita imperiilor oriental-asiatice si consolidarea legaturilor Romaniei cu aria de civilizatie central si vest-europeana. Dezvoltarea relatiilor economice si mai ales culturale ale Romaniei cu Germania si Austrio-Ungaria (Transilvania si Bucovina) au influentat pozitiv societatea romaneasca si mai ales pe cei din mediile intelectuale.

·         1888 statul român sechestrează liniile ferate aflate în proprietatea societăţilor particulare.

·         1897: Este inaugurat pe tronsonul Miercurea Ciuc-Ghimeș, viaductul Caracău, conform convenției de interconectare a rețelelor feroviare române cu cele austro-ungare. Ca urmare a luptelor din cel de-al Doilea Război Mondial, trupele germane l-au distrus complet în 1944. Din decembrie 1944 și până în 12 februarie 1945, inginerii constructori români au realizat un viaduct provizoriu, complet din lemn (3.600 metri cubi), o performanță unică în istoria construcțiilor feroviare. În paralel s-a început construcția unui nou viaduct, care a fost pus în funcțiune la 14 septembrie 1946. Noua construcție a viaductului a fost cel mai mare pod de cale ferată executat din beton armat din România. Lungimea totală a viaductului este de 264 m, bolta are deschiderea de 100 m, iar săgeata este de 37 m.

·         1898: Statele Unite ale Americii intră în posesia insulei Puerto Rico.

·         1909: Hugues d'Eywo filmează, la București, demonstrațiile aviatorului francez Louis Bleriot; este cea mai veche actualitate pe peliculă cu subiect românesc, din care s-au păstrat câteva fragmente.

·         1911: Regizorul Grigore Brezeanu a realizat primul film artistic românesc: "Amor fatal", "dramă sentimentală aranjată pentru cinematograf".

·         1915: În timpul primului Război Mondial începe a treia bătălie de la Isonzo în Campania italiană dintre Italia și Imperiul Austro-Ungar.

·         1918: Înființarea Societății simfonice "George Enescu" din Iași.

·         1918: Apărea proclamaţia „Către naţiunea română”, în care se aducea la cunoştinţă opiniei publice constituirea Consiliului Naţional Român Central, ca unic for de conducere a românilor transilvăneni. In Proclamatie se spunea: „Fraţi Români! Fiecare soldat român, dezlegat de jurământul dat împăratului are liberă voie să intre în sfatul militar naţional român (garda naţională română), să poarte simbolul mândru al suveranităţii lui naţionale, tricolorul, şi este supus numai şi numai Consiliului Naţional Român”. Consiliul s-a ocupat de pregătirea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.

·         1922: Se înființează "The British Broadcasting Company, Ltd.", care va fi înlocuită în1927 de "British Broadcasting Corporation" (BBC).

·         1939: 18 octombrie este o zi specială pentru România, dar mai ales pentru Craiova, oraş care avea să îşi pună amprenta pe cursul istoriei Poloniei, stat aflat la acea dată sub ocupaţia URSS-ului. URSS-ul ataca Polonia. Guvernul, care nu a mai putut să îşi exercite  atribuţiile. a plecat în exil. A ales România! În noaptea de 17 spre 18 august, guvernul Poloniei, stat aflat ăn ocupaţia Uniunii Sovietice, împreună cu tezaurul Poloniei şi o parte din armată au trecut graniţa României. Guvernul Poloniei a fost găzduit în cea mai somptuoasă clădire din Craiova: Palatul Jean Mihail, astăzi devenit Muzeu de Artă. Drmul până la Criova nu a fost lipsit de pericole. Pentru siguranţa oaspeţilor, Guvernul din România a trimis să  însoţească omologii poloni pe C. Rosetii, funcţionar superior în cadrul MAE. Ajunşi la Craiova în noaptea de 17 spre 18 septembrie, membrii guvernului au desfăşurat o intensă activitate politică, fapt care a dus la supărări foarte mari din partea nazistă. Cu toate acestea, Guvernul Român şi autoritățile craiovene nu s-au lăsat intimidate şi au acordat susţinere în continuare guvernului polon. 

·         1941: Se declanșează operațiunea militară de cucerire a Peninsulei Crimeea

·         1944: Incepe atacul Uniunii Sovietice asupra trupelor naziste din Cehoslovacia, la operatiuni participand si Armata Romana.

·         1947: A fost inaugurat Teatrul Municipal din București, cu piesa "Insula", de Mihail Sebastian.

·         1961 - Semnarea „Cartei sociale a Consiliului Europei”. A intrat in vigoare in 1965. In aprilie 1966, Consiliul Europei a procedat la o revizuire a Cartei.

·         1967: Stația interplanetară automată sovietica “Venus-4″, lansată la 12 iunie 1967, s-a dezintegrat inainte de a fi atins suprafața Planetei Venus. A fost prima sondă care a efectuat analiza a mediului unei alte planete.

·         1967: Filmul de desene animate The Jungle Book („Cartea junglei”) ale studiourilor Walt Disney este prezentat în cinematografele americane.

·         1968: Un raid al poliției în apartamentul lui John Lennon și al lui Yoko Ono prin care s-a găsit 168 grame de marijuana. Mai târziu au pledat vinovat și au plătit 150£.

·         1968: Atleții americani Tommie Smith și John Carlos, câștigători ai medalilor de aur, respectiv bronz, în proba de 200 de metri sprint, la Jocurile Olimpice de la Mexico City, sunt excluși din lotul american și din satul olimpic. Decizia a fost luată după ce, la ceremonia de înmânare a medaliilor, cei doi protestaseră față de situația populației de culoare din SUA, făcând salutul specific organizației "Black Power".

·         1989: Erich Honnecker, seful comunist al Germaniei de Est a fost demis. Liderul comunist din Germania de Est, Erich Honecker, a fost forţat să demisioneze din frunte acestei tari. Erich Honecker (n. 25 august 1912, Neunkirchen (Saar) – d. 29 mai 1994, Santiago de Chile) politician comunist german care a condus Republica Democrată Germană (Germania de Est) din 1971 până în 1989. După 18 ani de sedere la putere el va fi înlocuit de Biroul Politic al Partidului Comunist est-german cu Egon Krenz, şeful securităţii.

·         1991: Președintele U.R.S.S,, Mihail Gorbaciov a semnat împreună cu liderii a opt republici sovietice, Acordul de Colaborare Economică a Republicilor suverane (Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Tadjikistan, Turkmenia, și Uzbekistan). Mihail Sergheevici Gorbaciov (născut pe 2 martie 1931), conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările sale de reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.

·         2003: A avut  loc referendumul naţional de modificare a Constituţiei postcomuniste a României. Legea fundamentală a ţării fusese aprobată prin referendumul naţional desfăşurat la 8 decembrie 1991

·         2006: Alpinistul român Ticu Lăcătușu reușește să escaladeze, în premieră mondială, cel mai înalt vârf (6.403 metri) din masivul himalayan Tsartse. Vârful a fost botezat Europa.

Nașteri

·         53: Traian, împărat roman

·         1405: S-a nascut la Corsignano în Siena, Italia , Papa Pius al II-lea, cu numele de botez Enea Silvio Piccolomini (d.14 august 1464). A fost un gânditor erudit, Papa de la 19 august 1458 până la moartea sa. Pius al II-lea, pe numele civil Enea Silvio de’ Piccolomini, latinizat Aeneas Sylvius (n. 18 octombrie 1405, în apropiere de Siena – d. 14 august 1464, Ancona), gânditor erudit, papă din 1458 până în 1464. Lucrarea sa cea mai importantă şi cea mai lungă este autobiografia Comentarii în 13 cărţi, o sursă importantă de informaţii istorice, publicata pentru prima oară în 1584 de către Cardinalul Francesco Piccolomini Bandini, o rudă îndepărtată.A fost un poet foarte admirat de către contemporanii săi, dar celebritatea sa se datoreaza si romanului sau Povestea celor doi iubiţi , care continuă să fie citit si in zilele noastre, fiind singurul roman erotic scris de un Papă. Papa Pius al II-lea a inaugurat un proiect urban neobişnuit in timpul sau, probabil primul exerciţiu de planificare al unui oraş din Europa medievala. El a fost preocupat de reconstruirea oraşului său natal, care poarta acum numele Pienza.

·         1569: Giambattista Marino, poet italian (d. 1625)

·         1663: S-a nascut Eugeniu de Savoia, feldmareșal al Sfântului Imperiu Romano- German, eliberatorul Ungariei și Transilvaniei de sub turci, guvernator al Banatului; (d. 1736). Eugen de Savoia-Carignano, sau Eugeniu de Savoia, cunoscut și ca Prințul Eugen (n. 18 octombrie 1663, Paris – d. 21 aprilie 1736, Viena), unul din cei mai străluciți feldmareșali ai Sfântului Imperiu Roman.

·         1668: Johann George al IV-lea, Elector de Saxonia (d. 1694)

·         1777 - S–a nascut scriitorul german Heinrich von Kleist; a introdus in literatura germana nuvela („Michael Kohlhaas”) si comedia („Ulciorul sfaramat”), ca specii literare (m.21.11.1811).

·         1786: Regele Christian al VIII-lea al Danemarcei și al Norvegiei

·         1795: Papa Grigore al XVI-lea

·         1802:  S-a născut, la Gârlişte, Damaschin Bojincă, istoric şi publicist, ministru în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. S-a distins, pe lângă profesia sa de bază – jurist, şi ca istoric, etnograf şi folclorist. Pentru posteritate, Damaschin Bojincă a rămas celebru cu vehementul, dar şi documentatul său „răspuns” la „cârtirea” consilierului Sava Tököly care nega descendenţa latină a poporului român.

·         1804 - S–a nascut regele Mongkut Rama IV al Thailandei (m.15.10.1868).

·         1819: Léon Foucault, fizician și astronom francez

·         1831: Frederic al III-lea al Germaniei (d. 1888)

·         1839: S-a nascut savantul chimist roman Nicolae Teclu, a inventat tipul de arzator “becul Teclu” A fost membru al Academiei Române; (n. Brasov; d. 13/26.07.1916, Viena). Nicolae Teclu (n. 18 octombrie 1839, Braşov – d. 13/26 iulie 1916, Viena, Austria), chimist român, care a dat numele tipului de arzător (bec), Arzător Teclu. Nicolae Teclu a terminat Institutul Politehnic din Viena, secţia Chimie, şi Academia de Arte Frumoase din München, secţia Arhitectură. A devenit celebru în toată lumea prin cele 60 de descoperiri şi peste 50 de lucrări originale din domeniul chimiei. Nicolae Teclu a inventat, în 1900, becul de laborator, cu reglare a curentului de aer şi gaz, bec de gaz cu regulator, care-i poartă numele. Invenţia a fost brevetată în Austria şi realizată de firma vieneză W.J. Rohrbeck’s Nachtolger şi, la Leipzig, de către firma Franz Hugershoff. „Becul Teclu” este folosit şi astăzi în toate laboratoarele din lume şi este asemănător cu becul Bunsen, dar reglarea admisiei se face cu un obturator conic şi, în felul acesta, se obţine un amestec mai bun al aerului cu gazul şi o temperatură mai înaltă. Arzătorul Teclu, numit şi becul Teclu, este folosit şi astăzi în toate laboratoarele de chimie din întreaga lume într-o variantă îmbunătăţită. Spre sfârşitul vieţii devine membru al Academiei Române. Deşi invenţiile sale au îmbogăţit pe mulţi, el a murit sărac, în 1916, la Viena. Numele său este purtat astăzi de peste 15 licee cu profil de chimie din toată ţara. Din păcat niciunul nu este la Braşov, oraşul său natal.

·         1859 - S-a nascut filosoful Henri Bergson, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in anul 1927 (“Evolutia creatoare”, “Gindire si miscare”, “Materie si memorie”) (m.04.01.1941). Henri-Louis Bergson (n. 18 octombrie 1859 — d. 4 ianuarie 1941) a fost scriitor și filosof evreu francez ale cărui idei au pătruns și în literatură, prin intermediul operei lui Proust, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1927.

·         1869 - S–a nascut geograful si etnologul Simion Mehedinti (m.14.12.1963).

·         1870: Daisetz Teitaro Suzuki, un învățat al școlii Rinzai (d. 1966)

·         1905: Greta Garbo, actriță suedeză

·         1907: S-a nascut Mihail Sebastian (Iosif Hechter), scriitor si dramaturg român (“Cum am devenit huligan”, “Orasul cu salcâmi”, “Jocul de-a vacanta”); (d. 29.05.1945). Mihail Sebastian (nume real: Iosif Hechter, alt pseudonim: Victor Mincu, n. 18 octombrie 1907, Brăila – d. 29 mai 1945, București), om de litere român de origine evreiască, care a scris roman, dramaturgie și critică literară. A fost de asemenea activ ca publicist, ținând printre altele și cronică muzicală.

·         1909: S-a născut Otto Ackermann, dirijor elveţian de origine română; (m. 1960).

·         1919: S-a nascut Pierre Elliott Trudeau, prim ministru francofon al Canadei (1968-1979; 1980-1984); (d. 28 septembrie 2000). Joseph Philippe Pierre Yves Elliott Trudeau, (October 18, 1919 – September 28, 2000), usually known as Pierre Trudeau or Pierre Elliott Trudeau, was the 15th Prime Minister of Canada from April 20, 1968, to June 4, 1979, and again from March 3, 1980, to June 30, 1984.

·         1920: S-a nascut Melina Merkouri, actriță si om politic grec, fost ministru al culturii (1981-1989; 1993-1994) (d. 1994).

·         1923: Regina Ana, soția regelui Mihai al României. Principesa Ana de Bourbon-Parma (cunoscută și sub apelativul Regina Ana, prenume complet Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marguerite; n. 18 septembrie 1923, Paris, Franța – d. 1 august 2016, Morges[*], Elveția) a fost soția regelui Mihai I al României și fiica prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei. A fost strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie maternă) și Miguel I al Portugaliei (pe linie paternă) și nepoata de soră a împărătesei Zita de Bourbon-Parma. Principesa Ana, cetățean francez naturalizat, a participat la cel de-al Doilea Război Mondial. L-a cunoscut pe regele Mihai al României la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, în noiembrie 1947, cei doi logodindu-se înainte de întoarcerea regelui în România. Guvernul Groza nu și-a dat agrementul pentru căsătorie. Mai mult, l-a forțat pe regele Mihai să abdice la 30 decembrie 1947. Cuplul s-a căsătorit în cursul anului următor, în ciuda opreliștilor de natură religioasă. În cercurile monarhiste și în cadrul familiei regale a României, Ana de Bourbon-Parma a fost cunoscută sub titlul Regina Ana (cu calificativul Majestatea Sa). Regina Ana a României s-a născut la Paris în arondismentul al 16-lea, fiind singura fiică a prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margareta a Danermarcei, primind astfel titlul de principesă de Bourbon-Parma. Aceasta și-a petrecut copilăria împreună cu familia, respectiv cei trei frați Jacques, Michel și André în Franța. În 1939 și-a însoțit familia, care fugea din calea naziștilor, în Spania, Portugalia, apoi în Statele Unite. La New York a urmat cursurile școlii de artă Parson's School of Design în perioada 1940-1943 și a lucrat în același timp ca vânzătoare într-un magazin. Din 1943 până la sfârșitul războiului a participat, înrolându-se voluntar alături de Forțele Franceze Libere (trupele sub comanda generalului Charles de Gaulle), la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg și Germania unde a fost șofer pe ambulanță și infirmieră, pentru acestea primind „Crucea de Război” a Franței.  S-a stins din viață la ora 13.45 la Spitalul Morges din Elveția la data de 1 august 2016 și a fost înmormântată la Curtea de Argeș la data de 13 august 2016. În memoria ei, Guvernul României a decretat ziua de sâmbătă, 13 august, zi de doliu național. 13 august 2016 a fost decretată și în Republica Moldova zi de doliu național de către președintele Nicolae Timofti. La funeraliile Majestății Sale au luat parte reprezentanți ai guvernului României,în frunte cu premierul Dacian Cioloș, reprezentanți ai bisericilor catolice și ortodoxe române, membri ai corpului diplomatic și reprezentanți ai familiilor Imperiale ale Rusiei, Austriei și Germaniei, ai familiilor regale ale Olandei, Belgiei, de Luxemburg, de Baden, de Württemberg și de Bourbon-Parma, precum și ai familiilor Princiare de Ligne, de Hohenberg și de Schaumburg-Lippe.

·         1923: S-a născut la Bucuresti,  Mirel Ilieşiu, regizor şi scenarist de film documentar; (m. 23 martie 1985, Targu Mures).

·         1926  - S–a născut actorul polonez Klaus Kinski (m. 23 noiembrie 1991)

·         1926: Chuck Berry, cântăreț, compozitor, chitarist american

·         1932: S-a născut dirijorul Carol Litvin.

·         1937 - S-a nascut Cynthia Weil, compozitoare americana.

·         1939: Jan Erik Vold, poet norvegian

·         1943 - S-a nascut Russ Giguere, vocalist si chitarist american (Association).

·         1946: S-a născut Horia Andreescu, dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu“, dirijor şef al Orchestrelor Radio (2000 – sept. 2010), director artistic şi dirijor al Formaţiilor Muzicale Radio (1992 – 2000), fondator şi dirijor al Orchestrei de Cameră „Virtuozii din Bucureşti“ (din 1988), profesor asociat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.

·         1947 - S-a nascut Laura Nyro (Nigro), cantareata, pianista si compozitoare americana.

·         1949 - S-a nascut Joe Egan, clapar, vocalist si compozitor britanic (Stealers Wheel).

·         1956: S-a nascut Martina Navrátilová, campioana americană de tenis de origine cehă. Martina Navratilova (n. 18 octombrie 1956 în Praga, Cehoslovacia) este o fostă jucătoare de tenis, fostă numărul 1 mondial. Este considerată una dintre cele mai bune jucătoare de tenis din toate timpurile.

·         1956 - S-a nascut Dick Crippen, basist britanic (Tenpole Tudor).

·         1957 - S-a nascut Denise Dufort, baterista britanica (Girl School).

·         1958 - S–a nascut Hans–Georg Thoenges, directorul Goethe Institut Inter Nationes Bukarest

·         1960: Ion Stoica, politician român

·         1960: S-a nascut Jean-Claude Van Damme, actor de film american de origine belgiana. Jean-Claude Camille François Van Varenberg (n. 18 octombrie 1960), cunoscut profesional ca Jean-Claude Van Damme și abreviat JCVD, expert în arte marțiale, actor și regizor belgian, cunoscut mai ales ca actor de filme de acțiune cu arte marțiale.

·         1967: Ștefan Bănică jr., cântăreț, actor, compozitor român, fiul actorului și cântărețului Ștefan Bănică sr. Ștefan Bănică jr. (n. 18 octombrie 1967, București), cântăreț de muzică ușoară, rock, prezentator, moderator, personalitate remarcabilă TV, actor de film și teatru român. Este fiul celebrului actor Ștefan Bănică (senior) și al jurnalistei Sanda Vlad-Liteanu.

·         1967 - S–a nascut Julia Roberts, actrita americana (“Pretty women”, “In pat cu dusmanul”, “Dosarul Pelican”, “Iubitul meu se insoara”).

·         1967: S-a nascut Hunor Kelemen, politician român de origine maghiara, lider al formatiunii politice UDMR. Hunor Kelemen (n. 18 octombrie 1967, Cârța, Harghita, România), politician român de etnie maghiară din România, ales începând cu legislatura 2000-2004 deputat de Harghita din partea UDMR.

·         1968: S-a născut la Galați, actorul Cristian Iacob.

·         1968: Michael Stich, jucător german de tenis

·         1973: Raul Cristian, regizor și actor de filme

·         1975: Dana Grecu, realizatoare și prezentatoare TV

·         1976: Galder, muzician norvegian

·         1987: Zac Efron, actor și cântăreț de la Hollywood

Decese

·         96: Domițian, împărat roman

·         707: Papa Ioan al VII-lea

·         1101: Hugo de Vermandois, fiul regelui Henric I al Franței (n. 1053)

·         1417: A murit Papa Grigore al XII-lea; (n. 1335).

·         1503: Papa Pius al III-lea (n. 1439)

·         1541: Margareta Tudor, soția regelui Iacob al IV-lea al Scoției (n. 1489)

·         1558: Maria a Austriei, regină a Ungariei și a Boemiei (n. 1505)

·         1569: Pieter Bruegel cel Bătrân, pictor flamand

·         1744: Sarah Churchill, Ducesă de Marlborough (n. 1660)

·         1831: Vasile Cârlova, poet român

·         1865: Henry John Temple, Viconte Palmerston, politician englez, prim-ministru al Regatului Unit (n. 1784)

·         1871: A murit  Charles Babbage, matematician si inginer mecanic englez. A fost cel dintâi care a imaginat o maşină de calculat programabilă, asemănătoare computerelor din ziua de azi. Din acest motiv este privit ca un „părinte” al informaticii;(n. 26.12.1781). Charles Babbage (n. 26 decembrie 1791 – d. 18 octombrie 1871), matematician și inginer mecanic englez. A fost cel dintâi care a imaginat o mașină de calculat programabilă, asemănătoare computerelor din ziua de azi. Din acest motiv este privit ca un „părinte” al informaticii. Babbage a început să-și proiecteze ” Masina analitica” in 1837, dar nu a reușit să o construiască până la moartea sa, din cauza limitărilor tehnologice ale vremii. Cu toate acestea, o mașină construită în 1991 după schițele sale s-a dovedit a funcționa perfect. Ideile lui Babbage erau atât de revoluționare pentru vremea sa încât n-au fost înțelese decât de o singură persoană dintre contemporanii săi. Aceasta era matematiciana Ada Lovelace, cea care a și scris primul program pentru Mașina analitică a lui Babbage, rămânând astfel în istorie ca primul programator.

·         1893: A murit marele compozitor francez Charles Gounod; (n. 1818). Charles Gounod (n. 17 iunie 1818, Paris – d. 18 octombrie 1893) compozitor francez, devenit celebru datorită operei sale Faust.

·         1921: Regele Ludwig al III-lea al Bavariei (n. 1845)

·         1931: A încetat din viaţă inventatorul american Thomas Edison. A inventat fonograful, becul cu incandescenţă, kinetoscopul, şi a pus în funcţiune prima centrală electrică care alimentează clădirile unui oraş. Thomas Alva Edison (n.11 februarie 1847 Milan, OH, SUA – d.18 octombrie 1931, West Orange, NJ, SUA) a fost un important inventator și om de afaceri american al sfârșitului de secol XIX și început de secol XX. A fost cunoscut și ca „Magicianul din Menlo Park”, fiind și cel mai prolific inventator al timpului prin aplicarea practică a descoperirilor științifice (1093 brevete). A fost un autodidact, însă acest lucru nu l-a împiedicat să realizeze invenții în domeniul electricității (becul cu filament), al telefoniei, al sistemului de transmisie multiplă a telegramelor, al înregistrării mecanice a sunetului (fonograful) și al cinematografiei. Ziua sa de naştere, 11 februarie, a fost proclamată în timpul administraţiei Carter , ”Ziua inventatorilor americani”; (n.11.02.1847).

·         1955: José Ortega y Gasset, filosof spaniol (n. 1883).

·         1973: Leo Strauss, filosof germano-american (n. 1899)

·         1980: A murit  Teodor Mazilu, scriitor, unul din cei   mai originali autori de comedie ai teatrului românesc postbelic. Piesele sale, jucate frecvent şi cu succes, dezvăluiau un univers al patologiei morale (“Proştii sub clar de lună”, “Ipocrizia răzbunării”); (n.11.08.1930).

·         1980: Katherine Anne Porter, scriitoare americană

·         1983: A murit la Targu Mures, Romulus Guga, poet, prozator şi dramaturg (n. la 2 iunie 1939, Oradea ). NOTĂ: unele surse menţionează ca dată a morţii sale  17 octombrie 1983.

·         1984: Henri Michaux, pictor belgian (n. 1899)

·         1995  - A încetat din viaţă actorul italian Franco Fabrizi, cu peste 150 de roluri. Reputaţia sa se datorează colaborării cu  Federico Fellini („Escrocii”, „Doamne şi domni”, „Ginger şi Fred”)

·         2001 - A murit Philippe Clevenot, actor francez de cinema si de teatru (n.1942).

·         2002: A murit lingvistul Iancu Fischer, profesor la Catedra de limbi clasice a Universităţii din Bucureşti. A fost membru fondator şi, ulterior, preşedinte al Societăţii de Studii Clasice din România; (n. 1923).

·         2009  - A decedat Ovidiu Muşetescu, fost ministru al APAPS şi fost preşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (n. 15 sept 1955)

·         2009: A murit Ion Cojar, regizor, actor și profesor român; (n. 1931). Ion Cojar (n. 9 ianuarie 1931, Recaș, județul Timiș, d. 18 octombrie 2009, București), profesor român de actorie de metodă, cercetător, regizor de teatru și, ocazional, actor de film. El este fondatorul școlii românești de actorie de metodă.

·         2011: A murit la Bucuresti, Paul Everac (pseudonimul lui Petre Constantinescu), dramaturg şi prozator, autor de scenarii radiofonice şi de televiziune, publicist; (n.23 august 1924, Bucuresti). A fost ales în mai multe rânduri în Biroul de Conducere al Uniunii Scriitorilor din România și a condus mulți ani Secția de Dramaturgie. A luat premii ale Uniunii Scriitorilor, Academiei Române, Asociației Scriitorilor din București, Ministerului Culturii ș.a. A fost director general al Societăţii Române de Televiziune (ianuarie 1993 – ianuarie 1994) și al Institutului de Cultură din Veneția. A fost cel mai prolific dramaturg român, scriind peste 140 de piese de teatru  si a fost un protejat al regimului comunist. Înainte de ’89, a fost unul dintre puţinii scriitori studiat în şcoală încă din timpul vieţii.

Sărbători

·         În calendarul ortodox: Sf Ap și Evanghelist Luca; Sf Mc Marin cel Bătrân

·         În calendarul romano-catolic: (†)  Sf. Luca, evanghelist

·         Alaska Day este o sărbătoare legală în Alaska

·         Ziua Europeană de Luptă Împotriva Traficului de Persoane. Din 2006, 18 Octombrie a fost declarată Ziua Europeană împotriva Traficului de Persoane și se observă în toate statele membre UE. Din cauza numărului mare de victime și a vulnerabilităților din România, ne dorim să luăm parte la această zi, concentrându-ne pe creșterea nivelului de conștientizare a problemei și pe crearea unui mesaj comun pentru a preveni acest tip de crimă organizată în țara noastră. Înțelegerea dimensiunii acestei probleme în România a dus la dorința de a crește implicarea societății civile. Cu ocazia Zilei Europene împotriva Traficului de Persoane, în afară de conștientizare, ne dorim să încurajăm pe toată lumea să se implice, oferind un cadru și resursele necesare pentru a face acest lucru. Fiecare sector al societății are acțiuni specifice pe care le poate face și va primi materialele necesare pentru acest lucru, prin dezvoltarea de parteneriate strategice în comunități locale și la nivel național. Noi te încurajăm și pe tine să faci ceva în privința asta. Alătură-te tuturor celor care pe 18 Octombrie vor fi o voce a celor oprimați și ajută la abolirea traficului de persoane.

RELIGIE ORTODOXĂ 18 Octombrie

Sf Ap și Evanghelist Luca; Sf Mc Marin cel Bătrân

Sfântul Apostol și Evanghelist Luca (sec. I)

Era originar din Antiohia Siriei, oraș zidit pe la anul 300 î.Hr. de Seleucus Nicator în amintirea tatălui său Antiohus. Sfântul Apostol și Evanghelis Luca s-a născut într-o familie păgână. Numele de Luca este o prescurtare de la Lucanus, Lucianus sau Lucilius. Înainte de a primit sfântul botez a fost prozelit iudeu, lucru care reiese și din mulțimea cunoștințelor sale despre obiceiurile iudaice. Cunoștea limba greacă, ebraică, egipteană și latină; a fost doctor și pictor. Sfântul Apostol Pavel scrie colosenilor: „Vă îmbrățișează Luca, doctorul cel iubit” (Coloseni 4, 14). A făcut parte din cei 70 de apostoli ai Domnului (Luca 10, 1) și în ziua Învierii se afla pe calea spre Emaus împreună cu Cleopa, când Mântuitorul s-a apropiat de ei și le-a zis: „Ce sunt cuvintele acestea pe care le schimbați unul cu altul în drumul vostru?”, iar ei au răspuns: „Cele despre Iisus Nazarineanul, Care era prooroc puternic în cuvânt și în faptă .. cum L-au osândit la moarte și L-au răstignit arhiereii și mai-marii noștri”. (Luca 24, 17-20).

După răspândirea apostolilor în lume pentru propovăduire, Sfântul Luca se afla în orașul Beoția (Grecia), iar mai târziu îl însoțește pe Sfântul Apostol Pavel în a doua călătorie misionară (49-52) din Troia până în Filipi (Faptele Ap. 16, 11-12), apoi și în a treia călătorie (53-58) din Ahaia în Asia Mică (Faptele Ap. 20, 1-16). Evanghelistul Luca a fost ucenicul cel mai apropiat al Sfântului Apostol Pavel. Chiar în timpul celor doi ani de întemnițare a acestuia în Cezareea Palestinei, Luca era cu el, iar când Pavel a fost trimis la Roma să fie judecat, a călătorit împreună și a rămas cu el. (Faptele Ap. 27, 1-31). Sfântul Evanghelist și Apostol Luca a scris Evanghelia a treia și cartea Faptele Apostolilor. Hotărârea de a scrie Evanghelia se arată în cuvintele: „Deoarece mulți s-au încercat să alcătuiască o istorisire despre faptele deplin adeverite între noi, așa cum ni le-au lăsat cei ce le-au văzut de la început și au fost slujitori ai Cuvântului, am găsit și eu cale, preaputernice Teofile, după ce am urmărit toate cu de-amănuntul de la început, să ți le scriu..” (Luca 1, 1-4).

Prietenia strănsă dintre Sfântul Apostol Pavel și ucenicul său Luca, timpul îndelungat cât au stat și au propovăduit împreună, cuvântările și minuniel săvârști de Apostolul Neamurilor, toate acestea l-au ajutat pe Evanghelistul Luca să alcătuiască Evanghelia sa. Istorisirea lui dovedește o cultură literară mult superioară față de aceea a lui Matei și Marcu. Numai el singur a scris despre cuvântul Arhanghelului Gavriil cu privire la nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Luca 1, 5-25); numai el a scris despre faptul ca Fecioara Maria a mers la Elisabeta după Buna Vestire (Luca 1, 26-28); despre nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (Luca 1, 57-80); el singur ni-L arată pe Mântuitorul Iisus Hristos la vârsta de 12 ani la templu (Luca 2,42-50).

Fără îndoială că toate acestea le-a aflat de la Sfânta Fecioară Maria și totodată dovedesc deosebita prețuire de care s-a bucurat din partea Ei. Sunt taine pe care Sfânta Fecioara Maria le-a păstrat ani de-a rândul, pe care i le-a încredințat spăre bătrânețe ca unui ucenic vrednic de asemenea încredințări. În ceea ce privește sfârșitul Sfântului Apostol și Evanghelist Luca, acesta și-a încununat propovăduirea cu sfârșit mucenicesc, lucru arătat și de martirologiul african din secolul al V-lea unde i se dă numele de mucenic și că aceasta s-a întâmplat în Peloponez. În secolul I, Peloponezul făcea parte din provincia romană Ahaia, care cuprindea aproape întreaga Grecie de azi.

În anul 357, Sfântul Artemie Duxul, cel care a fost Legatus Augusti în Egipt, a mutat, din porunca împăratului Constanțiu, moaștele Sfinților Apostoli Luca, Andrei și Timotei din Ahaia, în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol, unde se află îngropat și împăratul Constantin cel Mare, ctitorul ei.

Sfântul Mucenic Marin cel Bătrân († 303-305)

A fost originar din orașul Anazarab (Cilicia – Asia Mică) și a pătimit pentru Mântuitorul Iisus Hristos în timpul persecuției împăratului Dioclețian, din porunca guvernatorului Lysias, cel ce a ucis și pe Sfinții docotori fără de arginți, Cosma și Damian. După ce a fost supus supliciilor și îndemnat să apostazieze de la dreapta credință, Sfântul Mucenic Marin cel Bătrând a suferit în cele din urmă moarte martirică.

Acesta a fost pe vremea lui Diocletian si a lui Aristobul. Deci, stând înaintea guvernatorului Ciliciei, a fost batut cumplit cu toiege si legându-i-se picioarele cu fiare, a fost bagat în temnita, si a doua zi iarasi aducându-l înainte, l-au spânzurat pe lemn de picioare, si l-au batut fara de mila; apoi pogorându-l de pe lemn, a suferit moarte prin sabie, dându-si duhul lui Dumnezeu.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTE 18 Octombrie

INVITAŢIE LA OPERĂ 18 Octombrie

Faust de Charles Gounod

Faust este o operă în cinci acte (7 tablouri). Muzica este compusă de Charles Gounodpe un libret de Jules Barbier și Michel Carre (după drama „Faust” a lui Johann Wolfgang von Goethe).

Premiera operei a avut loc la 19 martie 1859, la „Théâtre Lyrique” din Paris.

Durata operei: cca 3 ore.

Acțiunea

Acțiunea se petrece în Germania secolului al XVI-lea.

Actul I

Tabloul 1

Singur, în cabinetul său de lucru, doctorul Faust își recunoaște înfrângerea la sfârșitul unei vieți în care munca intensă în domeniul științei (filosofie, medicină, chiar și teologie) i-a impus renunțarea la toate bucuriile și plăcerile omenești. Cupa cu otravă i se oprește lângă buze, când, de afară răzbate până la el un cântec vesel ce slăveste natura și dragostea. Nefericitul Faust blestemă, invocându-l pe Satan (Spiritul Pământului). Acesta apare sub înfățișarea unui senior ce se pune în slujba lui, gata să-i împlinească orice dorință. Imaginea unei minunate fete pe care Mefisto i-o arată pentru o clipă, frânge ultimele forțe de rezistență ale lui Faust. Pactul între cei doi e semnat cu sânge. Mefisto îi va dărui lui Faust tinerețe și frumusețe, luându-i în schimb sufletul, care îl va sluji pe el pe tărâmul celălalt, de dincolo de viață. La un semn al lui Satan, bătrânul Faust se transformă într-un chipeș cavaler în floarea vârstei.

Actul II

Tabloul 2

În mijlocul unei mulțimi vesele și gălăgioase care petrece, tânărul ofițer Valentin (bariton) stă retras suferind la gândul că, nevoit să plece la război, o va lăsa singură pe sora lui, Margareta. Valentin imploră cerul s-o ocrotească. Tânărul student Wagner (bariton) începe un cântec vesel de pahar care este întrerupt brutal de Mefisto. Acesta îi uimește pe toți făcând să curgă în pahare vin venit de nu se știe unde, antrenându-i pe toți într-un cântec în care preaslăvește puterea aurului. Contrariat și revoltat de purtarea lui Mefisto, Valentin îl provoacă la duel, dar sabia îi cade sfărâmată. Speriați, oamenii se retrag, iar soldații îndreaptă spre necunoscut mânerul sabiei cu semnul crucii. Satan este nevoit să dea înapoi. După acest incident petrecerea reîncepe. Apare Margareta (soprană). Faust îi iese în cale și se oferă să o însoțească până acasă. Tânăra refuză cu modestie, dar ferm.

Tabloul 3

În grădina Margaretei, tânărul Siebel (soprană) vine cu un buchet de flori pe care-l lasă pe o bancă, semn al curatei sale iubiri. După plecarea sa, în grădină pătrund Faust și Mefisto. Impresionat de atmosfera de liniște și pace a aceștui lăcaș, Faust încearcă o puternică emoție. Mefisto așază o casetă cu bijuterii alături de florile lui Siebel, după care cei doi se ascund în spatele unor boschete. Sosește Margareta tulburată de imaginea frumosului cavaler necunoscut căruia îi refuzase brațul. Așezându-se la roata de tors, ea cântă vechea Baladă a regelui din Thule, cel rămas până la moarte credincios iubirii sale. Deodată zărește caseta pe care nu se poate stăpâni să n-o deschidă. Împodobită cu bijuteriile minunate, Margaretei i se pare ca seamănă cu o fiică de rege. Faust și Mefisto se apropie. O vecină mai vârstnică, Martha, extaziată în fața unor asemenea bogății este discret îndepărtată de către Mefisto care se preface că o curtează. Rămași singuri, Faust și Margareta sfârșesc prin a se îndrăgosti unul de celălalt. Odată cu căderea noptii Faust vrea să plece, dar, reținut de Mefisto, ascultă glasul Margaretei care de la fereastra camerei își cântă dragostea stelelor chemându-și iubitul. Faust răspunde la chemarea ei și cei doi se pierd într-o îmbrățișare pătimașă. Cu un zâmbet sarcastic Mefisto își admiră victoria.

Actul III

Tabloul 4

Părăsită de Faust, Margareta se refugiază în biserică. Dar chiar și în sfântul lăcaș, glasul lui Mefisto se face auzit, învinovățind-o.

Tabloul 5

Valentin se înapoiază acasă odată cu toti soldații, cântând gloria obținută în bătălii. La întrebările lui, puse în pripă, Siebel răspunde evaziv. Valentin aleargă spre casă, cuprins de bănuieli. Pradă mustrărilor de conștiință pentru fapta săvârșita, Faust nu are curajul să bată la poarta iubitei. Mefisto, care îl însoțește ca o umbră, cântă o serenadă, dar la fereastra ce se deschide nu apare Margareta, ci Valentin care vrea sa spele în sânge dezonoarea surorii sale. În duelul cu Faust, Valentin este rănit mortal de spada lui Mefisto și, înainte de a-și da sufletul, își blestemă sora.

Actul IV

Tabloul 6

„Noaptea Valpurgiei”. Vrând să-l facă să uite dragostea Margaretei, Mefisto l-a dus pe Faust în împărația sa unde, într-un dans fantastic, i se perindă prin față cele mai frumoase femei. Faust nici nu le vede. Gândurile sale sunt tot la blânda și curata Margareta. El îi cere lui Mefisto să îl ducă la ea, pentru a o salva.

Actul V

Tabloul 7

Faust și Mefisto pătrund în celula în care a fost întemnițată Margareta, cu mințile rătăcite, după ce și-a ucis copilul. Fericită la auzul glasului iubitului ei, Margareta se retrage îngrozită la vederea lui Mefisto, refuzând categoric sa părăsească celula. Cu ultimele puteri ea cheamă îngerii să-i salveze sufletul chinuit. În fața trupului ei lipsit de viată se aude glasul lui Mefisto: "E OSANDITA!!! HAI VINO VINO ", dar de sus, din înălțimile cerului, voci limpezi rostesc: "E MANTUITAAA... !!!". Sufletul Margaretei se înalță la cer. EPILOG (in traducerea lui LUCIAN BLAGA) : TOT CE ESTE VREMELNIC E NUMAI SIMBOL, CE ESTE CHIP INDOIELNIC AICI S-A IMPLINIT, NESPUSUL DEPLINUL IZBANDEI, ETERN FEMININUL NE INALȚĂ IN TĂRIE

Charles Gounod, Faust 

MUZICĂ 18 Octombrie

Chuck Berry

Chuck Berry live at the Roxy 1982: http://youtu.be/C4c8nw9e2cE;

Chuck Berry - AVO Session; Basel (13-11-2007); FULL: http://youtu.be/SFmtz4qHbl8;

chuck berry Johnny B Goode 2014: http://youtu.be/xxixIbONuCQ.

Cynthia Weil, compozitoare americana

Barry Mann & Cynthia Weil Inducted Into R&R Hall Of Fame / Carole King /2010: https://youtu.be/nxOCjeIocrw?list=PLokQddCGU7xZi1F6oWIQnS2rAAwOMaUOi.

Russ Giguere, vocalist si chitarist american (Association)

Association Live Full Album 1970 (Tweaked): https://youtu.be/WFFZkeRn1Lc.

Laura Nyro (Nigro), cantareata, pianista si compozitoare americana

Laura Nyro 1970 Fillmore East, New York City: https://youtu.be/H4R1Hzdf0Uk.

Joe Egan, clapar, vocalist si compozitor britanic (Stealers Wheel).

STEALERS WHEEL - Star (1974) Gerry Rafferty / Joe Egan: https://youtu.be/Fm-pTIlM4uU?list=PLBOB5GIENKGQZQotjdUZO8Wm4b7Mo1nX8.

Dick Crippen, basist britanic (Tenpole Tudor)

Tenpole Tudor - Wunderbar (1981): https://youtu.be/vloTsxmy6Jc.

Denise Dufort, baterista britanica (Girl School)

Girlschool - Screaming Blue Murder (1982) - Full Album: https://youtu.be/VmyVp_Z2n9M.

Ştefan Bănică jr

Interviu si recital Stefan Banica: http://youtu.be/SOykupa_Tpg;

Stefan Banica, concert la Chisinau, Ziua Limbii : http://youtu.be/bdmO_oYJM2w;

Stefan Banica Jr - La multi ani: http://youtu.be/gpGqf5bCOXU.

Charles Gounod

Charles Gounod - Symphony No.2 in E-flat major (1855): http://youtu.be/R1v9nX3hrRQ;

Charles Gounod - 03. Credo (Messe solennelle: Sainte Cécile) : http://youtu.be/AQ6r3uNl7HM;

Ave Maria - Charles Gounod: http://youtu.be/cvddphhQtjY.


ÎNREGISTRĂRI NOI:

Beethoven: Complete String Music

If I Loved You! (101 Strings)(Lyrics+Song/Artist Info) Romantic 4K Music Video Album! H.D.

Vivaldi Complete Oboe Concertos | Renaissance Baroque Classical Music HD

POEZIE 18 Octombrie

Vasile Cârlova

Biografie Vasile Cârlova

Vasile Cârlova (4 februarie 1809, Buzău - 18 septembrie 1831, Craiova) - poet. Se trăgea dintr-o familie de mici boieri buzoieni, care număra printre înaintaşii îndepărtaţi un mitropolit al Ungro-Vlahiei, Luca, născut în Cipru. Tatăl, vel medelnicerul Ioniţă Cârlova, a fost şi ispravnic de Buzău. Mama, Sevastiţa, era fiica clucerului Vasile Lăcusteanu. După moartea timpurie a părinţilor, a fost crescut de o soră a mamei, măritată cu stolnicul Nae Hiotu.

Şi-a petrecut copilăria la Târgovişte şi în Bucureşti, unde locuiau tutorii săi. În casa acestora va fi învăţat Cârlova franţuzeşte şi greceşte cu un dascăl de familie, avându-l coleg şi prieten pe Grigore Alexandrescu. În 1830, intră în oştirea naţională ca sublocotenent de cavalerie. După un an, moare în urma unei boli infecţioase, în tabăra militară de la Craiova.

Cârlova a scris mai întâi versuri în greceşte (nepăstrate) şi, la îndemnul lui Ion Voinescu II, în româneşte. Se cunosc cinci poezii, toate publicate de Ion Heliade Rădulescu în „Curierul românesc” (1830) şi reproduse de „Albina românească”, „Foaia pentru minte, inimă şi literatură” şi „Bucovina”. Alte versuri, precum şi încercările unor traduceri - din Voltaire (Zaira, actul I) şi Musaios (Hero şi Leandru) - s-au pierdut.

Creaţia lui Cârlova, romantică, patriotică, a fost cunoscută şi preţuită în epocă. Sub îndrumarea lui Heliade, tânărul, înzestrat cu un real talent, venise în contact cu poezia apuseană, detaşându-se, datorită înrâuririi lui Lamartine, de tiparele neoanacreontice. Lirismul său prefigurează, prin reflexivitate romantică, înainte de Ion Heliade Rădulescu şi Grigore Alexandrescu, o nouă orientare a sensibilităţii artistice.

Păstorul întristat (scrisă la 18 ani) vine încă în prelungirea liniei convenţionale a secolului al XVIII-lea, cu ecouri din pastoralele lui Florian (scene idilice şi galante, imaginea simplificată a omului şi a naturii, figuraţia mitologică). Există aici semne ale unui remarcabil simţ al expresiei, vizibile şi în versul de graţioasă fluenţă, potrivit cerinţelor genului şi candorii iubirii tinereşti.

Ruinurile Târgoviştii rupe vădit cu clişeele poeziei neoanacreontice, opunându-le o ipostază romantică a eului, într-o amplă desfăşurare meditativă pe tema ruinelor (care pătrunde astfel în literatura română, sub influenţa lui Volney). Sentimentul timpului devastator („Cum toate se răpune ca urma îndărăt, / Pe aripele vremii de nu se mai arăt”) se întreţese cu accentul patriotic al evocării gloriei de altădată. Amploarea reflecţiei, nocturnul tainic, metafore concretizând abstracţii („negura uitării”, „aripile vremii”, „viscol de dureri”) configurează la Cârlova schiţa unui stil, nu fără retorică, dar capabil să se ridice până la viziune lirică.

Inserarea este prima elegie românească în spirit lamartinian, în care tristeţea, neliniştea nedefinită şi gravă (se cultivă un fel de mister al stării afective) şi singurătatea se reliefează prin contrast cu calmul naturii, cu liniştea câmpenească (sesizată, în ciuda unor note de bucolică gessneriană, cu o sensibilitate profund românească).

Simbolul sufletului - luntre rătăcitoare în furtună - este împrumutat din Lamartine; de asemenea, şi alte elemente trimit la aceeaşi sursă. În schimb, atmosfera de reverie meditativă şi melancolică sugerată de percepţia plastică şi auditivă, de imagini ale nemişcării şi vagului, aspiraţia spre ilimitat implicată proiecţiei dorului şi neliniştii în imensitatea spaţiilor, ca şi versul curgător, muzical, nu mai pot fi atribuite doar acestei influenţe, constituind semnele unei vădite individualităţi poetice.

Rugăciune încearcă formula originală a rugii animate de iubirea ţării, de visul unui viitor de glorie şi dreptate, cu inflexiuni profetice („Dar ce să fie acea lumină, / Ce sus se vede de focuri plină, / Şi dimpreună un zgomot lin? / Nu crez să fie semn de furtună...”).

Marşul, scris cu entuziasm patriotic la înfiinţarea oştirii naţionale, vesteşte, în tonul său avântat, poezia paşoptistă. Depăşind, prin varietate tematică, lirica vremii, Cârlova se remarcă prin expresia în acord cu o nouă sensibilitate: cu naturaleţe şi simplitate, reflexivitatea şi sentimentul comunică în poezia sa de interogaţie interioară şi de atmosferă. Neajungând să-şi fructifice pe deplin propriile virtualităţi, păstrând încă unele convenţii, a deschis, la noi, prin meditaţia şi elegia romantică, drumul unei lirici moderne.

Opera literară

·         N. Nicoleanu, Poezii şi proză;

·         V. Cârlova, Poezii;

·         C. Stamati, Poezii şi proză, ediţie îngrijită de Gheorghe Bogdan-Duică, Bucureşti, 1906;

·         Vasile Cârlova şi Al. Sihleanu, ediţie îngrijită şi prefaţă de Lucian Predescu, Bucureşti, 1933;

·         Poezii, prefaţă de P.V. Haneş, Bucureşti, 1936;

·         Poezii, ediţie îngrijită şi introducere de Paul I. Papadopol, Bucureşti, 1942;

·         Ruinurile Târgoviştii, ediţie îngrijită şi prefaţă de Marin Sorescu, Craiova, 1975.

 Înserarea

Pe cînd abia se vede a soarelui lumină
În vîrful unui munte, pe fruntea unui nor,
Şi zefirul mai rece începe de suspină
Pîn frunze, pe cîmpie cevaşi mai tărişor ;

P-acea plăcută vreme în astă tristă vale,
De zgomot mai de laturi eu totdauna viu,
Pe muchea cea mai naltă de mă aşăz cu jale,
Singurătăţii încă petrecere de ţiu.

Întorc a mea vedere în urmă, înainte,
În dreapta sau în stînga, cînd sus, cînd iarăşi jos,
Ş-oriunde priviri multe a desfăta fierbinte
Şi inimă şi suflet găsesc mai cu prisos.

Cînd o cîmpie plină de iarbă mi s-arată,
Pe care osteneşte vederea alergînd,
Ş-a căria văzută de flori împestriţată
Se-ntunecă cu noaptea pe caru-i-naintînd,

Cînd o dumbravă deasă, cu frunte prea măreaţă
Încorunează cîmpul, s-arate mai frumos
Şi nencetat din sînu-i răvarsă cu dulceaţă
Pă-ntinderea cîmpiii un vînt mai răcoros.

Pe de o parte iarăşi o gîrlă şărpuieşte,
Întocmai ca o pînză se vede albă-n jos
Şi ni se pare încă în vînt că fîlfîieşte,
Mişcîndu-se de pietre talazu albicios.

Cu ce plăcere încă s-aude de departe
Un glas de păstoriţe, un fluier de păstor,
Ce după cîmp cu turma se-ntoarce la o parte
Şi lasă, cînd se culcă, pe cîine păzitor.

Dar icea, mai aproape, s-aude o murmură ;
De rîu să fie oare, ce curge nevăzut ?
Pe lîngă el cînd trece păstorul, nu se-ndură
D-un pas să-şi depărteze auzul un minut.

Cît colo filomila, de multă-ntristăciune
Ascunsă în stuf, cîntă cu glas pătrunzător,
Ce prin Eho se duce şi altora le spune
Că pieptul d-unde iese hrăneşte mare dor.

De lături şi zefirul ascultă cu plăcere
Şi pîntre frunzi se plimbă ca umbra de uşor ;
El numai cîtodată rugîndu-se îi cere
Ca cîntecul să ţie ceva mai multişor.

P-acea singurătate ce ochiul sus priveşte,
Cînd razile de soare natura stăpînesc,
Îndată ce şi umbra de noapte se iveşte
Grămăzile de stele încep de strălucesc.

Încet-încet şi luna, vremelnică stăpînă,
Se urcă pe orizon cîmpiile albind,
Şi plină de plăcere, c-o frunte mai blajină
Îşi caută de cale adesea mulţumind.

Acum şi somnul vine uşor, de odihneşte
În braţurile sale p-oricare muritor ;
Fiinţa milostivă de sus îi porunceşte
Pămîntului să fie în veci mîngîitor.

De multă nemişcare, ce face piste toate,
Vederea împrejuru-i se-ntoarce cu fiori,
Pămîntul în somn dulce un geamăt parcă scoate
Şi cerul nu s-arată acum mai cu răcori.

Dar ăstui suflet jalnic, lipsit de mîngîiere,
Odihnă, mulţumire nu-i poci găsi de loc ;
Oriunde veselia din inimă îmi piere,
Şi de aceea umblă fugar din loc în loc.

Ce caută nu ştie, dar simte că lipseşte
Fiinţa care poate să-l facă fericit,
Şi neputînd găsi-o, în vreme ce-o doreşte,
În negura mîhnirii mai mult s-a rătăcit ;

Întocmai ca o luntre ce, slobodă pe mare,
Nu poate de furtune a mai găsi pămînt ;
Ce n-are nici nădejde, că poate d-întîmplare,
Cu vremea s-o arunce la margine vrun vînt. 

 Ruinurile Târgoviştei

O, ziduri întristate! O, monument slăvit!
În ce mărime naltă şi voi aţi strălucit,
Pă când un soare dulce şi mult mai fericit
Îşi răvărsa lumina p-acest pământ robit!
Dar în sfârşit Saturnu, cum i s-a dat de sus,
În negura uitării îndată v-a supus.
Ce jale vă coprinde! Cum totul v-a pierit!
Subt osândirea soartei de tot aţi înnegrit!
Din slava strămoşască nimic nu v-a rămas.
Oriunde nu se vede nici urma unui pas.
Ş-în vreme ce odată oricare muritor
Privea la voi cu râvnă, cu ochiu-aţintător,
Acum de spaimă multă se trage înapoi
Îndată ce privirea îi cade drept pe voi...
Dar încă, ziduri triste, aveţi un ce plăcut,
Când ochiul vă priveşte în liniştit minut:
De milă îl pătrundeţi, de gânduri îl uimiţi.
Voi încă în fiinţă drept pildă ne slujiţi
Cum cele mai slăvite şi cu temei de fier
A omenirei fapte din faţa lumei pier;
Cum toate se răpune ca urma îndărăt,
Pe aripile vremii de nu se mai arăt;
Cum omul, când să fie în toate săvârşit,
Pe negândite, cade sau piere în sfârşit.
Eu unul, în credinţă, mai mult mă mulţumesc
A voastră dărămare pe gânduri să privesc,
Decât zidire naltă, decât palat frumos,
Cu strălucire multă, dar fără un folos,
Ş-întocmai cum păstorul ce umblă pre câmpii,
La adăpost aleargă când vede vijălii,
Aşa şi eu acuma, în viscol de dureri,
La voi spre uşurinţă cu triste viu păreri.
Nici muzelor cântare, nici milă voi din cer,
O Patrie a plânge cu multă jale cer.
La voi, la voi nădejde eu am de ajutor;
Voi sunteţi de cuvinte şi de idei izvor.
Când zgomotul de ziuă înceată preste tot,
Când noaptea atmosfera întunecă de tot,
Când omul de necazuri, de trude ostenit
În liniştirea nopţii se află adormit,
Eu nici atunci de gânduri odihnă neavând,
La voi fără sfială viu singur lăcrămând
Şi de vederea voastră cea tristă însuflat
A noastră neagră soartă descoper nencetat.
Mă văz lângă mormânt al slavei strămoşeşti
Şi simţ o tânguire de lucruri omeneşti;
Şi mi se pare încă c-auz un jalnic glas
Zicând aceste vorbe: "Ce, vai! a mai rămas,
Când cea mai tare slavă ca umbra a trecut,
Când duhul cel mai slobod cu dânsa a căzut".
..........................
..........................
Acest trist glas, ruinuri, pă mine m-au pătruns
Şi a huli viaţa în stare m-au adus.
..........................
..........................
Deci priimiţi, ruinuri, cât voi vedea pământ,
Să viu spre mângâiere, să plâng pe-acest mormânt,
Unde tiranul încă un pas n-a cutezat,
Căci la vederea voastră se simte spăimântat! 

Rugăciune

Fiinţă naltă, lungă vedere,
Izvor puternic de mângâiere,
Pavăză sfântă astui pământ!
Dă ascultare, nu-ţi fie silă,
Unui glas jalnic, ce cere milă,
Ce a se plânge are cuvânt.

Nu se cuvine a se răpune
În vânt ca fumul o rugăciune
Cu plâns făcută lângă altar,
Unde nădejde are oricine
Să dobândească cerând vrun bine
Sau lui să-ncete vrun ce amar,

Unde tot omul, când îţi vorbeşte
Vorbe în taină, smerit priveşte
A ta fiinţă de faţă stând;
Unde tu însuţi simţi datorie,
S-arăţi oricărui spre bucurie,
Că vrei fierbinte s-ajuţi oricând!

A ta putere nemărginită
În veci urmează a fi pornită
Spre uşurinţă şi spre folos;
Nici să nu lase p-a ta zidire
Tristă să zacă în asuprire,
Să nu te simţă de reazăm jos!

Nu cer prisoase sau nălucire;
Voiesc dreptate, cer mântuire
Patriii mele, jalnic pământ
Vai! ale cării necazuri multe
Ce suflet poate să le asculte
Şi să nu plângă dând crezământ!

La ea te-ntoarce, de vezi cum geme,
Cum a se plânge însuţi se teme,
Privind că este tuturor joc,
Unde dreptatea cătare n-are
Nici asupritul face strigare,
Căci el în vină cade pe loc.

Destule veacuri, de când o soartă
Nemilostivă, mereu ne poartă
Spre osândire, cum e mai rău!
Destule veacuri, de când suspină,
Mâhnirii jertfă, fără lumină,
Încât nu vede nici cerul tău!

Vântul îi suflă tot neplăcere,
Norii îi plouă nemângâiere,
De flori nu gustă plăcut miros,
A primăverii dulce ivire
Pentru ea n-are înveselire,
Ei nu răvarsă nimic frumos.

Din ale tale bunătăţi, fapte
Spre fericire tuturor date,
Ea numai parte n-are de loc,
Ea numai râvna unui părinte
Puternic foarte de loc nu simte,
Ca să-i aducă dulce noroc.

Nu cumva, Soare, că merit n-are
Să ne numească naţie mare,
Să guste dreptul cuviincios,
Când în tot chipul spre fală poate,
Nepreţuite daruri s-arate
Cu care lumii să dea folos?

Cu dreptul este, naltă fiinţă
A fi în astă grea neputinţă,
Acum s-ajungă aşa de prost
Fiica acelor ce, cât se poate
Cu strălucire urmând în toate,
Stăpânitorii lumii au fost?

Cu ce dreptate pradă să fie,
Să tot încerce sfântă urgie,
Când împotrivă-ţi ea n-a urmat?
Cu ce dreptate streinii calcă
Dreptul asupră-i, când rău să facă
Ea lor vrodată n-a cugetat?

De e greşit ţie, Părinte,
Milostivire în sfârşit simte,
Te rog, înceată-i biciul de foc;
Iar dacă soarta de răutate
O asupreşte, pe nedreptate,
Fără de vină a fi de loc.

Cum poţi să suferi cu mulţumire,
Nevinovate în asuprire
Să aridice glas în zadar,
Când împotriva voinţii tale
Nimic nu poate ca să te-nşale,
Nici să urmeze un pas măcar?

A ta vedere zăreşte toate,
Mâna ta iarăşi îndată poate
Să zăticnească răul din drum
Şi cu adâncă înţelepciune
Să-mprăştieze lumii tot bune,
Spre mângâiere a fi oricum.

Deci cu dreptate, naltă Putere,
Dă ascultare unui ce cere
Patriei sale bine, folos.
Cunoaşte-i dreptul uitat de tine
Şi de aceea călcat d-oricine,
Ce i se cade, dă-i cu prisos.

Apleacă mâna de o ardică
Şi-ndată fă-o mare din mică,
Să lase nume nemuritor.
Şi-n norii cinstii mult să se-nalţe,
Pe calea vieţii în veci să calce,
De strălucire având izvor.

Trimite-i încă plăcută rază
Negură tristă să nu mai vază,
Arată-i cerul tot cu senin!
Şi patriotul să aibă fală
A-şi pune viţa naţională
La întrebarea unui strein.

Câte acuma sufere rele,
Ca vântul praful, în laturi dă-le,
Să nu mai vază nici urma lor
Şi neştiută să nu mai zacă,
Ci împotrivă zgomot să facă
În toată lumea răsunător.

Dar ea cu lacrimi l-a ta fiinţă
În veci închine recunoştinţă,
Să glăsuiască numele tău,
Urmând întocmai voinţii tale,
Cerând şi râvna inimii sale
A-i fi spre pază la orice rău.

Dar ce să fie acea lumină,
Ce sus se vede de focuri plină,
Şi dimpreună un zgomot lin?
Nu crez să fie semn de furtună,
Când de loc vântul nori nu adună,
Când peste toate privesc senin.

Nu cumva, Soare, veste să fie
Patriei mele spre bucurie,
Că rugăciunea ce a făcut,
De către sfântul se-mbrăţişază,
Şi că prin focuri încredinţează
A ei lucrare nu dupe mult?

Adevăr este acea lumină,
Vesteşte soartă de raze plină,
Ce se găteşte ăstui pământ;
Ce din poruncă supusă vine,
Patriei mele în veci să-nchine
A ei credinţă cu jurământ. 

TEATRU/FILM 18 Octombrie

Mihail Sebastian

Biografie Mihail Sebastian

1907 La 18 octombrie, la Braila, s-a nascut dramaturgul, prozatorul si eseistul roman Mihail Sebastian (pseud. lui Iosef M. Hechter). Fiul lui Mendel Hechter si al Clarei (nascuta Weintraub).

1926 Absolva liceul la Braila. Debuteaza cu versuri, sub pseudonimul Eraclie Pralea, in revista "Lumea" din Iasi.

1927 Cu pseudonimul Sebastian, publica din acest an, in "Cuvantul", facand totodata parte din redactia ziarului (1927-1934).

 1929 Termina  Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti.

1930-1931 Isi pregateste doctoratul la Paris.

1932 Ii apare jurnalul "Fragmente dintr-un carnet gasit".

1933 Apare falsul roman "Femei", ce contine patru nuvele unificate printr-un personaj.

1934 Apare romanul-jurnal "De doua mii de ani", prefatat de Nae Ionescu, este confesiunea dramatica a unui individ ce aspira sa se integreze intr-o alta spiritualitate.

1935 Ca raspuns la reactiile produse de romanul "De doua mii de ani", publica vol. polemic "Cum am devenit huligan". In acelasi an, apare "Orasul cu salcami", scris insa in 1931, constituind o analiza a psihologiei feminine.

1936-1940 Este redactor la "Revista Fundatiilor Regale".

1938 I se reprezinta comedia "Jocul de-a vacanta".

1940 Publica "Accidentul", cel mai realizat roman al sau sub aspect strict estetic.

1941 Din acest an devine  prof. la Liceul „Cultura".

1942 Sub un nume de imprumut (Victor Mincu), apare comedia "Steaua fara nume".

1945 Este consilier la Ministerul Afacerilor Externe.  La 29 mai, la Bucuresti, scriitorul roman Mihail Sebastian trece in nefiinta.

1946-1947 Postum ii sunt inscenate comediile "Ultima ora"  si "Insula"; acestei ultime piese, fiind neterminata, i s-a adaugat un act scris de actorul Mircea Septilici.

Opere publicate

Proză

·         Fragmente dintr-un carnet găsit (1932)

·         Femei, nuvele, 1932

·         Orașul cu salcâmi (1935), roman

·         Accidentul (1940), roman. A fost reeditat la Editura EST-Samuel Tastet Editeur, in 2001

·         De două mii de ani. Texte, fapte, oameni (1935), roman, și Cum am devenit huligan, dosarul receptării sale

Piese de teatru

·         Jocul de-a vacanța (1939)

·         Steaua fără nume (1942)

·         Ultima oră

·         Insula - text neterminat, a scris doar primele două acte, cel de-al treilea fiind completat de prietenul său Mircea Ștefănescu. Piesa a avut premiera în 17 septembrie 1947, la Teatrul Municipal, în regia lui Mircea Șeptilici.^[8]

Jurnal intim

·         Jurnal, 1935-1944, Text îngrijit de Gabriela Omăt. Prefață și note de Leon Volovici, București, Editura Humanitas, 1995;

Publicistică

·         Corespondența lui Marcel Proust (1939)

·         Cronici. eseuri. Memorial, ediție de Cornelia Ștefănescu, Editura Minerva, 1972

·         Opere, vol. I, ediție de Cornelia Ștefănescu, Editura Minerva, 1990

·         Jurnal de epocă. Publicistică

·         Jurnal indirect, 2006, ediție de Teșu Solomovici

Jocul de-a vacanţa

Jocul de-a vacanta .

Cu Ion Cojar

Biografie Ion Cojar

Locul naşterii: Bucureşti · Data naşterii: 09.01.1931 · Data decesului: 18.10.2009

Ion Cojar a fost un celebru regizor român de teatru, profesor de Arta Actorului la UNATC.

Ion Cojar a luptat pentru un sistem de învățământ în care studentul să nu fie învățat, modelat de către profesor, ci-n care mediul de studiu să fie unul de laborator, de cercetare, de autocunoaștere, de despecializare de preconcepțiile dobândite în familie, școală și societate, un mediu în care studentul să-și conștientizeze și să-și utilizeze întregul potențial creator nativ care-l face unic.

Ca pedagog, Ion Cojar a pus bazele școlii românești de metodă în arta actorului ca artă a trăirii scenice, urmărind ca studenții să-și formeze un mod de a gândi specific transformării convențiilor în adevăr de viață.

Ca regizor la Studioul Casandra (UNATC), Ion Cojar a urmărit în ultimii ani de activitate realizarea spectacolului de teatru care în mod paradoxal să nu aibă nimic in comun cu ideea de spectacol, la care spectatorii să nu aibă nicio clipă impresia că asistă la o demonstrație de teatru, ci la o situație autentică de viață cu care să poată să empatizeze total.

Este autorul a peste o sută de spectacole de teatru, dintre care 34 au fost distinse cu premii la festivaluri și concursuri.

Filme cu Ion Cojar

·         Ambasadori, căutam Patrie (2003) - Ministrul

·         Cuibul de viespi (1987) - Avram Valeriu, marele industriaş

·         Salutări de la Agigea (1984)

·         Drumuri în cumpănă (1979)

·         Mere roșii (1976) - Directorul Mitroi

Filme regizate de Ion Cojar

·         Comoara din deal / (1976)

·         Când trăiești mai adevărat (1974)

Paul Everac

Biografie Paul Everac

Paul Everac este pseudonimul lui Petre Constantinescu. Clasele primare și liceul le-a făcut la Arad unde părinții săi erau profesori secundari. A urmat apoi Facultatea de Drept din București, fiind în același timp angajat la ziarul “Curentul”, iar mai apoi meditator. În 1948 scrie prima sa operă literară, poemul dramatic Robinson, o căutare patetică de Dumnezeu. Urmează în interval de câțiva ani alte zece piese, în general reinterpretări și parafraze de mituri cunoscute ca Oedip,Ifigenia, Ioan Botezătorul, Noe, sau evenimente ca Revoluția Franceză abordată dintr-un alt unghi, comentarii la Iuliu Cezar, etc. . În acest timp funcționează în diferite locuri și ipostaze ca muncitor agricol, cantaragiu de sfeclă, contabil, director de Casă de Economii, muzeograf, mai târziu jurisconsult și apoi șef de protocol la Marea Adunare Națională. Se însoară în 1951 cu o fată din județul Arad, fiică de învățător, cu care are un băiat și o fiică, iar de pe urma lor trei nepoți.

Debutează literar cu proză scurtă spre sfârșitul deceniului 5, iar în 1959 apare cu patru piese de teatru reprezentate în București și provincie, din care trei (“Poarta”, “Ferestre deschise” și “Explozie întârziată”) sunt comentate cu elogii de presa vremii. Urmează apoi alte producții dramaturgice, promovate aproape anual (“Ochiul albastru”, “Costache și viața interioară”, “Himera”, “Ștafeta nevăzută”, “Simple coincidențe”) care îl impun între numele cele mai circulante în opinia teatrală. Îi apare de asemenea microromanul “Don Juan din Grădina Icoanei” și un volum de “Poeme discursive”. Scrie în presa literară, la “Contemporanul”, “România Literară”, “Luceafărul”, “Viața Românească”, dar și în presa zilei, la “Scânteia” și altele. Urmează o nouă serie de piese precum “Camera de alături”, “Paharul cu sifon”, “Baletul electronic”, “A cincea lebădă”, “Ordinatorul”, “Beția Sfântă”, “Salonul”, “Cartea lui Ioviță”, toate de relativ succes, dar mai ales “Un fluture pe lampă”, “Viața e ca un vagon”, “Piatră la rinichi”, care înregistrează mari recorduri de reprezentații și audiență la public. Scrie totodată pentru echipe de amatori circa 40 de piese scurte, participând la concursuri unde repurtează foarte frecvent premiul I (cu “Logodna”, “Cântec din fluier”, “Câteva halbe cu rom”, “Trepte”, “Cadoul”, “Urme pe zăpadă”, “Iancu la Hălmagiu”, “Autograful”, “Dulapul”, și altele), piese din care unele sunt reluate și în teatre profesioniste.

E tradus în limbi străine, jucat în Anglia, Polonia, fostul RDG, Ungaria. E autor de numeroase scenarii radiofonice și TV ca și de 5 scenarii de film realizate. A fost ales în mai multe rânduri în Biroul de Conducere al Uniunii Scriitorilor din România și a condus mulți ani Secția de Dramaturgie. A luat premii ale Uniunii Scriitorilor, Academiei Române, Asociației Scriitorilor din București, Ministerului Culturii ș.a. A scos volume de eseuri și proză satirică scurtă (“Sedința balerinelor”, “Funigei peste Alpi”) După schimbarea de regim politic din decembrie 1989 i s-au tipărit trei volume de teatru incluzând zece piese noi, romanul “Câteva feluri de dragoste”, volumul de nuvele “Câteva feluri de moarte”, volumul de poezii “Poeme crepusculare”, eseuri social-politice ca “Reacționarul” și “Mai are România vreo șansă?”, eseul filozofic “Breviar despre lume și viață” și mai multe volume de tablete între care “La poarta din dos a Europei”. E încă activ în publicistică. E președintele unei Fundații Culturale ce desfășoară numeroase manifestări publice de o oarecare anvergură privind cultura și arta românească. Cele 40 de piese încă nereprezentate constituie o treime din întreaga sa opera dramaturgică. A făcut și regie de teatru. A condus Televiziunea Română și Institutul de Cultură din Veneția. Nu a fost niciodată înregimentat într-un partid politic. O biografie mai detaliată, cu nuanțe comice și ironice a lui Paul Everac se găsește în volumul său memorial “Revelionul” apărut în anul 2000.

PIESE REPREZENTATE

Nu toate piesele lui Paul Everac au fost montate. Iată o listă a pieselor montate de teatrele profesioniste:

§  Poarta (18.04.1959 Iași, - Ploiești, Pitești, Sibiu)

§  Ferestre deschise (21.05.1959 T. Tineretului (Mic), - Arad, Baia Mare, Sibiu, Brăila, Bacău)

§  Explozie întârziată (22.98.1959 Ploiești, - Arad,Baia Mare,Bulandra,Botoșani,Oradea magh)

§  Descoperirea (23.08.1959 T. Giulești)

§  Ochiul albastru (6.05.1961 T. CFR. Giulești, - Iași, Arad)

§  Costache și viața interioară (9.04.1962 Iași, - Brăila, Sibiu, Bulandra)

§  Ștafeta nevăzută (6.03.1964 TNB,-Cluj m,Tg. Mureș m, Satu Mare m,Timișoara magh)

§  Himera (1964 T.Tineretului (Mic))

§  Simple coincidențe (20.01.1966 T.Mic, - Timișoara, Pitești, Satu Mare magh, Oradea, Craiova, Tg. Mureș mag)

§  Subsolul (Patimi) (11.01.1967 T. Nottara, - Bârlad, Sibiu, Cluj)

§  Contrapuncte (Ifigenia în Tauris, Ana, Urme pe zăpadă) (1968 T. Bulandra)

§  Cine ești tu? (Lohengrin sau plăcerea zorilor, Cafea ness cu aproximație, Câteva palme false) (TNB, - Sf. Gheorghe, Constanța)

§  Baletul electronic (1969 T.N.Timișoara)

§  Camera de alături (25.04.1970 TNB, - Arad, Galați, Tg.Mureș magh., Constanța, Iași)

§  Ape și oglinzi (21.04.1971 T. Mic)

§  Un fluture pe lampă (4.12.1972 TNB, - Timișoara, Brașov)

§  Cititorul de contor (29.09.1973 Oradea, - Bârlad,Timișoara mag.,Sf. Gheorghe, Brașov,T. Mic)

§  Viața e ca un vagon? (Luna 11, 1973 Craoiva, - T.Mic, Arad, Sibiu)

§  Acord (4.11.1976 Arad, - TNB)

§  Balustrada (1976 T. Brăila)

§  A cincea lebădă (16.11.1978 Brașov, - Timișoara, T.Giulești, Cluj rom și magh, Baia Mare)

§  Un pahar cu sifon (22.09.1979 Craiova, - Arad, T.Mic)

§  Hai că a fost drăguț! (1979 Turda, Pitești)

§  Ordinatorul (Luna 9, 1980 T.Giulești, - Pitești, Craiova, Cluj, Timișoara magh.)

§  Salonul (1981 Reșița, - TNB, Arad)

§  Beția sfântă (1982 Piatra Neamț)

§  În trecere la sectorul 9 (1982 Pitești)

§  Drumuri și răscruci (1982 T.N.Iași)

§  Havuzul (1982 T.N.Tg.Mureș)

§  Cartea lui Ioviță (18.09.1983 Tg.Mureș, - Oradea, Satu Mare, Timișoara, TNB)

§  Brățara falsă (1984 T.Nottara)

§  Sculptură în os (1986 T.Nottara, - Brașov)

§  Ușile împărătești (1987 T.Mic, - Pitești)

§  Cei 12 magnifici (Luna 11, 1988 Arad)

§  D’ale protocolului (Luna 1, 1990 Teatrul de Comedie)

§  La marginea lumii (1992 T.Odeon)

§  Lichidarea (22.03.2003 Pitești)

Asta seara ne jucam (1971) - Anna Laszlo

GÂNDURI PESTE TIMP 18 Octombrie

DESPRE MODESTIE, MÂNDRIE

        Cine vrea să dovedească prea multe, nu dovedeşte nimic.

                                                                                           BALZAC

        Întâlneşti adesea oameni care au cu mult mai multă independenţă în părerile lor decât ar trebui şi ar fi iertat să aibă pe lângă inteligenţa de care dispun; insuportabili!

        După ce apune soarele, orice licurici crede că el îi e locţiitorul.

                                                                             LUCIAN BLAGA

        După cum mândria apare mai vârtos când e însoţită de modestie, la fel şi modestia sporeşte şi se arată mai limpede pe sine când e însoţită de mândrie.

                                                                            B. CASTIGLIONE

        De folos adesea este să te uiţi şi înapoi.

                                                                        DANTE ALIGHIERI

        Un mare defect: să te închipui mai mult decât eşti şi să te preţuieşti mai puţin decât valorezi.

                                                                                       GOETHE

        Există oameni care cred că cunosc bine pasărea, pentru că au văzut oul din care a ieşit.

        Puteţi fi siguri că modestia oamenilor îşi are întotdeauna cauzele ei.

                                                                                        H. HEINE

        Nu încape îndoială că una din urmările virtuţii e trufia. E între ele o punte făurită de diavol.

        Există oameni care vor cu orice preţ să aibă trecere, şi, oriunde s-ar afla, să se ţină seama de ei. Acolo unde nu pot face pe profeţii, fac pe mucaliţii.

                                                                                       V. HUGO

        Nu putem răbda vanitatea altora, fiindcă o depăşeşte pe a noastră.

        Umilinţa este o supunere făţarnică folosită pentru a stăpâni pe ceilalţi; este un artificiu al orgoliului casre se înjoseşte pentru a ridica fruntea; şi cu toate că acesta îmbracă mii de forme, el nu-i niciodată mai bine deghizat şi mai capabil de a înşela decât atunci când se ascunde sub chipul umilinţei.

        Îi iertă adesea pe cei care ne plictisesc, dar nu-i iertăm niciodată pe cei plictisiţi de noi.

                                                        F. de LA ROCHEFOUCAULD

        O! Amor propriu; tu pârghie cu ajutorul căruia Arhimede voia să ridice globul pământesc!

                                                                                 LERMONTOV

        Cel ce vrea să fie original cu tot dinadinsul, va fi extravagant, dar nu original.

                                                                         L. PIRANDELLO

        Modestia nu e dezinteres, ci o atitudine.

                                                                            L. REBREANU

        Pasiunii de a ne distinge îi datorăm tot ce omenirea are mai bun şi mai rău: virtuţile şi viciile, cunoştinţele şi erorile, cuceritorii şi filozofii.

                                                                             J. J. ROUSSEAU

        E înţelept să te mulţumeşti cu ceea ce se poate.

                                                                             M. SADOVEANU

        S-ar găsi orgoliu în toate faptele frumoase, dacă s-ar analiza astfel.

                                                                              GEORGE SAND

        Amorul propriu se strecoară chiar şi în inimile care slujesc drept templu celor mai înalte virtuţi.

                                                                                  STENDHAL

        Închină-te fireştei glorii, a simplităţii.

                                                                               P. VERLAINE

        Nu există pe lume decât un singur lucru mai rău decât să se vorbească pe seama ta de rău, şi acela e să nu se vorbească deloc.

                                                                            OSCAR WILDE


Henri Bergson - Citate:

SFATURI UTILE 18 Octombrie

LEACURI BĂBEŞTI PENTRU RĂCELI ŞI GRIPE

Hreanul - sinusurile congestionate si nasul infundat se vindeca fara gres daca punem pe frunte 2-3 linguri de hrean ras, invelit intr-o basma rosie. Hreanul se tine 5-30 de minute pe frunte si la radacina nasului. Cei cu o piele foarte sensibila vor tine mai putin cataplasma, altfel pot aparea inflamatii serioase. In tratamentul gripei si al guturaiului, desfundarea nasului este foarte importanta, deoarece daca respiram normal, pe nas, sunt evitate complicatiile bronsice si pulmonare. Ca tratament rapid al sinuzitei, acest leac nu are concurenta. O cura de 5 zile in care facem aceasta aplicatie de 1-2 ori pe zi elimina rapid aceasta afectiune.

Maghiranul - se administreaza sub forma de infuzie: la o cana de apa clocotita se pun intre o lingurita si jumatate si patru lingurite de pulbere de maghiran; se lasa vasul acoperit 15-20 de minute, dupa care se strecoara. Indulcit cu miere, ceaiul se bea intotdeauna fierbinte. La 10-15 minute vom transpira, eliminand din abundenta toxine, in timp ce sinusurile si caile respiratorii superioare se vor descongestiona. In faza de coctiune, inainte de declansarea bolii, se bea cate o cana de ceai la 20-40 de minute, timp de cateva ore. In cazul cand gripa s-a declansat, ceaiul se va bea numai in afara perioadelor de febra, cu aceeasi frecventa, timp de o zi.

Busuiocul - administrat tot sub forma de ceai fierbinte cu miere revitalizeaza rapid organismul si ne invioreaza, ajutandu-ne de asemenea sa stopam procesul gripal in orice faza a sa, dar mai ales in faza de debut. Se bea foarte cald, inghitind lent si lasandu-l sa alunece pe gat, abtinandu-ne sa mancam in timpul tratamentului. O doza de soc consta in 6-7 cani cu infuzie de busuioc indulcit cu miere, se bea la intervale de 15-30 de minute una de alta. Ceaiul se prepara prin punerea a 1-2 tulpini florifere de busuioc la o cana de apa clocotita si lasarea la infuzat timp de 15 minute; daca apare febra, se adauga si 1-2 lingurite de menta la o cana de ceai.

Macesul - vitamina C naturala este unul din cele mai eficiente si verificate remedii pentru a rezista la frig si pentru a invinge raceala. Macesele sunt de departe cea mai importanta sursa de vitamina C, dintre plantele cunoscute. O portie de o lingurita de macese pe zi, atunci cand suntem sanatosi si efectuam efort in limite normale, ori doua-trei lingurite de pulbere de macese (Rosa Canina), atunci cand suntem bolnavi ori trebuie sa depunem eforturi mari in frig sunt mult mai eficiente decat orice pastila vitaminizanta. Se recomanda macesele luate in aceasta doza in tratamentul gripei si guturaiului, ca adjuvant in infectiile bronsice si pulmonare, precum in orice boala care produce febra

Baie de picioare cu temperatura progresiva - bagati-va picioarele intr-un lighean cu circa 1,5 litri de apa calda (35 grade C), adaugand progresiv apa fierbinte, pana cand atingeti temperatura finala de 40 grade C. Durata baii este de 10-15 minute. Picioarele se sterg si se incalta sosete groase. Baia progresiva poate fi facuta zilnic.

Bai complete cu ace de pin (sau esenta) - temperatura din camera de baie sa fie de 18-21 grade C, iar temperatura apei din cada de 35-38 grade C. Durata baii sa nu depaseasca 20 de minute. Se adauga 150 g de ace de pin oparite intr-un saculet pe baie de aburi sau 10 picaturi de ulei de pin (se gaseste la Plafar). Dupa baie, obligatoriu, urmeaza odihna la caldura in pat, vreme de o ora. (Nu faceti niciodata baie cu stomacul plin. Evitati baile calde daca suferiti de varice, iritatii si infectii ale pielii, tulburari de ritm cardiac.)