MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU

SÂMBĂTĂ 27 OCTOMBRIE 2018

Bună dimineața, prieteni!

LA MULȚI ANI, DIMITRIE!
Pentru sărbătoriți - muzică de colecție:

Top 100 Romantic Instrumental Music: Sax, Piano, Pan Flute, Violin LOVE SONGS - 24/7 Relaxing Music

ISTORIE PE ZILE 27 Octombrie

Evenimente

·         97: Traian a fost adoptat de împăratul roman Nerva. Marcus Ulpius Nerva Traianus (n.18 septembrie 53 – d. 9 august 117), a fost imparat al Imperiului Roman între 98-117, (dinastia Antoninilor). În timpul domniei sale, imperiul a ajuns la întinderea teritorială maximă. Titlul său complet era IMPERATOR • CAESAR • DIVI • NERVAE • FILIVS • MARCVS • VLPIVS • NERVA • TRAIANVS • OPTIMVS • AVGVSTVS • FORTISSIMVS • PRINCEPS • GERMANICVS • DACICVS • PARTHICVS • MAXIMVS. A fost fiul lui Marcus Ulpius Traianus, un proeminent senator și general dintr-o familie romană faimoasă, stabilita in Spania (Ulpii). A luat parte la războaiele lui Domitian potriva triburilor germanice fiind unul dintre cei mai mari comandanți militari ai imperiului când Domițian a fost ucis în anul 96. Renumele său i-a servit în timpul succesorului lui Domițian, Nerva, care era nepopular în cadrul armatei și avea nevoie de cineva ca să obțină sprijinul legiunilor. A obținut acest sprijin prin numirea lui Traian ca fiu adoptiv al său și succesor,la vârsta de 44 de ani, în data de 27 octombrie 97. La moartea lui Nerva, pe 27 ianuarie 98, Traian i-a succedat fără nici un incident, fiind respectat de supuși. Astfel primul roman ne-italian a devenit împărat. A rămas în istorie pentru razboaiele purtate în Dacia in anul 101 cand l-a forțat un an mai târziu pe regele Decebal să capituleze, după ce Traian a asediat cu succes capitala Sarmisegetusa. Traian s-a întors la Roma încununat cu succes și a primit titlul de Dacicus Maximus. Totuși, la scurt timp, Decebal a reluat lupta cu Imperiul Roman, încercând să convingă regatele vecine nord-dunărene să i se alăture, astfel ca Traian a atacat din nou Dacia, inginerii săi construind un imens pod peste Dunăre, si reușeste să cucerească si sa distruga în anul 106 capitala dacilor . Decebal s-a sinucis, iar în locul capitalei distruse Traian a construii un nou oraș, numit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. A hotărât să colonizeze Dacia cu romani și a anexat-o ca provincie romană. Traian murit la 9 august 117. Pe patul de moarte l-a numit ca succesor pe Hadrian. Cenușa împăratului a fost depusă în încăperea de la baza columnei lui Traian (columnă ce fusese ridicată atât pentru a comemora victoriile împăratului, fiind o adevărată istorie gravată în piatră, cât și pentru a-i servi ca mausoleu). O inscripție de la intrarea în interiorul columnei, oarecum criptică, deoarece o parte a textului a dispărut, are următorul cuprins: Senatus populusque Romanus imp. Caesari divi Nervae f. Nervae Traiano Aug. Germ. Dacico pontif. Maximo trib. pot. XVII imp. VI p.p. ad declarandum quantae altitudinis mons et locus tant[is oper]ibus sit egestus

·         312: Imparatul Constantin cel Mare are viziunea Sfintei Cruci, in ajunul  Bătăliei cu Maxentius de la Podul Milvius (Podul Șoimului), din ziua de  28 octombrie 312. Eusebius din Cesareea în lucrarea sa „Viața lui Constantin” – „Vita Constantini” povestește despre apariția pe cer la miezul zilei, deasupra soarelui, a unei cruci luminoase împreună cu inscripția „Εν Τούτῳ Νίκα”(En toutō níka), tradusa in latina cu „in hoc signo vinces”(prin aceasta vei învinge). Noaptea i s-ar fi arătat Christos care i-ar fi poruncit să facă un steag cu semnul văzut. Constantin a câștigat bătălia și a pus capăt Tetrarhiei, devenind conducător unic al Imperiului Roman. Maxentius s-a înecat în Tibru  în timpul bătăliei.

·         625: Honoriu I a devenit papă. Papa Honoriu I a fost papă al Romei din 3 noiembrie 625 până în 12 octombrie 638. Numele lui înseamnă „cel Onorific”. Se spune că în timpul pontificatului său ar fi avut loc o activitate intensă de misionare. La fel, se pare că din timpul lui se trage sărbătoarea Ridicării Sfintei Cruci.

·         710: Sarazinii  invadeaza  Sardinia. Sarazini era denumirea pe care Occidentul medieval o folosea pentru a se referi la musulmani.

·         939: Edmund I îi succede lui Athelstan ca rege al Angliei. Edmund I (921 – 26 mai 946), numit cel Bătrân sau Magnificul, rege al Angliei din 939 până la moartea sa. A fost fiul regelui Eduard cel Bătrân și fratele vitreg al regelui Athelstan. Athelstan a murit la 27 octombrie 939 iar Edmund i-a succedat la tronul Angliei.

·         1275: Contele Floris al V-lea de Olanda și Zeelanda a emis un act prin care a scutit de dări locuitorii orașului Amsterdam care construiseră un pod și un baraj peste râul Amstel, aceasta fiind prima atestare documentară a numelui așezării.

·         1492: Cristofor Columb descoperă Cuba. Cristofor Columb (italiană Cristoforo Colombo, spaniolă Cristóbal Colón, n. între august și octombrie 1451 – d. 20 mai 1506) navigator italiano-spaniol. A navigat spre vest, pe Oceanul Atlantic, în căutarea unei rute spre Asia, dar și-a câștigat reputația descoperind un nou continent, America, în perioada precolumbiană fiind cunoscută numai Lumea Veche.

·         1553: La Geneva, sub dominația lui Jean Calvin, teologul și medicul spaniol Miguel Servet este ars pe rug.

·         1644: Războiul Civil Englez: Are loc a Doua Bătălie de la Newbury.

·         1662: Carol al II-lea al Angliei vinde Dunkerque Franței pentru 40.000 de lire sterline.

·         1687: Este semnat Tratatul de la Blaj, prin care Imperiul Habsburgic obligă 12 orașe transilvăne să primească la iernat trupele imperiale. Începutul penetrației austriece înTransilvania. Vor urma numeroase conflicte militare între armata habsburgică și locuitorii celor 12 cetăți.

·         1726: Premiera mondială a cantatei Ich will den Kreuzstab gerne tragen de Johann Sebastian Bach.

·         1795: Spania și Statele Unite ale Americii au semnat Tratatul de la San Lorenzo, în virtutea căruia erau stabilite granițele de sud ale SUA la paralela 31, fapt ce a dat americanilor dreptul de a expedia mărfuri pe fluviul Mississippi fără a plăti taxe Spaniei.

·         1797:  Intre Franta si Austria este semnat Tratatul de la Campo Formio. Prin acest tratat de pace Austria renunța la  Tarile de Jos  în favoarea Franței și accepta o noua organizare a regiunii Italia Superioara și Venetiei, împăratul austriac recunoscand independența „Republicii Cisalpine” (it. Repubblica Italiana) primind în schimb  Dalmatia,Istria si Venetia.

·         1806: Napoleon I se mută în capitala Prusiei învinse.

·         1810:  Statele Unite ale Americii au anexat fosta colonie spaniolă Florida de Vest. West Florida a fost o regiune situata pe țărmul nordic al Golfului Mexic, care a suferit mai multe schimbări ale granițelor sale, respectiv mai multe suveranități de-a lungul istoriei sale. Diferite parți ale suprafeței sale au fost deținute de Franța, Spania, Marea Britanie și  efemera Republic of West Florida. În final, Statele Unite a preluat controlul total al întregii regiuni, care astăzi este divizată între statele Louisiana, Mississippi, Alabama și Florida (considerate de la vest la est). În cadrul tratatului secret cunoscut ca Tratatul de la San Ildefonso din 1800, Spania a returnat Franței Colonia Louisiana, dar granițele acestei returnări nu fuseseră precizate. După ce Franța a vândut Louisiana Statelor Unite prin actul cunoscut ca Louisiana Purchase, în 1803, a izbucnit o altă dispută privind delimitările teritoriale. Statele Unite și Spania au purtat negocieri lungi dar infructuoase în legătură cu statutul regiunii West Florida. Între timp, coloniști americani s-au stabilit pe acest teritoriu opunându-se guvernării spaniole. Coloniștii britanici care rămăseseră s-au opus de asemenea guvernării spaniole. În final, cele două grupuri de vorbitori ai englezei au ajuns să organizeze o rebeliune în anul 1810 soldată cu crearea, pentru exact 90 de zile, a unui stat independent nerecunoscut de nici o altă țară, Republic of West Florida. Constituția Republicii West Florida a fost scrisă pe baza Constituției Statelor Unite ale Americii. West Florida au fost anexata Statelor Unite in urma proclamației  președintelui american James Madison, care a pretins că regiunea intră sub incidența tratatului de achiziție a Louisianei, iar William C.C. Claiborne, care fusese trimis personal de Madison pentru a prelua teritoriul în favoarea Statelor Unite, a respins  categoric  legitimitatea guvernului Floridei de Vest.

·         1872: Se încheie, la București, o Convenție româno-austro-ungară referitoare la joncțiunea liniilor ferate austro-ungare și române.

·         1873: Joseph F. Glidden, un fermier american, a inventat sârma ghimpată.

·         1878: Banca de economii The Manhattan Savings Bank din New York City a fost jefuită. Suma furată a fost de trei milioane de dolari. Prezumtivul șef al bandei de hoți, George "Western" Leslie, nu a fost întemnițat, din lipsă de dovezi.

·         1904: A fost deschisa prima linie de metrou din New York. Primarul metropolei americane George McClellan  a inaugurat linia de metrou, calatorind cu  prima garnitura de tren care a plecat din statia City Hall. La cateva ore dupa aceast moment, metroul a fost deschis publicului, peste 100.000 de oameni inghesuindu-se sa urce in tren. Linia de metrou  leaga   primăria orașului de cartierul Harlem.

·         1916: Sfârșitul celei de-a doua bătălii de la Oituz. Trupele române rezistă eroic, barând puternica ofensivă inamică germano-austriacă.

·         1918: Guvernul român a adresat trupelor de ocupație un ultimatum de 24 de ore prin care le-a cerut să părăsească teritoriul României. La 27 octombrie/9 noiembrie 1918, guvernul român a adresat trupelor de ocupație un ultimatum, prin care le cerea să părăsească teritoriul României în 24 de ore, iar în noaptea de 28 octombrie/10 noiembrie spre 29 octombrie/11 noiembrie, armata română reîncepe operațiile militare împotriva Puterilor Centrale. Cu mari eforturi s-a reușit mobilizarea armatei, adunându-se cca 90 000 de oameni. Trupele române au primit ordin să treacă simultan în Transilvania, Muntenia și Dobrogea. În același timp, trupele francez din corpul expediționar, comandat de generalul Franchet d’Esperey au forțat Dunărea pe Giurgiu, îndreptându-se spre București. Totodată, armata germană, comandată de mareșalul August von Mackensen, a început retragerea spre Transilvania. La 30 octombrie/12 noiembrie, armata română a intrat în Cernăuți, unde a fost primită cu mare entuziasm. Luptele de eliberare a teritoriului național au continuat și în anul următor. La 16/29 ianuarie, trupele române au eliberat orașul Zalău, linia de demarcație stabilindu-se pe latura de vest a Munților Apuseni. Între 16-18 aprilie, armata română a respins un atac ungar, începând astfel ofensiva, ocupând orașele Satu Mare, Carei, Salonta, Oradea și ajungând la 1 mai, la Tisa. O ofensivă a trupelor ungare pe Tisa a avut loc între 20-23 iulie, urmată de o contraofensivă a armatei române (24-26 iulie), urmată de trecerea Tisei și intrarea în Budapesta (4 august). Retragerea trupelor române a avut loc în mai multe etape între 14 noiembrie 1919 și 20 martie 1920.

·         1918: Regele Romaniei, Ferdinand I, a trimis mesaje presedintelui Frantei, Raymond Poincare, si primului ministru, George Clemenceau, in care exprima “atasamentul ferm” al poporului roman la “cauza comuna” si dorinta sa de a actiona pentru infaptuirea “idealului national”. Regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen al României (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia) a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Ferdinand (nume la naștere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) a fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și al reginei Maria a II-a. Familia sa făcea parte din ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollern.

·         1922: Un referendum în Rhodesia, respinge anexarea ţării la Uniunea Africii de Sud.

·         1924: Formarea RSS Uzbece în cadrul Uniunii Sovietice.

·         1934: Începe marșul de 100.000 comuniști sub conducerea lui Mao Zedong prin China (Marșul cel Lung).

·         1936: Mrs Wallis Simpson completează actele de divorț, care îi va permite în cele din urmă să se căsătorească cu regele Eduard al VIII-lea al Regatului Unit, forțând astfel abdicarea sa de la tron.

·         1938: Americanul Du Pont a anunțat denumirea primei fibre sintentice, nylon (65 de ani).

·         1938 - La Târgu-Jiu a fost inaugurat ansamblul monumental conceput de Constantin Brâncuşi în cinstea ostaşilor români căzuţi în bătălia de la Jiu, cuprinzând capodoperele artei moderne: "Masa Tăcerii", "Poarta Sărutului", "Coloana fără sfârşit". Propunerea de a ridica acest ansamblu i-a fost adresata marelui sculptor in 1935, cand Liga nationala a femeilor din judetul Gorj, prezidata de Aretia G.Tatarascu, i-a solicitat sa inalte la Targu Jiu o “Coloana” in memoria eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial. Brancusi a acceptat propunerea si spre sfarsitul anului s-a intors de la Paris, ocazie cu care a deschis prima sa expozitie personala in tara natala. Un an mai tarziu i-a prezentat Aretiei Tatarascu planurile pentru monumentul cerut. In 1937, aflat la Tirgu Jiu, a inceput sa lucreze la definitivarea “Coloanei fara sfarsit” si a mers in carierele de la Pietroasa, Banpotoc, Baciu si Ruschita ca sa aleaga piatra pentru “Poarta Sarutului”. Dupa ce materialul a fost ales, in septembrie s-a apucat de finalizarea ansamblului, iar in noiembrie arhitectul peisagist Frederic Rebhuhn a reamenajat gradina publica a orasului pentru amplasarea monumentelor. Astfel, a fost trasata aleea care leaga “Masa Tacerii” de “Poarta Sarutului” in prelungirea “Caii eroilor” si a fostului “Targ al fanului”, unde a fost ridicata “Coloana fara sfarsit”. Doctorul Traian Stoicoiu (decedat în 1999) , spunea că l-a cunoscut pe Brâncuși, tatăl său Matei Stoicoiu fiind coleg cu Brâncuși în clasele primare. El spunea că adevăratele nume ale operelor lui Brâncuși sunt de fapt: „Masa Apostolilor Neamului”, ” Monumentul Intregirii Neamului” și „Coloana Sacrificiului Infinit”. Masa apostolilor are 12 scaune, semnificând apostolii și o masă semnificând Isus care i-a adus împreună, Monumentul Întregirii neamului (Poarta Reîntregirii) are două coloane segmentate fiecare în patru părți egale, adica cele 8 regiuni unite in partea de sus cu o grinda transversala, Regatul României care le-a unit la 1918. Coloana Sacrificiului infinit dat de eroii români pentru reîntregirea neamului. Numărul modulelor din care este alcătuită coloana reprezintă anul când România a intrat în Primul Război Mondial și se termină cu o jumătate de modul, reprezentând jumătatea anului respectiv. Ea avut ca model un monument funerar gorjean și are 16 module și jumătate semnificând vara lui 1916, când Regatul României a intrat în Marele Război pentru reîntregirea neamului. Ceremonia de inaugurare a ansamblului sculptural din Targu Jiu a avut loc in prezenta lui Brancusi, slujba solemna fiind oficiata de 16 preoti. Brâncuși a fost un sculptor simbolist, iar comuniștilor nu le-au plăcut numele date de Brâncuși operelor lui, afirma doctorul Traian Stoicoiu.

·         1940: Reînhumarea, la Predeal, a osemintelor unor legionari uciși în timpul lui Carol al II-lea.

·         1945: Este arestat industriasul german Ferdinand Porsche. Ferdinand Porsche (n. 3 septembrie 1875, Maffersdorf, Reichenberg, Boemia; d. 30 ianuarie 1951, Stuttgart) constructor de automobile austriac. Dupa victoria Aliatilor in Al Doilea Razboi Mondial, Ferdinand Porsche, ca si alti industriasi germani, dar si de alte nationalitati care au contribuit la efortul de razboi al Germaniei naziste , cum ar fi Louis Renault, a fost cercetat pentru crime de razboi si arestat in aceasta zi de catre oficialii armatei SUA, si a fost trimis in Franta unde a stat timp de doi ani. In acest timp Aliatii au aprobat continuarea programului Volkswagen, iar acesta a devenit cea mai de succes companie producatoare de automobile. Dupa eliberarea sa, Ferdinand Porsche e revenit la pasiunea sa pentru automobile si a realizat in anul 1948 modelul Porsche 356, impreuna cu fiul sau Ferry Porsche. In anul 1951 Ferdinand Porsche a suferit un atac de cord si a murit, dar fiul sau Ferry a continuat pasiunea tatalui sau de a crea automobile si a realizat legendara masina Porsche 911 in 1963.

·         1947: Marele Ducat de Luxemburg devine membru Oraganizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură.

·         1947: Începe procesul inscenat  omului politic roman  Iuliu Maniu. Sentinţa va fi pronunţată la 11 noiembrie 1947. Iuliu Maniu (n. 8 ianuarie 1873, Bădăcin – d. 5 februarie 1953, Sighetu Marmației) a fost un om politic român, deputat român de Transilvania în Parlamentul de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României (noiembrie 1928-iunie 1930; iunie 1930-octombrie 1930; octombrie 1932-ianuarie 1933), președinte al Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic după 1947, decedat în închisoarea Sighet. A fost membru de onoare (din 1919) al Academiei Române.

·         1948: Se înaintează guvernului Petru Groza "statutul de organizare, conducere și administrare al Cultului catolic de toate riturile din România". Prin decretul lege nr. 177/1948, Guvernul comunist a stabilit că toate cultele religioase din ţară vor putea funcţiona legal numai în baza unui statut de organizare aprobat. Proiectul de statut urma să fie întocmit de către cultul religios respectiv, iar aprobarea o acorda Guvernul. In urma celor întâmplate cu Biserica Română Unită s-a făcut încă o încercare şi, în baza numitului decret lege, Cultul Catolic de toate riturile din România, latin, bizantin, armean şi rutean a întocmit un statut comun, care, la 27 octombrie 1948, a fost înaintat Ministerului Cultelor (înregistrat la 28 octombrie), cu următoarea adresă, semnată, în numele episcopatului catolic, de către episcopii Dr. Iuliu Hossu, greco-catolic şi Márton Áron, romano-catolic: „Domnule Ministru, Avem onoarea a Vă înainta, în numele episcopatului catolic de toate riturile, în conformitate cu art. 14 al Decretului nr.177/1948, STATUTUL DE ORGANIZARE, CONDUCERE ŞI ADMINISTRARE AL CULTULUI CATOLIC DIN R.P.R., însoţit de MĂRTURISIREA DE CREDINŢĂ cu respectuoasa rugăminte să binevoiţi a da aprobarea cerută de Lege. Primiţi, domnule Ministru, expresiunea sentimentelor noastre de deosebită consideraţiune. Bucureşti, la 27 octombrie 1948, ss. dr. I. Hossu, ss. A. Márton„. În noaptea de 27/28 octombrie, episcopul Iuliu Hossu a fost ridicat de către organele Securităţii de la locuinţa din Bucureşti a fratelui său, medicul dr. Traian Hossu, şi dus în lagărul organizat la Dragoslavele, în reşedinţa de vară a Patriarhului B.O. R., împreună cu ceilalţi episcopi ai Bisericii Române Unite. Statutul nu a fost aprobat, Ministerul cultelor, cu adresa nr. 41.428/1948, comunică Bisericii Romano-Catolice că, în vederea aprobării, vor trebui modificate mai multe articole din statutul prezentat.

·         1949: Un avion care zbura de la Paris la New York s-a prăbușit în apopiere de Azore. Printre victime, violonistul Ginette Neveu și boxerul Marcel Cerdan.

·         1951: În urma câștigării alegerilor de către Partidul Conservator, Winston Churchill este numit prim-ministru, pentru a treia oară.

·         1953: Testul nuclear britanic Totem 2 este detonat la Emu Field, Australia.

·         1960: Côte d'Ivoire devien membru UNESCO.

·         1961: Mauritania și Mongolia devin memebre la Organizația Națiunilor Unite.

·         1964: Malawi devine membră UNESCO.

·         1966: Organizația Națiunilor Unite retrage mandatul Republicii Africa de Sud asupra Namibiei.

·         1971: Republica Democrată Congo este redenumită Zair.

·         1972: Bangladeș devine membru UNESCO.

·         1984: Este deschisă magistrala Baikal-Amur din Siberia.

·         1978: Președintele egiptean Anwar Sadat și premierul israelian Menahem Begin au primit Premiul Nobel pentru Pacepentru acordurile încheiate în Orientul Mijlociu.

·         1982: China a declarat ca numarul populatiei sale depaseste 1 miliard de persoane, mai precis 1.008.180.000 (fără Hong Kong, Macau și Taiwan), ceea ce facea din aceasta tara primul stat care a trecut pragul de un miliard de locuitori.

·         1984: In URSS este deschisa Magistrala feroviara Baikal-Amur, în Siberia.

·         1989: Statele membre ale Tratatului de la Varşovia au declarat că fiecare ţară are dreptul să–şi aleagă propriul drum, iar amestecul în afacerile interne proprii este interzis.

·         1990: Saparmyrat Nyýazow devine preșdintele statului Turkmenistan.

·         1991: Turkmenistan își proclamă independența față de Uniunea Sovietică

·         1991: În Polonia au loc primele alegeri libere după război.

·         1995: Fostul premier italian Bettino Craxi este condamnat in absentia de corupție.

·         1995: Letonia a depus cerere pentru aderarea la Uniunea Europeana.

·         1997: Prim-ministrrul Romaniei, Victor Ciorbea a solicitat, in cadrul reuniunii Partidului Popular European (PPE) si a Uniunii Europene Democrat Crestine (UECD), sprijin pentru inceperea simultana a negocierilor de aderare la UE. Victor Ciorbea (n. 26 octombrie 1954, Ponor, Alba), avocat și politician român, fost prim–ministru al României.

·         1998: Gerhard Schröder va fi ales pentru prima dată Cancelarul Germaniei. Gerhard Fritz Kurt Schröder (n. 7 aprilie 1944, Blomberg (Lippe), Renania de Nord-Westfalia)
Politician german. Cancelar federal al Germaniei din 1998 până în 22 noiembrie 2005. Face parte din Partidul Social-Democrat.

·         1999: Un grup de teroristi înarmati ataca Parlamentul armean, ucigand prim-ministrul Vazgen Sargsyan, preşedintele Parlamentului Karen Demirchyan ,doi vicepresedinti ai parlamentului, ministrul energeticii si alte 3 persoane.

·         2003: După un șir de atentate în Bagdad mor mai mulți de 40 de oameni.

·         2004: Cutremur în Vrancea, de 6 grade pe scara Richter și o intensitate în zona epicentrală de 7 grade pe scara Mercalli. Fără victime sau pagube materiale.

·         2005: La Paris încep revolte de stradă, după moartea a doi adolescenți musulmani.

·         2007: Un sobor de înalţi ierarhi în frunte cu P.F. Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat slujba de sfinţire a studiourilor TV şi Radio Trinitas din Bucureşti. Cele două studiouri, alături de studioul Radio Trinitas din Iaşi (inaugurat în aprilie 1998) fac parte din noul Centru de Presă „Bazilica” al Patriarhiei Române (care mai include ziarul „Lumina” şi o agenţie de ştiri). NOTĂ: Deschiderea oficială a Trinitas TV, primul post de televiziune al Bisericii Ortodoxe Române, a avut loc în ziua sărbătoririi Cuviosului Dimitrie cel Nou.

Nașteri

·         1401: Caterina de Valois, soția regelui Henric al V-lea al Angliei (d. 1437). Caterina de Valois (n. 27 octombrie 1401 – d. 3 ianuarie 1437), regină a Angliei din 1420 până în 1422.

·         1466 - S-a născut cărturarul umanist Desiderius Erasmus din Rotterdam, cunoscut pentru "Elogiul nebuniei" - 1509 (m. 12 iulie 1536)

·         1643: Senece (Antoine Bauderon), poet francez (d. 1737)

·         1728 - S-a născut navigatorul britanic James Cook, celebru prin cele trei expediţii întreprinse în Oceanul Pacific, în urma cărora a descoperit insulele Société, Noua Zeelandă, Sandwich (azi arhipelagul Hawaii) (m.14.02.1779).

·         1731: Rafael Landívar, poet guatemalez (n. 1793

·         1744: Mary Moser, pictor englez (d. 1819)

·         1760: August von Gneisenau, mareșal prusac (d. 1831)

·         1782: S-a nascut Niccolo Paganini, violoncelist si compozitor italian, virtuozitatea sa a ramas legendara. A primit primele lectii de la tatal sau inainte sa implineasca 6 ani, dupa care a fost instruit de cei mai buni profesori din Genova. Debutul in public si l-a facut in 1790, cand a compus si prima sonata. Cinci ani mai tarziu, s-a mutat in Parma, insa muzicienii de acolo i-au spus ca nu pot sa il mai invete nimic, astfel incat a inceput sa exerseze de unul singur cate 15 ore pe zi. In 1797 a efectuat primul sau turneu, inregistrand succes dupa succes. Faima sa a depasit granitele Italiei, el sustinand concerte in toate marile capitale ale Europei. A castigat sume imense pe care insa le-a rispit prin cazinouri, patima pentru jocurile de noroc aducandu-l in postura de a miza pe propria vioara. A compus 24 de capricii pentru vioara solo, extrem de dificil de interpretat, 12 sonate pentru vioara si chitara, 6 concerte, cvartete si variatiuni. Cariera sa a intrat in declin in 1834, datorita inrautatirii starii sale de sanatate, violonistul murind in 1840. 

·         1811: Isaac Merrit Singer, industriaș, inventator american al mașinii de cusut cu același nume (d. 1875). Isaac Merritt Singer (n. 26 octombrie 1811 – d. 23 iulie 1875), inventator, actor și industriaș american. A fost autorul a numeroase și semnificative îmbunătățiri și inovații ale mașinii de cusut (pe care a adus-o la forma, versatilitatea și funcționalitatea celor de astăzi), respectiv fondatorul corporației Singer Sewing Machine Company. Se spune că soția sa, Isabella Eugénie Boyer, a servit ca model sculptorului Frédéric Auguste Bartholdi pentru Statuia Libertății din New York. Singer a conceput cunoscutele masini de cusut Singer; (d. 23.07.1875).

·         1858: Theodore Roosevelt, politician american, al 26-lea președinte al Statelor Unite (d.1919)

·         1858: Prințul Valdemar al Danemarcei, fiul regelui Christian al IX-lea al Danemarcei (d.1939)

·         1902: S-a născut arhitectul Ştefan Balş-Lupu, membru de onoare al Academiei Române din 1993. La comanda Patriarhiei române şi a Mitropoliei Moldovei, a desfăşurat o amplă acţiune de refacere şi restaurare a unor edificii de cult şi a unor monumente istorice. A scris singur sau în colaborare mai multe monografii: „Mănăstirea Moldoviţa”, „Mănăstirea Humor”, „Mănăstirea Neamţ” ş.a.; (m. 1994).

·         1907:  Károly Acsády, scriitor, poet și jurnalist maghiar (d. 1962)

·         1910: Alexandru Elian, savant și dascăl de teologie român (d. 1998)

·         1910: Jimmy Murphy, fotbalist galez (d. 1989)

·         1910: Jack Carson, actor american de origine canadiană (d. 1963)

·         1911 - S–a născut pictoriţa Margareta Brateş.

·         1913 - S–a născut Otto Wichterle, inventatorul ceh al lentilelor de contact, fost preşedinte al Academiei de Ştiinţă cehoslovace şi preşedinte onorific al Academiei Cehe (m.18.08.1998).

·         1914: Dylan Marlais Thomas, poet englez (d. 1953)

·         1923: Roy Fox Lichtenstein, pictor american (d. 1997)

·         1924: S-a nascut in Marginimea Sibiului, jud. Sibiu, cantareata de muzica populara Lucretia Ciobanu. Lucreția Ciobanu (născută Lu­cre­ția Arcaș; n. 27 octombrie 1924, Topârcea, județul Sibiu (interbelic) – d. 30 septembrie 2015, București), interpretă de muzică populară din Mărginimea Sibiului.

·         1925: S-a născut Romulus Bărbulescu, critic literar, dramaturg, eseist, realizator de antologii și scriitor de literatură științifico-fantastică, precum și actor și scenarist; (m. 2010).

·         1925 - S–a născut Warren Cristopher, politician democrat, secretar de stat al SUA.

·         1927: Oprea Vlase, antrenor de handbal român (d. 2011)

·         1930: Andrei Filotti, inginer român, specialist în gospodărirea apelor

·         1931: Nawal El Saadawi, scriitor egiptean

·         1932: Sylvia Plath, poetă, eseistă americană (d. 1963)

·         1933 - S-a născut Floyd Cramer, pianist şi compozitor american.

·         1934: S-a născut la Bucuresti, actriţa Sanda Toma. A absolvit in 1955 Institutul de Teatru I.L. Caragiale din capitală si a fost repartizata la Teatrul Naţional din Craiova, unde a rămas până in 1958, dupa care  s-a întors in capitala, la Teatrul Naţional. In perioada 1961-1994 a jucat si la Teatrul de Comedie din Bucuresti. A debutat pe marele ecran in 1960, cu rolul Lucietta din filmul Bădăranii regizat de Sica Alexandrescu si Gheorghe Naghi, după piesa lui Carlo Goldoni. A mai jucat in Celebrul 702 (1962), Lupul mărilor (serial Tv din 1971), Zestrea (1973), Bunicul si doi delincventi minori (1976), Un OM in loden (1981), Promisiuni (1985), Figuranţii (1987), Harababura (1990), Crucea de piatră (1993), Trenul Vieţii (1998), Ţăcăniţii (2002)- coproducţie Franţa, Belgia, România, Tandreţea Lăcustelor (2002). A prezentat alături de Stefan Tapalaga emisiuni de televiziune ca Magazin 111, Post Meridian, Zigzag, apoi Album Duminical, a jucat in spectacole de teatru pentru televiziune ca „Maliţioasa mea fericire”, „Cazul Pinedus”, „Copacii mor în picioare”, „Aici nu mai locuieşte nimeni”.

·         1934 - S–a născut scenaristul şi producătorul de film Mihai Opriş.

·         1935 - S–a născut graficianul şi scenograful român Szabo Barnaba.

·         1936: S-a născut soprana Niculina Cârstea.

·         1936: A venit pe lume actorul român Dumitru Furdui; (d. 1998). Dumitru Furdui (n. 27 octombrie 1936, Băilești, județul Dolj, d. 13 aprilie 1998, Paris), actor român.

·         1939: John Cleese, scriitor, actor britanic

·         1942 - S-a născut, la Londra, Philip Catherine, chitarist de jazz-rock.

·         1945: S-a născut compozitorul şi instrumentistul Romeo Vanica, membru fondator al trupei “Mondial” şi fost redactor al postului Radio România Actualităţi; (m. 23 aprilie 2014).

·         1946: Mihaela Mihai, pe numele de fată Mihaela Neagu poreclită în școală Girafa, cântăreață română

·         1951: K.K. Downing, chitarist englez (Judas Priest)

·         1952 - S–a născut actorul, regizorul şi scenaristul italian Roberto Benigni (“La vita e bella”).

·         1952 - S-a născut Francis Fukuyama, sociolog şi politolog american („Sfârşitul istoriei şi ultimul om”, „Marea distrugere: natura umană şi reconstrucţia ordinii sociale”, „Marea distrugere: natura umană şi reconstrucţia ordinii sociale”.

·         1956 - S-a născut Hazell Dean (H. D. Poole), cântăreţ şi compozitor britanic.

·         1956 - S–a născut cântăreţul de muzică populară Nicolae Furdui Iancu.

·         1958: S-a nascut Simon Le Bon, muzician englez, membru al trupei Duran Duran. 

·         1961 - S-a născut Eddie Hind, cântăreţ şi compozitor britanic.

·         1962: S-a născut la Buzău, actriţa Teodora Mareş. După terminarea liceului, în 1981, dă examen la Institutul de Teatru din Târgu Mureș, unde nu este admisă. Se angajează în ansamblul Teatrului Maria Filotti din Brăila. În anul 1982 dă din nou examen de admitere la Institutul de Teatru din Târgu Mureș, dar este respinsă și de această dată. În 1983 dă examen de admitere la IATC București, unde este admisă prima si absolvă Facultatea de Actorie în 1987. În 1985, în timpul studenției, este distribuită în rolul Ioana Popa din celebrul film Declarație de dragoste, în regia lui Nicolae Corjos, rol care îi va aduce notorietate și un premiu de interpretare, influențându-i cariera artistică. Ulterior va juca în numeroase alte filme.

·         1967: S-a nascut Scott Weiland, cantaret american, component in Stone Temple Pilots si Velvet Revolver

·         1974: Eduard Raul Hellvig, politician român

·         1982: Jessy Matador, cântăreț de origine congoleză care locuiește in Franța

·         1984: Kelly Osbourne, cântăreață, actriță britanică

·         1989: Marilena Burghel, handbalistă română

·         1992: Stephan El Shaarawy, fotbalist Italian

Decese

·         939: Æthelstan, rege englez

·         1312: Ioan al II-lea de Brabant, duce de Brabant (n. 1275)

·         1331: Abu al-Fida, istoric și geograf arab (n. 1273)

·         1430: A murit Vitautas cel mare (Vitautas Vitovt), marele voievod lituanian, cumnatul domnitorului Tarii Moldovei Alexandru cel Bun,  era casatorit cu Rimgaila, sora lui Vitautas Vitovt. A  fost unul dintre cei mai renumiti conducatori ai  Lituaniei medievale. Vytautas a  domnit intre anii 1392-1430. (nascut cca.1350). În Lituania, Vytautas este venerat ca erou naţional de lituanieni şi a fost o figură importantă în timpul procesului de renaştere naţională  din secolul al 19-lea. Vytautas este cel mai raspndit nume de  bărbat în Lituania.

·         1439: Moare Albert al II-lea al Germaniei, rege a Ungariei şi Boemiei (n. 1397). Dupa moartea acestuia, Iancu de Hunedoara a impus  în Dietă alegerea (in 1440) pe tronul tarii a lui Vladislav, regele Poloniei, care va domni pînă la 1444. Vladislav al III-lea (n.31 octombrie 1424), a fost din 1434 rege al Poloniei și din 1440  și rege al Ungariei, sub numele de Vladislav I al Ungariei. A căzut în luptă cu turcii,  la 10 noiembrie 1444, in Batalia de la Varna.

·         1505: A murit  Ivan al III - lea Vasilievici, mare cneaz al Moscovei, 1462-1505; (n.22 ianuarie  1440). Printre realizările cele mai importante ale domniei lui Ivan al III-lea  a fost scuturarea jugului tătaro-mongol. În timpul guvernării lui a sporit considerabil autoritatea internațională a statului rus, au fost stabilite relații diplomatice cu Papa  de la Roma, Imperiul romano- german, Ungaria, Moldova, Turcia, Iranul  si  s-a profilat pe deplin titlul de cneaz al „întregii Rusii” (în unele documente, este numit chiar ‘tar”). În anii guvernării lui Ioan al III-lea s-au realizat construcții imense la Moscova (Kremlinul, si Palatul de Granit), dar si la Kolomna, Tula si Ivangorod.

·         1553: La Geneva, este ars pe rug din ordinul lui Jean Calvin, fiind acuzat de erezie, teologul şi medicul spaniol Miguel Servet. Miguel Servet (n. 29 septembrie 1511, Villanueva de Sijena, Aragon – d. 27 octombrie 1553, Geneva), născut Miguel Serveto, cunoscut și ca Miguel de Villanueva, teolog, medic și umanist. Interesele sale cuprindeau numeroase științe: astronomia și meteorologia, geografia, jurisprudența, studiile biblice, matematica, anatomia și medicina. În medicină, Michel Servet a fost descoperitorul circulației pulmonare (mica circulație).

·         1597: Alfonso di Ercole II d'Este, Duce de Ferrara (n. 1533)

·         1613: Gabriel Báthory, principe al Transilvaniei (n. 1602)

·         1675: Gilles Personne de Roberval, matematician francez (n. 1602)

·         1845: Jean Peltier, fizician francez (n. 1785)

·         1867 - A murit John Wrottesley, astronom britanic, a publicat „Catalogue Of The RA Of 1318 Stars”. A fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Regale de Astronomie (n.05.08.1798).

·         1897: Mary Adelaide de Cambridge, mama reginei Mary a Regatului Unit (n. 1833)

·         1914: Prințul Maurice de Battenberg (n. 1891)

·         1936 - A murit Bogdan Amaru, prozator, dramaturg şi eseist (n.06.04.1907).

·         1938 - A murit Alma Gluck (Reba Fiersohn), cântăreaţă americană de origine română (n.11.05.1884).

·         1954: Franco Alfano, compozitor italian (n. 1875)

·         1968 - A murit fiziciana austriacă Lise Meitner. Împreună cu Otto Hahn şi Fritz Strassmann a descoperit fisiunea uraniului. Laureată a premiului Enrico Fermi, în anul 1966 (n.07.11.1878).

·         1980: John Hasbrouck van Vleck, fizician american, laureat al Premiului Nobel (n. 1899)

·         1985: A murit prozatoarea Alice (la nastere Alisa) Botez; (n. 1914, Slatina, jud.Olt). A urmat cursurile Facultatii de Litere si Filosofie din cadrul Universitatii Bucuresti, unde a  studiat logica si filosofia, obtinand diploma de licenta in 1938 cu teza intitulata “Structura”. Cateva fragmente din aceasta lucrare au fost publicate in 1942 in primul numar al revistei “Izvoare de filosofie”, o culegere de texte si de studii filosofice, ingrijita de Mircea Vulcanescu, de Constantin Noica si de C. Floru. Dupa absolvirea studiilor, Alice Botez desfasoara o activitate didactica in cadrul Catedrei de logica a Facultatii de Litere si Filosofie din Bucuresti, iar dupa razboi functioneaza timp de doisprezece ani ca profesoara de matematica si de fizica. De asemenea, la inceputul anilor ’50 se angajeaza bibliograf la Biblioteca Centrala de Stat, activitate pe care o desfasoara pana la pensie. Alice Botez a debutat publicistic in 1937, urmnad ca la sfarsitul anului 1940 sa tina cronica literara a revistei Vremea. In aceasta revista publica in 1944 nuvela fantastica “Asasinatul din Padurea Strambei Disperari”. Editorial a debutat tarziu, in 1968, cu romanul “Iarna Fimbul”. A urmat romanul poetic “Padurea si trei zile” (1970), poemul dramatic “Dioptrele sau Dialog la zidul caucazian” (1975), romanul isroric “Emisfera de dor” (1979), parabola “Eclipsa” (1979), povestirea “Insula alba” (1984) si jurnalul “Cartea realitatilor fantastice” (2001). Pentru cele doua lucrari scrise in 1979, “Emisfera de dor” si “Eclipsa”, Alice Botez este distinsa cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania. Scriitoarea se stinge din viata pe 26 octombrie 1985 si este inmormantata la Cimitirul Bellu din Bucuresti.

·         1990: Prințesa Sophie von Hohenberg, fiica Arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei (n. 1901)

·         1990 - A încetat din viaţă regizorul Jacques Demy, creatorul musicalului francez; este cunoscut pentru "Lola" - 1960 şi "Domnişoarele din Rochefort" - 1967 (n. 5 iulie 1931)

·         1990 - A încetat din viaţă actorul Ugo Tognazzi, cunoscut pentru rolurile din „Tragedia unui om ridicol” - 1981, „Ultimul minut” - 1987, „Colivia cu nebune” - 1978 (n. 23 martie 1922)

·         1992: David Bohm, fizician (fizica cuantică) american (n. 1917)

·         1999: A murit compozitorul de muzică uşoară Dinu Giurgiu; (n. 1943).

·         1999: Rafael Alberti, poet spaniol (n. 1902)

·         2001 - A murit Sophie Taticheff, monteuză şi realizatoare franceză, fiica cineastului Jacques Tati (n.1946).

·         2005 - A murit Ion Mociorniţă, simbol al luptei împotriva comunismului în puşcăriile căruia şi-a petrecut ca deţinut politic şapte ani din viaţă; a fost fiul marelui industriaş interbelic, Dumitru Mociorniţă (n.1917).

·         2008: Heinz Krügel, fotbalist și antrenor german de fotbal (n. 1921)

·         2010: Néstor Kirchner, al 51-lea președinte al Argentinei (n. 1950)

·         2013: A decedat Lou Reed (numele la naștere Lewis Allan Reed, la origine Rabinowitz, n.2 martie 1942), muzician. cântăreț, textier și cantautor evreu-american, chitaristul și vocalistul formației The Velvet Underground, impreună cu care a fost unul dintre inventatorii stilului punk in muzica.

·         2015: Mitzura Arghezi. Pe parcursul întregii sale vieţi, Mitzura Arghezi a contribuit major la valorificarea şi promovarea moştenirii literare şi culturale pe care a preluat-o de la tatăl său, marele poet român Tudor Arghezi. Aceasta a susţinut Muzeul Naţional al Literaturii Române în toate activităţile culturale organizate şi desfăşurate fie la Casa Memorială "Tudor Arghezi - Mărţişor", al cărei custode a fost în ultimii 40 de ani, fie în cadrul evenimentelor organizate la sediul acestuia. Mitzura Arghezi era internată, din luna septembrie, într-un cămin de bătrâni privat din sectorul 1 al Capitalei. Domnica Teodorescu, cunoscută sub numele de scenă Mitzura Arghezi, s-a născut pe 10 decembrie 1928, în Bucureşti. Fiica poetului Tudor Arghezi (Ion Teodorescu), Mitzura Arghezi a studiat o perioadă pictura, a realizat ilustraţii de cărţi, iar, în 1948, ea şi fratele său Baruţu au fost exmatriculaţi de la Facultatea de Litere, după ce poetul a fost interzis. De asemenea, Mitzura Arghezi a studiat baletul cu balerina şi coregrafa Floria Capsali şi a dansat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, descoperind astfel şi teatrul. S-a înscris apoi la Institutul de Cinematografie, pe care l-a abandonat după doi ani şi s-a transferat la Institutul de Teatru, potrivit cinemagia.ro. Mitzura Arghezi a jucat în peste 100 de spectacole de teatru şi 18 filme. A jucat pe scena Teatrului Naţional în spectacole ca "Ploşniţa", de Vladimir Maiakovski, "Minunata pantofăreasă", de Federico García Lorca, "Gimnastică sentimentală", de Vasile Voiculescu, "1907", de Tudor Arghezi, "Seringa", de Tudor Arghezi, "Dulcea pasăre a tinereţii", de Tennessee Williams. La Teatrul Naţional Radiofonic a jucat în "Neguţătorul de ochelari" şi "Interpretări la cleptomanie", o adaptare după Tudor Arghezi, "Rapsodia ţiganilor", de Mircea Ştefănescu, "Idolul şi Ion Anapoda", de G.M. Zamfirescu. Tot la radio a avut o rubrică în cadrul emisiunii "De toate pentru toţi". Debutul în cinematografie a avut loc în 1961, cu ecranizarea schiţei lui Tudor Arghezi "Doi vecini", în regia lui Geo Saizescu. Printre cele mai importante filme în care a jucat se numără "Furtuna" (1960), "Titanic vals" (1964), "Ultimul cartuş" (1973), "Eu, tu, şi... Ovidiu" (1978), "Drumul oaselor" (1980), "Secretul lui Bachus" (1984), "Secretul lui Nemesis" (1987). Mitzura Domnica Arghezi a fost aleasă de două ori în funcţia de deputat român, în legislaturile 1996 - 2000 şi 2000 - 2004, pe listele Partidului România Mare (PRM). Între anii 2005 - 2010 a fost membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune din partea PRM.

Sărbători

·         în calendarul ortodox: Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi; Sf. Mucenic Nestor

·         în calendarul greco-catolic: Sf. Nestor, martir († sec. IV)

·         în calendarul romano-catolic: Sabina, martiră († 120 sau 126, Roma). Bazilica S. Sabina de pe colina Aventin din Roma îi poartă numele.

·         în calendarul lutheran: Laurentius Petri (Lars Petersson), arhiepiscop de Uppsala, reformatorul Suediei († 27 octombrie1573, Uppsala).

·         Turkmenistan: Ziua Nationala, ziua proclamarii independentei fata de URSS; (1991).

·         Insulele Sfântul Vincent și Grenadine: Ziua independenței (1979)

RELIGIE ORTODOXĂ 27 Octombrie

 + Sf Cuv Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor; Sf Mc Nestor

Sf Cuv Părinte Dimitrie cel Nou – Basarabov

Sfântul Cuvios Părinte Dimitrie cel Nou a trăit pe vremea binecredincioșilor împărați româno-bulgari (secolele XII-XIV), într-un sat mic numit Basarabov sau Basarabi, așezat pe apa Lomului. S-a născut din părinți săraci, dar buni creștini dreptmăritori.

Încă din copilărie, Sfântul nu s-a deprins la învățături înalte, nici la meșteșuguri strălucite, nici la măiestrite neguțătorii, ori la desfătările copilărești și la alte plăceri cu care se îndeletnicesc tinerii cei iubitori de lume și de cele ale lumii, ci s-a îndeletnicit cu meșteșugul meșteșugurilor: lucrarea faptelor bune, a smereniei și a rugăciunii, ca și Avraam, Isaac și Iacob; deoarece prin astfel de virtuți cu înlesnire se învrednicește omul a vorbi cu Dumnezeu și degrabă se împrietenește cu El, făcându-se bineplăcut Lui.

Dintru început, fericitul se îndeletnicea, cu luare aminte și osârdie, cu pășunatul vitelor satului său, precum odinioară Iacob păștea turmele lui Laban. După ce cu sârguință și cu nevoință s-a ostenit destulă vreme în această smerită ascultare, pe toate cele ale lumii ca pe un nimic socotindu-le, s-a retras într-o peșteră pe apa Lomului în sus, unde era o mănăstire. Aici a primit schima monahală, fugind de rudenii, prieteni și cunoscuți.

Apoi, prin viața cea cu totul îmbunătățită, izbăvindu-se de orice ispită, a început, ca un viteaz ostaș al lui Hristos, să alerge spre luptele cele mai anevoioase și duhovnicești: post aspru, priveghere și rugăciune de toată noaptea, sporind acestea cu smerita cugetare întru frica lui Dumnezeu, lucrări care i-au adus măsura întregii înțelepciuni, din care se naște curăția vieții și podoaba faptelor monahicești. Că, de n-ar fi fost întru acest chip, nu s-ar fi învrednicit să fie și după moarte nestricăcios și, de nu și-ar fi agonisit prin lucrarea faptelor bune harul Sfântului Duh, în puterea căruia trupul său și până acum se păstrează întreg și înmiresmat, n-ar fi săvârşit atâtea minuni, despre care vom vorbi mai jos.

După ce s-a făcut desăvârșit întru toate faptele bune, ajungând a fi „bărbat desăvârșit, la măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos” (Efeseni 4, 13), și, pe când a mai viețui în trup i se părea o adevărată pagubă, iar a zbura spre veșnicele locașuri – o neprețuită dobândă, Dumnezeu, pe Care-L iubea și pe Care-L dorise, a hotărât să-l mute din „cele de aici”. Și iată că, din tainica descoperire dumnezeiască, mai dinainte cunoscându-și sfârșitul și, culcându-se între două pietre mari ce se aflau acolo, aproape de peșteră, tocmai pe țărmul Lomului, și-a dat strălucitul său suflet în mâna lui Dumnezeu, iar mult truditul lui trup multă vreme a rămas nevătămat între acele două pietre.

Odată, s-a revărsat apa Lomului, încât prăbușea copacii de pe țărmuri, surpa podurile și aducea cu ea bolovani mari. Atunci s-au surpat lespezile care acopereau trupul sfințit al Cuviosului Dimitrie cel Nou și moaștele au căzut în apă, rămânând vreme îndelungată acolo, ca o neprețuită comoară duhovnicească.

Apoi s-a arătat Cuviosul, în vis, unei copile, care era chinuită de duh necurat, arătându-i locul și zicându-i: „Eu te voi vindeca, dacă părinții tăi mă vor scoate din apă“! Dimineața, copila a spus părinților visul pe care l-a avut. Atunci, adunându-se preoți și oameni mulți, s-au dus toți la locul descoperit copilei în vis, unde adeseori se ivea o lumină, care se socotea de cei de rând a fi semn că acolo era o comoară. Căutând cu de-amănuntul, au aflat sfintele lui moaște în prundiș, după cum se arătase copilei, le-au scos întregi, strălucind ca aurul, și le-au dus în satul Basarabov.

Vestea despre aflarea cinstitelor moaște a străbătut toate împrejurimile și a ajuns și la urechile domnitorului Țării Românești. Acesta îndată a trimis preoți și boieri, ca să aducă în țara noastră moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie. Mergând trimișii domnești în satul Basarabov, au luat moaștele Cuviosului și au pornit către Țara Românească. Însă, ajungând cu acestea până la o localitate ce se numea Ruse, aproape de o fântână, au lăsat sfintele moaște, de vreme ce – prin dumnezeiască minune – n-au putut să le ducă mai departe. Iar preoții și boierii, văzând aceasta și nedumirindu-se ce vor face, s-au sfătuit să înjuge două junici tinere la carul în care se aflau moaștele Sfântului și să le lase să meargă încotro vor vrea, socotind – cu dreptate – că aceasta va fi voia Cuviosului. Și – o, minune! – junicile s-au întors îndată cu moaștele Sfântului înapoi la Basarabov, oprindu-se în mijlocul satului. Drept aceea, preoții și boierii s-au întors fără nicio ispravă și au spus domnitorului toate cele ce au văzut. Atunci domnitorul Țării Românești a trimis din nou boieri cu bani și au făcut o biserică în numele Cuviosului Dimitrie, acolo unde s-a oprit Sfântul.

Multe minuni a săvârșit celor care au năzuit cu credință către el. Despre acestea vom istorisi câteva dintre cele ce s-au însemnat de martori ai acestora demni de crezare.

Astfel, două femei surori, anume Aspra și Ecaterina din Cernavodă, au făcut o biserică preafrumoasă, punându-i hramul Adormirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, și s-au sfătuit între ele cum ar putea să ia vreo părticică din moaștele Sfântului Dimitrie, ca să o aducă în biserica lor; întrucât a le lua cu totul socoteau că nu va vrea Sfântul, precum a și fost. Deci, venind cu smerenie și cu evlavie și închinându-se Sfântului, au luat în taină o mică părticică din moaștele lui și, vrând să se ducă cu căruțele lor, caii nicidecum n-au putut a se mișca din locul acela, deși vizitii îi băteau mereu. Atunci, coborând din căruțe, cu lacrimi au alergat și au căzut la moaștele Sfântului și, punând părticica la locul ei, s-au rugat să le ierte greșeala; și așa, izbăvindu-se de nevăzuta oprire, s-au dus cu pace în satul lor.

Altă dată, a venit Părintele Mitropolit al Târnovei, anume Nichifor, cu soborul lui, ca să se închine cinstitelor moaște ale Sfântului Dimitrie. Și, închinându-se mai întâi Mitropolitul și sărutând sfintele moaște, s-a depărtat puțin și a șezut pe un scaun; după aceea, mergând pe rând toți ceilalți din sobor și sărutând sfintele moaște, un oarecare monah, anume Lavrentie, în vremea sărutării, încercând să rupă cu gura o mică părticică din moaștele Sfântului, a rămas cu gura deschisă; și toți, privind spre el și văzându-l cu gura deschisă, nu pricepeau ce a pătimit, iar Mitropolitul i-a poruncit să se dea la o parte, ca să se închine și ceilalți. Dar el, fiind mut și fără glas, de-abia s-a depărtat puțin de la racla Sfântului. După ce au ieșit toți, a căzut cu lacrimi la moaștele Sfântului, cerându-și iertare, și astfel i s-a dezlegat limba și a grăit ca mai înainte. A mers apoi cu Mitropolitul la cel care-i găzduia și i-a spus toate cele ce a pătimit. Iar el a zis: „O! Păcătosule, cum n-ai socotit, că de-ar fi fost să se împartă sfintele moaște la toți care vin să se închine lor, până acum n-ar mai fi rămas nimic. Deci, de acum pocăiește-te, că ai greșit lui Dumnezeu și Sfântului”.

Un iubitor de Dumnezeu, Episcop al Preslavului, anume Ioanichie, căzând într-o boală foarte grea, era purtat de patru inși și, neputând a se vindeca, l-au dus în biserica Sfântului Dimitrie. Acolo l-au pus jos cu așternutul lui și, slujindu-se Sfânta Liturghie, după trei ceasuri s-a ridicat sănătos și umbla pe picioarele sale, lăudând pe Sfântul și mulțumindu-i.

Între anii 1769 și 1774, fiind război între împărăția Rusiei și Poarta Otomană și cuprinzând rușii, cu armatele, țările românești, generalul Petru Saltîkov a trecut Dunărea și, pornind război asupra Rusciucului, a ocupat și câteva sate de peste Dunăre, între care și satul Basarabov, unde se aflau moaștele Sfântului, pe care, luându-le, voia să le trimită în Rusia. Un creștin dreptcredincios, anume Hagi Dimitrie, aflându-se într-acea vreme lângă general, a căzut înaintea lui cu rugăminte, ca să nu înstrăineze sfintele moaște, ci să le dăruiască Ţării Româneşti, pentru pagubele şi suferinţele pe care le-au pătimit locuitorii ei din pricina războiului și s-o mângâie cu acest dar. Înduplecându-se, generalul a dăruit sfintele moaște Țării Românești.

În anul 1774, pe timpul Mitropolitului Grigorie al II-lea al Țării Românești (1760-1787), primindu-le tot poporul cu mare cinste și evlavie, le-a așezat în biserica cea mare a Sfintei Mitropolii a Munteniei. Și îndată a simțit poporul ocrotirea și sprijinul Sfântului, întrucât nu numai că a încetat războiul dintre ruși și turci, ci a contenit și boala ciumei cea înfricoșătoare. Și mult ajutor și mare folos câștigă toți cei care cu credință se închină la moaștele Sfântului! De atunci și până astăzi au rămas în biserica aceasta, chiar dacă, în vremurile de prigoană ateistă, necredincioșii au dorit să le scoată afară și să dărâme din temelii biserica și reşedinţa patriarhală. Dar Sfântul Dimitrie nu a îngăduit aceasta, ci a făcut să cadă tirania și a păzit neatinsă catedrala care-i adăpostește cinstitele moaște.

Racla moastelor sfantului Dimitrie BasarabovAcest cuvios Parinte, a fost pe vremea evlaviosilor împarati bulgari, dintr-un sat din Bulgaria ce se chema Basarabi, de pe marginea apei Lomului; si întâi a fost pazitor de vite la numitul sat, apoi vazând ca toate ale lumii sunt trecatoare, a iesit din satul acela si s-a dus într-o pestera ce era aproape de Basarabi si s-a facut calugar la o mânastire ce era înauntrul pesterii. Si cine poate spune luptele ce a suferit? Postul, rugaciunea si privegherile ce facea! încât si de harul facerii de minuni s-a învrednicit; înca si vremea iesirii sufletului sau din trup a cunoscut-o, pentru care intrând în mijlocul a doua pietre, asa si-a dat prealuminatul sau suflet în mâna lui Dumnezeu.

Trecând multa vreme, a venit acea apa a Lomului mare de surpa lemnele si pietrele de primprejur. Atunci au cazut în apa si cele doua pietre ce erau în cuprinsul pesterii, dimpreuna cu moastele sfântului; si mult timp au fost acolo. Deci vrând Dumnezeu sa-l descopere, s-a aratat îngerul Domnului în vis la o copila, a unui credincios, ce patimea de duh necurat, zicându-i: „De ma vor scoate parintii tai din apa, eu te voi tamadui”; si daca s-a sculat copila dimineata, a spus visul ce a vazut la parintii ei si asa adunându-se preoti si oameni multi, s-au dus la locul acela, unde de multe ori se arata lumina si cei ce vedeau socoteau a fi comoara si au gasit pe sfântul, precum a zis îngerul, întreg si luminat ca soarele si luându-l l-au dus în sat si mergând vestea în toate partile de aflarea sfântului, a ajuns si la urechile domnitorului de la Bucuresti, care îndata a si trimis preoti si boieri, sa aduca pe sfântul la biserica Curtii domnesti.

Mergând trimisii aceia la Basarabi, au luat pe sfântul si au purces sa mearga la Bucuresti, si sosind pâna aproape de Rusi, unde este o fântâna, n-a vrut sa mearga mai înainte. Deci vazând preotii si boierii acea minune si nestiind ce sa faca, s-au socotit cu sfat de obste de au înjugat doi junci tineri neînvatati, ca sa vada unde este voia sfântului sa mearga si asa o, minune! S-a întors îndata sfântul la Basa-rabi în mijlocul satului si acolo a stat. Iar preotii si boierii întorcându-se la Bucuresti, au spus toate cele ce au vazut. Deci domnitorul a trimis boieri cu cheltuiala de au facut o biserica în numele Cuviosului Dimitrie la Basarabi, unde a si fost asezat sfântul. Si multe minuni a lucrat acolo la cei ce cu credinta au nazuit; si macar ca fiind satul mic si simplu si lipsit de oameni de stiinta, nu s-au însemnat toate câte minuni s-au întâmplat, dar câte s-au scris de cei ce au vazut minunile sfântului, prin cucernici crestini le însemnam:

Doua femei oarecare surori, Aspra si Ecaterina, de la satul ce se numeste Cernavoda, au facut o biserica prea frumoasa, punându-i hramul Adormirea Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria si au gândit întru sine, doara ar putea sa ia vreo particica din moastele Sfântului Dimitrie si sa o aduca în biserica lor; ca de a le lua cu totul, socoteau ele ca nu va vrea sfântul, precum a si fost. Deci venind prea cu smerenie si cu evlavie si închinându-se la sfântul, în taina au luat o mica particica din moastele lui si vrând sa se duca, sezând în carutele lor, nicidecum n-au putut a se misca caii din locul acela, macar de-i si batea foarte vizitii. Iar ele cunoscând pricina si din carute pogorându-se, cu lacrimi au alergat si au cazut la sfântul si punând particica la locul ei, s-au rugat sa le ierte greseala, si asa s-au dus cu pace la satul lor. Altadata a venit preasfintitul mitropolitul Târnovului, anume Nichifor, cu sinodia lui, ca sa se închine sfintelor moaste ale Sf. Dimitrie. Si închinându-se mai întâi mitropolitul si sarutând sfintele moaste si departându-se a sezut pe un scaun; apoi pe rând mergând si ceilalti ai sinodiei lui toti si sarutând sfintele moaste un oarecare monah anume Lavrentie, în vremea sarutarii, ispitindu-se sa rupa cu gura o mica particica din sfintele moaste ale Sfântului, a ramas cu gura cascata si toti cautând la dânsul si vazându-l cu gura cascata, nu se pricepeau ce a patimit. Iar mitropolitul i-a poruncit sa se dea înlaturi ca sa se închine si ceilalti. Iar el mut si fara de glas fiind deabea s-a departat putin de la sicriul sfântului. Iar dupa ce au iesit toti a cazut cu lacrimi rugându-se sfântului si cerându-si iertare si asa i s-a dezlegat limba si a grait ca mai înainte. Dupa aceea a mers cu mitropolitul la gazda si i-a spus toate cele ce a patimit. Iar el i-a zis: „O, omule, cum n-ai socotit ca de ar fi fost sa se împarta moastele la toti câti vin spre închinarea lor, pâna acum n-ar fi ramas nimic. Ci de acum caieste-te, ca ai gresit lui Dumnezeu si sfântului.

Un iubitor de Dumnezeu episcop al Preslaviei, anume Ioanichie, cazând într-o boala foarte grea, încât de patru insi era purtat si neputând sa se vindece l-au adus la biserica Sfântului Dimitrie si l-au pus cu asternutul lui înauntru în biserica si slujindu-se Sfânta Liturghie, dupa trei ceasuri s-a sculat sanatos si umbla pe picioarele sale, laudând pe sfântul si multumindu-i. Acestea si alte minuni a facut Sfântul Dimitrie, care nu s-au scris dupa cum s-a zis, pentru nestiinta locuitorilor.

Iar în anii 1769 si 1774 fiind razboi între împaratia Rusiei si între Poarta Otomana si cuprinzând muscalii amândoua tarile acestea si trecând generalul Petru Salticov Dunarea, si dând razboi Rusciucului, a calcat si câteva sate de peste Dunare, orasul Cernavoda si altele; între care a calcat si satul Basarabi, unde se aflau moastele sfântului pe care luându-le mai susnumitul general, vrea sa le trimita în Rusia. Iar un evlavios crestin anume Hagi Dimitrie, întâmplându-se într-acea vreme lânga general, a cazut la dânsul cu rugaminte, ca sa nu înstraineze sfintele moaste, ci sa le daruiasca tarii ca rasplata pentru prazile si jafurile care au patimit din pricina razboiului si sa o mângâie cu acest dar al sfintelor moaste; si plecându-se generalul, le-a daruit tarii. Pe care primindu-le cu mare cinste si evlavie tot poporul, le-au asezat în biserica cea mare a sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei, în zilele preasfintitului mitropolit al tarii Chir Grigorie. Si îndata a simtit tot poporul ocrotirea si patimirea sfântului; ca nu numai razboiul dintre muscali si dintre turci l-a încetat, ci si boala ciumei cea înfricosatoare a contenit-o. Si mult ajutor si mare folos câstiga, toti cei ce cu credinta nazuiesc catre sfântul, pentru ale carui rugaciuni Dumnezeule miluieste-ne si ne mântuieste pe noi pe toti, acum si pururea si în vecii vecilor, Amin

În aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Dimitrie cel nou de la Basarabi.

Acest cuvios Parinte, a fost pe vremea evlaviosilor împarati bulgari, dintr-un sat din Bulgaria ce se chema Basarabi, de pe marginea apei Lomului; si întâi a fost pazitor de vite la numitul sat, apoi vazând ca toate ale lumii sunt trecatoare, a iesit din satul acela si s-a dus într-o pestera ce era aproape de Basarabi si s-a facut calugar la o mânastire ce era înauntrul pesterii. Si cine poate spune luptele ce a suferit? Postul, rugaciunea si privegherile ce facea! încât si de harul facerii de minuni s-a învrednicit; înca si vremea iesirii sufletului sau din trup a cunoscut-o, pentru care intrând în mijlocul a doua pietre, asa si-a dat prealuminatul sau suflet în mâna lui Dumnezeu.

Trecând multa vreme, a venit acea apa a Lomului mare de surpa lemnele si pietrele de primprejur. Atunci au cazut în apa si cele doua pietre ce erau în cuprinsul pesterii, dimpreuna cu moastele sfântului; si mult timp au fost acolo. Deci vrând Dumnezeu sa-l descopere, s-a aratat îngerul Domnului în vis la o copila, a unui credincios, ce patimea de duh necurat, zicându-i: "De ma vor scoate parintii tai din apa, eu te voi tamadui"; si daca s-a sculat copila dimineata, a spus visul ce a vazut la parintii ei si asa adunându-se preoti si oameni multi, s-au dus la locul acela, unde de multe ori se arata lumina si cei ce vedeau socoteau a fi comoara si au gasit pe sfântul, precum a zis îngerul, întreg si luminat ca soarele si luându-l l-au dus în sat si mergând vestea în toate partile de aflarea sfântului, a ajuns si la urechile domnitorului de la Bucuresti, care îndata a si trimis preoti si boieri, sa aduca pe sfântul la biserica Curtii domnesti.

Mergând trimisii aceia la Basarabi, au luat pe sfântul si au purces sa mearga la Bucuresti, si sosind pâna aproape de Rusi, unde este o fântâna, n-a vrut sa mearga mai înainte. Deci vazând preotii si boierii acea minune si nestiind ce sa faca, s-au socotit cu sfat de obste de au înjugat doi junci tineri neînvatati, ca sa vada unde este voia sfântului sa mearga si asa o, minune! S-a întors îndata sfântul la Basa-rabi în mijlocul satului si acolo a stat. Iar preotii si boierii întorcându-se la Bucuresti, au spus toate cele ce au vazut. Deci domnitorul a trimis boieri cu cheltuiala de au facut o biserica în numele Cuviosului Dimitrie la Basarabi, unde a si fost asezat sfântul. Si multe minuni a lucrat acolo la cei ce cu credinta au nazuit; si macar ca fiind satul mic si simplu si lipsit de oameni de stiinta, nu s-au însemnat toate câte minuni s-au întâmplat, dar câte s-au scris de cei ce au vazut minunile sfântului, prin cucernici crestini le însemnam:

Doua femei oarecare surori, Aspra si Ecaterina, de la satul ce se numeste Cernavoda, au facut o biserica prea frumoasa, punându-i hramul Adormirea Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria si au gândit întru sine, doara ar putea sa ia vreo particica din moastele Sfântului Dimitrie si sa o aduca în biserica lor; ca de a le lua cu totul, socoteau ele ca nu va vrea sfântul, precum a si fost. Deci venind prea cu smerenie si cu evlavie si închinându-se la sfântul, în taina au luat o mica particica din moastele lui si vrând sa se duca, sezând în carutele lor, nicidecum n-au putut a se misca caii din locul acela, macar de-i si batea foarte vizitii. Iar ele cunoscând pricina si din carute pogorându-se, cu lacrimi au alergat si au cazut la sfântul si punând particica la locul ei, s-au rugat sa le ierte greseala, si asa s-au dus cu pace la satul lor. Altadata a venit preasfintitul mitropolitul Târnovului, anume Nichifor, cu sinodia lui, ca sa se închine sfintelor moaste ale Sf. Dimitrie. Si închinându-se mai întâi mitropolitul si sarutând sfintele moaste si departându-se a sezut pe un scaun; apoi pe rând mergând si ceilalti ai sinodiei lui toti si sarutând sfintele moaste un oarecare monah anume Lavrentie, în vremea sarutarii, ispitindu-se sa rupa cu gura o mica particica din sfintele moaste ale Sfântului, a ramas cu gura cascata si toti cautând la dânsul si vazându-l cu gura cascata, nu se pricepeau ce a patimit. Iar mitropolitul i-a poruncit sa se dea înlaturi ca sa se închine si ceilalti. Iar el mut si fara de glas fiind deabea s-a departat putin de la sicriul sfântului. Iar dupa ce au iesit toti a cazut cu lacrimi rugându-se sfântului si cerându-si iertare si asa i s-a dezlegat limba si a grait ca mai înainte. Dupa aceea a mers cu mitropolitul la gazda si i-a spus toate cele ce a patimit. Iar el i-a zis: "O, omule, cum n-ai socotit ca de ar fi fost sa se împarta moastele la toti câti vin spre închinarea lor, pâna acum n-ar fi ramas nimic. Ci de acum caieste-te, ca ai gresit lui Dumnezeu si sfântului.

Un iubitor de Dumnezeu episcop al Preslaviei, anume Ioanichie, cazând într-o boala foarte grea, încât de patru insi era purtat si neputând sa se vindece l-au adus la biserica Sfântului Dimitrie si l-au pus cu asternutul lui înauntru în biserica si slujindu-se Sfânta Liturghie, dupa trei ceasuri s-a sculat sanatos si umbla pe picioarele sale, laudând pe sfântul si multumindu-i. Acestea si alte minuni a facut Sfântul Dimitrie, care nu s-au scris dupa cum s-a zis, pentru nestiinta locuitorilor.

Iar în anii 1769 si 1774 fiind razboi între împaratia Rusiei si între Poarta Otomana si cuprinzând muscalii amândoua tarile acestea si trecând generalul Petru Salticov Dunarea, si dând razboi Rusciucului, a calcat si câteva sate de peste Dunare, orasul Cernavoda si altele; între care a calcat si satul Basarabi, unde se aflau moastele sfântului pe care luându-le mai susnumitul general, vrea sa le trimita în Rusia. Iar un evlavios crestin anume Hagi Dimitrie, întâmplându-se într-acea vreme lânga general, a cazut la dânsul cu rugaminte, ca sa nu înstraineze sfintele moaste, ci sa le daruiasca tarii ca rasplata pentru prazile si jafurile care au patimit din pricina razboiului si sa o mângâie cu acest dar al sfintelor moaste; si plecându-se generalul, le-a daruit tarii. Pe care primindu-le cu mare cinste si evlavie tot poporul, le-au asezat în biserica cea mare a sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei, în zilele preasfintitului mitropolit al tarii Chir Grigorie. Si îndata a simtit tot poporul ocrotirea si patimirea sfântului; ca nu numai razboiul dintre muscali si dintre turci l-a încetat, ci si boala ciumei cea înfricosatoare a contenit-o. Si mult ajutor si mare folos câstiga, toti cei ce cu credinta nazuiesc catre sfântul, pentru ale carui rugaciuni Dumnezeule miluieste-ne si ne mântuieste pe noi pe toti, acum si pururea si în vecii vecilor, Amin

Tot astăzi, pomenirea Sfântului Marelui Mucenic Nestor.

Acesta fiind tânar si foarte frumos, era cunoscut Marelui Mucenic Dimitrie; si alergând la locul unde se afla Sfântul Dimitrie în paza, a cazut la picioarele lui si a zis: "Robul lui Dumnezeu, vreau sa ma lupt cu Lie; roaga-te pentru mine, chemând numele lui Hristos". Iar sfântul însemnându-l cu semnul cinstitei Cruci, i-a zis: "Si pe Lie vei birui si pentru Hristos vei marturisi". Deci mergând la locul de lupta, privindu-l Maximian, a zis: "Dumnezeul lui Dimitrie ajuta-mi" si apucându-se cu acel grozav ucigas Lie, si lovindu-l lovitura de moarte tocmai în inima, l-a omorât. Iar împaratul s-a tulburat la suflet si îndata a poruncit de a omorât pe Sfântul Dimitrie cu sulitele, ca pe un pricinuitor al junghierii lui Lie; si pe Sfântul Nestor a poruncit de l-au omorât cu sabia lui.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Ev. Matei 10, 16-22

  Zis-a Domnul ucenicilor Săi: iată Eu vă trimit ca pe nişte oi în mijlocul lupilor. Deci fiţi înţelepţi ca şerpii şi fără răutate ca şi porumbeii. Feriţi-vă de oameni, căci vă vor da pe mâna sinedriilor şi în sinagogile lor vă vor bate cu biciul. Chiar înaintea domnilor şi a împăraţilor veţi fi duşi pentru Mine, ca mărturie lor şi păgânilor. Iar când vă vor da pe voi în mâna lor, să nu vă îngrijiţi cum, sau ce veţi vorbi, căci se va da vouă în acel ceas ce să grăiţi, fiindcă nu voi veţi fi cei care veţi răspunde, ci Duhul Tatălui vostru, Acela va grăi prin voi. Va da frate pe frate la moarte şi tată pe fiu; şi se vor scula copiii asupra părinţilor şi-i vor omorâ. Iar voi veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu, dar cel care va răbda până la sfârşit, acela se va mântui.

Ap. Efeseni 4, 7-13

  Fraţilor, fiecăruia dintre noi i s-a dat harul după măsura darului lui Hristos. Pentru aceea zice: «Suindu-Se la înălţime, a robit robime şi a dat daruri oamenilor». Iar aceea că: «S-a suit» - ce înseamnă decât că S-a pogorât în părţile cele mai de jos ale pământului? Cel ce S-a pogorât, Acela este Care S-a suit mai presus de toate cerurile, ca pe toate să le umple. Şi El a dat pe unii apostoli, pe alţii prooroci, pe alţii evanghelişti, pe alţii păstori şi învăţători, spre desăvârşirea sfinţilor, la lucrul slujirii, la zidirea trupului lui Hristos, până vom ajunge toţi la unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu, la starea bărbatului desăvârşit, la măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos.

Părintele Cleopa - predică la ziua Cuviosului Părinte al nostru, Dimitrie cel Nou

Sufletele drepţilor sunt în mâna lui Dum­nezeu şi nu se va atinge de dânsele munca (Înţelepciunea lui Solomon 3, 1).

Iubiţi credincioşi,

Cuviosul părintele nostru Dimitrie cel Nou de la Bucureşti, a cărui prăznuire o avem astăzi, era de la sudul Dunării, născut într-un sat neînsemnat cu numele de Basarabov. Fiind sărac la părinţii săi şi neavând cu ce se hrăni, multă vreme în tinereţile sale a păscut vitele acelui sat, ducând o viaţă singuratică de rugăciune şi înfrânare.

Mai târziu, văzând că toate cele omeneşti sunt deşertăciuni, a părăsit grija cea lumească şi s-a retras într-o peşteră, nu prea departe, unde era o mică mănăstire. Acolo, Cuviosul a primit schima monahală, acolo a început a trăi în cele mai aspre nevoinţe pustniceşti, acolo a ajuns în scurtă vreme la o viaţă desăvârşită, prin privegheri de toată noaptea, prin post aspru şi metanii, prin rugăciuni neîncetate şi lacrimi, prin multă sărăcie şi adânc de smerenie. Dar cine va putea şti şi povesti toate nevoinţele cele de taină ale Cuviosului Dimitrie?

Simţindu-şi dinainte sfârşitul, Cuviosul s-a ascuns, neştiut de nimeni, între două pietre mari, pe marginea unui râu ce se chema Lomul şi acolo şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Multă vreme trupul său nu a putut fi aflat. Dar odată, venind apa râului mare, a rupt malurile sale şi s-au risipit şi cele două pietre cu moaştele Cuviosului în apă, unde au stat neştiute, ascunse în prun­diş, până au fost aflate printr-o minune ca aceasta: era în partea locului un om care avea o copilă bolnavă de duh necurat. Deci, într-o noapte s-a arătat Cuviosul Dimitrie în vis copilei şi i-a zis:

"De mă vor scoate părinţii tăi din apă - arătându-i şi locul - eu te voi tămădui pe tine!" Şi îndată copila a spus tatălui ei, care, adunând mai mulţi preoţi, a plecat la locul arătat şi a aflat comoa­ra cea ascunsă şi nepreţuită, adică sfintele moaşte întregi şi neputrezite ale Sfântului Dimitrie. Deci, luându-le, le-a dus în satul Basarabov şi multe minuni de vindecare se făceau prin ele, celor ce veneau acolo cu credinţă.

Auzind despre aceasta domnul Valahiei, a dorit să le aducă cu mare cinste în Ţara Românească, ca să le aibă spre ajutor şi mângâ­iere. Deci, trimiţând câţiva boieri şi preoţi la Basarabov, aceştia au încercat să aducă moaştele Cuviosului peste Dunăre, dar nu au putut, căci sfântul nu a voit să părăsească satul său. Auzind de aceasta, domnul a poruncit să se facă, cu a sa cheltuială, o frumoa­să biserică în Basarabov deasupra moaştelor Sfântului Dimitrie.

Între anii 1769-1774, fiind război între ruşi şi turci, un general, anume Petru Salticov, din partea armatelor ruseşti, a trecut Dunărea şi a ocupat o mare parte din părţile Bulgariei, printre care şi Basarabovul. Apoi auzind de moaştele Cuviosului, a poruncit să le trimită în ţara sa. Dar un oarecare locuitor român cu numele Hagi Dimitrie, fiind foarte credincios, s-a rugat de acel general să le dea Ţării Româneşti, ca despăgubire pentru mulţimea pagubelor de război. Şi aşa, sfintele moaşte ale Cuviosului părin­telui nostru Dimitrie, au ajuns în pământul ţării noastre şi au fost aşezate în biserica Mitropoliei din Bucureşti, în anul 1773, fiind primite cu mare evlavie de mitropolitul Grigorie şi de mulţimea credincioşilor. Apoi, îndată a încetat războiul şi boala ciumei care era în ţară.

Iubiţi credincioşi,

Pentru mulţimea darurilor sale, Biserica Ortodoxă Română la Catedrala Patriarhală din Bucureşti a avut grijă întotdeauna să cinstească pe Cuviosul părintele nostru Dimitrie cu alese slujbe, privegheri, acatiste şi cântări de laudă. Şi aceasta mai ales în ziua de astăzi, 27 octombrie, când se face prăznuirea cea de peste an a Sfântului Dimitrie la Catedrala Patriarhală dinBucureşti şi când vin mii de credincioşi din toate colţurile ţării, la cinstitele lui moaşte, ca să se închine şi să le sărute.

Bucură-te astăzi, Ţară Românească, că nu te-a trecut cu vederea Bunul nostru Dumnezeu, în primejdii şi ispite, şi te-a îngrădit cu ajutorul cel nepreţuit al rugăciunilor multor sfinţi, cuvioşi şi mucenici.

Bucură-te astăzi, Ţară Românească, că te-a binecuvântat Dumnezeu cu câmpii roditoare, cu munţi împodobiţi, cu păduri şi izvoare, cu fii binecredincioşi şi milostivi, cu biserici aşa de frumoase şi cu sfinte moaşte de mare preţ. Bucură-te astăzi, Ţară Românească, şi te îmbracă în haină de aleasă sărbătoare, căci astăzi a sosit prăznuirea cea de peste an a preacuviosului părintelui nostru Dimitrie, ocrotitorul poporului nostru binecredincios.

Sfintele moaşte ale Cuviosului părintelui nostru Dimitrie strălucesc ca un luceafăr şi ca un mărgăritar de mare preţ în sânul Bisericii noastre. Privind spre ele, ne simţim mai întăriţi în credinţă, ne simţim deşteptaţi la o viaţă mai curată, ne simţim îndemnaţi la rugăciune, la smerenie, la post şi singurătate. Dar într-un chip de taină, parcă ne simţim îndemnaţi spre o viaţă de smerenie în Iisus Hristos, de umilinţă şi înfrânare pe pământ. Că cine a fost mai sărac decât Cuviosul Dimitrie? Cine a purtat haine mai rupte decât el? Cine a dus o viaţă mai lipsită decât el? Cu trudă se ostenea să pască vitele satului, lovindu-şi picioarele de pietre, răbdând frigul, ploaia şi zăduful soarelui, pentru a-şi dobândi pâinea vieţii. Apoi adăugând la aceasta şi celelalte osteneli duhovniceşti, ca rugă­ciunea, viaţa curată şi smerenia, aşa a păşit pe calea desăvârşirii creştine. Şi acest fel de nevoinţă l-a continuat Cuviosul Dimitrie cu prisosinţă şi în viaţa pustnicească, ajungând să petreacă ca un înger pământesc.

După Sfinţii Părinţi sunt două feluri de sărăcii: prima este sărăcia cea materială, lipsa celor de prisos, negrija  vieţii, neagoniseala etc., iar a doua este sărăcia cea duhovnicească adică smerenia inimii, prin care creştinul se socoteşte că nu are nici o faptă bună şi este mai păcătos decât toti.

Amândouă sărăcii sunt de nevoie şi obligatorii pentru mântuirea noastră. Prima, adică lipsa celor pământeşti, face începutul desăvârşirii, iar a doua, adică smerenia, face sfârşitul ei. Pe aceasta o fericeşte însuşi Domnul, zicând: Fericiţi sunt cei săraci cu duhul, că a acelora este împărăţia cerurilor (Matei 5, 3). Dar, întrucât nimeni nu poate ajunge la sărăcia cea desăvârşită a duhului, fără sărăcia cea din afară a materiei, Domnul ne porunceşte şi pentru aceasta, zicând: Nu vă grijiţi, zicând: ce vom mânca sau ce vom bea sau cu ce ne vom îmbrăca? Că acestea toate neamurile le caută ... Ajunge zilei răutatea ei (Matei 6, 31-34). Iar David zice: Bogăţia de ar curge, nu vă lipiţi inima de ea (Psalm 61, 10).

Mare dar este neagoniseala şi de multe primejdii şi păcate scapă pe creştin în viaţă! Dar cine din noi o mai iubeşte? 0, fericită sărăcie şi negrijă, cine te mai preţuieşte astăzi? Care din creştini mai întreabă de tine acum? Cine mai cunoaşte astăzi preţul tău? Cine mai râvneşte la folosul tău? Cu adevărat, cel ce iubeşte sărăcia lui Hristos, aşa cum au iubit-o sfinţii şi caută să şi-o agonisească în viata sa, acela este un adevărat creştin, acela este un filosof al veacului de acum.

Sărăcia, viaţa cât mai modestă naşte în sufletul creştinului duhul smereniei lui Hristos, duhul rugăciunii, al dragostei, al cugetării la moarte, al pocăinţei. Lipsa de agoniseală şi fărădegrija îmbogăţesc sufletul cu multe virtuti, izbăvesc pe om de multe căderi şi îl învaţă adevărata rugăciune. Însă această virtute nu mai poate încăpea între creştinii de astăzi. Acum toţi aleargă după bani cât mai multi, după haine cât mai scumpe, după un trai cât mai îndestulat. Agoniseala celor de prisos este idolul veacului de acum, este pricina atâtor certuri între oameni şi popoare. Grija vieţii este prăpastia cea adâncă în care se cufundă şi mor istoviţi mulţi fii ai pământului.

Fraţilor, să luăm aminte cum trăim. Adevărata bogăţie pentru noi este Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. Iar adevărata fericire este a merge pe urmele Lui şi ale sfinţilor Lui. Să iubim deci, sărăcia Domnului ca să dobândim viaţa cea veşnică. Să ne îndestulăm cu cât ne dă El. Să nu ne facem idoli din materie. Să nu ne ostenim numai pentru trup. Să nu ne facem robi ai plăcerilor, ai hainelor, şi banilor, căci toate trec sub soare. Să nu căutăm mai mult decât ne trebuie, căci altfel nu mai putem fi numiţi copiii Lui. Iar dacă suntem fii ai Tatălui ceresc, apoi ştie El de ce avem nevoie.

Desigur, avem datoria sfântă să îngrijim de casa şi copiii noştri, să câştigăm cele de nevoie, să muncim cinstit şi să nu aducem în casele noastre ban şi pâine străină, că ne adunăm osândă la Dumnezeu. Apoi să dăm din osteneala noastră şi la săraci şi la cei bolnavi ca să avem plată în cer. Să ne aducem aminte de nevoinţa Sfântului Dimitrie, care a trăit îngereşte pe pământ, în desăvârşită sărăcie, în post, în rugăciune şi cugetare la cele veşnice. Să ne închinăm la moaştele Sfântului Dimitrie ori de câte ori avem prilejul şi să citim acatistul lui că este grabnic ajutător.

Aşadar, să privim mereu la sfârşitul vieţii lui Iisus Hristos, şi la pilda sfinţilor Lui, care s-au nevoit în multe lipsuri. Să ne silim "a le urma credinţa" şi să avem mereu în minte cuvintele Dom­nului care zice: Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi drep­tatca Lui şi toale celelalte se vor adăuga vouă (Matei 6, 33). Amin.

Cuvânt pentru suflet. Lupta pentru suflet (23 10 2018)

ARTE 27 Octombrie

MUZICĂ 27 Octombrie

În istorie la această dată s-au născut:

• 1782: S-a nascut Niccolo Paganini, violoncelist si compozitor italian
• 1924: S-a nascut in Marginimea Sibiului, jud. Sibiu, cantareata de muzica populara Lucretia Ciobanu
• 1933 - S-a născut Floyd Cramer, pianist şi compozitor american.
• 1936: S-a născut soprana Niculina Cârstea.
• 1942 - S-a născut, la Londra, Philip Catherine, chitarist de jazz-rock.
• 1945: S-a născut compozitorul şi instrumentistul Romeo Vanica, membru fondator al trupei “Mondial” şi fost redactor al postului Radio România Actualităţi; (m. 23 aprilie 2014).
• 1946: Mihaela Mihai, pe numele de fată Mihaela Neagu, cântăreață română
• 1951: K.K. Downing, chitarist englez (Judas Priest)
• 1956 - S-a născut Hazell Dean (H. D. Poole), cântăreţ şi compozitor britanic.
• 1956 - S–a născut cântăreţul de muzică populară Nicolae Furdui Iancu.
• 1958: S-a nascut Simon Le Bon, muzician englez, membru al trupei Duran Duran. 
• 1961 - S-a născut Eddie Hind, cântăreţ şi compozitor britanic.
• 1967: S-a nascut Scott Weiland, cantaret america, component in Stone Temple Pilots si Velvet Revolver
• 1982: Jessy Matador, cântăreț de origine congoleză care locuiește in Franța
• 1984: Kelly Osbourne, cântăreață, actriță britanică

Au decedat:

• 1938 - A murit Alma Gluck (Reba Fiersohn), cântăreaţă americană de origine română (n.11.05.1884).
• 1954: Franco Alfano, compozitor italian (n. 1875)
• 1999: A murit compozitorul de muzică uşoară Dinu Giurgiu; (n. 1943).
• 2013: A decedat Lou Reed (numele la naștere Lewis Allan Reed, la origine Rabinowitz, n.2 martie 1942), muzician. cântăreț, textier și cantautor evreu-american, chitaristul și vocalistul formației The Velvet Underground, impreună cu care a fost unul dintre inventatorii stilului punk in muzica

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Música ITALIANA instrumental - ITALIAN Música - Música Italiana tradicional tipica folk instrumental

0:07 / 52:13

Fasch Quadro and Trio Sonatas (Camerata Koln)

Satie: Complete music for piano

Soothing Piano & Cello Violin Instrumental Music Sleep – Piano Calming Music for Nerve Regeneration

THE ENIGMA GREATEST HITS SHINNOBU VOL 1 2018

Top 100 Classic Country Wedding Songs Of All Time - Greatest Old Country Music Hits For Wedding

POEZIE 27 Octombrie

Rafael Alberti

Rafael Alberti (n. 16 decembrie 1902, El Puerto de Santa María - d. 27 octombrie 1999, El Puerto de Santa María) a fost poet și dramaturgspaniol, reprezentant al Generației de la '27.

Opera

·         1925: Marinar pe uscat ("Marinero en tierra")

·         1926: Iubita ("La Amante")

·         1927: Zorii micsandrei ("El alba del alhelí")

·         1927: Calcar și cântec ("Cal y canto")

·         1928: Despre îngeri ("Sobre los ángeles")

·         1937: Dintr-o clipă în alta ("De un momento a otro")

·         1938: Capitala gloriei ("Capital de la gloria")

·         1940: Viața bilingvă a unui refugiat spaniol în Franța ("Vida bilingüe de un refugiado español en Francia")

·         1940: Între garoafă și spadă ("Entre el clavel y la spada")

·         1942: Cărarera pierdută ("La arboleda perdida")

·         1944: Maree ("Pleamar")

·         1944: Caraghiosul ("El adefesio")

·         1954: Balade și cântece din Paraná ("Baladas y canciones del Paraná")

·         1956: Noapte de război în Muzeul Prado ("Noche de guerra en el Museo del Prado")

Împreună cu Federico García Lorca și José Bergamín, întemeiază revista El mono azul.

Intoarcerea Dragostei Pe Dunele Scaparatoare

O, întoarce-te, da, revino în diminetile-acelea
scaparatoare ale colinelor,
tu, goala, fierbinte-n singuratati de nisipuri,
ca un mare talaz de spuma trântit
de mâniosul soare, vesnic în zbucium.

O, da, revino, întoarce-te, cum erai atunci, întinsa,
cu parul tau blond, de înger, desfacut pe sân,
cu dulcile tale pante alunecând
spre cele mai unduite penumbre adânci.

O, sa fii tânar, tânar, tânar sa fii! O, nu pleca,
revino, revino, întoarce-te, vino la mine-n seara asta,
pe-aceste singuratece dune, unde talazuri taie conturul
coastelor tale adânci,
unde marea-n zbucium întinde picioarele ei azurii,
misca buze ce cânta,
si brate nocturne care ma-ncing si ma duc. 

Întoarcerea Dragostei La Pesajele In Care-a Trait

Noi credem, dragostea mea, ca peisajele-acelea
au stat pierdute în somn, ori au murit laolalta cu noi,
la vârsta si-n ziua în care ne fura salas;
noi credem ca arborii-si pierd memoria
si ca noptile trec, dând uitarii
ceea ce le facuse frumoase si vesnice, poate.
Dar e destul tremurul cel mai usor al unei frunze,
al unei stele brumate care respira,
pentru a ne afla la fel de voiosi ca atunci când locurile,
pline de noi, ne stapâneau laolalta.
Si iata ca te trezesti, alaturi de mine, dragostea mea,
printre tufisuri de coacaze si fragii ascunsi,
adapostita de inima tare-a padurii.
Iata si mângâierea umeda a picaturii de roua,
crengutele delicate ce-ti împrospateaza culcusul,
si spiridusii fericiti sa-ti puna podoabe în par,
si misterioasele veverite care fac sa ploua de sus,
deasupra somnului tau, verdele marunt al ramurisului.

O, frunza, fii fericita de-a pururi, sa nu stii ce-i toamna,
frunza ce mi-ai adus,
cu tremurul tau usor,
mireasma unei vârste luminoase, dar oarbe.
Si tu, stea mica, pierduta, care-mi deschizi
ferestrele tainice din cele mai tinere nopti ale mele,
învaluie-n razele tale
toate culcusurile care în zori ne-au adormit,
si biblioteca aceasta plina de luna,
si cartile alunecate încet,
si muntii care vegheaza afara si ne cânta pe noi. 

Piratul 

Pirat de mare și cer
voi fi, de n-am fost cumva.

De n-am furat aurora,
de n-am furat-o, ei bine,
o voi fura!

Pirat de mare și cer,
pe-un contratorpilor,
cu șase matrozi străjuind,
trei cîte trei într-un schimb.

De n-am furat aurora,
de n-am furat-o cumva-
ei bine, o voi fura!

traducerea Veronica Porumbacu

TEATRU – FILM 27 Octombrie

Cu Sanda Toma

Biografie

Actrita Teatrului National din Bucuresti s-a nascut pe 27 octombrie 1934 in Bucuresti. Pana la varsta de 13 ani, a invatat la calugarite, la scoala Pitarmos. Colega i-a fost o alta actrita celebra : Simona Bondoc, ce era monitoare. Reforma invatamantului din 1948 a dus la inscrierea ei la un liceu de stat, la "Lazar". Marea ei dorinta era sa ajunga geolog dar tatal fiind fotograf, considerat mic-burghez, drumul spre geologie i-a fost inchis. A fost crescuta de o matusa, sora mamei - care a decedat cand ea avea 5 luni. A dat la Politehnica dar nu a intrat. Visul ei de a colinda muntii, de a se odihni la marginea paraiaselor, de a cunoaste animalele padurii, asa cum isi inchipuia ea viata de geolog, s-a spulberat.

La 16 ani jumatate nu stia incotro s-o apuce. "Transferata obligatoriu " la facultatea de "Constructii de masini agricole", a stat doar cateva saptamani, dupa care s-a refugiat plangand in bratele "mamei", asa spunandu-i ea matusei. Tatal se recasatorise, avea familia lui si nu mai putea sa o intretina. Trebuia neaparat sa intre la o facultate, daca nu dorea sa ajunga o functionara oarecare, fara studii superioare. Avea insa timp inca un an sa se pregateasca, pentru a intra la "Litere".

Dar cum la Institutul de Teatru erau reuniuni, joia dupa amiaza, unde se puneau la magnetofon 3-4 melodii,, a mers si ea, antrenata de unele colege care frecventau aceste reuniuni. Acolo s-a imprietenit cu cativa studenti care au sfatuit-o sa dea la "Teatru". N-avea nimic de pierdut, pentru ca examenele de actorie se dadeau inaintea celor de la facultatile "serioase". S-a dus la cursul de pregatire, convinsa ca-l va avea ca dascal pe Radu Beligan. A intrat la catedra un tanar dragut, inalt, bine facut. Ea, cazuta din luna, credea ca e Beligan. Cand colo era Dan Damian,asistentul lui Radu ce ulterior, i-a devenit unul din sotii ei oficiali. Examen a dat cu "Lacul" lui Eminescu si o poezie politica: "La masa verde". Si a intrat!

A absolvit Institutul de Teatru I.L. Caragiale, clasa profesor Aura Buzescu, asistent Sorana Coroama Stanca, iar in anii terminali: Nicolae Baltateanu si Beate Fredanov cu examenul de sfarsit de facultate : celebrul spectacol "Barbierul din Sevilla", pus in scena de Vlad Mugur.

In cinematografie a debutat in 1962 cu rolul din " Celebrul 702" in regia lui Mihai Iacob dar abia cu rolul din " Zestrea" 1972 in regia Letitiei Popa dupa un scenariu de Paul Everac a facut-o celebra in lumea cinematografiei unde alaturi de Margareta Pogonot si Victor Rebengiuc a avut un rol de exceptie ce a ramas in memoria cinefililor.
A lucrat mult in televiziune alaturi de Stefan Tapalaga, prezentand emisiunile : "Magazin 111", "Post Meridian", "Zig-zag" , "Album Duminical", a interpretat si interpreteaza roluri memorabile pe scenele Teatrulului National Craiova: 1956 - 1958, Teatrul de Comedie, Bucuresti: 1961 - 1994, Teatru national de Televiziune si Teatrul National din Bucuresti unde joaca si in stagiunea 2008 - 2009 in 6 piese.

"Era ca o zvarluga. Micuta de statura, cu ochi luminosi, cu un par stralucitor; vorbea cu repeziciune, dar cu o dictie perfecta. Mi-o amintesc foarte bine cum, cu prilejul unui reportaj, la Brasov, s-a catarat pe un gard inalt, pentru a ajunge la un personaj caruia urma sa-i luam un interviu." (Octavian Sava)

In prezent traieste singura in apartamentul ei, de pe Calea Victoriei, aflat intr-un bloc cu stalpii de rezistenta sectionati, supus oricand primejdiei de a se prabusi, si care asteapta de ani de zile consolidarea.

Filme cu Sanda Toma

·         Cripta (2014) Trailer

·         Les percutés / Țăcăniții (2002)

·         Tandretea lacustelor (2002)

·         Train de vie / Trenul vieții (1998) - mama lui Yossi

·         Aici nu mai locuiește nimeni (1995)

·         Crucea de piatră / Crucea de piatră - ultimul bordel (1994)

·         Divorț... din dragoste (1991)

·         Harababura (1990)

·         Figurantii (1987)

·         Promisiuni (1985)

·         Un om în Loden (1979) - Angela Prisacaru Trailer

·         Bunicul și doi delincvenți minori (1976)

·         Zestrea (1972)

·         Der Seewolf / Lupul marilor (1971) - mama lui Van Weyden

·         Cazul Pinedus (1970)

·         Șeful sectorului de suflete (1967)

·         Celebrul 702 (1962)

·         Bădăranii (1960) - Lucietta

Rinocerii (Teatru radiofonic) 

Cu Dumitru Furdui

Biografie

Actorul Dumitru Furdui s-a născut la 27 octombrie 1936, in Bailești, județul Dolj. Familia sa provenea însă din Basarabia, din zona Soroca, se refugiase in Oltenia la inceputul celui de-al doilea razboi mondial si de fapt actorul s-a nascut acolo, dar i-au fost intocmite documentele de identitate in România.

A absolvit in 1957 Institutul de Arta Teatrală și Cinematografică din București. In 1953 a fost dat afara temporar din institut, a fost învinuit ca simpatiza cu revoluția anticomunistă din Ungaria.

A jucat pe scenele bucureștene, la Teatrul Național, la Bulandra si la Teatrul Mic in spectacole ca Jurnalul unui nebun de Gogol, Clipe de viață de William Saroyan, Balerina portocalie de Valeriu Sârbu, Sânziana și Pepelea de Vasile Alecsandri, Triumful talentului de I.L.Caragiale, Câinele grădinarului de Lope de Vega, etc.

Pe marele ecran a debutat in 1958, cu filmul Doi vecini, regizat de Geo Saizescu. A jucat apoi in Soldati fara Uniforma (1960), in regia lui Francisc Munteanu, Setea (1961), Lupeni 29 (1962), Un suras in plina vara (1963), Impuscaturi pe portativ (1967), Fratii (1970), a jucat apoi rolul de succes al milițianului Cristoloveanu din Brigada Diverse intra in acțiune, BD in alerta, B.D. la munte si la mare, in Un zâmbet pentru mai târziu (1974), Toamna Bobocilor (1975), Porțile albastre ale orașului (1975), Iarna Bobocilor (1977), Un om in loden (1981).

In 1981 a realizat scenografia filmului Învingătorul, regizat de Tudor Mărăscu.

In 1982 a emigrat in Franța si a jucat in spectacole ca Somnoroasa aventură de Teodor Mazilu, Paradisul la mica tocmeală, in 1983, spectacole regizate de românul Virgil Tănase la Teatrul Lucernaire din Paris. In 1988 a fost distribuit in filmul franțuzesc Mangeclous, regizat de Moshe Mizrahi, in 1989 juca in Roselyne et les lei, in regia lui Jean-Jacques Beineix. S-a întors de câteva ori in țară dupa 1990, a jucat apoi in filmele franțuzești Rue du Bac (1991), Aux yeux du monde (1991), în regia lui Eric Rochant, IP5: L'Île aux pachydermes (1992), Mina Tannenbaum (1994), regizat de Martine Dugowson, in 1996 juca in filmul pentru televiziune La rancon du chien, în regia lui Peter Kassovitz. Era urmărit de securitate, in 1985 a făcut o manifestație de protest pe esplanada pariziană Trocadero, cerând dreptul de emigrare pentru fiul sau, Tudor Furdui, in prezent crainic sportiv la TVR. A realizat cateva emisiuni la postul de radio Europa Liberă în 1986.

Dumitru Furdui a murit la 13 aprilie 1998, in Paris, dupa ce a cazut de la etajul 8. Varianta sinuciderii nu a fost exclusa. Postum, in 1999, au apărut 2 volume de memorii numite Teatrul în comunism, in același an i-a fost dedicată o emisiune la televiziunea română, In memoriam, realizată de Ovidiu Dumitru si de fiul său, Tudor Furdui.

Filme cu Dumitru Furdui

·         La rançon du chien (1996) - Le père

·         Mina Tannenbaum (1994) - Henri

·         IP5: L'ile aux pachydermes (1992) - Hangiu

·         Aux yeux du monde (1991) - Tatal Juliettei

·         Rue du Bac (1991)

·         Roselyne et les lions (1989) - Stainer

·         Mangeclous (1988)

·         Un om în Loden (1979) - ofiter de Securitate Trailer

·         Iarna bobocilor (1977)

·         Porțile albastre ale orașului (1975) - Serg. Ionescu

·         Toamna bobocilor (1975) - ing. Geo

·         Un zâmbet pentru mai târziu (1974)

·         B.D. la munte și la mare (1971) - Cristoloveanu

·         Brigada Diverse în alertă / B.D. în alertă (1971) - Cristoloveanu

·         Brigada Diverse intră în acțiune / B.D. intră în acțiune (1970) - Plt. Cristoloveanu

·         Fratii (1970)

·         Ofițerul recrutor (1969) - Domnul Worthy

·         Împușcături pe portativ (1968)

·         Nu-ti platesc / (1968)

·         Un surâs în plină vară (1963)

·         La tribunal / (1962)

·         Lupeni 29 (1962)

·         Setea (1961)

·         Soldați fără uniformă (1960)

·         Doi vecini (1959) - Olteanul

Cu Teodora Mareş

Biografie

Se naște la Buzău pe 27 octombrie 1962. Își petrece prima parte a copilăriei la bunicii din partea mamei, în Rușavăț, un sat din județul Buzău, neelectrificat la acea vreme. La vârsta de 7 ani este luată de mama sa la Brăila, unde urmează școala generală și practică sport de performanță (atletism). Începe liceul la Ploiești, la o clasă cu profil sportiv, dar clasa se desființează după clasa a X-a. Urmează treapta a II-a de liceu la Brăila, la Liceul de Construcții, în specializarea arhitectură, sistematizare și desen tehnic.

Inițial dorind să studieze medicina, este atrasă spre teatru ca urmare a unei conjuncturi care o determină să urmeze cursuri de teatru în timpul liceului, la Brăila. După terminarea liceului, în 1981, dă examen la Institutul de Teatru din Târgu Mureș, unde nu este admisă. Se angajează în ansamblul Teatrului Maria Filotti din Brăila. În anul 1982 dă din nou examen de admitere la Institutul de Teatru din Târgu Mureș, dar este respinsă și de această dată. În 1983 dă examen de admitere la IATC București, unde este admisă prima. În primii doi ani este studentă la actorie în clasa condusă de marele actor și profesor Octavian Cotescu. Acesta se stinge din viață când Teodora Mareș trece în anul trei. Ultimii doi ani de institut îi urmează sub îndrumarea regizorului și actorului Gelu Colceag. Absolvă Facultatea de Actorie în 1987.

În 1985, în timpul studenției, este distribuită în rolul Ioana Popa din celebrul film Declarație de dragoste, în regia lui Nicolae Corjos, rol care îi va aduce notorietate și un premiu de interpretare, influențându-i cariera artistică. Ulterior va juca în numeroase alte filme.

Filme cu Teodora Mareș

·         Coborâm la prima (2018)

·         Cu un pas înainte (2007) - Mama monicai (1 episode, 2007)

·         Miracolul (1988)

·         Moromeții (1988) - Polina

·         O vară cu Mara (1988) - maramureseanca Mara

·         Extemporal la dirigenție (1987)

·         În fiecare zi mi-e dor de tine (1987) - Irina Mirea

·         Declarație de dragoste (1985) - Ioana

Mitzura Arghezi

Biografie

Mitzura Arghezi este numele de scena al actriței Domnica Teodorescu, născuta la 10 decembrie 1928, in București. Este fiica poetului Tudor Arghezi (Ion Teodorescu).
A studiat o perioada pictura, a realizat ilustrații de cărți, in 1948 ea si fratele său Baruțu au fost exmatriculați de la Facultatea de Litere, după ce poetul a fost interzis.
A studiat baletul cu balerina si coregrafa Floria Capsali si a dansat pe scena Teatrului Național, descoperind astfel si teatrul. S-a înscris apoi la Institutul de Cinematografie pe care l-a abandonat după 2 ani si s-a transferat la Institutul de Teatru. A absolvit in 1952, la clasa profesoarei Aura Buzescu. A jucat pe scena Teatrului National in spectacole ca Ploșnița de Vladimir Maiakovski, Minunata pantofăreasă de Federico García Lorca, Gimnastică sentimentală de Vasile Voiculescu, 1907 de Tudor Arghezi, rolul Smarandei, Seringa de Tudor Arghezi, Dulcea pasăre a tinereții de Tennessee Williams, etc.
La Teatrul Național Radiofonic a jucat in Neguțătorul de ochelari și Interpretări la cleptomanie, adaptare dupa Tudor Arghezi, Rapsodia țiganilor de Mircea Ștefănescu, Idolul și Ion Anapoda de G.M. Zamfirescu. Tot la radio a avut o rubrica în cadrul emisiunii De toate pentru toți.
A jucat in 17 filme, debutul in cinematografie a avut loc in 1961, cu ecranizarea schiței lui Tudor Arghezi Doi vecini, in regia lui Geo Saizescu.Mitzura Arghezi este membra a Partidului România Mare, a fost deputat de Olt in 1996-2000 și în 2000-2004, președinta secției de Francofonie din parlament, membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune, director onorific al casei memoriale Tudor Arghezi. 

Filme cu Mitzura Arghezi

·         Clipa de răgaz (1986)

·         Secretul lui Nemesis (1985) Trailer

·         Secretul lui Bachus (1984) Trailer

·         Șantaj (1982)

·         Grăbește-te încet (1981)

·         Drumul oaselor (1980)

·         Audiența (1979)

·         Din nou împreună (1978) - Mama Corinei

·         Eu, tu și Ovidiu (1977)

·         Hyperion (1975)

·         Când trăiești mai adevărat (1974)

·         Ultimul cartuș (1973) - doamna

·         Facerea lumii (1971) - Coca

·         Mihai Viteazul (1970) Trailer

·         Negutatorul de ochelari / (1967)

·         Calea Victoriei sau cheia visurilor (1966) - Elena Lipan

·         La Portile Pamantului (1965)

·         Titanic Vals / Titanic vals (1965) - Gena

·         Anotimpuri (1963)

·         Celebrul 702 (1962)

·         Furtuna (1960)

·         Doi vecini (1959) - Marita

Cu Mitzura Arghezi: "Furtuna" (1960), "Titanic vals" (1964), "Ultimul cartuş" (1973), "Eu, tu, şi... Ovidiu" (1978), "Drumul oaselor" (1980), "Secretul lui Bachus" (1984), "Secretul lui Nemesis" (1987).

0:06 / 1:51:20

Faust - Johann Wolfgang von Goethe (teatru radiofonic)

TOMACARAGIU istoria ieroglifica 1973 Dimitrie Cantemir

Ifigenia in Taurida - Johann Wolfgang von Goethe (teatru radiofonic)

Torquato Tasso - Johann Wolfgang von Goethe (teatru radiofonic)

Nebuna din Chaiot - Jean Jirodout (teatru radiofonic)

GÂNDURI PESTE TIMP 27 Octombrie

Alice Botez - Citate:

SFATURI UTILE 27 Octombrie

PATOLOGIA DIABETICĂ ȘI STILUL DE VIAȚĂ

Stilul de viata nesănătos are un rol principal în apariţia diabetului zaharat de tip 2. Mai mult de jumatate dintre persoanele afectate de diabet nu sunt conştiente de prezenţa bolii, deoarece aceasta poate să evolueze fără apariţia simptomelor. Din cele 50.000 de cazuri noi de diabet înregistrate anual, între 5-10% sunt diabet zaharat de tip 1 sau insulinopriv care afecteaza adulţii, tinerii şi copiii, necesitând tratament permanent cu insulină. Marea majoritate a cazurilor noi reprezintă pacienţi cu diabet zaharat de tip 2, de cele mai multe ori explicate de prezenţa concomitentă a obezităţii şi stilului nesănătos de viaţă. Unul dintre cele mai mari pericole cu privire la apariţia diabetului (în special de tip 2) este faptul că poate evolua asimptomatic sau cu simptome atipice, nespecifice, precum oboseala sau setea intensă. Astfel, diabetul zaharat poate fi prezent chiar cu 5-10 ani inainte de a fi depistat. În acest context, nediagnosticarea la timp a diabetului poate determina complicaţii grave precum probleme cardiovasculare, renale, oftalmologice, neurologice, dar şi complicaţii acute (comele diabetice), sau poate conduce chiar la deces. Este cert faptul că în rândul persoanelor cu diabet zaharat necontrolat terapeutic, riscul de deces este dublu comparativ cu al persoanelor care nu suferă de această afecţiune. Deasemenea, diabetul creşte riscul de boli cardiovasculare şi de accident vascular cerebral, astfel că aprox. 50% dintre persoanele cu diabet zaharat decedează ca urmare a acestor afecţiuni. Diabetul zaharat reprezintă şi una din principalele cauze de afectare renală, aproximativ 10-20% din persoanele cu diabet decedând din aceasta cauză. O altă complicaţie severă a diabetului este retinopatia diabetică (afectarea oculara), astfel incât, dupa 15 ani de evolutie a bolii 2% dintre cei afectaţi îşi pot pierde vederea. Mai mult, o complicaţie a diabetului zaharat este şi neuropatia diabetică/piciorul diabetic, în care sunt afectate fibrele nervoase, care in asociere şi cu o circulatie deficitara la nivelul membrelor inferioare, determină o creştere a riscului de ulceratii şi amputaţii. Peste 50% dintre persoanele cu diabet pot prezenta această complicaţie.