MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU

VINERI 12 OCTOMBRIE 2018

Bună dimineața, prieteni!

Vă ofer astăzi, la fel ca în fiecare zi, o serie de materiale interesante; trebuie doar să le lecturați!

Să aveți o zi minunată pe care să o începeți cu muzică bună!

TROMPETAS CELESTIALES. Seleccion de Cecil González

ISTORIE PE ZILE 12 Octombrie

Evenimente

·         539 i.I.Ch.: Armata lui Cyrus cel Mare cucereste Babilonul. Cyrus al II-lea cel Mare cca 600 i.I.Hr – 530 i.I.Hr ), rege al Persiei, a fost una din cele mai strălucite personalități ale antichității. A transformat în numai trei decenii Persia dintr-o putere locală, în cel mai vast și puternic imperiu al Orientului. In anul 539 i.I.Hr, profitând de slăbirea Regatului Noului Babilon datorata unor conflicte interne, Cyrus l-a ocupat, anexând apoi toate posesiunile regatului Caldeean din Siria, Fenicia, tara lui Israel, până la granițele Egiptului Faraonic. A cucerit un teritoriu de o întindere nemaivăzuta până atunci, de la frontierele Egiptului până în vecinătatea Indiei,in care milioane de oameni au trăit timp de trei secole. Cyrus a respectat pretutindeni in teritoriile cucerite cultul zeităților locale, a fost primul conducător al unui stat care a abolit sclavia si tot el i-a eliberarat pe evrei din robia Babilonului, unde erau ținuti captivi inca din vremea domniei lui Nabucodonosor.

·         1113:  Orașul Oradea este mentionat pentru prima data sub numele latin  Varadinum („vár” înseamnă cetate în limba maghiară),  într-o diplomă a abaţiei benedictine din Zobor, în care apare numele episcopului Sixtus Varadiensis şi al comitelui Saul de Bychar. Asezarea este insa mult mai veche, rădăcinile sale fiind  de origine romano-dacică. Asa cum o atesta descoperirile arheologice, în zona Salca din oraş şi  cele din zona Băilor Felix, erau stabiliţi romani şi daci

·         1449: Are loc bătălia de la Tămăşeni, pe Siret (la miazănoapte de Roman). Bogdan al II-lea al Moldovei, fiul nelegitim al lui Alexandru cel Bun si tatal lui Stefan cel Mare, avînd sprijinul lui Iancu de Hunedoara   (voievod al Transilvaniei între 1441-1456 si regent al Ungariei între 1446-1452), il înfrange pe Alexăndrel voda şi devine domn al Ţării Moldovei. Alexăndrel a fugit în Polonia, în timp ce Bogdan a intrat în cetatea Sucevei, unde a fost uns domn. Alexandru al II- lea sau Alexandrel voda,  a fost domn al Moldovei de trei ori: februarie 1449 – 12 octombrie 1449, februarie (înainte de 24) 1452 – 1454, februarie (înainte de 8) 1455 – 25 mai 1455.

·         1492: Cristofor Columb a ajuns in Caraibe descoperind “Lumea Noua”, crezand insa ca a acostat in estul Asiei. Dupa ce a traversat Oceanul Atlantic, navigatorul italian a pasit pe pamantul american si l-a declarat posesiune a Spaniei, tara care i-a finantat calatoria pentru gasirea unei noi rute navale spre China si India. Plecat din portul iberic Palos in data de 3 august, cu vasele “Santa Maria”, “Pinta” si “Nina”, Columb a reusit sa descopere America fara sa stie insa unde se aflasi a fost convins tot timpul ca se afla in Orientul indepartat. A instalat o colonie de 39 de persoane in teritoriul descoperit si s-a reintors in Spania incarcat de aur si avand la bord mai multi prizonieri “indieni”. In martie 1493 a fost primit cu toate onorurile la curtea spaniola. Columb a fost primul european care a explorat America dupa vikingi, care si-au intemeiat colonii in partea de nord a continentului, pe teritoriul actual al Canadei, in secolul al X-lea. Navigatorul a intreprins mai multe calatorii in “Lumea Noua” dupa aceasta expeditie de o insemnatate deosebita.

·         1595:  Domnul Moldovei, Ștefan Răzvan, ocupă Bucureștiul. Ștefan Răzvan a fost domn al Moldovei  în perioada aprilie 1595 –  decembrie 1595, si este citat ca una dintre  puținele figuri ale istoriei românilor care ar  fi avut origini țigănesti. Fiul unui  tigan musulman care emigrase către Moldova din Imperiul Otoman și al unei femei moldovence,  se pare ca a servit în armata regelui Henric al IV-lea al Frantei si  apoi în armata poloneza. Înainte de a accede la tronul Moldovei  avea titlul de hatman. A luptat alături de Mihai Viteazul și a principelui transilvanean Sigismund Bathory  împotriva otomanilor si  i-a succedat la tron lui Aron Voda, pe care l-a alungat de pe tron, devenind domn. Detronat la randul sau ca urmare a invaziei poloneze în Moldova, a fost înlocuit cu Ieremia Movila. Bătălia decisivă a fost dată la  Areni, lângă Suceava. Pierzând bătălia, Ștefan a fost capturat în încercarea sa de a fugi spre Transilvania  și a fost executat prin tragere in teapa. A fost imortalizat in drama istorica a lui Haşdeu,”Răzvan şi Vidra.

·         1773: In SUA s-a deschis primul azil pentru bolnavii psihic.

·         1777: Grigore al III-lea Ghica domn al Moldovei (1764-1767; 1774-1777) şi al Munteniei (1768-1769), este ucis de trimisul Înaltei Porţi, Kapegibaşa. Era suspectat de relaţii prea strânse cu Rusia, si pentru ca s-a opus ocuparii  Bucovinei, austriecii au cerut turcilor să-l înlăture, iar aceștia au trimis un capugiu (agent executor) la curtea lui Grigore, care l-a strangulat.  Principala cauză a tragicului său sfârşit a fost energicul protest înaintat Înaltei Porţi cu ocazia cesiunii Bucovinei către Austria (1775); (n. 1724). Este înmormântat la biserica Sfântul Spiridon din Iasi.

·         1793: Regina Franței Maria Antoaneta este chemată la primul interogatoriu, în fața lui Fouqhier-Tinville, acuzator public, a unui asesor și a câtorva copiști. Fouqhier-Tinville va încheia actul de acuzare cu cuvintele: „Maria Antoaneta, văduva lui Ludovic Capet, a fost, cât timp a stat în Franța,  flagelul și vampirul francezilor”.

·         1808: Imparatul francez Napoleon I și Tarul rus Alexandru I, semnează convenția prin care Rusia anexează Moldova și Țara Românească.

·         1810: S-a desfasurat pentru prima data “Oktoberfest”. Printul bavarez Ludwig s-a casatorit cu printesa Therese von Sachsen-Hildburghausen si a invitat toti cetatenii oratului Munchen la festivitatile organizate in fata portilor cetatii. Campul pe care s-a tinut serbarea a fost botezat “Theresienwiese” (“Campul Tereziei”), denumire pe care localnicii au prescurtat-o ajungandu-se in final la "Wies'n". Serbarea a devenit anuala, aceasta devenind un festival mondial al berii. 

·         1822: Brazilia s-a declarat independenta fata de Portugalia, Dom Pedro proclamandu-se imparat. 

·         1823: Scoțianul Charles MacIntosh a pus în vânzare primele pelerine de ploaie.

·         1863: In Principatele Unite , în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, este investit Guvernul Mihail Kogălniceanu. Acesta a activat pînă pe 26 ianuarie 1865 şi s-a remarcat prin rodnice realizări social-economice.

·         1872: Prin decret imperial, s-a înfiinţat Universitatea Cluj, în limba maghiară,cu patru facultăţi: filosofie şi litere, matematici şi ştiinţele naturii, drept, medicină. Inaugurarea Universităţii din Cluj a a vut loc la 10 noiembrie 1872.

·         1879: A fost  promulgată Legea de revizuire a art. 7 din Constituția României, care acorda cetățenie și locuitorilor de altă religie decât cea creștină. I. C. Brătianu, din poziţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri, a dat citire, în Senat, la 17 ianuarie 1879, Mesajului domnesc şi declaraţiei prin care Guvernul arăta că „este de trebuinţă a se supune reviziunei art. 7 din Constituţiune”. La 22 mai 1879 au început lucrările de revizuire a Constituţiei, pentru ca la data de 24 iunie 1879, Comisia Senatului să depună raportul. Se statua că cel care intenţiona să se naturalizeze era obligat să adreseze domnitorului o cerere şi să declare că renunţă la protecţia străină. După depunerea acestei cereri solicitantul trebuia să îndeplinească următoarele condiţii: să locuiască pentru o perioadă de 10 ani în ţară şi prin modul de comportament în societate să dovedească că este folositor acesteia. După iniţiativa Domnului, Adunările legiuitoare îi acordau decretul de naturalizare, care era sancţionat şi promulgat de către domn. Proiectul de revizie, propus de către Guvern Adunării Deputaţilor, a fost votat la 6 octombrie 1879 (cu 132 de voturi pentru, 9 contra şi 2 abţineri). Noul articol a fost publicat în Monitorul oficial din 13/25 octombrie 1879 (12/24).

·         1897: In Rusia s-a jucat primul meci de fotbal.

·         1903: Este dezvelita statuia lui Carol Davila în faţa Facultăţii de Medicină din Bucureşti, creatie a sculptorului Carol Stork. Cladirea a fost construita dupa proiectul arhitectului francez Louis Pierre Blanc.

·         1910: A fost descoperit, în catedrala din Aachen, sarcofagul cu rămășițele împăratului Otto al III-lea (Sfântul Imperiu Roman) (980-1002).

·         1915: Asistenta medicală britanică Edith Cavell a fost executată de germani pentru că a ajutat trupele Antantei să se retragă din Belgia.

·         1925: A fost inaugurată Universitatea Guadalajara din Mexic.

·         1931: Se încheie procesul de constituire a Frontului de la Harzburg, din care făceau parte partidele de extrema dreaptă germane.

·         1931: Se inaugurează statuia lui Cristos Mantuitorul din Rio de Janeiro, in Brazilia . Are 30 de metri înălțime fără să se includă cei 8 metri ai soclului, lățimea între brațe este de 28 metri, are o greutate de 635 de tone și este situată pe vârful muntelui Corcovado la o altitudine de 700 de metri. Mulajul (modelul) din ghips, precum și sculptura a fost efectuată de o echipa condusa de sculptorul francez Paul Landowski, in care s-a aflat sculptorul roman Gheorghe Leonida ,însărcinat să realizeze capul statuii Mântuitorului.

·         1933 - Alcatraz devine, neoficial, închisoare federală

·         1940: Incepe intrarea trupelor Germaniei naziste în România în baza “garanţiei” din 30 august, privind noile graniţe. A sosit   la Bucureşti o misiune militară germană, ca răspuns la solicitarea regelui Carol al II-lea; oficial, scopul era de a instrui Armata română potrivit noilor metode şi tehnici ale războiului; în fapt, trupele germane urmau să preia paza câmpurilor petrolifere din Valea Prahovei şi să exercite un control discret asupra regimului de la Bucureşti, în perspectiva confruntărilor cu URSS. Primele formaţiuni de comandament ale Misiunii militare germane, conduse de generalul de cavalerie Erik Hansen, generalul Wilhelm Speidel, comandantul forţelor de aviaţie şi generalul Arthur Hauffe, şeful de stat major, au sosit la Bucureşti la 12 octombrie 1940. La 11 noiembrie 1940 în România se găseau deja 22.430 militari germani, dintre care 890 ofiţeri şi 21.540 soldaţi. “Misiunea militară” germană a ocupat principalele puncte strategice de pe Valea Prahovei, în Bucureşti şi pe raul  Prut, devenit granita cu URSS, dupa anexarea Basarbiei de catre URSS.

·         1944: Municipiul Oradea a fost eliberat de către unități militare românești și sovietice, de sub ocupația maghiară fascistă. Ziua orașului.

·         1946: A fost înființat Institutul de Endocrinologie "C.I. Parhon", din București.

·         1960: Nikita Hrușciov înfuriat lovește cu pantoful în masă la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, pentru a protesta la o afirmație a unui lider filipinez despre politica sovietică colonială a Uniunii Sovietice în Europa de Est.

·         1964: Sovieticii au lansat Voskhod I în spațiu, prima navă spațială capabilă să transporte trei persoane pe orbita Pământului.

·         1968: Se deschide a XIX-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară din Mexico City, Mexic; România a obținut 15 medalii (4 aur, 6 argint, 5 bronz).

·         1968: Guineea Ecuatorială se declara independenta de Spania.

·         1975: Arhiepiscopul Oliver Plunket este sanctificat, devenind primul sfânt de origine irlandeză în ultimele 7 secole.

·         1984: Premierul britanic Margaret Thatcher a supravietuit unui atentat cu bomba al IRA asupra hotelului Brighton in care era cazat, explozia avand loc la cateva minute dupa ce a parasit incaperea. 

·         1986: Summitul americano-sovietic de la Reykjavik se incheie cu un eşec. Presedintele american Ronald Reagan şi liderul sovietic Mihail Gorbaciov nu au reuşit să ajungă la un acord la summitul dezarmăriidesfasurat la Reykjavik, in Islanda.) Esecul s-a datorat in principal refuzului preşedintelui Reagan de a abandona programul militar Initiativa de Aparare Startegica (SDI), supranumit “Razboiul Stelelor”. Reagan şi Gorbaciov nu reuşesc să cadă de acord asupra inghetarii programului militar Star Wars.

·         1992 - Sigilarea „Capsulei mileniului” continand o colectie numismatica spaniola ce marcheaza a 500–a aniversare a descoperirii Americii, precum si diverse texte de Cristofor Columb (va ramane inchisa pana la 12.10.2492).

·         1993: In Camera Reprezentantilor a Congresului SUA s-a votat in unanimitate pentru ca Romania sa beneficieze de clauza natiunii celei mai favorizate. 

·         1998: Curtea Supremă de Justiţie a Romaniei i-a reabilitat pe Iuliu Maniu şi Ion Mihalache, fondatorii Partidului Naţional Ţărănesc.

·         1999: Secretarul general al O.N.U., Kofi Annan a anuntat ca, odata cu nasterea unui baiat la Sarayevo, populatia lumii a ajuns la 6 miliarde.

·         1999 - Lovitura de stat. Guvernul lui Hawaz Sharif este acuzat de politici egoiste.

·         1999: Fosta Republică Autonomă Sovietică Abhazia îşi declară independenţa fata de Georgia.

·         2000: Premiu Nobel pentru pace a fost atribuit scriitorului francez de origine chineză Gao Xingjian.

·         2000: Nava de razboi americana USS Cole este grav avariata in golful Aden din Yemen, de doi atentatori sinucigaşi. In explozie sunt ucisi 17 membri ai echipajului şi răniti alti 39. In urma exploziei s-a produs o gaura de marimea unei case, (12 metri lungime), în partea stângă a distrugatorului. Atacul impotriva navei americane a fost executat cu ajutorul unei barci incarcate cu explozibili.

·         2001 - ONU si secretarul sau, Kofi Annan, au primit Premiul Nobel pentru Pace.

·         2002: Un atac terorist cu bombain Clubul Sari in Kuta din Insula Bali, omoara 202 persoane, majoritatea turisti şi răneste peste 300. Dupa explozie s-a declansat un incendiu puternic.

·         2002: Papa Ioan Paul al II-lea şi patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), au semnat în premieră o declaraţie comună care îndeamnă la unitatea creştinilor, acesta fiind primul act încheiat vreodată de un suveran Pontif şi un patriarh ortodox. În perioada 7-14 octombrie 2002, patriarhul Teoctist a efectuat o vizită la Vatican, la invitația papei Ioan Paul al II-lea. La 12 octombrie, patriarhul Teoctist și papa Ioan Paul al II-lea au semnat o Declarație comună, în care îndeamnă la unitatea creștinilor. „Si slava pe care Tu Mi-ai dat-o, Eu le-am dat-o lor, pentru ca ei sa fie una, asa cum una suntem Noi. Eu intru ei si Tu intru Mine, pentru ca ei sa fie desavarsiti intru una; si sa cunoasca lumea ca Tu M-ai trimis si ca i-ai iubit pe ei asa cum M-ai iubit pe Mine” (Ioan 17, 22-23). Cu bucuria profunda de a ne regasi impreuna in cetatea Romei, aproape de mormantul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, ne dam sarutarea pacii, sub privirea Celui care vegheaza asupra Bisericii Sale si care ne calauzeste pasii; si meditam inca o data la aceste cuvinte pe care Sfantul Evanghelist Ioan ni le-a transmis si care constituie rugaciunea emotionanta a lui Hristos, inaintea Patimilor Sale. 1. Aceasta intalnire a noastra este continuarea imbratisarii pe care noi am schimbat-o la Bucuresti, in luna mai, 1999, in timp ce in inima noastra mai rasuna inca apelul emotionant: „Unitate, Unitate !”, cu care o mare multime de credinciosi ne-au intampinat cu acea ocazie. Acest apel era ecoul rugaciunii Domnului nostru pentru ca „toti sa fie una” (Ioan 17, 21). Intalnirea de astazi reinnoieste angajamentul nostru de a ne ruga si lucra pentru a ajunge la unitatea vizibila deplina a tuturor ucenicilor lui Hristos. Scopul si dorinta noastra arzatoare o constituie comuniunea deplina care nu este absorbire, ci comuniune in adevar si in dragoste. Aceasta cale este una ireversibila, pentru care nu exista alternativa: este calea Bisericii. 2. Marcate inca de trista perioada istorica, in timpul careia s-a negat Numele si Stapanirea Mantuitorului, comunitatile crestine din Romania intampina inca, in mod frecvent, astazi, dificultati in a depasi efectele negative pe care acei ani le-au produs in relatiile de fratietate si de impreuna-lucrare, precum si redescoperirea comuniunii. Intalnirea noastra trebuie sa fie considerata ca un exemplu: fratii trebuie sa se regaseasca pentru a se impaca, pentru a medita impreuna, pentru a descoperi mijloacele prin care sa ajunga la intelegere, pentru a-si expune si explica argumentele unii altora. Ii indemnam, asadar, pe cei care sunt chemati sa traiasca alaturi pe acelasi teritoriu romanesc, sa gaseasca solutii de dreptate si caritate. Printr-un dialog sincer, trebuie sa se depaseasca conflictele, neintelegerile si suspiciunile aparute in trecut, pentru ca, in aceasta perioada decisiva a istoriei lor, crestinii din Romania sa poata fi marturisitori ai pacii si ai reconcilierii. 3. Relatiile noastre trebuie sa fie oglinda comuniunii adevarate si profunde in Hristos, comuniune care, fara sa fie deplina, exista deja intre noi. Recunoastem, de fapt, cu bucurie ca avem impreuna traditia Bisericii nedespartite, centrata pe Taina Euharistiei, despre care dau marturie sfintii pe care noi ii avem in comun in calendarele noastre. Pe de alta parte, numerosii marturisitori ai credintei in vremurile de opresiune si de persecutie din secolul ce s-a scurs, care au demonstrat fidelitatea lor fata de Hristos, sunt un germen de speranta in dificultatile actuale. Pentru a incuraja cautarea deplinei comuniuni, chiar si in divergentele doctrinare care raman inca, este necesar sa gasim mijloace concrete, consultandu-ne periodic, cu convingerea ca nici o situatie dificila nu este menita sa dureze in mod iremediabil si ca, datorita atitudinii de deschidere catre dialog si a schimbului periodic de informatii, pot fi gasite solutii satisfacatoare pentru aplanarea tensiunilor si pentru a ajunge la o solutie echitabila in problemele concrete. Trebuie sa consolidam acest proces, pentru ca adevarul plenar al credintei sa devina un patrimoniu comun, impartasit si de unii si de ceilalti, capabili sa creeze o convietuire cu adevarat pasnica, inradacinata si fondata pe dragoste. Stim bine cum sa actionam pentru a stabili liniile care sa ne conduca opera de evanghelizare, atat de necesara dupa perioada sumbra a ateismului de Stat. Suntem de acord in a recunoaste traditia religioasa si culturala a fiecarui popor, precum si libertatea religioasa. Evanghelizarea nu poate fi bazata pe un spirit de competitie, ci pe respect reciproc si pe cooperare, recunoscand fiecaruia libertatea de a trai dupa propriile convingeri, in conformitate cu propria apartenenta religioasa. 4. In dezvoltarea relatiilor noastre, incepand cu Conferintele Panortodoxe si cu Conciliul II Vatican, am fost martorii unei promitatoare apropieri intre Rasarit si Apus, bazata pe rugaciune, pe dialogul in dragoste si in adevar, apropiere atat de bogata in momente de profunda comuniune. De aceea, privim cu ingrijorare dificultatile prin care trece, in perioada actuala, Comisia Mixta Internationala pentru Dialogul Teologic intre Biserica Catolica si Biserica Ortodoxa si, cu ocazia intalnirii noastre de acum, ne exprimam dorinta de a nu se neglija orice initiativa pentru a reactiva dialogul teologic si pentru a relansa activitatea Comisiei. Avem aceasta datorie, pentru ca dialogul teologic va face sa devina mai puternica afirmarea vointei noastre de a adanci comuniunea, in fata situatiei actuale de diviziune. 5. Biserica nu este o realitate inchisa in ea insasi: ea este trimisa in lume si este deschisa catre lume. Noile posibilitati care se creeaza intr-o Europa deja unita si care isi extinde granitele pentru a imbratisa popoarele si culturile din partea centrala si rasariteana a continentului, constituie o provocare pe care crestinii din Rasarit si din Apus trebuie sa o intampine impreuna. Cu cat vor fi mai uniti in marturisirea Unicului Dumnezeu, cu atat ei vor da expresie, consistenta si spatiu sufletului crestin al Europei, sfinteniei vietii, demnitatii si reconcilierii, valorilor familiei, apararii creatiei. Europa intreaga are nevoie de bogatia culturala creata de Crestinism. Biserica Ortodoxa Romana, centru de intalnire si de schimburi intre traditiile bogate slave si bizantine ale Rasaritului, si Biserica Romei, care, in componenta sa latina, exprima vocea occidentala a unicei Biserici a lui Hristos, trebuie sa contribuie impreuna la o misiune care caracterizeaza cel de al treilea mileniu. Dupa expresia traditionala si asa de frumoasa, Bisericilor locale le place sa se numeasca Biserici surori. Deschiderea spre aceasta dimensiune inseamna a colabora pentru a reda Europei etosul sau cel mai profund si chipul sau autentic uman. Cu aceste perspective si cu aceste intentii, prin care dam marturie comuna inaintea Domnului, il rugam sa ne faca vrednici de a lucra spre zidirea Trupului Sau „pana ce toti vom ajunge la unitatea credintei si a cunoasterii Fiului lui Dumnezeu, la starea de barbat desavarsit, la masura varstei plinatatii lui Hristos” (Efeseni 4, 13).

·         2005: A fost lansată a doua misiune chineză cu oameni la bord, Shenzhou 6, pentru 5 zile pe orbită.

·         2008: Richard Garriott, cunoscut milionar american si fiu al unui fost astronaut (Owen Garriott), calatoreste in spatiu. Pe Garriott, inedita excursie, la costat 30 milioane de dolari.

·         2012  - Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2012 a fost atribuit, Uniunii Europene, "UE şi strămoşii săi au contribuit de peste şase decenii la promovarea păcii, reconcilierii, democraţiei şi drepturilor omului în Europa", a declarat la Oslo preşedintele Comitetului Nobel norvegian, Thorbjoern Jagland

Nașteri

·         1006: S-a nascut impăratul Go-Ichijō din Japonia; (d. 1036).

·         1350: S-a nascut Marele Cneaz al Moscovei, Dmitri Donskoi; (d. 19 mai 1389). La data de 8 septembrie 1380, pe campia Kulikovo situata la 250 kilometri sud de Moscova, a invins ostile tătare-mongole ale hanului Mamai, conducatorul Hoardei de Aur, acesta fiind primul pas spre eliberarea poporului rus de sub jugul mongol. În cinstea marii sale victorii, cneazului Dmitri Ivanovici i s-a dat numele de Dmitri Donskoi (Kulikovo aflându-se pe malul Donului).

·         1490: S-a nascut compozitorul italian Bernardo Pisano;(d. 23.01.1548). Bernardo Pisano (cunoscut si ca Pagoli ) fost compozitor, preot, cântăreţ, şi cărturar al Renaşterii. El a fost unul dintre primii madrigalisti , şi primul compozitor care a tipărit muzica laica.

·         1537: S-a nascut regele Eduard al VI-lea al Angliei; (d. 6 iulie 1553). A fost fiul lui Henric al VIII-lea și al lui Jane Seymour si a devenit rege al Angliei și al Irlandei la 28 ianuarie 1547 , la vârsta de nouă ani. Eduard a fost al treilea monarh din dinastia Tudorilor și primul conducător al Angliei care a fost crescut ca protestant.

·         1798: Împăratul Pedro I al Braziliei (d. 1834). Dom Pedro I al Braziliei și al IV-lea al Portugaliei (numele complet: Pedro de Alcântara Francisco António João Carlos Xavier de Paula Rafael José Miguel Joaquim Gonzaga Pascoal Cipriano Serafim de Bragança e Bourbon, n. 12 octombrie 1798 Queluz — d. 24 septembrie 1834 Queluz), primul Împărat al Braziliei (1822–1831) și al douăzeci și optulea Rege al Portugaliei (timp de șapte zile în 1826)

·         1834: Infanta Amelia Filipina a Spaniei (d. 1905)

·         1860: S-a născut Constanţa Hodoş, prozatoare, autoare dramatică şi publicistă, afirmată în cadrul grupării de la „Sămănătorul”; soţia scriitorului Ion Gorun (m. 1934).

·         1860 - S-a nascut Elmer Ambrose Sperry, inventator american al busolei giroscopice precum si al pilotului automat utilizat pe navele marine (m.16.06.1930).

·         1865: Arthur Harden, chimist englez, laureat Nobel (d. 1940)

·         1866: Ramsay MacDonald, politician scoțian, prim-ministru al Regatului Unit (d. 1937)

·         1872: S-a nascut Ralph Vaughan Williams, compozitor englez. 

·         1881: Cecil B. de Mille, regizor american (d. 1959)

·         1891 - S–a nascut publicistul american Arthur Hays Sulzberger, director al prestigiosului cotidian “New York Times” in perioada 1935–1961 (m.11.12.1968).

·         1894: Elisabeta de România, al doilea copil al regelui Ferdinand al României (d. 1956).Câteva cuvinte despre copiii reginei Maria și ai regelui Ferdinand:

Regina Maria a avut 6 copiii. Primul născut a fost băiat, Carol -( 5 octombrie 1893) botezat după numele regelui Carol, moștenitorul tronului. Al doilea copil a fost Elisabeta (12 octombrie 1894) – botezată după numele reginei Elisabeta. Al treilea copil a fost Marioara ( Mignon ) (n 6 ianuarie 1900) . Al patrulea a fost un baiat – Nicolae (3 august 1903). A urmat Ileana (5 ianuarie 1909). Ultimul născut a fsot Mircea. (13 ianuarie 1913), mort prematur la 2 noiembrie 1916, și inmormintat in curtea palatului Cotroceni. S-a intîmplat in preajma ocupării Bucureștiului de trupele Puterilor Centrale. A fost una din marile tragedii trăita de regina Maria,poate cea mai mare.

Destinul copiilor reginei Maria a fost firește diferit. Fiecare a avut soarta și norocul lui. Carol dupa ce a renunțat la tron de două ori, in 1930 a urcat pe tron, unde a rămas zece ani, pina cind a fost silit – după pierderea Basarabiei, Bucovinei, Cadrilaterului, și nordului Ardealui – să părăseasca tronul. A urmat un exil de 13 ani. Moare la Estoril in Portugalia la 4 aprilie 1953 la 59 de ani. A avut trei căsătorii cu Zizi Lambrino (anulată), cu Elena, principesă a Greicie, si cu Elena Lupescu. A avut un singur copil, Mihai, la rindul lui rege.

Elisabeta a fost căsătorita cu George ( 21 februarie 1921 ) cu priucipele moștenitor al Greciei. A fost o vreme regina Greciei (1922-24). Cei doi divorteaza in 1935, A ridicat Palatul de la Șosea la intorcerea ei in țară. După pa 1944 l-a cedat regelui Mihai pentru ca Palatul Regal fusese distrus de bombardamentul german din 24 august 1944 și era inutilizabil. Aici a fost silit să abdice regele Mihai la 30 decembrie 1947. In ianuarie 1948 Elisabeta a părăsit definitiv Romțnia si a trait în exil, cea mai mare parte la Cannes unde s-a intretinut dind lectii de pian. A murit la 15 noiembrie 1958, la 62 de ani.

Marioara (Mignon) s-a căsătorit la 8 iunie 1922 la Belgrad cu Alexandru, regele a ce se va numi din 1929, Iugoslavia. Au avut trei copii, băieți, (Petru, Tomislav, Andrei). Petru i-a succedat la tron tatălui său, Alexandru l, după asasinarea acestuia la Marsilia in 1929 (1934-1941). Odată cu ocuparea Iugoslaviei de armata germană, familia ei pleaca in exil la Londra. La 29 noiembrie 1945 un referendum controlat de comuniștii lui Tito și Armata roșie a stabilit că Iugoslavia devine republică. Marioara și copii ei se intorc în exil pentru totdeauna. Marioara moare săracă la Londra în 1961.

Nicolae. A facut parte din Regență din 1927, la maortea regeluI Ferdinand, pină în 1930 – la Restaurația fratelui său, Carol. In 1931 se căsătoreste cu Ioana Dolette fapt pentru care a avut conflicte cu regele Carol, care l-a alugnat din țară, și in final l-a scos de pe lista Casei regale în 1938. A trăit in exil din 1947. Aici a fost unul dintre sprijinitorii emigrației anticomuniste românești din Occident. In 1963 sotia sa Ioana Dolette a murit. Principele Nicolae face a doua căsătorie (1967) cu brazilianca Theresa Figueira de Mello. S-a stins la Madrid in 1978. A fost inmormintat la Lausanne, lingă Ioana Dolette, marea iubire a vieții lui.

Ileana s-a căsătorit in 1931 cu Anton de Habsburg, arhiduce al fostului Imperiu Austro-Ungar. Au trăit cf dorinței regelui Carol in afara României, mai ales in Austria, la castelul Sonnbrg. Au avut patru copii (Alexandru, Dominic, Maria Magdalena, Elisabeta) născuți intre 1935-1942. In 1942 se intoarce in Romania aflată in razboi. Aici activează pentru Crucea Rosie. Dupa abdicarea regelui Mihai la 3o decembrie 1947 a plecat în exil. Intii in Elvetia, apoi in SUA. A divorțat in 1954 de Anton de Habsburg. S-a recăsătorit cu un medic român, Stefan Isărescu de care a divortat in 1961, an în care a hotărit să se calugărească. A devenit Maica Alexandra. In 1990 a călătorit în România. A murit la 21 ianuarie 1991.

·         1896: S-a nascut poetul italian Eugenio Montale, iniţiatorul poeziei ermetice italiene.A fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1975; (“Oase de sepie”, “În timpul nostru”); (d.12.09.1981). Eugenio Montale (n. 12 octombrie 1896, Genova – d. 12 septembrie 1981, Milano), poet, prozator, editor și translator italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1975.

·         1924: S-a nascut Doris Grau, actrita si scenarista americana. 

·         1935: S-a nascut Luciano Pavarotti, tenor italian, la Modena, in Italia. Si-a abandonat cariera de profesor ca sa devina cantaret, decizie care a fost inspirata pentru ca foarte curand a reusit sa castige un premiu international intr-o competitie desfasurata in 1961 la Teatrul Reggio. In acelasi an si-a facut debutul pe scena. A luat apoi parte la turneul facut de artistii de la Scala prin Europa, in perioada 1963-1964 cantand alaturi de acestia. In 1965 a cantat alaturi de Joan Sutherland in opera “Lucia di Lammermoor“, iar in 1968 a aparut pentru prima data in fata spectatorilor din SUA. Luciano Pavarotti (n. 12 octombrie 1935, Modena – d. 6 septembrie 2007, Modena) celebru tenor al secolului XX. Vocea sa inconfundabila a impresionat milioane de persoane, iar aparitiile sale televizate au reusit sa creasca numarul iubitorilor de muzica clasica. Si-a publicat o carte biografica si a apaut in filmul “Yes, Girogio”. A cantat pe cele mai mari scene ale lumii, dar si pe stadioane si a aparut in concerte impreuna cu vedete ale muzicii pop si rock. A initiat o serie de spectacole – “Luciano Pavarotti si prietenii” – pentru strangerea de fonduri in scopul ajutorarii celor aflati in dificultate. A decedat in urma unei boli grave la data de 6 septembrie 2007.

·         1935 - S-a nascut Sam Moore, cantaret soul american (Sam & Dave).

·         1942 - S-a nascut Melvin Franklin (David English), vocalist american (Temptations).

·         1946 - S-a nascut James Dewar, basist britanic (Stone The Crows).

·         1947: S-a născut Î.P.S. Laurenţiu Streza (prenumele la naştere: Liviu), arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului (întronizat în noiembrie 2005).

·         1948 - S-a nascut Rick Parfitt, chitarist, vocalist si compozitor britanic (Status Quo).

·         1949: Carlos Șacalul, terorist venezuelan

·         1951: Peter Goldsworthy, scriitor australian

·         1954: Delia Brândușescu, sculptoriță română

·         1955: S-a nascut Ante Gotovina, general croat. 

·         1956 - S-a nascut David Vanian, vocalist britanic (Damned).

·         1968: S-a nascut Hugh Jackman, actor si cantaret american. 

·         1968: S-a nascut Adam Rich, actor american.

·         1969: S-a nascut Martie Maguire, muzician, component al trupei Dixie Chicks .

·         1975: S-a nascut Marion Jones, atleta americanca

·         1982: Paweł Golański, fotbalist polonez

Decese

·         638: Papa Honoriu I

·         642: Papa Ioan al IV-lea

·         1492: A decedat pictorul si matematicianul italian Piero de’ Franceschi, numit della Francesca (n. 1420), a cărui operă – centrată aproape exclusiv pe teme cu caracter religios – a exercitat o influență puternică asupra multor pictori renascentisti de la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul celui de al XVI-lea. Stilul său se leagă de marile tradiții plastice ale lui Giotto, precum și de goticul târziu.

·         1576: Maximilian al II-lea, împărat roman (n. 1527)

·         1730: Frederick al IV-lea, rege al Danemarcei și al Norvegiei (n. 1671)

·         1777: Domnul Moldovei Grigore al III-lea Ghica este ucis de un trimis al sultanului. Pentru ca s-a opus ocuparii Bucovinei, austriecii au cerut turcilor să-l înlăture, iar aceștia au trimis un capugiu (agent executor) la curtea lui Grigore,care l-a strangulat . Este înmormântat la biserica Sfântul Spiridon din Iasi.

·         1825: A murit poetul Nicolae Văcărescu, fiul mai mic al lui Ienăchiţă Văcărescu. Versurile sale manieriste aduc, pe alocuri, neaşteptate inflexiuni folclorice şi preromantice; (n. 1785 sau 1786).

·         1837: Wilhelmine a Prusiei, soția regelui William I al Olandei (n. 1774)

·         1863: A decedat poetul revolutionar roman ardelean Andrei Mureşanu; (n. 1816). Andrei Mureșanu, scris și Mureșianu, (n. 16 noiembrie 1816, Bistrița – d. 12 octombrie 1863, Brașov), poet și revoluționar român din Transilvania. A început să publice poezie în revista Foaia pentru minte, inimă și literatură. A fost printre conducătorii revolutiei de la 1848, participând în delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj din mai 1848. Poemul său Un răsunet, scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele) și denumit ulterior “Deșteaptă-te, române !”, a devenit imn revoluționar – fiind numit de Nicolae Balcescu , Marseilleza românilor. Din 1990, acesta a devenit Imnul Romaniei. După revoluția din 1848, Mureșanu a publicat în revista Telegraful Român, operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862, poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănatatea precară, a murit în 1863 la Brașov.

·         1870: Robert Lee, general american, comandantul armatei sudiste în timpul Războiului de secesiune (n. 1807). Robert Edward Lee (n. 19 ianuarie 1807 — d. 12 octombrie 1870), ofițer și inginer american, unul din cei mai respectați generali din istoria militară americană.

·         1924, a încetat din viaţă scriitorul Anatole France, cunoscut pentru scrierile “Insula pinguinilor” (1908) şi “Revolta îngerilor” (1914); a fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1921 (n. 18 apr. 1844)

·         1965: Paul Hermann Müller, biochimist elvețian, laureat al Premiului Nobel (n. 1899)

·         1969: Sonja Henie, patinatoare americană de origine norvegiană, campioană mondială la patinaj între 1927- 1936 (n. 1912)

·         1971: A murit Dean Gooderham Acheson, om politic american, secretar de stat (1949-1952) şi consilier pentru patru preşedinţi, principalul artizan al politicii externe a Statelor Unite în perioada Războiului Rece de după al doilea Război Mondial (n.11.04.1893).

·         1979: A încetat din viaţă sculptorul Iosif Fekete, realizatorul Monumentului aviatorilor din Bucureşti între anii 1928 şi 1930; (n. 15 iun 1903).

·         1981: A încetat din viaţă scriitoarea Agatha Grigorescu-Bacovia, soţia poetului George Bacovia; a publicat volumele “Armonii crepusculare” – 1923 şi “Muguri cenuşii” (1926) (n. 8 martie 1895).

·         1990: A încetat din viaţă scriitorul rus Arkadi Strugaţki, autor de literatură SF; (n. 18 aug. 1925).

·         1994: A încetat din viaţă regizorul roman Manole Marcus (“Viaţa nu iartă”, “Actorul şi sălbaticii”, “Mitică Popescu”; (n. 8.01.1928).

·         1996: A murit la Iaşi, poetul Haralambie Ţugui; (n.10 februarie 1916, Dorohoi, jud. Botoşani). A parcurs cursurile şcolii primare la Seminarul Teologic „Pimen Mitropolitul” (1924-1928) şi clasele gimnaziale la Liceul „Grigore Ghica Voievod”(1928-1931) din Dorohoi, Liceul Militar „Ştefan cel Mare” din Cernăuţi (1931-1934), Liceul Militar „General Macarovici” din Iaşi (1934-1936), Şcoala Pregătitoare de Ofiţeri din Bucureşti (1936-1937), Academia Militară de Infanterie Sibiu (1937-1939); ulterior va mai absolvi şi Şcoala de Normare Tehnică din Arad (prom. 1951). În 1941 a fost mobilizat pe Frontul de Răsărit, suportând câţiva ani de prizonierat în U.R.S.S. După repatriere (1948) a funcţionat ca tehnician constructor pe diverse şantiere din ţară (1949-1963) şi ca metodist la Biblioteca Regională Banat (1963-1968). A debutat  publicistic în revistele Muguraşi (revistă şcolară; Cernăuţi, 1933), Crai nou(Chişinău, 1934) şi în revista Însemnări din Dorohoi (1935). A avut de asemenea colaborări la diverse publicaţii periodice cu versuri, articole şi reportaje: Albina, Astra, Ateneu, Contemporanul, Convorbiri literare, Cronica, Curentul literar, Familia, Flamuri, Iaşul literar, Însemnări, Luceafărul, Orizont, Pagini basarabene, Scrisul bănăţean, Tribuna, Universul literar, Viaţa Românească ş.a. Figurează în antologia Poezia ieşeană contemporană/ I. Popescu (Iaşi: C.J.C.P., 1968). Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi, 1979.

·         2003: A murit memorialistul Ion Ioanid; (n. 28 martie 1926, la Ilovăt, jud. Mehedinti). In 1945 intră la Facultatea de Drept. Este exmatriculat în anul al III-lea, din pricina originii sociale (fost mosier). In 1949 are loc  prima sa arestare, iar in  1952 – a doua arestare urmata de o detentie grea si muncă în mină. La  6 iunie 1953 evadează si  trăieste în libertate o sută de zile fiind prins în cele dinurma si pedepst sever pentru curajul sau. In  1964, la presiunile guvernelor occidentale, regimul comunist din România îi eliberează pe detinutii „politici”. Ion Ioanid este si el eliberat. Primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist, cere azil politic în RFG şi se stabileşte la München unde devine angajat al postului de radio „Europa Liberă”. Seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996), relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România 

·         2007: A incetat din viata  Paul Bortnovschi, arhitect, scenograf şi designer; (n. 17 iulie 1922, Sinaia, jud. Prahova).  A absolvit Facultatea de Arhitectură din Bucureşti în anul 1948 si incă din primii ani a participat la proiectarea a numeroase expoziţii de plastică, scenografie, arhitectură teatrală la: Moscova, Pekin, Budapesta, Praga, Viena, Salonic, Paris, Tokio, Buenos Aires, Havana, Edinburgh etc.  În 1951 şi-a început colaborarea cu Liviu Ciulei în scenografie de film, participând la producţiile primei etape de dezvoltare a industriei cinematografice româneşti în studiourile Tomis, Floreasca şi Buftea: „Nepoţii gornistului”, „Răsare soarele”, „Erupţia”, precum şi cu Lucian Pintilie la „Duminică la ora 6”şi „Reconstituirea”. În perioada 1961 – 1973 a avut o intensă activitate didactică, fiind profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, unde a devenit şi şef de catedră din 1967. Realizează decorurile la montarea regizorului  Lucian Pintile a piesei ”Revizorul” de Gogol (1971) de la Tearul Bulandra, interzisă de cenzura comunistă la cererea ambasadei URSS. AWfost membru al Comisiei Internaţionale OISTAT UNESCO pentru arhitectură teatrală, al Design History Society, vicepreşedinte al Centrului Român al OISTAT, preşedinte al Comisiei Române de Arhitectură Teatrală, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, membru UNITER. Promotor al înfiinţării învăţământului de design, a reuşit inaugurarea acestuia în anul universitar 1969 – 1970. A fost membru al Comisiei Internaţionale OISTAT UNESCO pentru arhitectură teatrală, membru al Design History Society, vicepreşedinte al Centrului Român al OISTAT, preşedinte al Comisiei Române de Arhitectură Teatrală, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, membru al UNITER, din conducerea căreia a făcut parte. A primit Premiul Uniunii Artiştilor Plastici pentru Scenografie (1975), Ordinul „Meritul Cultural” clasa a IV-a, Premiul Academiei Române pentru întreaga activitatea (2003), titlul de Doctor Honoris Causa oferit de Uniunea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (2003).

·         2014: A decedat Florin Tudose, medic psihiatru şi profesor universitar; (n. 1952). A absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, devenind medic psihiatru. A lucrat ca profesor universitar din 1999 și a predat cursuri de psihia­trie, psiho­patologie și psihologie clinică. A publicat peste 30 de cărți de specialitate (singur sau cu alți colaboratori) și aproape 200 de articole din domeniul psihiatriei. În 1980, împreună cu C. Gorgoș, a pus bazele primului centru de sănătate mintală (CSM) din România. A înfiinţat şi primul serviciu de psihiatrie de legătură, devenit centru de referinţă pentru reformă în psihiatrie din România, în 1995.

Sărbători

·         2005: Hinduism - Dussehra

·         2005: Iudaism - Yom Kippur

·         Ziua Internationala a Alimentatiei

·         Ziua nationala a Regatului Spaniei

·         Ziua nationala a vinului din Republica Moldova 

·         Calendar religios 12 octombrie 
- Calendar crestin ortodox: 
Sfantul Mucenic Prov. Tarah si Andronic; Sfantul Ier. Cosma. 
- Calendar crestin greco-catolic: 
Sfantul Prob, Tarah si Andronic 
- Calendar crestin romano-catolic: 
Sf. Serafim, călugăr

Ziua orașului Oradea: Oradea, mai demult Oradea Mare, este reședința și cel mai mare municipiu al județului Bihor, situat în vestul României, pe râulCrișul Repede, în imediata apropiere a graniței cu Ungaria. Totodată Oradea este și cel mai important oraș din regiunea istorică Crișana. La recensământul din 2002 municipiul avea 206.614 de locuitori. Zona metropolitană, care include și 11 comune învecinate, avea în anul 2002 populația de 249.746 locuitori, dintre care 68.2% români, 28.7% maghiari ș.a. În perioada interbelică 20,6% din populația orașului era alcătuită din evrei, fiind consemnate de asemenea comunități de germani, slovaci, ucraineni etc.

Stațiunile balneare Băile Felix și Băile 1 mai se află la o distanță de 8 km, respectiv 4 km de oraș. Pe lângă apele termale recunoscute pe plan internațional pentru efectele terapeutice, în această zonă se găsește o formațiune carstică spectaculoasă, mai exact, un aven cu o adâncime de 86 de metri, denumit în zonă „Craterul de la Betfia”, precum și Pârâul Peța, cu o vegetație tropicală unică în Europa.

De secole, municipiul Oradea a reprezentat un punct important de referință pentru zonă, fiind cel mai important centru cultural și comercial. În Evul Mediu, înCetatea Oradiei exista un observator astronomic, iar astronomii care lucrau acolo foloseau meridianul Oradei ca meridian de 0°.

RELIGIE ORTODOXĂ 12 Octombrie

Sf Mc Prov, Tarah și Andronic; Sf Ier Cosma, episcopul Maiumei

1. Sfinții Mucenici Prov, Tarah și Andronic – 

Prov era originar din Pamfilia, Tarah fusese soldat în armata împărătească, iar Andronic era cel mai tânăr, fiind fiul unui om important din Efes. Au fost prinși și întemnițați în orașul Pompeiopolis din Cilicia și supus supliciilor în orașele: Tarah, Mopsuestia și Anazarab de Maxim Numerian conducătorul Ciliciei. Au suferit moarte martirică în anul 304 în timpul persecuțiilor împăraților Dioclețian (284-305) și Maximian (285-305).

2. Sfântul Ierarh Cosma, Episcopul Maiumei († 787) – 

Părinții Sfântului Ioan Damaschin au adoptat un copil orfan din Ierusalim și l-au crescut cu aceeași dragoste ca și pe fiul lor Ioan, având aceeași vârstă. Amândoi au avut ca învățător al Sfintei Scripturi pe un călugăr pe nume tot Cosma. Acesta era originar din Italia și fusese luat în robie de Agareni (arabi) și dus tocmai în ținutul Damascului. Părinții lui Ioan îl răscumpăraseră pentru a-l folosi ca educator celor doi copii. Orfanul Cosma, ajungând în vârstă, a intrat împreună cu Ioan în Mănăstirea Sfântul Sava din Palestina, călugărindu-se. În timpul iconoclasmului Cosma și Ioan luptă prin cuvânt și prin scrieri, apărând sfintele icoane. Pe când Sfântul Ioan Damaschin și-a înălțat mintea către cele mai grele învățături și taine ale creștinătății care se regăsesc în Dogmatica sa, Cuviosul Cosma a manifestat darul primit de la Bunul Dumnezeu de poet și imnolog. Patriarhul Ioan al Ierusalimului l-a luat din mănăstire și l-a așezat Episcop al orașului Maiuma (în Palestina, aproape de Gaza), unde a păstorit până la moarte.

Din Sinaxar:

În aceasta luna, în ziua a douasprezecea, pomenirea Sfintilor Mucenici Prov, Tarah si Andronic.

Acestia au fost pe vremea consulului Diocletian si a guvernatorului Flavian (catre 304). Tarah era foarte batrân cu vârsta, roman fiind cu neamul, si din norocire ostas. Iar Prov era din Sida Pamfiliei. Si Andronic din cetatea Efesului Ioniei. Deci, lui Tarah i-au zdrobit falcile si grumajii cu pietre; i-au ars mâinile cu foc, l-au spânzurat sus de un lemn si cu fum împutit l-au afumat dedesubt; apoi amestecând otet cu mustar si cu sare, i-au turnat pe nas si l-au ars la piept cu tepi arse în foc, i-au taiat urechile si i-au despuiat capul de piele. A fost dat si fiarelor sa-l manânce si în cele din urma taiat tot bucati cu sabia, si-a dat sufletul la Dumnezeu. Iar viteazul Prov a fost batut cu vine crude, i s-au ars picioarele cu fiare încinse, a fost spânzurat de un lemn; i-au ars si i-au fript spinarea si coastele cu frigari înrosite în foc, i s-au taiat pulpele cu alte frigari si în cele din urma, facându-l si pe el bucati cu sabiile, si-a dat fericitul sfârsit. Iar dumnezeiescul Andronic a fost spânzurat pe un lemn si sfâsiat pe picioare cu fiare ascutite; l-au împuns în coaste si l-au frecat cu sare peste taieturi; i s-a taiat limba si buzele si de asemenea si lui zdrumicându-i-se trupul tot bucati cu sabia si-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu.

Tot în aceasta zi, pomenirea Cuviosului Parintelui nostru Cosma facatorul de cântari, episcopul Maiumei, Aghiopolitul.

Acest sfânt fiind foarte tânar, ramase sarman; deci fiind în saracie, îl lua în casa tatal Sfântului Ioan Damaschin ca sa-l creasca; acesta având multa avere si marire lumeasca, a luat în casa sa pe oarecare dascal învatat si întelept, având vrednicia de asingrit, care si acesta se numea Cosma; si i-a dat pe seama-i pe fiul sau Ioan si pe Cosma, fiul sau cel de suflet. Acela punând nevointa asupra lor cu învatatura, în scurta vreme tinerii au învatat tot mestesugul cartii: adica gramatica si filozofia si înca nevoindu-se si cu astronomia, muzica si geometria; dintru aceasta se aratara tuturor vrednici de cinste. Dar cui îi este voia sa-i cunoasca de învatati spre toate lucrurile, se vor adeveri din cartile pe care le-au facut. Dupa aceea ducându-se ei la lavra Sfântului Sava, se facura monahi. Fericitul Ioan a fost hirotonit preot de catre Ioan patriarhul Ierusalimului, iar fericitul Cosma, rugat fiind foarte de toti Ierusalimtenii, a fost facut episcop la Maiuma. Deci petrecând bine si povatuindu-si turma spre hrana cea mântuitoare, foarte batrân fiind a raposat în Domnul.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU 12 Octombrie

A: PLĂCINTE, GUSTĂRI

Chiftele din ciuperci

·       500 g ciuperci din conservă;

·       1 ceapă potrivită rasă pe răzătoarea mică;

·       4 linguri făină;

·       1 linguriţă praf de copt;

·       Sare;

·       Piper;

·       Cimbru;

·       1 legătură mărar;

·       1 legătură pătrunjel fin tocate;

·       Ulei pentru prăjit

Se taie ciupercile mărunt şi se amestecă într-un castron cu toate celelalte ingrediente până se obţine o compoziţie omogenă.

În uleiul încins se pun cu linguriţa mingiuţe care se rumenesc pe ambele părţi.

Se pot sevi ca atare, reci, ca antreu, sau cu garnitură de cartofi prăjiţi cu pătrunjel verde fin tocat presărat deasupra, ca fel principal de mâncare.

B: SALATE

Salată de fasole boabe
• 400 g fasole boabe;
• 2 cepe mijlocii;
• 3 linguri ulei;
• Oţet;
• Sare;
• Piper măcinat
Se fierbe fasolea după procedeul clasic, apoi se strecoară, se pune în salatieră fierbinte şi se amestecă cu ceapa tăiată felii, uleiul şi oţetul.
Se potriveşte la gust de sare şi piper.

C. SOSURI

Sos vinegret

Într-un castron se pun 3 linguri ulei, 1 lingură oţet, sare şi piper după gust şi se amestecă cu furculiţa sau cu telul până se emulsionează şi devine lăptos.

    Se poate adăuga şi pătrunjel verde.

    Se utilizează la salate de legume crude sau fierte.

D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Ciorbă oltenească de praz cu zeamă de varză

·       1,5 kg praz

·       300 g roşii

·       100 g morcovi

·       100 g albitură

·       100 g fidea de post (fără ou)

·       2 legături verdeaţă

·       50 g făină

·       200 g ulei

·       1,5 l zeamă de varză

·       Sare

Prazul se toacă mărunt şi se căleşte în ulei.

        Se adaugă zarzavatul tăiat julien şi se mai călesc împreună câteva minute.

        Se stinge cu apă şi se pune la fiert.

        Făina se rumeneşte într-o cratiţă cu restul de ulei, se stinge cu roşiile curăţate de coajă şi seminţe şi tăiate cuburi şi se adaugă la ciorbă.

        Când zarzavatul este aproape fiert se pune fideaua şi se mai fierbe cam 20 minute.

        Se adaugă zeama de varză ce a fost strecurată şi fiartă separat.

        Se potriveşte gustul de sare, iar la sfârşit se adaugă verdeaţa tocată.

E.  MÂNCĂRURI

Musaca de vinete

·       ½ kg vinete

·       5 roşii coapte

·       1 ceapă tăiată mărunt

·       5 căţei usturoi tăiaţi mărunt

·       ½ ceaşcă ulei

·       Sare

·       Piper

·       1 linguriţă zahăr

·       1 legătură pătrunjel

·       ½ kg macaroane groase

·       Sos beşamel conform reţetei date

Se spală şi se taie vinetele în bucăţi lungi şi groase.

        Se sărează şi se lasă 30 minute în strecurătoare pentru a se scurge sucul dăunător.

        Se decojesc şi se taie mărunt roşiile.

        Se călesc ceapa cu usturoiul şi pătrunjelul în ulei şi se adaugă roşiile.

Se spală din nou vinetele şi se lasă să se scurgă bine, după care se prăjesc uşor în ulei încins.

        Se fierb macaroanele în apă sărată şi se strecoară bine.

Se pun jumătate din macaroane într-o formă tapetată cu ulei, peste ele o parte din sosul beşamel, vinetele prăjite, restul de macaroane şi se acoperă cu restul de sos beşamel.

Se dă la cuptor potrivit 30 – 40 minute.

F: DULCIURI

Halva de griş

·       1 pahar margarină sau ulei;

·       1 pahar griş;

·       2 pahare zahăr;

·       4 pahare apă;

·       1 ceaşcă nucă tăiată în bucăţi mici;

·       Esenţă de migdale amare

Se fierbe zahărul în apă.

Se înfierbântă margarina şi se adaugă grişul.

Se amestecă cu lingura de lemn.

Se pun cu grijă siropul, nuca şi esenţa.

Se amestecă până se observă că halvaua se desprinde singură de pe pereţii cratiţei.

Se ia de pe foc, se acoperă cu un prosop şi se lasă să se umfle.

Se răstoarnă în platou şi se pudrează cu scorţişoară.

ARTE 12 Octombrie

INVITAȚIE LA OPERĂ 12 Octombrie

Cu Luciano Pavaroti

Il Trovatore (Pavarotti, Banaudi, Zancanaro, Zajick; Zubin Mehta, 1991): 

Verdi: Aïda - San Francisco Opera (starring Luciano Pavarotti): 

Rigoletto - G Verdi:

Tosca - Puccini:

Turandot - Puccini:

MUZICĂ 12 Octombrie

Ralph Vaughan Williams, compozitor englez

Ralph Vaughan Williams - Symphony No. 2 (1913): https://youtu.be/0rNDdaReUZU.

Luciano Pavarotti, tenor italian

Sam Moore, cantaret soul american (Sam & Dave)

Three Songs, Thank you, SOUL MAN & Dance to the Music by Sam Moore (of Sam & Dave): https://youtu.be/j8oH4sfDv-c?list=PLYW09MBGMdIrs0eRG6wr1VbTbKrgeWSxD.

Melvin Franklin (David English), vocalist american (Temptations)

The Temptations "Someone": https://youtu.be/97hL7tJux3o?list=PLXHOtUBNK6mPSujkh1Gxu2zbhFrAyjyR9.

James Dewar, basist britanic (Stone The Crows)

James Dewar - Stumbledown Romancer: https://youtu.be/bjaYYZ2rwR4?list=PLIjdH-vEaozg3y2Oz67cZ73SnuTi2cd4M.

Rick Parfitt, chitarist, vocalist si compozitor britanic (Status Quo)

Status Quo - Caroline - Rhythm Guitar Performance by Rick Parfitt: https://youtu.be/nhnmPadl290?list=PLA3c8GXIpMghLCeAqeoaJ7mAFpC-jEvL3.

David Vanian, vocalist britanic (Damned)

Dave Vanian - The Perfect Sleep: https://youtu.be/_qc-aSCNDkY?list=PLDiu0oXF74YazG8ilpvDnPh_whhXasLCf.

Hugh Jackman, actor si cantaret american

HUGH JACKMAN & RICHARD MARX - To Where You Are –Legendado: https://youtu.be/5XLQTTl2o20?list=PL9zURs_ELbHJ37YfssjejIIkGqBjgBrFw

Martie Maguire, muzician, component al trupei Dixie Chicks

Dixie Chicks – Lullaby: https://youtu.be/OjAYkFpyqp8?list=PLFJXTwGGI2fkdgAd0emB4QEMziZs7aCRf.

ÎNREGISTRĂRI NOI:

Música ITALIANA instrumental - ITALIAN TRADITIONAL - ITALIAN Música - Music Folk Music From ITALY

Best Of Beautiful Romantic Saxophone Love Songs - Best Saxophone instrumental love songs

In The Mood! (Ray Conniff) (Song/Artist Info) Romantic 4K Music Video Album! H.D.

2 Hour Italian Música - Música ITALIANA instrumental - ITALIANA instrumental zene

Paganini - Violin Concerto No. 2

Best Classic Road Trip Country Songs Of All Time - Top Greatest Country Music Hits For Road Trip

POEZIE 12 Octombrie

De Adrian Păunescu

Încerc, pe parcursul mai multor zile să prezint, în ordine alfabetică, lucrări ale marelui nostru poet național. Alegerea îmi aparține!

Lume, lume

De la mine pân' la tine
Numai fluturi si albine, 
De la tine pân' la mine, 
Numai rau si nici un bine.

De la mine pân' la ea, 
Numai lant si numai za, 
Unde-i ea si unde-s eu, 
Numai piese de muzeu.

De la noi pâna la lume, 
Numai fiare fara nume, 
De la lume pân' acasa, 
Numai vreme friguroasa.

De la mine pân' la ei, 
Numai lupte si scântei, 
Ei acolo, eu aici, 
Si-ntre noi e-un fel de bici.

De la voi la oarecine, 
Numai gusteri si ruine, 
Din neant la dumneavoastra, 
Numai gratii la fereastra.

De la noi pâna la noi, 
Numai ei, din doi în doi, 
Invers, de la noi la noi, 
Numai stare de razboi.

De la toate pân' la toate, 
Numai tu, singuratate, 
Numai tu si eu si plânsu-mi, 
De la eu pâna la însumi. 

Mamă Țară

Cu lacrimi ți-aș scrie, bătrâna mea țară, 
Un cântec făcut dintr-un lut absolut, 
Copii să-ți crească, dușmanii să-ți piară
Să fii viitor și prezent și trecut.

La tine eu vin înainte de luptă, 
Și stau în genunchi și iertare îți cer
Și lancea îți jur să-mi rămână neruptă
Și dacă-mi ceri, pentru tine să pier.

Ce ochi de lumină, ce ochi ai tu MAMĂ, 
Pe noi în lumină și milă ne crești, 
Și vorbele tale curate ne cheamă, 
Din toate străvechile Țări Românești.

Eu MAMĂ îți zic, dar aud că-ți spun ȚARĂ, 
Cu lacrimă-ți scriu neștirbit jurământ:
Lumina din ochii tăi buni să mă doară
Oricât s-o-ntâmpla să trăiesc pe pământ.

Și cum să te dau pentru alta pe lume?
Comerț cum să fac cu un deal de strămoși?
Al tău sunt eu ȚARĂ, cu fapte și nume
Ca-n colț de batistă pe steag să mă coși.

Dă-mi pietre să car, dă-mi pe limbă țărână, 
În oase răstoarnă-mi fiertura de stea, 
Acoperă-mi ochii și taie-mi o mână, 
Al tău sunt de-a pururi, tu, MAMĂ a mea.

C-a fost adevăr sau vis sau reclamă
De mic am aflat un cuvânt, Dumnezeu.
Al LUI feminin îi ești tu, ȚARĂ MAMĂ, 
Puterea supremă a tot ce-i mai bun.

Iubire deplină și fără condiții
Nu-ți dau dacă-mi dai, ci-s al tău fiindcă sunt, 
Prin mine datori îți sunt încă sciții, 
MAMĂ, tu, ȚARĂ, CUVÂNTULE SFÂNT ! 

Nașterea lui Eminescu

Ciudata noapte simt ca o sa fie
si-o sa trazneasca în dictionar, 
la noapte, în Moldova mijlocie, 
se naste Eminescul nostru iar.

A fost sortit sa vina-n cea mai dulce
si-n cea mai sfâsiata dintre tari, 
pleca-vor toti ai zilei sa se culce
si-l vor primi stramosii lui calari.

Asa firesc se-ntâmpla nefirescul, 
pamântul nostru sufera adânc, 
la Ipotesti se naste Eminescu
si-n toata România mame plâng.


La noapte, dintr-un pântec si o slova, 
se naste steaua celor ce-au tacut, 
îngenunchez, în fata ta, Moldova, 
si mâna mult lovita ti-o sarut.

De-atâtea ori, în vremuri, sfâsiata
ai fost, Moldova, cum sa spun nu pot, 
dar Eminescu ce se naste, iata, 
în Doina lui, o sa cuprinda tot.

Ciudata noapte, noaptea noastra mare, 
o noapte cum a fost la început, 
si, de la Cernauti si pân’ la Mare, 
pâraiele se-aud plângând în Prut.

În el tresare trist Moldova toata, 
toti fratii-nstrainati se regasesc, 
în el o inima va sti sa bata
acum si vesnic, dorul românesc.

În Voronet s-a rasculat albastrul, 
ca dintr-un cer frematator de frati, 
la noapte-n tara va urca un astru, 
se naste El, Români, va închinati! 

Andrei Mureșanu, poet

Biografie

Nastere: 16 noiembrie 1816, Bistrița
Deces: 12 octombrie 1863, Brașov

Andrei Mureșanu s-a nascut la 16 noiembrie 1816, in orașul Bistrița. Parinții poetului erau oameni simpli. Tatal, Teodor, ținea in arenda, la Bistrița, o moara de argasit scoarța, care abia asigura existența familiei relativ numeroase: soția și trei copii.

Poetul si luptatorul ardelean de la 1848, autor al Rasunetului, s-a bucurat de o larga popularitate in amindoua calitatile sale, mai cu seama datorita patriotismului ardent care l-a insufletit in toate imprejurarile vietii. Eminescu il pretuia mult „nu pentru meritul intern al operelor sale, adica nu pentru valoarea estetica, ci pentru cea etica, si caracterizarea pe care i-o face in Epigonii ramine o excelenta metafora a poetului-profet, cu atribute orfice, legat de lumea naturi» naive in sens schillerian.

Este institutor, profesor la Brasov, functionar de stat la Sibiu. Se manifesta in publicistica si face traduceri, indeosebi din literatura romantica germana si engleza. 

Andrei Mureșanu a fost un poet și revoluționar roman din Transilvania. Nascut intr-o familie de țarani, a studiat filozofia și teologia la Blaj, lucrand apoi ca profesor la Brașov, incepand cu 1838. A inceput sa publice poezie in revista Foaia pentru minte, inima și literatura. A fost printre conducatorii Revoluției din 1848, participand in delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj din mai 1848. Poemul sau Un rasunet, scris la Brașov pe melodia anonima a unui vechi imn religios (Din sanul maicii mele) și denumit ulterior Deșteapta-te, romane!, a devenit imn revoluționar - fiind numit de Nicolae Balcescu Marseilleza romanilor. Din 1990, acesta a devenit imnul Romaniei. Dupa revoluția din 1848, Mureșanu a muncit ca traducator la Sibiu și a publicat in revista Telegraful Roman, operele sale avand tenta patriotica și de protest social. In 1862, poeziile sale au fost adunate intr-un volum. Avand sanatatea precara, a murit in 1863 la Brașov.

Poezia sa e din ce in ce mai combativa, mai legata de framantarile sociale ale poporului. La 1848 e printre fruntasii revolutiei. Cu acest prilej scrie Rasunetul, care devine marsul revolutionarilor romani din Transilvania. In 1849, dupa infrangerea revolutiei, poetul trece in Muntenia, impreuna cu Baritiu. Aici e luat prizonier de armata tarista si dus pana in nordul Moldovei. La intoarcere se stabileste ca functionar la Sibiu : concepist guvernial si translator de limba romana la Buletinul oficial al guvernului. Aici colaboreaza la ziarul local Telegraful roman, cu poezii si cu un ciclu de articole, nesemnate (Artile sau maiestriile cele frumoase, Romanul si poezia lui, Romanul in privinta muzicei, Romanul in privinta picturei, Maiestria tiparului), care urmareau initierea publicului cititor in diferite ramuri ale artei. Poetul suporta greu munca de contopist.Cativa ani el inchina ode magulitoare imparatului austro-ungar si guvernatorului Transilvaniei.

Neevoluand dincolo de orizonturile cunoscute si cuminti ale poeziei epocii, exersandu-si mai mult talentul de versificator, Andrei Muresanu ramane, in timp si in constiinta literara, creatorul unei singure poezii mari. A scris „multe versuri dar o singura poezie", care a putut sa concentreze in momentul potrivit constiinta, aspiratiile si nadejdile unei natii.

Astazi, Desteapta-te Romane! a devenit imnul Romaniei. Dupa revolutia din 1848, Muresanu a fost traducator la Sibiu, a publicat in revista Telegraful Roman, operele sale avand tenta patriotica si de protest social. In 1862, poeziile sale au fost adunate intr-un volum. Avand sanatatea precara a murit in Brasov in 1863. 

S-a stins din viata la Brasov, in 24 octombrie 1863

Opera poetica si-a publicat-o intr-un singur volum de versuri, Din poesiele lui Andrei Muresanu, Brasov, 1862.

Un rasunet - „Marseilleza romaneasca" (Nicolae Balcescu) -, marsul revolutionarilor transilvaneni la 1848, a aparut in „Foaie pentru minte, inima si literatura" nr. 25, din 21 iunie 1848, sub titlul Rasunet.

Deşteaptă-te, române!
Imnul de stat al României 

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!

Simpatie la Viena

Spune-mi, mamă, ce să fie,

Ce mă trage-aşa cumplit,

Cât abea aştept să vie,

Ceasul care e menit,

Ca să-mi treacă pe-nainte

În pas bine regulat

Cavalerul cel cuminte

De ostaşi încunjurat.

Ah, mamă, sunt vulnerată

D-o săgeată care-n veac

Va sta-n inimă vibrată,

Şi s-o vindec nu am leac.

Mă usc, mamă, pe picioare,

De mă culc, de stau sau şed,

Nicăiri n-aflu răcoare

Ceas bun, sau minut nu văd.

Ce te prinde dar mirare,

Măiculiţă, când mă vezi,

Că mă scol de la mâncare

Numai ca să mă aşez

Vizavi cu-a lui şedere

Ochii mei în ochii lui,

Să-l descriu după plăcere,

Când altă scăpare nu-i.

De mă duc la promenadă,

Ochii-mi zboară-n sus şi-n jos,

La surori fac semn să şadă,

Şi-ntorcându-mă dau dos,

Fac pasuri înduplecate

Cu scop ca să-l întâlnesc,

De-aş merge chiar şi-n cetate

P-acela care-l doresc.

Bate ora, una, două,

Bate, c-încă n-a sosit;

Bate două peste nouă

Aud marşul, a venit!

Să gătim în ceea casă,

Azi e marţi, azi vine el

Pune-ţi lucrul tău pe masă,

Azi vine cel tinerel.

1839

O privire peste lume 

Deşert e tot ce vede semeţul ochi supt soare

Şi nu e fericire deplină pre pământ;

Un vis e ce-amăgeşte fiinţa muritoare

Din oara când se naşte şi până la mormânt!

Văzutu-s-a om cândva să zică l-a sa moarte:

“Mă duc cu bucurie, c-am fost şi-s fericit”?

Un rege-a stat în lume, a cărui rară soarte

La altul în natură cu greu a mai zâmbit;

Şi iată că el singur a scris cu-amărăciune,

Târât de-a lumei valuri, ce turbă ne-ncetat:

“Nimic supt cer statornic, ci tot deşărtăciune,

Deplină fericire supt soare n-am aflat!”

Un tată se sileşte s-adune-averi în lume

Încungiură oceanuri cu mii nefericiri,

Când fiu-i se răsfaţă văzând că are sume

Ce pot să corespundă la oarbele-i simţiri!

Un jude calcă legea, cu scop să mulţămească       

Desfrâul unei patimi de care-i subjugat;

În urmă dă prinoase, cu scop să amuţească

Simţirea conştiinţei ce-l mustră ne-ncetat.

Un trântor suge mierea ce crudele albine,

Zburând în armonie mai multe zeci de mii,

Adună dimineaţa, în oarele senine,

Când soarele străluce pe verzile câmpii.

Făţarnicul să-nchină cu buzele pătate,

Iar inima-i vicleană goneşte mijiociri

Să guste-n răsfăţare-şi ce altor nu-s iertate,

Să-ncarce pe săracul cu mii de asupriri.

În gura-i pângărită de false jurăminte,

Bucată neiertată de lege n-a întrat,

Iar vorbe necurate, ocări de lucruri sânte,

Ca ploaia primăverei din rostu-i au zburat.

Deşert e dar ce vede semeţul ochi sub soare,

Şi nu e fericire deplină pre pământ;

Un vis e ce-amăgeşte fiinţa muritoare

Din oara când se naşte şi până la mormânt!

1845

Eugenio Montale

Biografie

Eugenio Montale (n. 12 octombrie 1896, Genova – d. 12 septembrie 1981, Milano) a fost poet, prozator, editor și translator italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1975.

Montale s-a făcut cunoscut ca unul dintre principalii arhitecți ai poeziei italiene moderne a anilor 1920. Este inițiatorul și reprezentantul poeziei ermetice italiene; un liric meditativ abordând motivele simple: peisajul uneori "halucinant", evaziunea, iubirea, timpul mitic, copilăria, aspirația spre libertate dar și dialogul cu istoria recentă. Este considerat unul dintre cei mai importanți poeți italieni moderni alături de Giuseppe Ungaretti și Umberto Saba.
Eugenio Montale s-a născut în 1896 la Genova. A urmat studii superioare de muzicologie și muzică teatrală în orașul natal. Aceste studii au fost întrerupte de încorporarea ca ofițer de infanterie în timpul primului război mondial. La sfârșitul primului război mondial, Montale și-a împărțit activitatea între poezie și cronica muzicală, colaborând la diverse reviste și publicând în 1925 prima carte de versuri, Ossi de sepia.

În 1928 se stabilește la Florența unde va rămâne până în 1943. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost în Elveția la Lugano, iar din 1948 la Milano, unde ține ani în șir cronica muzicală a ziarului "Corriere della sera".

Moare la 12 septembrie 1981 lăsând în urmă o operă restrânsă cantitativ, doar cinci volume de versuri și două de eseuri, dar impunătoare prin valoarea și particularităților artistice.

OperaOssi di seppia (Oase de sepie) (1925)
Le occasioni (Prilejurile) (1939)
Finisterre (Finister) (1943)
Quaderno di traduzioni (1948)
La bufera e altro (Furtuna și altele) (1956)
Farfalla di Dinard(1956)
Xenia (1966)
Auto da fè (1966)
Fuori di casa (1969)
Satura (1971)
Diario del '71 e del '72 (1973)
Sulla poesia (1976)
Quaderno di quattro anni (1977)

Celălalt 

Nu ştiu cine îşi dă seama
dar comerţul nostru cu Celălalt
a fost o lungă înşelătorie. A o denunţa
va fi, mai mult decât un act de respect, un fel de a cerşi îndurare.
Nu suntem respunzători că nu suntem el
şi nici nu poartă el vina, sau meritul, înfăţişării noastre.
Nu e nici măcar teamă. Isteţ, flamingoul îşi ascunde
capul sub aripă şi crede că vânătorul
nu-l vede.

Calul troian 

Nu era aşa de uşor să locuieşti
în calul troian.
Era înăuntru aşa de strâmt
încât păream sardele în saramură.
Apoi ceilalţi au ieşit, eu am rămas înăuntru,
nesigur asupra regulilor de luptă.

Dar asta o ştiu acum, nu atunci
când am ţinut în rezervă pentru ultimul act,
hotărâtor, cea mai bună parte a forţelor mele.
A fost un act nemărginit, aproape mişcarea
sacramentală a laşilor în pielea unui
patruped care n-a fost construit niciodată.

Lauda timpului nostru
din Caiet pe patru ani 

Nu se poate exagera destul
importanţa lumii
(noastre, vreau să spun)
probabil singura
în care se poate ucide
cu artă şi deasemenea crea
opere de artă destinate să trăiască
o întreagă dimineaţă, chiar făcută
din milenii sau mai mult. Nu, nu se poate
preamări îndestul. Numai că
trebuie să ne grăbim căci s-ar putea
să nu fie departe
ceasul în care să se fi umflat
ca-n fabula aceea prea mult broasca.


(traducere de Florin Chiriţescu)

 Haralambie Ţugui

Biografie  Haralambie Ţugui

TUGUI Haralambie (prenumele la nastere: Haralamb), se naste la 10 febr. 1916, Dorohoi, judetul Botosani - moare in 12 oct 1996, Iasi. 

Poet. 

Fiul lui Teodor Tugui, gradinar, si al Nataliei (n. Turcu). 'Scoala primara'(1924-l928) si gimnaziul'(1928-l931) la Dorohoi. 

Urmeaza Liceul militar „Stefan cel Mare" din Cernauti (193l-l934) si Liceul militar „General Macarovici" din Iasi (1934-l936), unde-l are prof. de limba romana pe D. Popovici. Absolvent al Scolii pregatitoare de ofiteri din Bucuresti (1936-l937) si al Acad. Militare de infanterie din Sibiu (1937-l939). Ofiter activ in garnizoanele Cahul, Braila si Panciu (1939-l941); mobilizat pe front (194l-l943). Instructor la Scoala de subofiteri Radna (1943-l944), remobilizat si luat prizonier de armata sovietica. Trecut in rezerva (1948), e tehnician la santierul Roman pentru delaborarea munitiilor si armamentului. Normator (1949-l953) la intreprinderi si trusturi de constructii din Roman, Baia Mare, Resita, Beius si Timisoara (in 1951 termina Scoala de Normare Tehnica din Arad). Metodist la Biblioteca Regionala Banat (1963-l968). Pensionar din 1968, cind se stabileste la Iasi.

Debuteaza in revista scolara Mugurasi (1933), cu poezia Nocturna. Debut editorial cu volum de poezii Liane crude (1935). Editeaza, impreuna cu G. Rincu, revista insemnari, aparuta cu intreruperi (1933-l944), la Dorohoi. Colaboreaza la Flamuri, Lanuri, Familia, Pagini basarabene. Curentul literar. Ateneu, lasul literar, Astra, Cronica etc.

Publica volum de poezii (Prohod pentru zi, 1939; Poezii, 1966; Contrapunct, in toamna, 1969; Sub cerul Mioritei, 1971; inalt prin stema, 1972; Luminile zilei, 1972; Linga vetrele sacre, 1974; Sunetul bronzului, 1974; Tarm de legenda, 1975; Poemele triumfului, 1978; Confesiunile pamintului, 1979; Al soarelui si-al umbrei, 1980; Pe o apa visind, 1982, Ochii copiilor, 1984); memorialistica (Memoria timpului, 1977) si versuri pentru copii (Miinile de lumina, 1979). Premiul Asoc. Scriitorilor din Iasi pentru volum Confesiunile pamintului (1979).

T. este autorul unei poezii puternic marcate de perioada razboiului (Poezii, 1966; Contrapunct, in toamna, 1969; Sunetul bronzului, 1974; Confesiunile pamintului, 1979). Prin autenticitatea tonului si acuitatea senzatiilor ea aminteste poemele lui Camil Petrescu din Ciclul mortii. Viziunea dominata de „pasarea mortii" lipseste din volumele anterioare (Liane crude, 1935 si Prohod pentru zi, 1939), care afirmau, dimpotriva, un poet delicat, cu mari disponibilitati peisagistice in maniera lui Ion Pillat sau Lucian Blaga . in primele decenii de dupa 1944, in creatia lui Haralambie Tugui apar elanurile constructive („minerii in drum spre sut", „vuietul plin al uzinei", „bobul de beton nou al etajelor"), motivele civice si sociale, exprimate in versuri fara personalitate. Poeziile de inspiratie patriotica (Sub cerul Mioritei, 1971; Inalt prin stema, 1972; Linga vetrele sacre, 1974; Sunetul bronzului, 1974; Tarm de legenda, 1975) elogiaza munca plina de abnegatie, pamintul strabun si tara, vesnicia neamului, ideea de libertate si unitate nationala, mari evenimente din istoria poporului, locuri si figuri eroice, personalitati ale culturii romane. Lirica de dragoste reprezinta partea cea mai rezistenta a creatiei lui Haralambie Tugui 

Fire structural romantica, autorul e un eminescian prin evocarea unui cadru natural, luxuriant, de preferinta nocturn (paduri, „oftatul plopilor", „litania apelor", luna si stelele etc). Incepind cu Luminile zilei (1972) apar tot mai frecvent notele reflexive, elegiace, accentele dramatice si interogative, provocate de trecerea timpului („Mi-s pasii tot mai grabnici si reci spre Noaptea Mare"), de singuratate sau de intrebarile ultime ale existentei. Antologia de autor, Al soarelui si-al umbrei (1980), structurata in cicluri tematice, reflecta principalele directii ale liricii lui Haralambie Tugui: evocarea nostalgica a virstei de aur, razboiul si captivitatea, sentimentul civico-patriotic, elanurile erotice si temele maturitatii (solitudinea, melancolia, desertaciunea). in volumul memorialistic (Memoria timpului, 1977) amintirile personale despre Otilia Cazimir , D. Popovici , Ion Pillat , Magda Isanos , Eusebiu Camilar s. a. sint completate cu pagini documentare (scrisori, fragmente de jurnal etc).

OPERA: Liane crude, poeme, cu „un cuvint" de D. Furtuna Dorohoi, 1935; Prohod pentru zi, poeme. Bucuresti, 1939; Din activitatea Bibliotecii comunale Obreja-Caransebes, Timisoara, 1964; Poezii, cuvint inainte de Eusebiu Camilar, Bucuresti, 1966; Contrapunct, in toamna, poezii, Bucuresti, 1969; Sub cerul Mioritei, poeme, Iasi, 1971; inalt prin stema, poezii, Bucuresti, 1972; Luminile zilei, poeme, Bucuresti, 1972; Linga vetrele sacre, poeme, Iasi, 1974; Sunetul bronzului, poeme. Bucuresti, 1974; Tarm de legenda, poeme. Bucuresti, 1975; Memoria timpului. Marturii si evocari literare, Timisoara, 1977; Poemele triumfului, versuri, Bucuresti, 1978; Miinile de lumina, versuri. Bucuresti, 1979; Confesiunile pamintului, poeme, Bucuresti, 1979; Al soarelui si-al umbrei, poeme (1935-l979), Iasi, 1980; Pe o apa visind, poeme. Bucuresti, 1982; Ochii copiilor, versuri, Iasi, 1984.

REFERINTE CRITICE: L. Fulga, in Flamuri, dec, 1935; S. Foarta, in Orizont, nr. 11, 1966; N. Manolescu, in Contemporanul, nr. 48, 1966; Marian Popa, in Gazeta literara, nr. 1, 1967; L. Leonte, in Cronica, nr. 52, 1969; D. Micu, in Romania literara, nr. 45, 1969; H. Badescu, in Steaua, nr. 4, 1971; C. Ciopraga, in Cronica, nr. 19, 1971; C. Baltazar, in Viata Romaneasca, nr. 9, 1971; D. Dimitriu, in Convorbiri literare, nr. 13, 1972; Al. Raicu, in Romania literara, nr. 42, 1972; D. Verona, in Romania literara, nr. 27, 1972; C. Ungureanu, in Orizont, nr. 9, 1972; D. Mutascu, in Scinteia, nr. 9317, 1972; L. Alexiu, in Orizont, nr. 49, 1973; Al. Andriescu, Disocieri, 1973; A. Martin, Pro patria, 1974; F. Bailesteanu, in Romania literara, nr. 19, 1975; Al. Piru, Poezia, I; Marian Popa, in Viata Romaneasca, nr. 4, 1978; V. Cutitaru, in Cronica, nr. 50, 1978; Al. Calinescu, in Convorbiri literare, nr. 9, 1980; P. Dugneanu, in Luceafarul, nr. 13, 1980; N. Barbu, in Cronica, nr. 12, 1981; R. Cameci, in Contemporanul, nr. 49, 1981; A. Martin, in Contemporanul, ni. 42, 1982; V. Cutitaru, in Cronica, nr. 12,1983; E. Manu, in Convorbiri literare, nr. 6, 1983; V. Tascu, Poezia poeziei de azi, 1985.

TEATRU/FILM 12 Octombrie

Regizorul Manole Marcus (Viaţa nu iartă", "Actorul şi sălbaticii", "Mitică Popescu")

Biografie Manole Marcus

Manole Marcus a fost un regizor român de etnie evreiască. El a trăit din 8.01.1928 până în 12.10.1994. S-a născut la București, a absolvit Academia de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1955. Primele sale filme au fost: "La Mere", "Viața nu iartă", "Într-o Dimineață", în colaborare cu Iulian Mihu. În 1969 regizează "Canarul și Viscolul", adaptare a nuvelei scriitorului Ioan Grigorescu despre pretul libertatii unui ilegalist urmărit de autoritatile burghezo-mosieresti. Filmul este interzis la începutul anilor 1970 întrucât în prima secvență trupa Phoenix interpreteaza cântecul "Canarul". În 1974, realizează un film de excepție, "Actorul și Sălbaticii", cu o distribuție strălucită: Toma Caragiu în rolul titular (Constantin Caratase), inspirat de actorul Constantin Tanase, Mircea Albulescu (Ionel Friedman), Ion Besoiu, Margareta Pogonat, Marin Moraru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Diaconu. Își continuă activitatea cu pelicula "Operațiunea Monstrul", în 1976, o comedie, tot cu Toma Caragiu si ceilalti, ca protagonisti. Până în anul morții, mai regizează nouă filme.

Filme cu Manole Marcus

·         Actorul și sălbaticii (1975) - Painter

Filme regizate de Manole Marcus

·         Marea sfidare (1989)

·         Vîltoarea (1989)

·         Mitica Popescu (1984)

·         Ca-n filme (1983)

·         Non Stop (1981)

·         Orgolii (1981)

·         Punga cu libelule (1980)

·         Omul care ne trebuie (1979)

·         Cianura și picătura de ploaie (1978)

·         Operațiunea Monstrul (1976)

·         Actorul și sălbaticii (1975)

·         Capcana (1974)

·         Departe de Tipperary (1973)

·         Conspirația (1972)

·         Puterea și adevărul (1971)

·         Canarul și viscolul (1969)

·         Singur (1968)

·         Zodia Fecioarei (1966)

·         Cartierul veseliei (1964)

·         Nu vreau să mă-nsor (1960)

·         Într-o dimineață (1959)

·         Viața nu iartă (1957)

·         La mere (1953)

Filmografie - scenarist

·         Cianura și picătura de ploaie (1978)

VIAŢA NU IARTĂ - un film de Iulian Mihu & Manole Marcus (1958): https://youtu.be/e7LFLQi25E0.

Actorul si salbaticii (1975): https://youtu.be/xcUDt-u-fDg.

Mitica Popescu - Camil Petrescu: https://youtu.be/FvbzjBHH5qQ.

Povestire despre Bug Jargal 1975 Victor Hugo

Intre ocna si ospiciu - Stefan Berciu

Frumoasele joi ale Emiliei Lucie Pier Alini

GÂNDURI PESTE TIMP 12 Octombrie

 Anatole France - Citate:

SFATURI UTILE 12 Octombrie

10 sfaturi ale lui GIACOMO CASANOVA despre seductia unei femei

Orice barbat doreste sa seduca femeia care-l atrage.

Unii au succes, altii sunt timizi, unii sunt aroganti, altora le este teama, altii sunt nerabdatori.

Celebrul Casanova in 73 de ani de viata el a facut dragoste cu 132 de femei, printre care aristocrate, actrite, dansatoare, servitoare, sclave grecoaice, cinci surori plus mama lor, un travestit, o cocosata, o nimfomana, cateva calugarite! Spre deosebire de fictivul Don Juan, Giacomo Casanova nu a fost un pradator sexual. El se indragostea de-a binelea de multe dintre femeile pe care le-a avut si scopul lui, atunci cand le ademenea in iatac, era sa le satisfaca pe ele (deseori se mandrea cu orgasmele multiple pe care iubitele lui le “culegeau” de pe urma priceperii lui).

Daca n-ai timp sa citesti cele 12 volume autobiografice ale lui Casanova, trebuie sa afli macar cele 10 porunci care au facut ca nimeni sa nu-i egaleze talentul de vrajitor sexual de mai bine de 200 de ani!

1. Ca sa faci o femeie sa se simta speciala, fa ceva special
Atunci cand vrei sa impresionezi o femeie, niciodata sa nu spui: “Deci… ce-ai vrea sa facem acum?” Un Casanova adevarat are intotdeauna un plan, nu sovaie si stie ce pas urmeaza. Astfel femeia capata incredere in el si se lasa dominata cu placere. Ca sa subjugi o femeie, zice batranul cuceritor, imagineaza-ti ca trebuie s-o ceri de nevasta si organizeaza seara cum crezi mai bine (in afara de inel si cazutul in genunchi).

2. Intimitatea e sexy
O femeie magulita e trei sferturi cucerita! Si nimic nu maguleste mai tare o femeie ca atunci cand simte ca a captat intreaga atentie a unui barbat. Daca o inviti in oras, n-are rost sa imparti seara cu alti prieteni. Du-o departe de galagie, de alte amorperechi curioase de ochi, de orice v-ar putea distrage atentia. Numai in intimitate o femeie este ea insasi.

3. Las-o sa se simta fascinata de faptul ca… esti fascinat de ea
Casanova invita femeile in camere pline de lumina si oglinzi pentru ca ele sa se bucure de imaginea lor din toate unghiurile posibile. De asemenea, femeia se simte mai sexy atunci cand se priveste in oglinda. Daca nu exista oglinzi, atunci trebuie sa devii tu insuti o oglinda in care ea sa se admire. Cum adica? Adica arata-i ce efect are asupra ta: din cand in cand zambeste-i admirativ, ramai cu ochii la ea si nu-i raspunde la ce te intreaba (semn ca nici nu mai auzi de fermecat ce esti). Daca fata e draguta, nu-i spune asta, pentru ca toata lumea i-o spune. Tu spune-i ca e inteligenta si ai castigat un punct in plus.

4. Intreab-o la ce se gandeste
Arata-i ca interesul tau pentru ea e mai profund decat pielea. Ca nu e doar o piesa decorativa. Atunci cand privesti femeia ca pe un simplu obiect, ai tendinta sa te concentrezi mai mult asupra ta si atunci nu esti un Casanova. Seducerea unei femei dura la Casanova ore intregi, in care el stia ce sa intrebe si cum sa asculte. Motivul pentru care femeile il gaseau pe Casanova fascinant era acela ca el le gasea pe ele fascinante! E usor sa faci o femeie sa vorbeasca despre sine. N-ai decat sa pui intrebari cu final deschis si apoi sa inchizi gura. Batranul cuceritor atingea mai intai sufletul unei femei inainte sa indrazneasca sa atinga orice altceva.

5. Nu te zgarci tocmai acum!
Daca a acceptat sa iasa cu tine, nu-ti numara in fata ei banutii. Exagereaza cu galanteriile. Aceste exagerari sunt mici desfrauri (caviar, un cadou costisitor de la prima intalnire, sampania cea mai scumpa din meniu). O data ce le-a acceptat pe acestea, le va accepta si pe cele care urmeaza (in dormitor). E de-ajuns, deci, s-o faci sa pacatuiasca putin (lacomindu-se, de exemplu, la o cina copioasa), ca va pacatui din nou.

6. Da importanta simturilor ei
Casanova folosea afrodiziace. Parfuma camera cu tuberoze pentru ca se credea ca stimuleaza apetitul sexual si servea stridii la sampanie pentru ca un singur lucru se simte mai placut pe limba decat stridiile… O facea sa vorbeasca – nu uita ca oricarei femei ii place muzica propriei voci – si din cand in cand o atingea usor ca sa-i aduca aminte de ce se afla acolo…
Asadar, acorda atentie celor cinci simturi ale femeii de langa tine. Fiecare din ele e un motoras pe care trebuie sa-l incalzesti.

7. Ai rabdare!
Desi Casanova se infierbanta atunci cand observa ca o femeie nu poarta corset, ci doar o camasa de dantela, nu se arunca asupra ei. El credea ca daca gusti placerea prea repede, nu apuci s-o gusti pe toata. Deci trebuie sa stii ca preludiul nu incepe cu 60 de secunde inaintea actului sexual si nici macar nu incepe in dormitor. El incepe o data cu momentul intalnirii…

8. Joaca-te!
Mancarea si bautura pe care le comanda Casanova erau in mare parte aluzii sexuale: stridii, branzeturi moi, fructe coapte, suculente, vinuri spumoase. Un motiv era acela ca ii placea sa vada femeia bagand in gura toate aceste lucruri. Un alt motiv era ca ii placea sa se joace. Cand o stridie lunecoasa ii cadea ei in decolteu, se oferea imediat sa o soarba de acolo. De asemenea, o incuraja sa-si balaceasca mainile in recipientele cu ulei si otet. Casanova era constient ca sexul nu e un lucru serios, ci o joaca de adulti. Asadar, cand o inviti sa mancati undeva, aminteste-ti ca preludiul deja a inceput. Mancati unul din mana celuilalt, beti amandoi din aceeasi cupa etc.

9. Fii spontan
Casanova era un tip rabdator, dar niciodata nu lasa sa-i scape o ocazie daca se ivea singura. Cand o femeie ti se ofera din proprie initiativa, uita de toate celelalte porunci si bucura-te de norocul pe care l-ai avut.

10. Fa-i cadouri sexy
Casanova cumpara femeilor desuuri si le dadea motiv sa le probeze. Astfel, joaca incepea. Nu oferi femeii cadouri foarte serioase din prima: carti, haine de blana. E de-ajuns ceva vaporos, o esarfa de matase, un “neglige” in care sa alunece cand ajungeti in dormitor. Trimite-o sa se imbrace singura in baie si las-o sa-si faca aparitia triumfatoare. Va fi deja excitata.