MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU

DUMINICĂ 18 NOIEMBRIE 2018

Bună ziua, prieteni!

A venit timpul să renunț la munca istovitoare de căutare și selecționare a unor materiale interesante pe care să le aduc spre știință prietenilor mei!

Mă simt acum exact ca atunci când am ieșit la pensie: este senzația aceea de inutilitate pe care, atunci am reușit să o înving căutând și găsind alte activități care s-au dovedit folositoare oamenilor și care mi-au adus satisfacții morale!

Voi încerca și acum să înving această senzație, dar trebuie să mă supun rigurozității tratamentului medical și să renunț la calculator și televizor, dacă vreau să păstrez cât mai mult timp vederea!

Am creat o sumedenie de grupuri tematice pe care, cu diverse prilejuri, le-am popularizat, grupuri în care sunt înscriși mulți dintre prietenii mei. Am observat că majoritatea grupurilor se descurcă fără a fi impulsionate de mine, administratorul lor, dar, după plecarea mea, pentru bunul mers al acestora am decis ca activitatea de administrator să fie preluată de Dl Popescu Aurelian, căruia îi urez mult succes în această activitate!

S-ar putea, în funcție de starea de sănătate să mai intru uneori, dar pentru perioade foarte scurte pentru a vedea ce se mai petrece în acest univers virtual!

Acum, la plecare vreau să vă mulțumesc tuturor, chiar și celor cu care nu am avut niciun schimb de cuvinte, pentru că suntem prieteni virtuali. Toate cele bune!

Pentru a mai îndulci un pic atmosfera, acum, de rămas bun ascultați 2 ore de muzică bună:

2 Hour Music Italian Medley - Música ITALIANA instrumental-This is the most beautiful in the world

Urmează ultimele materiale selecționate:

ISTORIE PE ZILE 18 Noiembrie

Evenimente

·         326: Este consacrata vechea Bazilica San Pietro de la Roma. In anul 319,  îm­păratul Constantin a  inceput con­structia  unei  bazilici pe locul mor­mântului Sfântului Petru. Biserica a rezistat peste 1000 de ani, până când a ajuns în pragul prăbuşirii. Reconstrucţia ei a început în 1452, dar a fost abandonată din lipsă de fonduri. În 1506, Papa Iuliu al II-lea l-a însărcinat pe arhitectul Bramante să dărâme structura existentă şi să construiască in loc o bazilică grandioasă. Noua biserică a fost terminată şi consacrată de-abia în anul 1626. Planul iniţial al fundaţiei fusese schimbat de la o cruce greacă la una latină, creând astfel o navă mai lungă. Din vechea biserică au fost salvate uşile de bronz, din secolul XV, lucrate de Filarete, care umplu portalul central.

·         401: Vizigoţii condusi de regele Alaric I, traverseaza  Alpii şi  invadeaza nordul Italiei. Alaric (Alarich) s-a născut în Insula Peuce (denumirea antică a Deltei Dunării) probabil în anul 370. Devine rege al vizigoților între 395–410 și primul conducător germanic care cucerește Roma.  A fost convins de Wulfila (“Micul Lup”, traducătorul Bibliei în limba goților) să se convertească la creștinism, împreună cu toate triburile vizigote. După moartea împăratului Theodosius (395) si a  împărțirii imperiului între cei doi fii ai acestuia, Honorius și Arcadius, Alaric jefuiește regiuni întregi ale zonei orientale. Atacurile sale sunt stopate de generalul roman de origine vandală, Stilicon. În  anul 396 Arcadius îi oferă postul de guvernator al Iliriei, însă Alaric refuză, iar  anul 401 invadează partea de nord a Italiei. Este învins de același general Stilicon în două lupte (Palentia și Verona) în anul  403. În urma asasinării lui Stilicon, Alaric atacă din nou, iar în anul 408 asediază Roma. În urma celui de-al doilea asediu (24 august 410) Roma este cucerită de vizigoți și  este jefuita timp de 3 zile. A murit la Cosenza in anul 410 fiind succedat de Ataulf.

·         1180: Filip al II-lea devine rege al Franței. Membru al Dinastiei Capețienilor, Filip al II-lea a fost fiul lui Ludovic al VII-lea, rege al Franței și a celei de-a treia soții, Adela de Champagne. Filip a avut cele mai mari succese dintre regii Franței medievale, extinzându-și regatul și sporind influența monarhiei. A rupt Imperiul Angevin și a învins coaliția adversarilor săi (Sfântul Imperiu Roman, Anglia, Flandra), în Bătălia de la Bouvines din 1214. A reorganizat guvernarea, a adus stabilitate financiară, fiind simpatizat de populație din cauza cedării puterii nobililor către clasa medie.

·         1210: Papa Inocențiu al III-lea îl excomunică pe împăratul Otto al IV-lea. Otto al IV-lea (n. 1175/1176 — d. 19 mai 1218) a fost unul dintre cei doi rivali Regi ai Germaniei din 1198, singur rege din 1208, Rege al Italiei din 1208 și Împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1209. A fost singurul rege din dinastia Welf, fiind detronat în anul 1215. S-a născut în Normandia, fiu al lui Henric Leul Duce de Bavaria și Saxonia și a Matildei Plantagenet. A crescut în Anglia la curtea Regelui Henric al II-lea. La moartea Împăratului Henric VI Filip, Duce de Suabia a fost ales Rege al Germaniei dar forțele opuse acestuia, susținute de Papa Inocențiu al III-lea îl susțin pe Otto. Acesta este ales Rege la Köln și este încoronat la Aachen pe data de 12 iulie. Aceste alegeri au antrenat imperiul în conflictul dintre Anglia și Regatul Franței, Filip fiind susținut de Regele Franței. În urma înfrângerii Angliei, Otto și-a pierdut ajutorul acesteia și rând pe rând majoritatea aliaților săi au trecut de partea lui Filip. În 1208 Filip este ucis, iar Otto se împacă cu familia acestuia, logodindu-se cu fiica acestuia Beatrice. În noiembrie 1208 este confirmat de către toți principii electori, iar în octombrie 1209 este încoronat împărat. În ciuda promisiunilor anterioare, odată ajuns împărat, încearcă să întărească puterea imperială în detrimentul puterii papale. Pentru aceasta, intră în conflict cu papalitatea fiind excomunicat în 1210. În 1211 încearcă să cucerească Regatul Siciliei condus de Frederic, fiul fostului împărat Henric VI. Acesta, sprijinit de Papă și de regele Franței, este ales de o serie de provincii germane rege al Germaniei, iar Otto este nevoit să revină în Germania pentru a rezolva situația. După decesul soției sale Beatrice, în vara anului 1212, majoritatea aliațiilor îl părăsesc în favoarea lui Frederic. Acesta nu reușește să îl învingă decisiv pe Otto decât în 1214 în Bătălia de la Bouvines, Otto fiind obligat să abdice și să se retragă în posesiunile sale private din Braunschweig unde a murit în 1218.

·         1302: Prin bula papală Unam Sanctam, papa Bonifaciu al VIII-lea proclamă supremația spirituală a papei asupra tuturor deciziilor dogmatice. Papa Bonifaciu al VIII-lea a fost un papă al Romei între anii 1294-1303. Prin bula In supremae praeminentia dignitatis de la 20 aprilie 1303, a pus bazele Universității Sapienza din Roma, cea mai mare și cea mai veche universitate de stat din Roma. Este cunoscut pentru faptul cǎ a distrus localitatea Palestrina în luptele sale pentru putere, masacrându-i populația (6000 de suflete). Se culca cu femei căsătorite și era renumit în toată Roma pentru actele sale de pedofilie; ba mai mult, a declarat că sexul cu băieței nu este un păcat.

·         1307: După legenda lui Aegidius Tschudi, arestat pentru nesupunere în fața unui nobil, Wilhelm Tell este condamnat să tragă cu arbaleta într-un măr așezat pe capul fiului său, pentru a-și salva viața.

·         1392: Prima mentiune documentara a stolnicului (dregator personal al domnului) in Moldova. Stolnicul era responsabil pentru depozitarea produselor alimentare în cadrul curţii domneşti, ca să asigure masa domnitorului cu mâncare. Formal, el răspundea de masă Domnitorului, dar avea în grija sa şi moşiile de unde se asigurau cu hrană. În împrejurări mai deosebite sau la sărbători, el îl servea pe domn, gustând mâncărurile înaintea acestuia, spre a dovedi că nu erau otrăvite. El, de asemenea, trebuia să ştie câte şi ce bucate să fie puse pe masa de ospăţ, pentru câţi musafiri,  şi avea o echipă numeroasă cu care lucra.

·         1473: A început batalia de la pâraul Vodna; Stefan cel Mare îl învinge pe Radu cel Frumos, domn al Munteniei, care era sprijinit de osti otomane; Moldova ocupa Tara Româneasca (18 – 20). Pregătindu-se de un atac al turcilor, domnul Moldovei a încercat să impună în Ţara Românească un domn fidel politicii sale antiotomane, scopul său fiind de a transforma acest teritoriu într-un scut, dar şi o bază de acţiune pentru momentul când sultanul avea să se îndrepte împotriva lui. El şi-a ales foarte bine momentul, când oastea lui Radu cel Frumos era împuţinată, datorită obligaţiei de a-l ajuta pe sultan în lupta cu hanul turkmen Uzun Hassan (1453 – 1478), fiind trimişi cca. 12 000 oşteni. Letopiseţul anonim al Moldovei arată că luptele au început „la 18, joi, la locul numit pârâul Vodna. Şi acolo s-au bătut până seara, asemenea şi vineri şi sâmbătă până seara, care este 20 ale aceleiaşi luni” (Cronicile slavo-române). Localizarea acestei bătălii a fost făcută de Petre P. Panaitescu pe un afluent al râului Prahova, pârâul Vodna, aflat la c. 45 km de Bucureşti. Radu a pierdut „şi a fugit cu toată oastea sa în cetatea sa de scaun, numită Dâmboviţa”. Domnul muntean este înfrânt decisiv la Cetatea Dâmboviţei, şi pierde domnia.

·         1494: Regele Carol al VIII-lea al Franței ocupă Florența, Italia.

·         1561: Se sfarseste lupta de la Verbia (17-18 noiembrie ) în care Iacob Heraclid Despot, sprijinit de Habsburgi şi de nobilimea polonă, îl înfrînge pe Alexandru Lăpuşneanu, Domn al Principatului Moldova. După ocuparea Sucevei, Despot este uns domn şi obţine recunoaşterea Porţii ; (martie 1562).

·         1601: Ia sfarsit asediul fortaretei de la  Nagykanizsa (Ungaria), armata otomana condusa de Hasan Paşa Tiryaki, învingand forţele habsburgice  de zece ori mai numeroase, comandate de  arhiducele Ferdinand al Austriei. In urma acestei victorii, Hasan pasa fost ridicat de sultan la rangul de vizir.

·         1626:  Bazilica Sfântul Petru din Roma este sfințită de Papa Urban al VIII-lea, după o perioadă de construcție de 120 de ani. Bazilica Sfântul Petru (în italiană: “Basilica di San Pietro in Vaticano”) din Roma se găsește în Cetatea Vaticanului, înăuntrul statului pontifical, în monumentala Piazza San Pietro. Edificiul, lung de 186 metri, înălțimea cupolei de 119 metri, cu o suprafață totală de peste 15.000 m², este unul din cele importante lăcașe ale creștinătății. Bazilica Sfântul Petru este una din cele patru bazilici patriarhale din Roma, alături de Bazilica San Giovanni in Laterano, Santa Maria Maggiore și Bazilica Sfântul Paul din afara zidurilor. Bazilica este rezultatul unor lucrări de-a lungul mai multor secole. La început a fost doar un monument comemorativ în locul unde Sfântul Apostol Petru, considerat drept primul papă al Romei, ar fi fost martirizat și înmormântat, în apropierea circului lui Nero. Între anii 319 și 329 împăratul Constantin cel Mare a construit pe acest loc o mare bazilică. În secolul al XV-lea, clădirea era în stare de ruină și papa Iuliu al II-lea hotărăște construirea unei noi bazilici de mare amploare. Construirea edificiului actual, începută la 18 aprilie 1506, se sfârșește în anul 1612 în timpul papei Paul al V-lea. Bazilica a fost sfințită la 18 noiembrie 1626 de către papa Urban al VIII-lea. Numeroși arhitecți și artiști de prestigiu au contribuit la realizarea acestei opere: arhitectul Bramante inițiază primele lucrări, Michelangelo execută proiectul cupolei, Rafael Sanzio modifică planul originar dintr-o cruce grecească într-una latină, Carlo Maderno completează fațada, Bernini desenează planul pieței cu faimoasele colonade.

·         1720: Iraclie al II-lea, rege al Georgiei; în 1783, a încheiat cu Rusia un tratat, în urma caruia, în 1801, Gruzia de Est si apoi cea de Vest au fost alipite la Rusia.

·         1730: Frederic al II-lea (cunoscut ca Frederic cel Mare), rege al Prusiei acordă pentru prima dată grațierea regală și eliberarea din detenție.

·         1820: Comandantul american Nathaniel Palmer a descoperit Antarctica. Antarctica este regiunea polară din sudul Pământului care cuprinde continentul Antarctida și porțiunile sudice din oceanele limitrofe. Este situată în regiunea antarctică din emisfera sudică, aproape în întregime la sud de cercul polar antarctic și este înconjurată de Oceanul Antarctic. Având 14,0 milioane de km pătrați, este al cincilea continent ca suprafață, după Asia, Africa, America de Nord și America de Sud. Aproximativ 98 % din suprafața Antarcticii este acoperită de o pătură de gheață cu grosimea medie de 1,6 km. Antarctica, în medie, este cel mai rece, uscat și vânturos continent, și are cea mai mare altitudine medie dintre toate continentele. Antarctica este considerată un deșert, cu precipitații anuale de numai 200 mm de-a lungul coastei și mult mai puține spre interior. Pe continent nu există nicio rezidență umană permanentă, dar între 1.000 și 5.000 de oameni locuiesc pe parcursul anului la stații de cercetare împrăștiate pe întreg continentul. Numai plantele și animalele adaptate la rece supraviețuiesc acolo, iclusiv pinguini și pinipede, nematode si multe tipuri de alge și alte organisme, precum și vegetație de tundră. Deși miturile și speculațiile despre un Terra Australis („Ținut de Sud”) datează din antichitate, prima reperare confirmată a continentului a avut loc în anul 1820 de către expediția rusă a lui Fabian Gottlieb von Bellingshausen și Mikhail Lazarev. Totuși continentul a rămas în mare măsură neglijat pentru restul secolului al XIX-lea din cauza mediului său ostil omului, a lipsei de resurse și izolare. Tratatul Antarctic din 1959 a fost semnat inițial de 12 țări; până în prezent au semnat tratatul 46 de țări. Tratatul interzice activități militare și mineritul de minerale, susține cercetările științifice și protejează ecozona continentului. În medie peste 4.000 de oameni de știință de multe naționalități și cu diferite interese de cercetare efectueză diverse experimente. Prima utilizare formală a numelui „Antarctida” („Antarctica”) drept nume de continent este atribuită cartografului scoțian John George Bartholomew în 1890. Numele „Antarctica” este versiunea romanizată a compusului din limba greacă ἀνταρκτική, antarktiké, femininul lui ἀνταρκτικός, antarktikos, însemnând „opusul nordului”.

·         1840: Are loc debutul lui Vasile Alecsandri în teatru cu piesa “Farmazonul din Hîrlău”, pusă în scenă de Costache Caragiale;(18 / 30 noiembrie 1840). Vasile Alecsandri (n. 21 iulie S.N. 2 august 1821, undeva în ținutul Bacăului, Moldova — d. 22 august S.N. 3 septembrie 1890, Mircești, județul Roman, România) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

·         1840: Se înfiinţează la Sibiu in Transilvania, prima asociaţie a meşteşugarilor – Uniunea meseriaşilor (18 / 30 noiembrie), fiind urmată de asociaţii asemănătoare la Braşov (1841), Bistriţa, Mediaş (1844) şi Sighişoara (1847), avînd drept scop sprijinirea meşteşugarilor pentru a se putea adapta la cerinţele moderne şi ale producţiei industriale.

·         1864: Consiliul municipal a aprobat Stema noua a Bucurestiului, care avea ca element principal imaginea Sfintului Dimitrie Basarabov – patronul orasului. La data de 7 decembrie a aceluiaşi an, prin decret dat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza,  la propunerea ministrului Mihail Kogalniceanu, s-a hotarat noua imagine a stemei capitalei tarii. In centru era asezat Sfantul Mare Mucenic Dimitrie, ocrotitorul orasului Bucuresti. Numai că în privinţa stemei avem o poveste oarecum amuzantă…sau poate cu un anumit tâlc duhovnicesc. Echipa de specialişti în heraldică a comis o eroare, astfel că sfântul care apare în stema valabilă şi în zilele noastre este Sfântul Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, cel care este prăznuit pe 26 octombrie, cu o zi înaintea Sfântului Dimitrie cel Nou, adevăratul protector al Bucureştilor, care este serbat pe data de 27 octombrie şi are moaştele în Catedrala patriarhală. Poate confuzia de demult a heralzilor este rodul unei smeriri cereşti a Cuviosului Dimitrie cel Nou, care a dorit să-şi cedeze locul în favoarea mucenicului. Deci, dintr-o confuzie, sfântul din stema Capitalei este purtător de suliţă, şi nu cu Psaltirea în braţe. Stema a fost schimbată în vremea comunismului, pentru a nu apărea în ea elemente religioase, dar după Revoluţie a fost readoptată în varianta iniţială, deci tot cu Mucenicul Dimitrie.

·         1874: România a aderat la Convenția internațională pentru înbunătățirea soartei militarilor răniți din armatele în campanie (Crucea Roșie), încheiată la 10/22 august 1864, la Geneva. Romania a devenit Parte semnatara la prima Conventie de la Geneva din 1864 si a ratificat-o in 1874. Doi ani mai tarziu, la 4 iulie 1876, a luat fiinta Societatea Crucea Rosie din Romania si si-a inceput activitatea in actualul sediu al Spitalului Coltea din Bucuresti. Printre semnatarii actului de infiintare a Crucii Rosii Romane, se regasesc importante personalitati ale vremii: Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturza, Gr.G. Cantacuzino si Dr. Carol Davila. Primul presedinte al Crucii Rosii Romane a fost Printul Dimitrie Ghica, in perioada 1876-1897. La nici trei saptamani de la infiintare, in ziua de 20 iulie 1876, prima ambulanta a Crucii Rosii Romane a plecat intr-o misiune umanitara pe frontul sarbo-turc de la sud de Dunare. Pe baza solidaritatii ce uneste Societatile Nationale surori, prima misiune a Crucii Rosii Romane avea menirea de a acorda ajutor medical militarilor raniti, indiferent de tabara din care faceau parte. In anii 1877-1878, in timpul Razboiului de Independenta, Crucea Rosie Romana a intervenit cu personal sanitar, ambulante si trenuri sanitare in sprijinul trupelor de campanie. A infiintat asezaminte spitalicesti in Bucuresti si in diferite orase din tara. Societati de Cruce Rosie din Germania, Italia, Belgia, Suedia si Franta au trimis ajutoare materiale si personal medical. Pe frontul de la Rahova, voluntarii Crucii Rosii s-au luptat sa limiteze ravagiile febrei tifoide. In 1885, a izbucnit primul razboi balcanic, iar Crucea Rosie Romana a propus guvernelor celor doua tari – Bulgaria si Serbia- sa accepte cate o ambulanta pentru ingrijirea ranitilor. Imediat dupa primirea acordului, doua ambulante au parasit tara, asigurand asistenta medicala unui numar de 625 de raniti si bolnavi. Formatiile sanitare romane dislocate in Serbia au avut in grija 3 spitale, cu un total de 110 paturi. Efortul material al Crucii Rosii s-a ridicat la suma de 40 000 lei. Priceperea si grija dovedite de doctorii romani au fost apreciate in mod deosebit de catre guvernele ambelor tari beligerante. Intre anii 1888 si 1892, societatea si-a extins activitatea prin organizarea de cursuri speciale pentru pregatirea surorilor de caritate. In 1891, s-a infiintat scoala permanenta pentru infirmiere, iar un an mai tarziu s-a infiintat un spital scoala cu 10 paturi. Profitand de o perioada de pace, Crucea Rosie Romana a continuat sa se organizeze si sa se pregateasca, atat din punct de vedere material, cat si din punctul de vedere al personalului, pentru a putea fi in masura sa actioneze cat mai eficient in cazuri de necesitate. In 1913, in timpul celui de-al doilea razboi balcanic, personalul Spitalului Mobil al Crucii Rosii Romane a acordat asistenta militarilor bolnavi de holera pe teritoriul statului bulgar. Odata cu reintoarcerea trupelor in tara, holera asiatica s-a intins si in Romania, afectand un numar mare de oameni din judetele Romanati, Dolj si Teleorman. Crucea Rosie a fost si de aceasta data solicitata de autoritati si a intervenit cu corturi de mare capacitate, materiale sanitare si cu echipe medicale, reusind sa ingrijeasca si sa salveze mii de bolnavi. In scrisoarea de multumire adresata presedintelui Crucii Rosii Romane de atunci, Alexandru Marghiloman, dr.Laugier, medicul sef al judetului Dolj, scria: ”Cu multumire constat ca au stins complect epidemia de holera in cel mai scurt timp posibil, dand totdeodata ingrijiri constiincioase si pricepute bolnavilor”. Crucea Rosie avea in acea perioada echipe medicale mobile, dar si un laborator de bacteriologie, unde au fost efectuate peste 7000 de analize medicale, ”interesand populatia a 44 de comune contaminate cu holera”. Prin Statulul Crucii Rosii, adoptat in 1876, femeile nu puteau face parte din conducerea Societatii. De aceea, in 1906, au pus bazele “Societatii de Cruce Rosie a doamnelor din Romania”, prima presedinta aleasa fiind Irina Campineanu. Societatea activa in paralel cu cea infiintata in 1876 si se ocupa cu strangerea de fonduri pentru ajutorarea in caz de razboi si calamitati, pregatea personal voluntar, coopta doamne devotate din aproape toate orasele tarii. In 1915, Adunarea Generala a Societatii Nationale de Cruce Rosie a aprobat fuziunea celor doua entitati. Cu acest prilej, Regina Maria, sub al carei patronaj se afla Crucea Rosie la acea vreme, a adresat romanilor urmatorul mesaj: „Crucea Rosie, nadejdea tuturor in timp de pace, ca si in razboi, nu trebuie sa piara. Cu totii, de la mic la mare sa o sprijinim cu evlavie, cu insufletire, cu nesfarsita dragoste”.

·         1883: Orarul căilor ferate americane a fost standardizat, fixându-se un singur fus orar pe întreg teritoriul Statelor Unite.

·         1903: Statele Unite a obtinut exclusivitate in ce priveste administrarea Canalului Panama. 

·         1905: Prințul Carl al Danemarcei devine regele Haakon al VII-lea al Norvegiei.

·         1918: (Pe stil vechi! În Transilvania era 1 decembrie) A avut loc la Alba Iulia Marea Adunare Națională, cu participarea a peste 100.000 de români veniți din toate ținuturile Transilvaniei, Maramureșului, Crișanei șiBanatului pentru a consfinți, liberi, unirea cu România.

·         1918: (18 noiembrie pe stil vechi/ 1 decembrie s.n), inca in vigoare in Vechiul Regat), Ferdinand I, in uniforma de Maresal al României si Regina Maria, in uniforma de colonel al Regimentului 4 Rosiori, pe care il comanda onorific din 1915, intrau in Bucurestiul eliberat, pe sub un arc de triumf construit din lemn pe Calea Victoriei. Calare, în fruntea armatei române si a detasamentelor franceze si engleze, perechea regala  a strabatut Bucurestiul de la Mogosoaia pâna la Statuia lui Mihai Viteazul de la Universitate, unde a primit defilarea trupelor. În istoria ierarhiei militare româneşti, gradul de mareşal a aparut in aceasta zi, când pe Dealul Mitropoliei în asistenţa mulţimii, a mitropolitului Pimen al Moldovei, a generalului francez  Berthelot, a comandanţilor de oşti, generalul Eremia Grigorescu, ministrul de război roman, dădea citire primei cărţi de mareşal acordată regelui Ferdinand, zis cel Loial sau Întregitorul, în calitatea sa de comandant al Armatei române. Emoţionat, regele s-a  adresat  generalilor de armată cu cuvintele: „Se cuvine şi dumneavoastră celor ce aţi comandat armate în războiul nostru să fiţi înălţaţi la gradul de mareşal.”

·         1918: Letonia si-a declarat independenta fata de Rusia. 

·         1926: George Bernard Shaw refuză sa accepte banii pentru Premiul Nobel, spunând: "Pot să-l iert pe Alfred Nobel pentru că a inventat dinamita, dar numai o persoană diabolică a putut să inventeze Premiul Nobel". George Bernard Shaw (n. 26 iulie 1856, Dublin – d. 2 noiembrie 1950, Ayot Saint Lawrence), scriitor irlandez, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1925, considerat de unii critici ca unul din cei mai importanți dramaturgi de limbă engleză de la William Shakespeare. Shaw s-a făcut cunoscut atât ca autor de piese de teatru, cât și în calitate de critic de artă și publicist politic.

·         1928: Mickey Mouse, cunoscutul personaj din desenele animate ale lui Walt Disney, și-a facut pentru prima oară aparitia la "Colony Theatre" din New York, în filmul intitulat "Steamboat Willie".

·         1959: A avut loc premiera productiei cinematografice “Ben-Hur” a lui William Wyler, evenimentul avind loc la New York. 

·         1963: Are loc premiera filmului istoric “Tudor”, în regia lui Lucian Bratu, film de referință în istoria cinematografului românesc care evocă mișcarea istorică de la 1821.

·         1963: Primul telefon cu taste este introdus în circuitul comercial din SUA.

·         1969: Astronauţii americani Conrad si Bean au păşit pe Lună, in timpul misiunii spatiale Apollo 12. A fost a sasea misiune spatiala din cadrul progranului Apollo, si a doua misiune in care un echipaj uman a pasit pe Luna.
Pilotul Modulului de Comanda Richart Gordon Jr. a ramas pe orbita lunara cat timp Modulul Lunar a aselenizat la Nord Vest de craterul Surveyor in “The Ocean of Storms”. Plecaţi în data de 14 noiembrie de pe Pământ, au ajuns pe Lună dupa 4 zile. Charles Conrad şi Alan Bean au reuşit să coboare pe Lună dupa a doua încercare si au rămas pe suprafaţa Lunii timp de 31 de ore şi jumătate, timp în care au realizat diverse experimente ştiinţifice. Conrad şi Bean au aterizat la sol cu ALSEP (Apollo lunar surface experiment package), o staţie de cercetare automată concepută pentru multiple experimente, care a fost de asemenea utilizată si în misiunile următoare. De asemenea s-au recoltat 34,4 kg de probe lunare. Locul ales pentru aterizarea modulului pe Lună a fost cel al sondei spaţiale Surveyor 3, pe care astronauţii au regăsit-o şi de pe care ei au au prelevat diverse piese. Reîntoarcerea pe Terra a avut loc pe 24 noiembrie 1969.

·         1976: Parlamentul spaniol a aprobat un proiect de lege care viza instaurarea democrației, dupa 37 de ani de dictatură.

·         1978: România intra, ca membru deplin, în Biroul "Grupului celor 77" din cadrul UNESCO.

·         1978: A avut loc cea mai mare sinucidere colectiva din timpurile moderne, in colonia de la Jonestown din Guyana (America de Sud), 913 de adepti ai sectei "Templul popoarelor", dintre care 276 de copii, luandu-si viata.  Cel care i-a indemnat pe sectanti sa recurga la fatalul gest a fost liderul spiritual al acestora, Jim Jones, care a intemeiat secta in 1956 in Statele Unite. Majoritatea adeptilor a consumat o bautura cu cianura si sedative, iar cei care au refuzat au fost impuscati din ordinul lui Jones. Trupurile neinsufletite ale oamenilor erau imprastiate in intreaga colonie.  Sinciderea colectiva a survenit la scurta vreme dupa ce congresmanul american Leo Ryan a fost ucis in timp ce incerca sa afle ce se ascunde in spatele gardurilor coloniei intemeiate de liderul “Templul poparelor”.  Congresmanul a primit informatii despre violentele ordonate de Jones impotriva adeptilor sai, astfel incat s-a deplasat in Guyana impreuna cu o echipa de jurnalisti pentru o ancheta la fata locului. Ryan a ajuns in Jonestown in 17 noiembrie si i-a intervievat pe cativa dintre sectanti in legatura cu viata in colonie. Pe cand dorea sa paraseasca zona, politicianul a fost prima data atacat cu un cutit si apoi impuscat de o garda de corp a liderului spiritual. 
 Stiind ca acest incident va avea repercusiuni grave, Jones le-a ordonat adeptilor sai sa isi curme viata, chiar el servindu-le “cocktail-ul” mortal. Jones s-a sinucis si el tragandu-si un glont in cap. Fortele de ordine au fost alertate de unul dintre membrii sectei care a reusit sa evadeze din colonie in timpul ritualului, acestea intrand in Jonestowan a doua zi dupa sinuciderea colectiva. Imaginile de la fata locului au socat lumea intreaga, corpurile celor peste 900 de oameni fiind cazute unul langa celalat in jurul celui care le-a fost lider. Mai putin de 12 persoane au reusit sa scape din iadul creat de intemeietorul “Templului popoarelor”. 
Jim Jones s-a facut remarcat in anii’ 50 cand a infiintat secta care propovaduia egalitatea raselor, fapt ce a atras o multime de americani de culoare. Numarul adeptilor a crescut de la an la an, Jones folosindu-se de charisma sa si de diverse tertipuri, inclusiv false vindecari miraculoase. Secta a fost obiectul unei anchete in anii ’70, Jones fiind acuzat de evaziune fiscala, dar si de abuzuri fizice si psihice asupra membrilor. Datorita acestor acuze, Jones a decis sa se retraga si, in 1978, a pus bazele coloniei agricole in jungla din Guyana, un loc ferit de ochii autoritatilor si presei. 

·         1989: Peste 50.000 de bulgari ies in strada la Sofia cerand reformearea regimului comunist. Un  astfel de protest în Bulgaria ar fi fost de neconceput cu  doar o lună în urmă. A fost  cea mai mare demonstraţie din Bulgaria postbelica, protestatarii  scandand: “Vrem democraţie acum!” si cerand alegeri libere, o nouă Constituţie şi demiterea  membrilor conservatori din  Biroul Politic al Partidului Comunist.

·         1991: În timpul războiului de independență al Croației, Armata Populară Iugoslavă a capturat orașul croat Vukovar după un asediu de 87 de zile. *Victorie à la Pirus =  O victorie pirică este o victorie obținută cu un uriaș cost pentru învingător. Expresia este legată de regele Pirus al Epirului, care i-a învins pe romani la Heraclea și Asculum în 279 î.d.Hr., dar a suferit pierderi de neînlocuit în timpul luptelor, ceea ce a dus la pierderea în cele din urmă a războiului piric. Plutarh relatează reacția lui Pirus la felicitările primite din partea supușilor: “Încă o victorie ca asta și suntem terminați. ” De vreme ce fraza este asociată în special cu bătăliile militare, prin analogie, termenul este folosit și în domeniul afacerilor, al politicii, în cel juridic și sportiv pentru a descrie o victorie ruinătoare pentru învingător. Asediul Vukovarului (în croată Bitka za Vukovar) a fost o luptă care a durat 87 de zile, desfășurată în orașul Vukovar din estul Croației. Asedierea orașului s-a făcut de către Armata Populară Iugoslavă (Jugoslovenska Narodna Armija – JNA), sprijinită de diverse forțe paramilitare sârbe, cu intenția de a desprinde localitatea de Croația și de a o anexa Republicii Sârbe Krajina, care să formeze o uniune cu Serbia și Muntenegru. Asediul s-a desfășurat între august și noiembrie 1991, în timpul Războiului Croat de Independență. Orașul a fost apărat de diverse detașamente militare croate și de voluntari. Asediul s-a terminat cu înfrângerea Gărzii Naționale Croate (Zbor Narodne Garde – ZNG), distrugerea Vukovarului, moartea a cel puțin 3,000 de persoane, precum și purificarea etnică a cel puțin 20,000 de croați din oraș și din împrejurimi. În actul de acuzare împotriva fostului președinte iugoslav Slobodan Miloșevici, Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie a oferit o descriere sumară a evenimentelor:
„Spre sfârșitul lui august, Armata Populară Iugoslavă a instaurat asediul asupra orașului Vukovar. La jumătatea lui octombrie 1991, toate celelalte orașe cu majoritate croată din Slavonia Orientală fuseseră cucerite de forțele sârbe, mai puțin Vukovar. Locuitorii de altă origine decât cea sârbă au devenit subiectul unui brutal regim de ocupație bazat pe persecuții, crime, tortură și alte acte de violență. Aproape întreaga populație care nu era de origine sârbă a fost până la urmă ucisă sau expulzată din zonele ocupate. Asediul Vukovarului a continuat până pe 18 noiembrie 1991, când orașul a căzut în mâinile forțelor sârbe. În timpul celor trei luni de asediu, orașul a fost aproape complet distrus de bombardamentele JNA și sute de persoane au fost ucise. Când JNA și forțele sârbe au ocupat orașul, alte sute de croați au fost ucise de trupele sârbești. Populația nesârbească a orașului a fost expulzată la câteva zile de la căderea orașului în mâna forțelor sârbe.” Conform unor estimări, artileria sârbă a tras până la un milion de obuze către Vukovar.  A fost primul oraș european ras de pe fața pământului de la Al Doilea Război Mondial. Oficialii croați au estimat costul pagubelor la 2.5 miliarde de dolari. Deși bătălia a reprezentant o pierdere semnificativă și simbolică pentru Croația, care nu a recâștigat controlul orașului decât în 1998, când refugiații croați au putut, în sfârșit, să se întoarcă la casele lor,  a fost totuși o victorie foarte costisitoare pentru Armata Populară Iugoslavă și a câștigat sprijin internațional pentru independența Croației. De asemenea, este considerată un punct de cotitură în desfășurarea războiului.

·         1996: Biroul Electoral Central a comunicat rezultatele turului al doilea al alegerilor prezidentiale. Conform datelor BEC, Emil Constantinescu a obtinut 54,41%, iar Ion Iliescu 45,59% din voturi. 

·         1997 - Irakul şi Rusia elaborează un plan de rezolvare a crizei, după care Bagdadul acceptă revenirea imediată a tuturor inspectorilor.

·         1999:  Guvernul adopta Ordonanța de Urgență privind înființarea Agenției pentru Protecția Drepturilor Copilului și reorganizarea activității de protecție a copilului, îndeplinind astfel una din condițiile impuse pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

·         1999 - Istanbul, Summit OSCE (18–19.11.). Cele 54 de tari membre ale organizatiei semneaza o “Carta a Securitatii”, care confirma principiile europene de conduita si sporeste capacitatile de interventie ale OSCE. Treizeci de tari, între care SUA si Rusia, semneaza tratatul care limiteaza Fortele Conventionale în Europa si reduce cu zece procente plafonul armamentelor existente.

·         2002: Bursa de Valori București a fost admisă ca membru corespondent al Federației Europene a Burselor de Valori, care cuprinde 31 de membri plini și 8 asociați din rândul burselor mari din Europa.

·         2002: Se deschide primul Muzeu de matematică din lume la Gießen. Gießen este un oraș universitar și centrul administrativ al districtului cu același nume orașul fiind pe locul 8 ca mărime în landul Hessen, Germania. Cetatea Gießen este întemeiată de Wilhelm von Gleiberg în anul 1152 mutându-se din cetatea Gleiberg aici, la nord-vest la distanța de 5 km de localitate o parte din cetatea veche există și azi. In secolul VIII – X este sub stăpânirea francilor de est (Konradinilor), după care urmează domnia Casei de Luxemburg (secolul XI – XIII) prin moștenire va fi obținut o parte din ținutul de pe Lahn de Wilhelm von Gleiberg. Primele dovezi scrise despre localitate datează din 1197, iar în 1248 este Gießen pentru prima oară menționat ca oraș. In anul 1264 aparține localitatea de principatul Hessen (un principat de pe cursul mijlociu al Rinului și Neckarului cu rezidența în Gudensberg ulterior în Kassel) în 1300 va fi întemeiată cetatea de azi, în 1325 este întemeiat „orașul nou” iar din 1370 există în oraș un primar cu un consiliu. Privilegiille comerciale ale unui oraș sunt acordate în anul 1442, primăria veche (din 1450) vor fi distruse prin bombardamentele din 1944. În 1535 Philipp der Großmütige (1504 – 1567) consolidează fortificația cetății, în același an i-a naștere „Cimitirul vechi” și „Cetatea Nouă”. La data de 27 mai 1560 un incendiu distruge partea de nord a orașului. In 1605 este înființat liceul „Gymnasium Ludovicianum” cu o secție de limbă latină, iar în timpul lui împăratului Rudolf II (1552 – 1612) la data de 19 mai 1607 se înființează Universitatea, doi ani mai târziu i-a naștere „Grădina Botanică” (cea mai veche din Germania) Intre anii 1634 – 1635 o epidemie de pestă decimează populația orașului, în secolul XVIII regiunea este de mai multe ori stăpânită de trupe străine și pustiită de războaie.  Orașul devine în 1803 capitala provinciei „Oberhessen” din cadrul principatului „Hessen”. In anii 1824 – 1852 predă la Universitate chimistul Justus Liebig (1803 – 1873). Febra Revoluției din 1848 a cuprins și orașul Gießen un student fiind omorât, un an mai târziu orașul este legat la rețeaua de cale ferată. O dezvoltare economică cu o extindere a orașului are loc în timpul primarului August Bramm (1875-1889), în 1855 este înființată organizația pompierilor voluntari, iar din 1867 staționează în localitate o garnizoană militară. Intre anii 1879 – 1888 predă la Universitate Wilhelm Conrad Röntgen (fizician german descoperitorul Razelor Roentgen (1845 – 1923)). În 1893 este sfințită biserica evanghelică „Johanneskirche”, iar în 1907 este deschis un teatru, din 1894 funcționează sistemul de circulație a orașului prin omnibuse trase de cai, iar din 1909 apare primul tramvai electric.

·         2006: Senatul SUA votează în favoarea unei noi extinderi a NATO.

Nașteri

·         709:  S-a nascut  imparatul Kōnin (Kōnin Tennō), al 49-lea imparat al Japoniei  conform ordinii traditionale de succesiune. A domnit din 770 pana in anul 781 si a decedat in data de 11 ianuarie 782.

·         1527: S-a nascut pictorul italian Luca Cambiaso; (m.1585).

·         1630: Împărăteasa Eleonora Gonzaga a Sfântului Imperiu Roman (d. 1686)

·         1647: S-a născut filosoful Pierre Bayle; (m. 28 decembrie 1706).

·         1772: Prințul Louis Ferdinand al Prusiei (d. 1806)

·         1774: Wilhelmine a Prusiei, soția regelui William I al Olandei (d. 1837)

·         1786: S-a născut compozitorul şi dirijorul Carl Maria von Weber, considerat părintele operei romantice germane (opera „Der Freischutz”, 1821); (d. 05.06.1826).

·         1787: Louis Jacques Mandé Daguerre, pictor francez, cel care a descoperit primul procedeu de fotografiere (d.1851)

·         1832: S-a nascut Adolf Erik Nordenskiöld, explorator și geolog finlandezo-suedez (d. 1901). Adolf Erik Freiherr von Nordenskiöld (n. 18 noiembrie 1832, Helsinki, Finlanda — d. 12 august 1901, Södermanland), baron în Suedia, profesor în Stockholm, explorator al Regiunii Polare, cartograf cu origini suedezo-finlandeze.

·         1836: William S. Gilbert, scriitor englez (d. 1911)

·         1836: S-a nascut Cesare Lombroso, medic si antropolog italian, precursor al criminologiei moderne („Omul criminal”); (d. 19.10.1909).

·         1839: August Kundt, fizician german (d. 1894)

·         1856: Marele Duce Nicolae Nicolaevici al Rusiei (d. 1929)

·         1860: S-a nascut  Ignacy Jan Paderewski, pianist, compozitor, om politic si de stat polonez, prim-ministru si ministru de externe al Poloniei. (d. 29 iunie 1941 în New York).

·         1863: Richard Dehmel, poet și scriitor german (d. 1920)

·         1877: Arthur Cecil Pigou, economist britanic

·         1882: S-a nascut Jacques Maritain, filosof francez. 

·         1882: S-a născut soprana italiană Amelita Galli-Curci; (m. 26 noiembrie 1963).

·         1882: Wyndham Lewis, artist plastic și scriitor englez, fondatorul mișcării "vorticiste"

·         1885: Josef Kentenich, fondatorul Mișcării Spirituale "Schönstatt"

·         1897: Patrick Blackett, fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1948 (d. 1974)

·         1898: S-a născut regizorul olandez de film documentar Joris Ivens; (m. 28 iunie 1989).

·         1901: S-a nascut George Gallup, statistician american. 

·         1906: Klaus Mann, scriitor german-american (fiul lui Thomas Mann) (d. 1949)

·         1906: George Wald, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1967 (d. 1997)

·         1906: S-a nascut Corneliu Baba, pictor si grafician roman. S-a nascut in Craiova si a urmat Facultatea de Litere si Filosofie, iar in paralel a studiat si la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti.  Din 1934 si pana in 1938 a studiat la Iasi, avandu-l ca profesor pe Nicolae Tonitza. Artistul a expus in intreaga lume, iar picturile sale, infatisand tarani, muncitori, dar si artisti romani celebri, au fost apreciate de critici. In plus, pictorul a surprins prin prezentarea bruta a vietii de la tara, pe care a insistat mult in lucrarile sale.  Corneliu Baba a fost recompensat cu mai multe distinctii, in 1958 el primind titlul de Maestru Emerit al Artei. A fost membru corespondent al Academiei de Arta din Berlin si al Academiei “Tommaso Campanella” din Roma. Incepand cu 1946 a inceput sa predea la Universitatea din Iasi, iar din 1958 a devenit profesor universitar la Bucuresti. Artistul roman s-a stins din viata la varsta de 91 de ani.

·         1907: S-a născut  Mihai Pop (n. 18 noiembrie 1907, satul Glod, comuna Strâmtura, Județul Maramureș – d. 8 octombrie 2000, București), folclorist, antropolog cultural și etnolog român, renumit cercetător al culturilor din sud-estul Europei, laureat al premiului Herder (1967), membru de onoare al Academiei Române (2000); (d. 8 octombrie 2000). În anii celui de-al Doilea Război Mondial (1941–1944) a fost numit atașat cultural la ambasada română din Bratislava. Îndepărtat din învățământ în 1948, s-a ocupat, începând cu anul 1949, de organizarea Institutului de Folclor din București, mai întâi în calitate de coordonator al activității știintifice (1949-1954), apoi ca director adjunct (1954-1965) și ulterior ca director (1965-1974). A revenit la catedră în anul 1957, fiind conferențiar (1957-1962) și apoi profesor de folclor (1962-1975) la Facultatea de limba și literatura română a Universității din București, șef al catedrei de literatură română veche și folclor de la aceeași facultate (1968-1972). A mai deținut și funcțiile de președinte al Societății Internaționale de Etnologie și Folclor (1971), de președinte al societăților de etnologie din Paris și New York, pe cea de membru al Academiei Americane de Știinte Sociale, precum și al altor numeroase societăți știintifice străine. A fost profesor invitat la mari universități: Marburg (Germania), Berkeley și Ann Arbor (SUA), Paris (Franța). Mihai Pop este primul român care a primit, în anul 1967, premiul internațional „Johann Gottfried Herder”.

·         1907: Compay Segundo, muzician cubanez (Buena Vista Social Club) (d. 2003)

·         1908: S-a nascut Imogene Coca, actrita americana. 

·         1912: S-a nascut in Balti in Basarabia, actorul roman  Colea Rautu (Rutkovski ); ( d. 13.05.2008, Bucuresti). Colea Răutu (n. Nikolai Rutkovski, 28 noiembrie 1912, Limbenii Noi, județul Bălți, astăzi în Republica Moldova – d. 13 mai 2008, București) a fost un actor român de teatru și film.

·         1912: Walter Schulz, filozof german

·         1916: S-a nascut Amelita Galli-Curci, soprana italiana. 

·         1920 - s-a nascut cunoscutul aviator Traian Darjan . In octombrie 1939 a început şcoala de pilotaj la ARPA Cluj şi a primit licenţa în decembrie. A aplicat apoi pentru Şcoala de Aviaţie Militară de la Tecuci şi a fost admis în iulie 1940. A absolvit-o pe 11 aprilie 1941 promovând astfel la rangul de adjutant stagiar. A executat 176 misiuni de lupta repurtand 12 victorii. A murit pe front, in Slovacia, in 25 februarie 1945! O scoala din Someseni ii poarta numele si in curtea ei se afla un bust al aviatorului.

·         1923: S-a nascut astronautul american Alan Shepard. Alan Bartlett „Al” Shepard, Jr. (18 noiembrie 1923 – 21 iulie 1998), cel dintâi cosmonaut american, (Contraamiral, USN), ofițer și aviator naval, pilot de încercare, ulterior om de afaceri. A fost primul cosmonaut american și al 5-lea om care a pășit pe suprafața Lunii; (d. 21 iulie 1998).

·         1927: Hank Ballard, cântăreț și textier american

·         1928: Sheila Jordan, cântăreață de Jazz americană

·         1930: S-a nascut J. G. Ballard, scriitor britanic.

·          1933: În comuna Falaşteanca, judeţul Giurgiu, s-a nascut Gheorghe Iancu, parasutist roman. Gheorghe Iancu, (n. 18 noiembrie 1933, în comuna Falaşteanca, judeţul Giurgiu) parasutist roman, detinator a mai multor recorduri nationale si mondiale.

·         1934: Vassilis Vassilikos, scriitor grec

·         1935: Cornel Todea, regizor teatru și realizator de emisiuni de televiziune (d. 2012)

·         1935: Rudolf Bahro, filozof german

·         1936: Ennio Kardinal Antonelli, teolog italian, arhiepiscop de Florența

·         1936 - S-a născut Hank Ballard, cântăreţ şi compozitor american (The Midnighters).

·         1936 - S-a născut Don Cherry, trompetist, multi-instrumentist şi compozitor american de free jazz.

·         1939: Margaret Atwood, scriitoare canandiană

·         1939: S-a nascut Brenda Vaccaro, actrita americanca. 

·         1940: Rainer Funke, politician german

·         1940: Apostol Gurău, prozator și eseist român

·         1941 - S-a născut Con Clusky, chitarist britanic (The Bachelors).

·         1942: David Hemmings, actor britanic

·         1942: S-a nascut Mihai Turcas, caiacist roman. 

·         1942 - S–a născut actrita americană Linda Evans, interpreta personajului Sue Ellen din celebrul serial TV “Dallas”.

·         1944: Ibrahim Böhme, politician german

·         1944: Wolfgang Joop, creator și designer german

·         1944: Ioan Crăciun Petrișan, poet, dramaturg, prozator român

·         1946: S-a nascut Alan Dean Foster, celebrul autor american SF, scenarist al cunoscutului serial Star Trek.

·         1946: S-a nascut Amanda Lear, cunoscută publicului român mai ales pentru cariera ei de cântăreaţă, actriţă, fotomodel, prezentatoare de televiziune şi pictoriţă. Încă din anii ’80 se făceau speculaţii privind sexualitatea Amandei Lear, dar şi a originilor ei, care erau pe rând când vietnameze, când ruseşti sau chiar chineze, dar şi engleze, franceze şi indoneziene. Născută în Hong Kong, într-o familie de origine engleză/franceză (tatăl) şi asiatică/rusă (mama), Amanda a copilărit în sudul Franţei şi în Elveţia. Nu se ştie nici până acum dacă s-a născut în 1939 sau în 1946, certă este numai ziua de 18 noiembrie. Încă de la 16 ani şi-a îndreptat atenţia către artă, plecând la Paris să studieze pictura. Se împrieteneşte cu cantaretul Brian Jones de la Rolling Stones, iar Amanda se aruncă în vârtejul vieţii de noapte londoneze, atât de binecunoscută. Amanda Lear este cel mai bun exemplu de cum se poate construi o carieră având ca bază un zvon. Figura ei cu accente asiatice atrage atenţia lui Catherine Herle, directoarea unei prestigioase agenţii europene de modele, drept pentru care Amanda revine la Paris în 1965, pentru a prezenta colecţii semnate Paco Rabanne şi Yves St. Laurent. În această perioadă îl cunoaşte pe Salvador Dali, care şi-o doreşte ca model. Devine muza lui şi o prietenă apropiată a acestuia  pentru următorii 15 ani. În 1973 se îndrăgosteşte de cantaretul britanic David Bowie, cu care rămâne timp de un an şi, datorită lui, Amanda începe să cânte, făcându-şi pentru prima dată apariţia la începutul anilor ’70, ca model îmbrăcat fetişist pentru coperta unui album lansat de Roxy Music. Se spunea că era transsexual, dar a mărturisit revistei Interview că acest zvon era doar un şiretlic al sponsorului ei, David Bowie, pentru a atrage atenţia. În 1975 semnează primul contract cu o casă de discuri şi apare primul ei single, “La Bagarre”, cu un succes neaşteptat în discoteci. Au urmat foarte multe albume şi o carieră de invidiat, devenind un nume important în muzica disco în 1977, când a înregistrat “I Am a Photograph” în Germania, ajutată în producţie de Tony Monn. Amanda etala o voce atât de gravă şi cu note atât de joase, încât mulţi s-au întrebat atunci dacă nu este într-adevăr bărbat. Unii au pus acest lucru pe seama unei operaţii de schimbare a sexului. În ciuda tuturor zvonurilor, Amanda Lear este o combinaţie excitantă, ce a împins imaginaţia multor fani până dincolo de limite. În 1981 a început să aibă propriile expoziţii de pictură, iar în 1982, magnatul italian Berlusconi i-a oferit prima slujbă de prezentatoare tv, transformând-o într-o adevărată vedetă.

·         1946 - S-a născut Dave Irving, baterist şi vocalist britanic (Supercharge).

·         1948: S-a nascut Andrea Marcovicci, cantareata si actrita americana. 

·         1949 - S-a născut Herman Rarebell, baterist şi compozitor german (Scorpions).

·         1950: S-a nascut Eric Pierpoint, actor american. 

·         1950 - S-a născut Graham Parker, cântăreţ, chitarist şi compozitor britanic.

·         1952: Vlad Rădescu, actor de teatru și film român

·         1952: Harald Konopka, fotbalist german

·         1954: John Parr, cântăreț britanic și textier

·         1957 - S-a născut Jenny Burton, vocalistă americană (C-Bank).

·         1960: S-a nascut Kim Wilde, cântăreaţă şi textieră britanică.

·         1962: Kirk Hammett, chitaristul trupei Metallica

·         1963: Peter Schmeichel, fotbalist danez

·         1969: Nina Vasile, poet român

·         1970: Peta Wilson, actriță americană

·         1974: Chloë Sevigny, actriță americană

·         1974: S-a nascut la Craiova, Lia Olguța Vasilescu, parlamentar roman PSD, ministrul muncii, fost primar al Craiovei

·         1976: Shagrath, muzician norvegian

·         1977: Fabolous, rapper american

·         1998: Victor Carles, actor francez

Decese

·         1154: Adelaide de Maurienne, regină consort a regelui Ludovic al VI-lea al Franței (n. 1092)

·         1785: Louis Philippe I, Duce de Orléans (n. 1725)

·         1814: Aleijadinho (cu numele real António Francisco Lisboa), sculptor și arhitect brazilian (n. ca. 1738)

·         1851: Ernest Augustus I de Hanovra, rege al Hanovrei (n. 1771)

·         1882: Sándor Abday, actor, autor dramatic și scriitor maghiar (n. 1800)

·         1883 - A murit omul politic liberal Vasile Boerescu (n.01.01.1830).

·         1886: A încetat din viaţă Chester Arthur, cel de-al 22-lea preşedinte al SUA (1881-1885); (n. 5 octombrie 1829).

·         1922: A încetat din viaţă scriitorul Marcel Proust: “În căutarea timpului pierdut”; (n. 10 iulie 1871).

·         1940 - A încetat din viaţă Ion Inculeţ, om politic român din Basarabia; în calitate de preşedinte al Sfatului Ţării a desfăşurat o intensă activitate pentru unirea Basarabiei cu România (n. 5 aprilie 1884). A fost ministru in guvernele Romaniei si  membru titular (din 1918) al Academiei Române.  Ion Inculeț a fost căsătorit cu principesa Roxana Cantacuzino, fiul sau  Ion I. Inculeț,  fiind Doctor Honoris Causa al Universității Western Ontario (Canada) si  Membru de onoare al Academiei Române, director al centrului de electrostatică aplicată al Universității Western Ontario.A fost inmormantat in Biserica  Sf.Ioan Botezatorul din Bârnova, la periferia Iasului.

·         1941: Hermann Nernst, chimist german, laureat (1920) al Premiului Nobel pentru chimie (n. 1864)

·         1941: John Christian Watson, cel dintâi prim ministru laburist al Australiei (n. 1867)

·         1952: A încetat din viaţă poetul Paul Eluard (Eugene Grindel), reprezentant al suprarealismului; (n.1895).

·         1962: a încetat din viaţă fizicianul Niels Bohr, laureat al Premiului Nobel, în 1922, pentru teoria asupra structurii atomului. El s-a refugiat în SUA, în timpul celui de-al doilea război mondial, a participat la fabricarea primelor bombe atomice (n. 7 octombrie 1885).

·         1976: A decedat Man Ray (Emanuel Rabinovitch), pictor şi grafician, animator al grupării dadaiste din New York; fotograf de notorietate, a inventat tehnica raiografelor; (n. 27.08.1890).

·         1978: A avut loc cea mai mare sinucidere colectiva din timpurile moderne, in colonia de la Jonestown din Guyana (America de Sud), 913 de adepti ai sectei “Templul popoarelor”, dintre care 276 de copii, luandu-si viata. Cel care i-a indemnat pe sectanti sa recurga la fatalul gest a fost liderul spiritual al acestora, Jim Jones, care a intemeiat secta in 1956 in Statele Unite. Majoritatea adeptilor a consumat o bautura cu cianura si sedative, iar cei care au refuzat au fost impuscati din ordinul lui Jones. Trupurile neinsufletite ale oamenilor erau imprastiate in intreaga colonie. Sinciderea colectiva a survenit la scurta vreme dupa ce congresmanul american Leo Ryan a fost ucis in timp ce incerca sa afle ce se ascunde in spatele gardurilor coloniei intemeiate de liderul “Templul poparelor”. Congresmanul a primit informatii despre violentele ordonate de Jones impotriva adeptilor sai, astfel incat s-a deplasat in Guyana impreuna cu o echipa de jurnalisti pentru o ancheta la fata locului. Ryan a ajuns in Jonestown in 17 noiembrie si i-a intervievat pe cativa dintre sectanti in legatura cu viata in colonie. Pe cand dorea sa paraseasca zona, politicianul a fost prima data atacat cu un cutit si apoi impuscat de o garda de corp a liderului spiritual. Stiind ca acest incident va avea repercusiuni grave, Jones le-a ordonat adeptilor sai sa isi curme viata, chiar el servindu-le “cocktail-ul” mortal. Jones s-a sinucis si el tragandu-si un glont in cap. Fortele de ordine au fost alertate de unul dintre membrii sectei care a reusit sa evadeze din colonie in timpul ritualului, acestea intrand in Jonestowan a doua zi dupa sinuciderea colectiva. Imaginile de la fata locului au socat lumea intreaga, corpurile celor peste 900 de oameni fiind cazute unul langa celalat in jurul celui care le-a fost lider. Mai putin de 12 persoane au reusit sa scape din iadul creat de intemeietorul “Templului popoarelor”. Jim Jones s-a facut remarcat in anii’ 50 cand a infiintat secta care propovaduia egalitatea raselor, fapt ce a atras o multime de americani de culoare. Numarul adeptilor a crescut de la an la an, Jones folosindu-se de charisma sa si de diverse tertipuri, inclusiv false vindecari miraculoase. Secta a fost obiectul unei anchete in anii ’70, Jones fiind acuzat de evaziune fiscala, dar si de abuzuri fizice si psihice asupra membrilor. Datorita acestor acuze, Jones a decis sa se retraga si, in 1978, a pus bazele coloniei agricole in jungla din Guyana, un loc ferit de ochii autoritatilor si presei.

·         1982: Decesul boxerului Duk Koo Kim in urma unei confruntari in ring cu Ray Mancini, lupta care a durat 14 runde, a provocat o reforma rapida in acest sport.

·         1991: A încetat din viaţă Gustav Husak, om politic cehoslovac, fost preşedinte al Cehoslovaciei; (n. 1913).

·         1992: A încetat din viaţă prozatorul si traducatorul român Radu Tudoran, fratele scriitorului Geo Bogza (romanele de succes “Toate pânzele sus”, “Maria şi marea”); (n. 8 martie 1910, Blejoi, jud.Prahova).

·         2002: A încetat din viaţă actorul James Coburn (a primit Premiul Oscar în anul 1998, pentru cel mai bun actor în rol secundar din filmul “Affliction”); (n. 31 august 1928).

·         2010: A încetat din viaţă astronomul american de origine britanică Brian Marsden, celebru pentru studiile asupra cometelor şi care a contribuit la retrogradarea lui Pluto în categoria planetelor pitice; (n. 5 august 1937).

Sărbători

·         Letonia: Ziua națională. Proclamarea independenței (1918)

·         Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice

·         Sultanatul Oman: Ziua națională. Aniversarea zilei de naștere a sultanului (1970)

·         Calendar religios 18 noiembrie 
- Calendar crestin ortodox: 
Sfintii Mucenici Platon, Romano si Zaheu diaconul; Duminica a 26-a după Rusalii – Pildabogatului căruia i-a rodit țarina 
- Calendar greco-catolic: 
Sfintii mucenici Platon si Roman
- Calendar crestin romano-catolic: 
Sfintirea Bazilicilor "Sf. Petru" si "Sf. Paul". Bazilica Sfântul Petru (în italiană Basilica di San Pietro) din Roma se găsește în Cetatea Vaticanului, înăuntrul statului pontifical, în monumentala Piazza San Pietro. Edificiul, lung de 186 metri, înălțimea cupolei de 119 metri, și cu o suprafață totală de peste 15.000 m², este cea mai mare biserică din lume. Bazilica Sfântul Petru este una din cele patru bazilici patriarhale din Roma, alături de Bazilica San Giovanni in Laterano, Bazilica Santa Maria Maggiore și Bazilica Sfântul Paul din afara zidurilor.

RELIGIE OPRTODOXĂ 18 Noiembrie

Sf Mc Platon, Roman și Zaheu; Duminica a 26-a după Rusalii – Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina

Sfântul Mucenic Platon († 302) – 

S-a născut în orașul Ancira (azi Ankara) din Galatia, Asia Mică, din părinți creștini. Atât el, cât și fratele lui Antioh au învățat de mici Sfânta Scriptură și au fost obișnuiți cum împlinirea poruncilor dumnezeiești. Sfântul Mare Mucenic Platon a fost prins propovăduind pe Mântuitorul Iisus Hristos și dus înaintea judecătorului Agripin. A fost îndemnat să jertfească idolilor, dar Marele Mucenic Platon a refuzat și supus fiind supliciilor a primit moarte mucenicească pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos rugându-se: „Mulțumescu-Ți Domne Iisus Hristoase, că m-ai apărat de vicleșugurile vrăjmașului și m-ai învrednicit să-mi săvârșesc bine alegerea nevoinței pe care am răbdat-o pentru Tine și acum Te rog primește cu pace sufletul meu„. Apoi, plecându-şi sfântul său cap, a zis către ostaşul care voia să-l taie: „Fă, prietene, ceea ce-ţi este poruncit!”

Acesta era din ţara galaţilor, din cetatea Anghirei, frate al Sfântului Mucenic Antioh. Şi pentru mărturisirea lui Hristos a fost adus înaintea guvernatorului Agripin, tânăr fiind de vârstă. Şi au fost rânduiţi doisprezece slujitori de l-au bătut şi l-au supus la tot felul de chinuri îngrozitoare pe care le-a îndurat ca un mucenic, iar la sfârşit i-au tăiat capul.

Sfântul Mucenic Roman diaconul († 303) – 

Era originar din Palestina și a slujit ca diacon la biserica din Cezareea. În timpul persecuției împăratului Dioclețian se afla în Antiohia Siriei propovăduind pe Mântuitorul Iisus Hristos. Cum Asclipiad ,conducătorul orașului, vroia să dărâme biserica creștinilor de acolo, Romano a îndemnat lumea să se împotrivească. La o sărbătoare a păgânilor, Sfântul Mucenic Romano a ieșit înaintea lui Asclipiad strigându-i înșelarea de care este orbit, mergând la idoli și nevăzându-l pe adevăratul Dumnezeu Iisus Hristos. Pentru acest fapt a fost supus chinurilor și în cele din urmă Sfântul Mucenic și-a dat sufletul în mâinile Domnului nostru Iisus Hristos. După aceea s-a spus despre dânsul împăratului Maximian, cum că şi după tăierea limbii vorbeşte bine. Atunci împăratul a poruncit să-l sugrume. Şi, intrând ostaşii, au pus o frânghie pe grumazul lui şi l-au sugrumat.

Acesta a trăit în zilele împăratului Maximian şi pentru dragostea ce avea pentru Hristos a tras înapoi pe eparhul Asclipiad, care voia să intre în capiştea idolilor, zicându-i că idolii nu sunt dumnezei. De aceea l-au bătut peste gură şi l-au chinuit. Şi ceru sfântul de se aduse un copilaş, spre mustrarea eparhului. Şi l-a întrebat eparhul: „Pe care Dumnezeu se cade să-l cinstim şi să ne închinam lui?” Iar el a răspuns: „Pe Dumnezeul creştinilor”. Deci bătând eparhul pe copil, fiind şi maică-sa de faţă, copilului fiindu-i sete a cerut apă, dar maică-să fiind binecredincioasă şi de Dumnezeu iubitoare i-a zis: „Nu bea, fiul meu, din aceasta apă, ci du-te şi bea din apa cea vie”. Şi fiindcă copilul mustra încă pe tiran, iarăşi l-au bătut şi i-au tăiat capul. Iar Sfântului Romano i-au tăiat limba, dar şi după ce i-au tăiat-o a grăit, mulţumind lui Dumnezeu.

Deci auzind împăratul Maximian de minunea aceasta a sfântului a poruncit să fie sugrumat în temniţă, şi aşa a părăsit el această viaţă deşartă, luând cununa muceniciei.

Tot astăzi, Biserica Ortodoxă sărbătorește pe Sfântul Mucenic Zaheu diaconul.

A fost muncit cu grele şi crude chinuri. După aceea legându-l, l-au aruncat în închisoare şi i-au băgat picioarele în butuc şi, aşa fiind întins, a suferit cu bărbăţie patru zile şi patru nopţi.

Acest fericit Zaheu a fost dus înaintea judecătoriei închinătorilor de idoli, având pe grumajii săi un lanţ greu de fier. Şi întrebat fiind de judecător a mărturisit în privelişte pe Hristos. Deci a fost muncit cu grele şi crude chinuri. După aceea legându-l, l-au aruncat în închisoare şi i-au băgat picioarele în butuc şi, aşa fiind întins, a suferit cu bărbăţie patru zile şi patru nopţi.

După aceasta a fost adus la judecătorie şi Sfântul Alfeu, care era plin de Duhul Sfânt. Şi după ce i-au strujit tot trupul cu bătăile şi i-au ars coastele, l-au băgat în închisoare ca să pătimească acolo cele asemenea, cu împreună-nevoitorul lui, Sfântul Zaheu. Iar în ziua următoare, li s-au tăiat amândurora capetele prin sabie şi aşa au luat, fericiţii, cununa nevoinţei.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Duminica a 26-a după Rusalii – Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina

✝)  Duminica a 26-a după Rusalii (Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina)

Ev. Luca 12, 16-21

  Zis-a Domnul Pilda aceasta: unui om bogat i-a rodit ţarina şi se gândea în sine, zicând: ce voi face, căci nu am unde să-mi strâng roadele mele? Dar şi-a zis: aceasta voi face: voi strica hambarele mele şi mai mari le voi zidi; şi voi strânge acolo toate roadele mele şi bunătăţile mele. Apoi voi zice sufletului meu: suflete, acum ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea, veseleşte-te. Însă Dumnezeu i-a zis: nebune, în această noapte vor cere de la tine sufletul tău; iar cele ce ai strâns tu ale cui vor mai fi? Aşa se întâmplă cu cel care-şi adună comoară pentru sine însuşi, şi nu în Dumnezeu se îmbogăţeşte.

Ap. Efeseni 5, 8-19

  Fraţilor, altădată eraţi întuneric, iar acum sunteţi lumină întru Domnul; umblaţi ca fii ai luminii! Pentru că roada luminii e în orice bunătate, dreptate şi adevăr, încercând ce este bine-plăcut Domnului. Şi nu fiţi părtaşi la faptele cele fără roadă ale întunericului, ci mai degrabă, osândiţi-le pe faţă. Căci cele ce se fac întru ascuns de ei ruşine este a le şi grăi. Iar tot ce este pe faţă se descoperă prin lumină, căci tot ceea ce este descoperit lumină este. Pentru aceea zice: «Deşteaptă-te cel ce dormi şi te scoală din morţi şi te va lumina Hristos». Deci luaţi seama cu grijă, cum umblaţi, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi, răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt. Drept aceea, nu fiţi fără de minte, ci înţelegeţi care este voia Domnului. Şi nu vă îmbătaţi de vin, în care este pierzare, ci vă umpleţi de Duhul. Vorbiţi între voi în psalmi şi în laude şi în cântări duhovniceşti, lăudând şi cântând Domnului, în inimile voastre.

Predica Părintelui Ilie Cleopa la Duminica a XXVI-a după Rusalii (Despre patima iubirii de averi)

Bogăţia de ar curge, nu vă lipiţi inima de ea (Psalm 61, 10)

Iubiţi credincioşi,

În multe locuri ale Sfintei şi dumnezeieştii Scripturi, găsim învăţături în care se arată cît de greu şi amăgitor este păcatul iubirii de avuţii şi ce osîndă primesc cei ce îşi pun nădejdea în avuţii şi nu fac milostenie din averile lor, spre a cîştiga în felul acesta mila lui Dumnezeu, după cuvîntul Sfintei Evanghelii, care zice: Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui (Matei 5, 7); şi iarăşi: Fericit bărbatul care se îndură şi dă (Psalm 111, 5).

Una din învăţăturile Sfintei Scripturi care arată la cîtă orbire şi nebunie ajunge omul care are inima sa lipită de avuţii, este şi pilda Evangheliei citită astăzi, care începe cu aceste cuvinte: Unui om bogat i-a rodit din belşug ţarina... (Luca 12, 16). dar pentru care pricină a rînduit Dumnezeu să rodească ţarina acestui om bogat? Dumnezeu, fiind Preabun, preadrept şi îndurat, nu pedepseşte pe om pentru orice păcat în veacul de acum, căci aşteaptă îndreptarea lui şi voieşte ca toţi oamenii să se mîntuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină (I Timotei 2, 4; Tit 2, 11). El nu vrea moartea păcătosului (Iezechil 18, 22-32), ci plouă peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi şi răsare soarele Său peste cei buni şi peste cei răi (Matei 5, 45). El ca un Preabun a binevoit ca şi ţarina acestui bogat să rodească cu îmbelşugare, ca văzînd mulţimea roadelor sale să-şi aducă aminte de cei săraci şi necăjiţi şi de bunavoia sa să împartă milă la cei ce nu au, ca să cîştige şi el milă de la Dumnezeu în ziua cea mare şi înfricoşată a Judecăţii celei de apoi.

Dar bogatul, în loc de milostenie cugeta în sine, zicînd: "Ce voi face că nu am unde aduna roadele mele?" Iată în ce grijă aruncă averea pe omul robit de ea. Cel sărac şi necăjit văzîndu-se strîmtorat de lipsă, zice şi el: "Ce voi face că nu am cele de trebuinţă pentru mine, pentru soţie şi pentru copiii mei? Nu am hrană, nu am bani, nu ştiu ce să fac din cauza sărăciei mele".

Dar cîtă deosebire este între sărac şi acest bogat care zice: "Ce voi face că nu am unde să adun roadele mele?" Vedeţi, fraţilor, nedumerirea nedreaptă şi grija nebună?

Dacă în mintea acestui bogat ar fi fost dreapta socoteală şi în inima lui frica lui Dumnezeu şi milostenia, el îndată ar fi zis în sine: "Slavă Preabunului Dumnezeu că şi anul acesta a rodit ţarina mea, ca să am de unde da şi altora care sînt săraci şi necăjiţi şi nu au cu ce trăi!"

Dar mintea acestui bogat nebun şi cu inima împietrită nu a cugetat că bogăţia nu este a lui, ci a lui Dumnezeu (Agheu 2, 9; II Paralipomena 25, 9) şi că Dumnezeu o dă cui voieşte (Facere 24, 35). Grija cea mare a bogatului una era: că nu are unde să-şi pună roadele sale (Luca 12, 17). Şi îndată a hotărît: Aceasta voi face: voi strica hambarele mele şi mai mari le voi zidi şi voi strînge acolo toate roadele mele (Luca 12, 18).

Iată, în ce chip şi-a dezlegat nedumerirea şi grija. Să strice hambarele şi să facă altele mai mari şi acolo să adune roadele ţarinei şi toate bunătăţile sale.

O, nebunie a omului. O, inimă nesăţioasă de a aduna averi peste averi. Zic doctorii că cel bolnav de hidropică cu cît bea apă cu atît mai tare însetează.

Aşa şi inima bogatului iubitor de avere, cu cît adună mai mult, cu atît pofteşte să aibă mai multă avere. Şi precum iadul nu se satură să primească suflete şi focul lemne, aşa fără de saţ este inima bogatului nemilostiv.

Inima bogatului nemilostiv şi iubitor de avere este foarte departe de dragostea faţă de Dumnezeu şi de aproapele. Acest om pururea uită de Dumnezeu, de moarte, de chinurile iadului şi de judecata cea dreaptă şi preaînfricoşată a lui Dumnezeu care va arunca în osîndă veşnică pe cei nemilostivi.

Să audă cei nemilostivi cuvintele apostolului care zice: "Veniţi acum voi bogaţilor, plîngeţi şi vă tînguiţi de necazurile care vor veni asupra voastră. Bogăţia voastră a putrezit şi hainele voastre le-au mîncat moliile. Aurul şi argintul vostru a ruginit şi rugina lor va fi mărturie asupra voastră şi vă va mînca trupurile ca focul. Aţi strîns comori pentru zilele cele de apoi! Plata lucrătorilor care au secerat ţarinele voastre, pe care voi le-aţi oprit strigă la cer şi strigările secerătorilor au intrat în urechile Domnului Savaot... (Iacob 5, 1-7).

Dar să revin la cuvîntul Sfintei Evanghelii. Bogatul, după ce a cugetat în inima sa să-şi mărească hambarele, a zis: Şi voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunătăţi strînse pe mulţi ani. Odihneşte-te, mănîncă, bea şi te veseleşte. Iată, fraţilor, ce răsare în inima bogatului nemilostiv. Nu gîndeşte că va muri şi toate cîte a adunat vor rămîne, nu gîndeşte că este trecător şi străin pe acest pămînt. Nu gîndeşte că este dator, din toate cîte i-a dat Dumnezeu, să dea milostenie la cei lipsiţi şi săraci, ci cugeta să bea şi să se veselească din cele ce a adunat în cît mai mulţi ani. O, bogatule fără de minte! De unde ştii că tu vei trăi mulţi ani? Cine ţi-a spus că vei trăi pînă mîine dimineaţă? Cine te-a făcut pe tine stăpîn pe viaţa ta? N-ai auzit pe Duhul Sfînt, zicînd: Omul deşertăciunii s-a asemănat, zilele lui ca umbra trec (Psalm 143, 4).

Dar ce a urmat asupra acestui bogat pironit cu mintea şi inima la avuţiile sale? Dumnezeu i-a zis: Nebunule, în această noapte sufletul tău vor să-l ceară de la tine. Dar cele ce ai adunat, ale cui vor fi? Iată ce spune Dumnezeu bogatului nemilostiv, că: în această noapte sufletul tău îl vor cere de la tine. În care noapte? În aceea în care în mintea şi inima omului lacom şi nesăţios după averi nu era nici o lumină a harului lui Dumnezeu, ci un mare întuneric al păcatelor lui. Marele Apostol Pavel ne îndeamnă: Să lepădăm lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm cu hainele luminii (Romani 13, 12). În alt loc ne spune: Nu fiţi părtaşi la faptele cele fără de roade ale întunericului, ci mai vîrtos să le mustraţi (Efeseni 5, 11). Aceste lucruri ale întunericului erau ca o noapte a păcatului în mintea şi inima bogatului robit de avuţii, precum noaptea iubirii de argint, care a întunecat mintea lui Iuda Iscarioteanul; noaptea iubirii de dezmierdări, care a întunecat mintea şi inima lui Baltazar (Daniel 5, 24); noaptea nemilostivirii acelui bogat, care în flacăra iadului fiind, cerea de la Avraam un deget înmuiat în apă.

Iubiţi credincioşi,

Tot păcatul pe care îl facem este un întuneric şi o noapte mare, care ne desparte de lumina harului divin. Dumnezeu este lumină şi locuieşte în lumina cea neapropiată (I Timotei 6, 16). Sfîntul Apostol Pavel ne porunceşte, zicînd: Ca fii ai lumini să umblaţi (Efeseni 5, 8). Dacă vom fi pururea veghetori cu mintea şi ne vom sili după a noastră putere la toată fapta bună, atunci ne vom afla ca fii ai luminii înaintea lui Dumnezeu nerobiţi cu mintea şi cu inima de patimi şi de averi.

Marele Apostol şi Evanghelist Ioan ne învaţă că: Cel ce urăşte pe fratele său este în întuneric şi umblă în întuneric şi nu ştie încotro se duce, pentru că întunericul a orbit ochii lui (I Ioan 2, 11). Această noapte a păcatului a întunecat mintea şi inima bogatului despre care ne vorbeşte Mîntuitorul în Sfînta Evanghelie de azi. Să ne păzim, fraţii mei, cu mare frică de Dumnezeu, să nu cădem în întunericul păcatelor. Iar dacă din neatenţia noastră, pe neobservate am alunecat în noaptea păcatelor, să alergăm cu mare sîrguinţă la spovedanie şi la pocăinţă cu multe lacrimi, spre a dobîndi lumina harului lui Dumnezeu pe care am luat-o la dumnezeiescul Botez, cînd ne-am făcut fii ai lui Dumnezeu (Tit 3, 2-5).

Să nu zăbovim în noaptea păcatelor şi în robia grijilor pămînteşti ca nu cumva să ni se zică şi nouă că în această noapte vor să ceară de la noi sufletele noastre (Luca 12, 20). Aţi auzit că Domnul i-a zis nebun acestui bogat nemilostiv, care era în adîncul nopţii păcatului din cauza iubirii lui de averi şi de dezmierdări. Cu adevărat, nu există mai mare nebunie în această viaţă decît a pune nădejde în averile noastre, a ne face împietriţi şi nemilostivi cu inima şi a ne lega cu sufletul de averi, de dezmierdări, de beţii şi de toate plăcerile veacului de acum care sînt deşertăciune şi moarte.

Să auzim şi pe Solomon care adevereşte acest lucru, zicînd: Mărit-am lucrurile mele; ziditu-mi-am case; ziditu-mi-am vii; făcutu-mi-am grădini şi livezi şi am sădit întru ele tot felul de pomi roditori; făcutu-mi-am lacuri de ape ca să ud dintr-însele dumbrava de lemne odrăslitoare. Avut-am slugi şi slujnice şi robi, am avut şi cirezi şi turme multe de oi, am avut mai mult decît toţi cei ce au fost mai înainte de mine în Ierusalim. Adunatu-mi-am argint şi aur şi avuţiile împăraţilor şi ale ţărilor... şitot ce au poftit ochii mei n-am depărtat de la dînşii şi nu mi-am oprit inima de la nici o desfătare (Ecclesiastul 2, 4-10). Şi care a fost rezultatul acestei bogăţii şi desfătări? Iată care: Mi-am urît viaţa, că vicleană este asupra mea fapta cea făcută sub soare. Că toate sînt deşărtăciune şi vînare de vînt (Ecclesiastul 2, 17). Aşa ar trebui să cugete toţi cei bogaţi şi plini de avuţii, care-şi cheltuiesc averile lor în petreceri, în beţii, în dezmierdările trupului şi în desfătările cele viclene ale veacului de acum, care duc pe om la pierderea sufletului său.

Iubiţi credincioşi,

Cîtă dreptate are cel ce a zis: "Toate sînt mai neputincioase decît umbra. Toate nu sînt decît visurile mai înşelătoare, pe care într-o clipeală moartea le apucă". Şi iarăşi: "Cînd dobîndim lumea, în groapă ne sălăşluim", zice Sfîntul Ioan Damaschin, în slujba înmormîntării. La fel încheie şi Domnul în Evanghelia de astăzi: Aşa este cel ce îşi strînge lui comori, iar nu întru Dumnezeu se îmbogăţeşte (Luca 12, 21).

Aşadar, tot cel ce adună averi şi se leagă cu mintea şi cu inima a de banii săi, de averile sale şi de dezmierdările trupului său, acela nu în Dumnezeu se îmbogăţeşte, ci în prăpastia iubirii de bani şi a iubirii de averi se aruncă pe sine, spre a lui veşnică pierzare. Cel ce adună bani peste bani şi averi, iar la milostenie nu se gîndeşte, unul ca acela din zi în zi îşi măreşte povara sufletului său, îşi măreşte prăpastia căderii sale în muncile iadului, căci cu cît adună mai multă avere, cu atît se face mai departe de Dumnezeu şi mai adînc se scufundă în grijile sale cele viclene ale veacului de acum.

Să ştim şi aceasta că nu toată bogăţia este spre osîndă. Că cel ce adună cu dreptate bani şi averi, dar nu-şi lipeşte inima de nimic, ci, dimpotrivă, ajută pe cei săraci şi face multe milostenii, unul ca acela se mîntuieşte mai uşor decît cel sărac care cîrteşte şi se lipeşte cu mintea şi inima de puţinele sale agoniseli. Aceasta ne-o dovedesc numeroase exemple de bogaţi evlavioşi, dregători de ţări şi chiar sfinţi care aveau avuţii, precum dreptul Iov, dar fiind foarte credincioşi şi milostivi, pe mulţi săraci îi scăpau de la moarte, zideau biserici şi mînăstiri, case de oaspeţi, spitale. Astfel, pentru milostenia şi iubirea lor de Dumnezeu şi de oameni, se mîntuiau înaintea multora. Deci nu averea pierde sufletul omului că toate sînt create bune de Dumnezeu, ci întrebuinţarea ei rea şi robirea inimii şi a minţii noastre de cele materiale şi de plăceri.

Nimeni dintre noi nu se poate considera astăzi bogat şi stăpîn pe averi. Toţi sînt aproape la fel în cele din afară, dar destul de diferiţi în cele dinlăuntru. Adică în tăria credinţei, în viaţa curată, în rîvna pentru rugăciune, în post, în smerenie şi în iubirea aproapelui. Înaintaşii şi părinţii noştri de demult aveau averi puţine şi copii mulţi dar aveau şi credinţă multă. Ei făceau toate cu rugăciune şi mulţumire, ca înaintea lui Dumnezeu, care vede şi ştie inimile noastre. Ei îşi împărţeau puţinele averi în trei părţi. Cea mai mare parte o foloseau pentru casă, pentru familie. A doua parte o dădeau danie bisericilor care se zideau din nou şi pe la mînăstiri ca să fie pomeniţi toată viaţa. Iar a treia parte din avere o dădeau milostenie la cei săraci şi suferinzi ca să se roage pentru ei.

Aşa să facem şi noi, fraţii mei. Din puţinul cît îl avem să folosim cea mai mare parte pentru întreţinerea familiei, a copiilor, a vieţii pămînteşti. O altă mică parte să dăm pe la bisericile care se repară şi se înnoiesc, căci miluim casa Domnului în care se face zilnic Sfînta Liturghie şi ne ajută la mîntuire. A treia parte, fie şi cît de puţin, să o dăm la săraci, la cei bolnavi şi pentru pomenirea morţilor, că pe ei nu are cine să-i mai ajute, şi vom avea mare plată. Aveţi grijă să nu cheltuiţi banii din puţina avere, pe haine scumpe, pe lux, pe mîncăruri alese, pe distracţii rele şi beţii, că prin aceasta ne adunăm osîndă sigură.

Să-L rugăm pe Bunul Dumnezeu să ne izbăvească de patima iubirii de argint şi de tot păcatul, ca să ne îmbogăţim în Hristos Iisus, Domnul nostru, Căruia I se cuvine slava în vecii vecilor. Amin.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 18 Noiembrie

A.  PLĂCINTE

Ştrudel cu orez

* 1 cană cu orez

* 2 cepe
* 1 morcov

* 50 g margarină

* câteva frunze de mentă

* 1 vârf de cuţit de praf de nucşoară

* ulei

PENTRU ALUAT:

* făină cât cuprinde
* 150 mI ulei

* 150 mI apă
* 1 linguriţă cu sare

Amestecă uleiul cu apa şi sarea. Frământă adăugând făină până obţii un aluat potrivit de moale. lasă să se odihnească la temperatura camerei 15 minute.

Taie ceapa mărunt şi căleşte-o în ulei împreună cu morcovul tăiat cubuleţe.
Adaugă orezul, iar după câteva minute, acoperă cu apă şi presară un praf
de sare. După ce a fiert orezul, opreşte focul şi adaugă nucşoara şi menta
tocată fin.

Întinde din aluat două foi şi unge-le cu margarină. Pune în marginea foii umplutura şi rulează cu mare grijă.
Aşază totul într -o tavă unsă cu ulei şi tapetată cu hârtie de copt şi lasă la cuptor, la foc moderat, 20 de minute.

B.  SALATE

Salată de morcovi

·       400 g morcovi;

·       1 măr;

·       Zeama de la o lămâie;

·       2 – 3 linguri suc de portocale;

·       Coajă  de lămâie şi portocală

Se curăţă şi se dau pe răzătoare morcovii şi mărul şi se amestecă cu celelalte ingrediente.

        Se ţine la frigider înainte de a fi consumată.

C.  SOSURI

Sos cu muştar

Într-o ceaşcă de sos alb se amestecă bine o lingură de muştar.

Se încălzeşte sosul fără a se lăsa să fiarbă.

D.  BORŞURI, SUPE, CRÈME DE LEGUME

Cremă de zarzavat

·       3 morcovi;

·       3 rădăcini pătrunjel;

·       3 ţeline mici;

·       3 fire praz (partea albă);

·       6 cartofi;

·       6 bucheţele conopidă;

·       3 linguri margarină;

·       Mărar;

·       Pătrunjel;

·       Sare;

·       Piper măcinat

Se curăţă zarzavaturile, se spală şi se fierb în apă cu sare. După ce fierb foarte bine se dau prin sită şi se adaugă zeama care s-a scurs de la fiert.

        Margarina, verdeaţa, sarea şi piperul se adaugă înainte de a se servi.

        Se serveşte cu crutoane.

E.  MÂNCĂRURI

Ghiveci

·       1 kg cartofi tăiaţi felii subţiri;

·       ½ kg dovlecei curăţaţi şi tăiaţi  rondele;

·       ¼ kg bame;

·       1 ½ ceaşcă ulei;

·       3 – 4 cepe tăiate solzi;

·       1 legatură mărar;

·       1 legatură pătrunjel;

·       4 – 5 roşii date pe răzătoare;

·       Sare;

·       Piper

·       5 – 6 caţei de usturoi

Se curăţă, se taie zarzavaturile şi se aşază straturi alternative în formă, presărând sare şi piper după fiecare strat.

        Ceapa se căleşte bine în ulei, se adaugă roşiile, usturoiul şi se toarnă peste zarzavaturi.

        Deasupra se pun 2 – 3 roşii tăiate felii şi restul de verdeaţă.

        Se dă la cuptor la foc potrivit aproximativ o oră.

F.  DULCIURI

Chec cu cacao

·       ¾ ceaşcă ulei;

·       2 ceşti zahăr;

·       2 ceşti apă rece;

·       3 linguri oţet;

·       6 linguri cacao;

·       1 linguriţă sare;

·       2 plicuri vanilie;

·       3 ceşti făină;

·       2 linguriţe bicarbonat;

·       1 linguriţă praf de copt

Se bate uleiul cu zahărul, se adaugă oţetul, apa, vanilia, făina în care se amestecă bicarbonatul şi praful de copt.

        La sfârşit se adaugă sare şi cacao.

        Se răstoarnă compoziţia în tava unsă şi tapetată cu făină şi se dă la cuptor, la foc potrivit timp de 45 minute.

        Când este copt se pudrează cu zahăr.

ARTE 18 Noiembrie

INVITAŢIE LA OPERĂ 18 Noiembrie

Carl Maria von Weber:

Carl Maria von Weber (n. 18 noiembrie 1786, Eutin - d. 5 iunie 1826, Londra) a fost un compozitor german, creatorul operei romantice germane.

Weber și-a făcut educația muzicală în Salzburg sub îndrumarea lui Michael Haydn. La vârsta de numai 13 ani, în anul 1798, pe când locuia la München în casa de pe Sendlingerstraße 23, Weber a compus prima sa operă, Die Macht der Liebe und des Weins ("Forța dragostei și a vinului"), operă între timp dispărută. Și-a desăvârșit cunoștințele prin contactul cu viața muzicală din diferite orașe, în care a ocupat diverse funcții: Kapellmeister în Breslau, director muzical al operei din Praga, apoi al operei din Dresda. Pianist și dirijor remarcabil, Weber s-a afirmat totodată în domeniul teatrului muzical, fiind - pentru spațiul de cultură germană - cel mai important compozitor de opere înainte de Richard Wagner și creatorul operei romantice. Cele mai cunoscute dintre cele opt opere ale sale, "Freischütz" (1821), "Euryanthe" (1823) și "Oberon" (1826), au influențat creația succesorilor săi în acest gen. Atmosfera evocatoare, coloritul feeric, conturarea precisă a caracterelor, construcția de ansamblu și sugestivitatea tratării orchestrale conferă operelor sale un farmec deosebit. Weber a mai compus și două simfonii, uverturi, concerte pentru diverse instrumente și orchestră (pian, fagot, clarinet), sonate și piese pentru pian (celebra "Invitație la dans", orchestrată mai târziu de Hector Berlioz).

Opere

·         Die Macht der Liebe und des Weins, J. Anh. 6, 1798-9, lost;

·         Das Waldmädchen, (Das stumme Waldmädchen), J. Anh. 1, 1800, frags; libret de C. von Steinsberg; rev. as Silvana(1810)

·         Peter Schmoll und seine Nachbarn, J. 8, 1802; libret de Josef Türk

·         Rübezahl, J. 44-6, 1804-5; libretto by J.G. Rhode; 3 nos. survive; ov. rev. 1811 as Der Beherrscher der Geister'

·         Silvana, J. 87, 1810; libret de Franz Karl Hiemer

·         Abu Hassan, 1811; libret de Franz Karl Hiemer

·         Der Freischütz op.77 J.277, 1821; libret de Johann Friedrich Kind

·         Euryanthe op.81 J.291, 1823; libret de Helmina von Chézy

·         Oberon or The Elf Kings Oath J.306, 1826; libret de James Robinson Planché

·         Die drei Pintos J. Anh. 5, 1821, inc; libret de Theodore Hell; libret nou de Carl von Weber (băiatul cel mai mare al compozitorului) și Gustav Mahler; partitură completată de Mahler bazată pe schițele salvate și o muzică nouă după o piesă muzicală scurtă a lui Weber.

Muzică bisericească

·         Missa sancta No. 1 in Eb J.224 (1818)

·         Missa sancta No. 2 in G op.76 J.251 (1818-19)

Piese vocale cu acompaniament orchestral

·         Cantata Der erste Ton for chorus and orchestra op.14 J.58 (1808 / revised 1810)

·         Recitative and rondo Il momento s'avvicina for soprano and orchestra op.16 J.93 (1810)

·         Hymn In seiner Ordnung schafft der Herr for soloists, chorus and orchestra op.36 J.154 (1812)

·         Cantata Kampf und Sieg for soloists, chorus and orchestra op.44 J.190 (1815)

·         Scene and Aria of Atalia Misera me! for soprano and orchestra op.50 J.121 (1811)

·         Jubel-Cantata for the 50th royal jubilee of King Friedrich August I of Saxony for soloist, chorus and orchestra op.58 J.244 (1818)

Concerte

·         Piano concerto No. 1 in C major op. 11 J.98 (1810)

·         Piano concerto No. 2 in E flat major op. 32 J.155 (1812)

·         Bassoon concerto in F major op. 75 J.127 (1811 / revised 1822)

·         Clarinet concerto No. 1 in F minor op. 73 J.114 (1811)

·         Clarinet concerto No. 2 in E flat major, Opus 74 J.118 (1811)

·         Grand pot-pourri for cello and orchestra in D major op. 20 J.64 (1808)

·         Concertino for clarinet and orchestra in C minor/E flat major, op. 26 J.109 (1811)

·         Konzertstück for horn and orchestra in E minor op. 45 J.188 (1815)

·         Konzertstück for piano and orchestra in F minor op. 79 J.282 (1821)

·         Romanza siciliana for flute and orchestra J.47 (1805)

·         Six variations on the theme A Schüsserl und a Reind'rl for viola and orchestra J.49 (1800 / revised 1806)

·         Andante and rondo Hungarian for die viola and orchestra J.79 (1809)

·         Variations for cello and orchestra in D minor J.94 (1810)

·         Adagio and rondo for harmonichord and orchestra in F major J.115 (1811)

·         Andante and rondo Hungarian (Andante e Rondo Ongarese) for bassoon and orchestra in C minor op. 35 J.158 (1813) revised as J.79

Der Freischutz

Der Freischütz este o operă romantică în trei acte de Carl Maria von Weber al cărei libret aparține lui Johann Friedrich Kind. În legenda populară, Freischütz înseamnă vânător ce posedă gloanțe "vrăjite", cu care poate să lovească în mod sigur orice țintă.

Conținut

Atât libretul cât și programul premierei indică locul acțiunii Boemia, nu mult după terminarea războiului de 30 de ani (în jurul anului 1650). În imaginația compozitorului în vederea stabilirii decorului unde se petrece acțiunea operei, un rol important l-a avut natura din Munții Elbei. Este posibil ca Weber ca și alți artiști ai romantismului să se fi inspirat din natura sălbatică a stâncilor de gresie a Elveției saxone, iar scena din Wolfsschlucht (Grota Lupilor) să fie din împrejurimile Rathenului.

Actul I

În sat tocmai a avut loc un concurs de tir între vânători. Câștigător este Kilian cel bogat care a devenit Regele vânătorilor, luând peste picior pe rivalul său Max, un flăcău tânăr, care de astă dată, datorită vrăjilor lui Samiel (vânătorul negru alias Diavolul), nu a reușit să câștige concursul. Max este îndrăgostit de Agathe și trebuie să devină urmașul lui Kuno, pădurarul șef și tatăl iubitei lui. Pentru aceasta însă, el trebuie în ziua următoare să dea o probă de tragere la țintă, în prezența prințului Ottokar. Pentru că Max, de câteva zile a avut mereu ghinion la tragere, acum îi este frică să nu dea greș, cu toate că viitorul socru încearcă să-l liniștească. Totuși cade pe mâna răutăciosului Kaspar, care îl îndeamnă să-și toarne gloanțe “vrăjite”, în Grota Lupilor la miezul nopții. Când Max nimerește un vultur care zbura în depărtare, cu un glonte primit de la Kaspar, este irevocabil convins că trebuie să își fabrice gloanțe vrăjite pentru proba de a doua zi, amândoi înțelegîndu-se să se întâlnească în miez de noapte la Grotă. Kaspar care era în înțelegere cu Diavolul, spera prin asta să rămână încă trei ani în slujba lui.

Actul II

În casa pădurarului Kuno, verișoara lui Agathe, Ännchen, este ocupată să atârne pe perete un portret al străbunicului, moment în care Max tocmai trage cu pușca la concurs, iar tabloul cade, rănind-o pe Agathe. Verișoara încearcă să o consoleze, iar Agathe așteaptă cu nerăbdare sosirea lui Max cu rezultatul de la tragere. În sfârșit iubitul sosește, dar este total răvășit și nemulțumit. Nu a câștigat concursul iar acum trebuie să aducă din sinistra Grotă un cerb. Cele două femei sunt total înspăimântate. Max pleacă agitat, fără să le ia în seamă. Kaspar care se află deja în Grota Lupilor, cere ajutorul lui Samiel în timp ce pregătește pentru Max turnarea gloanțelor. Împreună cu Max, care după un timp a coborât și el în Grotă, toarnă șapte gloanțe vrăjite. Al șaptelea desigur că va sta la dispoziția lui Samiel, care ar putea sa-l nimerească sau pe Max ori pe Kaspar.

Actul III

Agathe a avut toată noaptea un coșmar, în care ea era o porumbiță albă iar Max ar fi nimerit-o cu gloanțele lui, se pregătește îmbrăcându-se pentru nunta ce va urma probei de tir. O domnișoară de onoare îi aduce o cutie cu coronița de mireasă, dar în loc de asta în cutie este o coroniță neagră. În locul acesteia, Agathe ia dintr-o vază de pe masă un buchet de trandafiri albi și împreună cu Ännchen și fetele din alai, se îndreaptă spre piața în sărbătoare. Acolo toți așteaptă în prezența Prințului și a pădurarilor (cântând corul vânătorilor Was gleicht wohl auf Erden dem Jägervergnügen/Ce poate oare pe pământ să egaleze plăcerea vânătorilor), să vadă dacă lui Max îi reușește proba de tir. El a folosit deja șase gloanțe iar acuma spre bucuria lui Kaspar care era ascuns într-un copac, trebuie să țintească doar cu ultimul glonț. Ottokar îi dă ordin să doboare un porumbel alb care stătea nu prea departe pe o creangă. Max îl ochește și trage. Agathe care însoțită de alaiul fetelor și a eremiților tocmai ajunsese în piață, cade leșinată, lumea crezând că e moartă. Samiel însă a îndreptat glonțul spre Kaspar, care s-a prăbușit mort. Max își recunoaște față de Prinț vina că a folosit gloanțe vrăjite, acesta hotărând să-l expulzeze pentru totdeauna din țară. Un eremit intervine luându-i apărarea, invocând frica lui Max de a-și pierde iubita, care l-a făcut să folosească asemenea metode nepermise și cerând prințului anularea unor astfel de obiceiuri învechite. Fericirea a doi oameni nu are voie să depindă de o probă de tir cu pușca. În loc sa-l expulzeze, ar face mai bine să-l lase pe Max să se casatoreasca cu Agathe de probă pe un an de zile. Sub presiunea sătenilor, Ottokar acceptă propunerea. Fericiți, cei doi tineri cad unul în brațele celuilalt, mulțumind eremitului și Prințului.

Personaje

·         Ottokar, Prinz din Boemia (Bariton)

·         Kuno, pădurar șef al domeniilor princiare (Bas)

·         Agathe, fiica pădurarului (Sopran)

·         Ännchen, verișoara Agathei (Soprană)

·         Kaspar, primul flăcău vânător (Bas)

·         Max, al doilea flăcău vânător (Tenor)

·         Kilian, un țăran bogat (Bariton)

·         Samiel, vânătorul negru (Satana) (rol vorbit)

·         un Eremit (Bass)

·         patru domnișoare de onoare (Soprane)

·         trei vânători (roluri vorbite)

·         muzicanți, țărani, stafii

Der Freischütz 

Oberon

Oberon sau Jurământul regelui Elf este o operă romantică de 3 acte în limba engleză, cu dialog și muzică vorbită de Carl Maria von Weber .Libretul lui James Robinson Planché se bazează pe un poem german, Oberon , de Christoph Martin Wieland , care se bazează pe romantismul epic Huon de Bordeaux , o poveste medievală franceză. ^[1]

Având în vedere sfatul medicului său, Weber a întreprins proiectul comandat de actorul- impresar Charles Kemble din motive financiare. ^[1]După ce ia oferit lui Faust sau Oberon posibilitatea de a alege subiectul, el a călătorit la Londra pentru a finaliza muzica, învățând limba engleză pentru a putea să urmărească mai ușor libretul, înainte de premiera operei. Cu toate acestea, presiunile repetițiilor, angajamentele sociale și compunerea unor numere suplimentare i-au distrus sănătatea, iar Weber a murit la Londra la 5 iunie 1826. ^[1]

n premieră la Covent Garden , Londra, pe 12 aprilie 1826, cu domnișoara Paton ca Reiza, doamnă. Vestris ca Fatima, Braham ca Huon, Bland ca Oberon și conducătorul compozitorului, a fost un triumf cu multe encores ^[1], iar producția a fost reînviată frecvent. ^[2] Libretul a fost ulterior tradus în germană de Theodor Hell , iar în această traducere germană opera este cel mai frecvent realizată. Deși este logic să presupunem că traducerea germană ar fi avut aprobarea compozitorului - și că ar fi fost în acel limbaj revizuirile ar fi fost făcute - el a auzit-o numai în limba engleză și nu a lucrat la o traducere înainte de moartea sa .

Opera a fost mutată în curând în altă parte: Leipzig în 1826, Dublin, Edinburgh și Viena în 1827, Praga în 1828 și Budapesta în 1829, cu multe alte spectacole în Europa de Vest din anii 1830 până în anii 1860. ^[2]

Weber a fost nemulțumit de structura operei, așa cum a fost produsă la Londra și care intenționa să revizuiască lucrul la întoarcerea sa în Germania , dar a murit la Londra înainte de a începe lucrul la revizuire. De atunci, alți compozitori și libretiști au revizuit lucrarea, în special Franz Wüllner , Gustav Mahler (care, pregătindu-și o nouă versiune performantă, rearanjând unele dintre numere și compunând niște muzică de legătură bazată pe materiale din scorul existent) și compozitorul-roman Anthony Burgess , care a scris un nou libret pentru Oberon și a aranjat uvertura pentru cvartetul de chitară. Franz Liszt a realizat un aranjament al prelungirii în 1846 pentru pian solo (S.574).

Primul spectacol al lui Oberon în America a avut loc la New York, la Teatrul Parcului, la 20 septembrie 1826. ^[3] A fost pentru prima oară văzută la Paris în 1830 la Théâtre Italien (în germană). ^[2] O producție generoasă a fost creată în franceză la The Lyreque Théâtre din Paris la 27 februarie 1857, condusă de Adolphe Deloffre și a fost lăudată de Berlioz .^[4]

În secolul al XX-lea, premiera pentru Opera Metropolitană a avut loc la 28 decembrie 1918 (acumulând 13 spectacole până în 1921) cu Rosa Ponselle ca Reiza, condusă de Artur Bodanzky , care a compus, de asemenea, recitative în locul dialogului inițial. Opera a fost organizată la Festivalul Salzburg în 1932 și 1934 sub Walter , la Festivalul Olandez din 1950 cu dirijarea lui Monteux , la Festivalul din Florența în 1952 sub Stiedry și la Opera din Paris în 1953 cu Cluytens . ^[5] Deși opera a fost pusă în scenă intermitent în secolul al XX-lea, ea a fost adesea realizată cu succes în concert

Roluri 

Rol	Tipul de voce	Premiere, 12 aprilie 1826 (Dirijor: Carl Maria von Weber)
Oberon , regele elfilor	tenor	Charles Bland
Pucul	mezzo-sopran ( en travesti )	Harriet Cawse
Titania	mut	fierar
Reiza, fiica lui Haroun al Rachid	sopran	Mary Ann Paton
Fatima, însoțitorul lui Reiza	mezzo-soprană	Lucia Elizabeth Bartolozzi-Vestris
Sir Huon din Bordeaux , Ducele de Guienne	tenor	John Braham
Sherasmin, scutierul lui Huon	bariton	John Fawcett
Două sirene	mezzosopranelor	Mary Ann Goward și?
Almanzor, Emir de Tunis	vorbit	dogar
Roshana, soția lui Almanzor	contralto	De dantelă
Hassan	bass [ citare necesare ]	J. Isaacs
Namouna, bunica lui Fatima	vorbit	Canapea
Haroun al Rachid , Califul din Bagdad	vorbit	negustor ambulant
Babekan, un prinț Saracen	vorbit	Brutar
Abdallah, un corsair	vorbit	Horrebow
Carol cel Mare	mut	Austin
Hamet	vorbit	Evans
Amrou	vorbit	Atkins
Refren: Fete, doamne, cavaleri, sclavi, sirene.

Sinopsis 

Act 1 

Zânele cântă în jurul lui dormitorul Oberon în bower. Puck intră și povestește căsnicia lui Oberon cu regina lui Titania, unde Oberon a promis că nu va fi împăcat cu ea până când nu vor găsi o pereche de iubitori umani care au fost credincioși unii altora prin toate pericolele și ispitele. Puck sa aventurat peste tot pentru a găsi astfel de cupluri, dar în zadar. Trezirea, Oberon blestemă jurământul pe care la făcut. Puck îi spune că căpitanul Sir Huon a fost comandat de împăratul Charlemagne să meargă la Bagdad, să-l ucidă pe mâna dreaptă a lui Calif, apoi să sărute și să se căsătorească cu fiica lui Calif. Oberon decide că acest cavaler și prințesa vor fi cei care să-l ajute în reconcilierea cu regina. O viziune a lui Reiza este provocată de Huon și de împăratul său Sherasmin, și li se dă un corn magic pentru a chema ajutor de la Oberon dacă este necesar. Fierurile sunt chemate să-l poarte pe Huon în misiunea sa.

Pe malurile lui Tigris, prințul Babeșan este salvat de un leu de către Huon și Sherasmin. Babekan este de fapt logodnicul lui Reiza, dar când îl atacă pe Huon și pe Sherasmin l-au pus pe domn și pe trupa sa să zboare. Apoi, Namouna, o bătrână îi spune lui Huon că Reiza urmează să se căsătorească a doua zi, dar are și o viziune care la tras pe Huon.

În palatul lui Haroun al Rachid, Reiza îi încredințează soției că ea se va căsători cu cavalerul în viziunea ei și, după cum Fatima anunță sosirea lui Huon, cele două femei se bucură în așteptare.

Actul 2 

În curtea splendidă a lui Haroun al Rachid, un cor cântă laudele conducătorului lor. Reiza este condusă să se căsătorească cu prințul Babekan, așezat pe dreapta califului, dar Huon și Sherasmin au izbucnit, l-au ucis pe Babekan și au fugit cu prințesa și Fatima. O navă trebuie să le ducă în Grecia. Cele două cupluri își exprimă dragostea când pleacă.

Puck invocă spiritele elementelor pentru a distruge nava lui Huon. Huon și Reiza supraviețuiesc și el merge în căutarea mai multor supraviețuitori în timp ce cântă de furie și de amenințarea mării. La încheierea zonei ei, ea espune o navă care se apropie și o semnalează. Dar este o navă pirată, iar Abdallah și echipajul său îl răpesc pe Reiza. Huon încearcă să o salveze, dar este rănită; el reușește să sune cornul magic și apare Oberon. Oberon îi spune lui Puck să îl ia pe Huon în Tunis și în casa lui Ibrahim. Sirenele cântă fericit peste prințul inconștient.

Actul 3 

În grădina casei lui Emir din Tunis, Fatima cântă de soarta ei ca sclav. Ea și Sherasmin sunt căsătoriți și cântă de copilăria lor. Puck îl face pe Huon să apară și după ce Fatima îi spune că Reiza este într-un harem, ei planuiesc să-i salveze.

În haremul lui Almanzor, Reiza se plânge de ea și reușește să primească un mesaj către Huon, care pleacă să o elibereze.Cu toate acestea, întâmplător întâlnește pe Roshana, soția lui Emir, care încearcă să-l convingă pe Huon să omoare pe Almanzor și să se căsătorească cu ea. El refuză, dar Emir le descoperă și îl condamnă pe Huon la moarte. Reiza îi imploră pe Emir să ierte pe Huon, dar, deoarece îi disprețuia avansul, Emir refuză și ordonă celor doi să fie arși împreună. Oberon este convocat de Sherasmin care suflă cornul magic. Sclavii lui Emir încep să danseze și, după o explozie secundă pe corn, apar Oberon și Titania. Tunisienii fug, iubitorii sunt transportați în curtea lui Charlemagne, iar Huon este iertat.

Opera Oberon von Carl Maria von Weber: 

MUZICĂ 18 Noiembrie

Carl Maria von Weber

Weber - Symphony No. 1 In C Major: http://youtu.be/fripUC8e-wU.

Ignacy Jan Paderewski

Ignacy Paderewski,Piano Concerto: http://youtu.be/mgYKx0i6wL0;

Paderewski - Symphony In B Minor 'Polonia': http://youtu.be/E9h1uxO8YOE;

Jan Lisiecki plays Ignacy Paderewski, Johann Sebastian Bach & Frederic Chopin: http://youtu.be/CO62z_Ai-b0.

Compay Segundo

COMPAY SEGUNDO (La Musica Tradicional Cubana): http://youtu.be/ZIzUc9t7oS8;

Compay Segundo - Live in Theatres Full Album HQ: http://youtu.be/3ci3WG0ITaw.

Amelita Galli-Curci, soprana italiana

Amelita Galli-Curci: 80 melodii: https://youtu.be/xtaMm5VY2iw?list=PLzMOkaLPQzWdYGbZjvyytrPwPWWigaA4B.

Hank Ballard, cântăreț și textier American

Hank Ballard & The Midnighters – LP cu 12 melodii: https://youtu.be/n7BxzjGXGDE?list=PLsgrzvnJh6uYZ6Bjz0OeXVzv3yTi5Cm7F.

Sheila Jordan

SHEILA JORDAN "SHEILA'S BLUES": http://youtu.be/0SfwPb_m1Cw;

Jazz legend Sheila Jordan: http://youtu.be/PviEjFfj_CI;

Sheila Jordan live with Serge Forté trio, Paolo Fresu and David Linx: http://youtu.be/SNHqdi-5APo.

Don Cherry, muzician american

Don Cherry - Organic Music Society (1972) [Full Album]: https://youtu.be/Xk0ypnd01bw.

Amanda Lear

Amanda Lear - Lyra '82: Live in Bratislava: http://youtu.be/u00PVGx5UtU;

amanda lear - i am a photograph video album: http://youtu.be/eSjNz1onsVI;

AMANDA LEAR YEAR 2010: http://youtu.be/5kkWh_IjNRI.

Andrea Marcovicci, cantareata si actrita americana

Andrea Marcovicci: https://youtu.be/ZG6ZEXRIMc8?list=PLkFNCWcnJJhGDiThKnZk7KsIJGzpPtT2b.

John Parr, cântăreț britanic ți textier

John Parr - John Parr 1984 [Full Album]: https://youtu.be/OrPcz74Y_b0.

Kim Wilde

Kim Wilde The Ultimate Megamix 2013: http://youtu.be/hpHA7Q8rNl0;

KIM WILDE Best of "The Retro Festival 2014": http://youtu.be/Q1Af5bDmlbY.

Kirk Hammett, chitaristul trupei Metallica

Vans & Metallica: Nathan Fletcher meets Kirk Hammett: https://youtu.be/KEnwo0KrtOY.

Shagrath, muzician norvegian

Cumple Shagrath: https://youtu.be/n40BOv6-xD0.

Fabolous, rapper american

Fabolous - The Soul Tape 3 [Full Mixtape]: https://youtu.be/yAZjvPgP81Q.

ÎNREGISTRĂRI NOI: 

LAS MAS BELLAS MELODIAS DE AMOR DE SIEMPRE. Selección de Cecil González

Les 100 Plus Belles Chansons Françaises || Musique Francaise Année 70 80 90 2000

Good Morning Jazz - Uplifting & Relaxing Jazz Music for Work, Study, Happiness

Top 100 Instrumental Love Songs Collection : Violin, Saxophone, Guitar, Piano, Pan Flute Music

Mes plus belles chansons de Mireille Mathieu 

POEZIE 18 Noiembrie

Nina Vasile

Nu am găsit date biografice!

Cel care locuieste lucruri Pe marginea hainelor asteapta mai mult pasare intunecata fara sa fie gata de drum fara sa fie anuntat in traiectoriile vechi inchise in labirintul osos si in afara. Capul dezgoleste spasmodice izbiri de cioc printre gratii astfel merge si nimeni n-are tresarirea lui in urechi singur sta in felinarele strazii se retrage ca si nimic in ghirlandele de fier. unde este ce lant putea fi stiindu-se bine in liniile lui distincte in varfurile numelui sau unde se sfasie trupul nu mai e primit in semnele solide inauntrul lucrurilor atat de negre incat nu le poate purta in el ca si vazandu-le conturul incat nu le poate naste pe fiecare in parte uitandu-se in el cum le naste trupul separat fara dimensiune, de sangele care-l arata pe el - sange fara cuvinte: praf.

Fereastra si orbul Si iata inceputul in camera zgomotul in fotoliu visul ferestrei si usii lumineaza calea spre identitatea scrasnirii pe langa praguri cu sufletul eliberat al cetatii fumegande. cine cunoaste si cine e obosit sa apara mereu, atat se intampla in spatiul lasat fara ganduri prezente: orbul si casa fereastra fereastra camerei ca un ochi adus orbului.

Dragostea si Poemul Numai dupa miezul noptii ma strecor pe campia plasmatica in ea intru, pana la inima pana la umbra. Cu mine se intampla indelungata indragostire de frumosul fara corp exasperantul Poem merg fara tinta vizibila, sub lampile Cotroceniului. suflete se duc se intorc dispar reapar precum stelele cazatoare si el se strecoara in mireasma stranie din trandafirul rosu uscat acoperit de zapada pe marginea strazii cum tocmai de acolo este acea lumina fara de care nu pot scrie, dragul Poem ma imbie si nu se ridica fara semnul meu pe zidurile si ferestrele blocurilor am in mana creionul care s-a molipsit de miresme si are un iz dulce-amarui imi da gust de poezie pe limba - acestea sunt absolut reale - mana mea este creionul de carne zilnic scriu cu el intr-un loc trist incepe intr-o capela devenita closet pentru ca altii au fost inainte si n-au mai vrut sa fie vin pustanii smecheri eu desenez ma intreaba daca stiu ce e acolo dar nici ei nu stiu desi rad pentru ca de acolo se prelungeste prin acoperis, printre ierburi crescute din caramizi sala de muzeu in care mastile populare stau inerte si vii cutremurand aerul scoarte de lana si usi de biserici cu gauri de carii, prin ele lumea respira aici am scris eu mereu eram atat de singura incat imi iubeam singuratatea si ea venea ca o lumina fidela structura de cristal, baritina, stibina, cuart, calcar si sare ce de lume mai vedeam atunci si cata lumina - de mina. apoi, pe una din strazi intr-o zi sclipea si eu vedeam ca exista dar cum sa pipai l-am urmat pe scara catorva saptamani pana si lui ii cresteau maini, trup, ochi gura pe care sarutandu-le odata, mirarea unde se ducea stralucirea calma si alba ca in oglinda acel spatiu niciodata regasit unde caci n-am mai vazut de-arunci nici acela nefiind cu atata trup incat sa-i semene. Si iara parea ca am gasit Poemul risipit, ma urma peste tot nu ma invata nimic leneveam tragic la soarele impregnat in geamul ferestrei el venea cand nu ma asteptam si-mi canta la urechea lui cu grija construita inteligent pentru el. Cum de stia drumul in alta zi am vazut cum zambea, ce umbra frumoasa pe scaunul din banca a treia la scoala (nu o mai terminam) umbra mea frumoasa, adevarata si buna citesti si gandesti, Poemule, in locul meu in coltul in care stai viu, Poemule, si pulsand ca un animal gata de plecare, cate o iluzie, o prietenie cand vorbesc singura cate un tata, iubit, prieten fiii si fiicele toate mamele Poemule, treci in locul campului plin de o sa vina odata si moartea

Ioan Crăciun Petrișan, poet, dramaturg, prozator român

Nu am găsit date biografice!

Autumnală

E toamnă iar, ziua-i pe ducă
Şi frunza cade peste noi;
Cad "poamele" pe unde-apucă -
Deci... prostituţia e-n toi!

Paradox... în familie

E-un paradox, care se leagă,
Când este vorba de femei:
Victoria e-a ta întreagă,
Când tu eşti... Jumătatea ei!

Unui şef

De câte ori mănânc un ou,
de Paşti îmi amintesc din nou,
de porc dacă mănânc ceva
îmi amintesc de... Cineva...

Europeană!

Din istoria străveche,
Ţara noastră e-o valoare:
Ca o floare la... ureche,
La o Europă mare...

Bătrâneţea e cea mai grea boală, dar e ultima.

Dragostea e datoria faţă om. Datoria e dragostea faţă de ţară.

Adevărul dezgroapă morţii, minciuna îngroapă viii.

TEATRU/FILM 18 Noiembrie

Tudor în regia Lucian Bratu

Biografie Lucian Bratu

Regizorul Lucian Bratu s-a născut la 14 iulie 1924, in București, intr-o familie de evrei. A absolvit Institutul de Arte Frumoase din București in 1948 si Institutul Unional de Artă Cinematografică de la Moscova, Rusia, in 1955.

Debutul ca regizor a avut loc in 1959, cu pelicula Secretul cifrului, adaptare a romanului de spionaj La miezul nopții va cădea o stea de Theodor Constantin. Au urmat Sărutul (1965), Un film cu o fată fermecătoare (1966), Drum în penumbră (1972), Orasul văzut de sus (1975), Mireasa din tren (1979), Angela merge mai departe (1981), Acordati circumstanțe atenuante? (1984), Orele unsprezece (1985).

Lucian Bratu a regizat si zeci de flme documentare ca In iures de joc (1958), Creierul uzinei (1970), Ritmuri (1976).
A primit Premiul de Stat si Marele Premiu al Festivalului Național de Film de la Mamaia in 1964, Marele Premiu al Festivalului de Film de la Costinesti (1978), Premiul pentru film utilitar de scurt metraj de la Szolnok (Ungaria), Premiul Special al Juriului si medalia Crucea Sudului la Festivalul International de Film de la Buenos Aires, Argentina, Statueta de Argint la Cork, Irlanda, in 1964.

Dupa 1970 a început să se ocupe de îndrumarea cineamatorilor, din 1990 a predat regia la Academia de Teatru si Film din București.

In 1978 s-a stabilit pentru o perioada in Statele Unite si a colaborat cu scenaristul Petru Popescu la scrierea scenariului filmului The Last Wave (1978), în regia lui Peter Weir, la regizarea si scrierea scenariului pentru filmul Death of An Angel (1987). In țară colaborase cu Petru Popescu la realizarea filmului Drum în penumbră (1972).

A tradus împreună cu Catinca Ralea romanul De veghe in lanul de secară de JD Salinger, a publicat in 1990 lucrarea Drumul spre artă al cinematografului.

Lucian Bratu a fost căsătorit si a avut 2 fiice. A murit in 1998, in București. După moartea sa, a fost publicată lucrarea autobiografică numită Cu mine în rolul principal.

Filme regizate de Lucian Bratu

·         Orele unsprezece (1985)

·         Acordați circumstanțe atenuante? (1984)

·         Angela merge mai departe (1981)

·         Mireasa din tren (1980)

·         Orașul văzut de sus (1975)

·         Drum în penumbră (1972)

·         Un film cu o fată fermecătoare (1966)

·         Sarutul (1965)

·         Tudor (1963)

·         Secretul cifrului (1960)

Filmografie - consiler regie

·         Tatăl risipitor (1974)

În interpretare Colea Răutu:

Biografie Colea Răutu

Data naşterii: 18.11.1912 · Data decesului: 13.05.2008

Colea Răutu (n. Nikolai Rutkovski, 28 noiembrie 1912, Limbenii Noi, județul Bălți, astăzi în Republica Moldova - d. 13 mai 2008, București) a fost un actor român de teatru și film. A fost cel mai mare fiu din cei patru copii ai familiei Rutkovschi, alături de Larisa, Natalia și Valentin. A fost elev la Colegiul „Regele Ferdinand” din Chișinău. Nu i-a plăcut niciodată cartea, așa cum singur recunoștea, în schimb îi plăcea foarte mult fotbalul, jucând câtva timp în echipa Uzinelor „Mociornița” din București. A urmat apoi Conservatorul de Artă Dramatică din București. A fost mai întâi corist la Opera din Cluj.

A debutat la Teatrul de Revistă „Cărăbuș” condus de Constantin Tănase, unde a interpretat mai ales cuplete social-satirice. Tot acolo a interpretat pentru prima oară faimosul șlagăr „Ți-a ieșit coșaru-n drum”, de Gherase Dendrino, pe versuri de Puiu Maximilian.

La inițiativa lui Sică Alexandrescu a jucat la Teatrul Național din București.

Între anii 1952-1968 a jucat la Teatrul Giulești. A jucat pentru scurt timp și la Teatrul din Pitești. A interpretat roluri în peste 70 de filme de lung metraj, atât românești cât și străine și în seriale de televiziune. Rolul sau de debut (Ilie Barbu) a rămas reperul întregii sale filmografii. A debutat în film interpretând rolul protagonistului din „Desfășurarea”, regia Paul Călinescu, prima ecranizare după Marin Preda. A interpretat roluri memorabile în „Moara cu noroc”, „Mihai Viteazul”, „Frații Jderi”, „Nemuritorii”, „Pintea” etc.

Actorul a primit premiul ACIN în 1988, pentru întreaga activitate, și s-a numărat printre laureații Galei „Vârsta de Aur” din 2001, ai Premiilor Naționale în Domeniul Teatrului și Galei Premiilor în Cinematografie

. Filme cu Colea Răutu

Ascunde

·         Cel mai iubit dintre pământeni (1993) - Traian Petrini, tatal lui Victor Petrini

·         Mircea (1989)

·         Miracolul (1988)

·         Toate pînzele sus! - Întâlnire în Atlantic (1987) - Spanu

·         Toate pînzele sus! - Misterele mărilor (1987) - Spanu

·         Cautatorii de aur (1986)

·         Noi, cei din linia întâi (1986) - Sg. Pliushkin II

·         Toate pînzele sus! - Secretul epavei (1986) - Spanu

·         Atkins (1985) - Der Alte

·         Acțiunea Zuzuc (1983)

·         Viraj periculos (1983)

·         Întâlnirea (1982)

·         Capcana mercenarilor (1981)

·         Duelul (1981) - Grigore Maimuca

·         O lume fără cer (1981)

·         Ultima noapte de dragoste (1980) - Capitanul medic Zafiu

·         Urcusul / (1980)

·         Drumuri în cumpănă (1979) - presedintele de C.A.P. Ion Cires

·         Mihail, câine de circ (1979) - Nishikanta

·         Nea Mărin Miliardar (1979) - directorul hotelului

·         Acțiunea Autobuzul (1978) - Plutonierul

·         Pentru patrie (1978) - Col. George Slaniceanu

·         Revanșa (1978) - Comisarul Maimuca

·         Fair Play (1977)

·         Razboiul Independentei (Serial TV) / Razboiul Independentei (1977) - Col. George Slaniceanu

·         Regăsire (1977)

·         Toate pânzele sus! (1977) - Spanu

·         Toate pînzele sus (1977) -  Spanu

·         Accident (1976) - Comandantul Directiei Militiei Judiciare

·         Instanța amână pronunțarea (1976)

·         Pintea (1976) - colonel

·         Mastodontul (1975) - primarul comunist Lache

·         Singurătatea florilor (1975) - Muncitorul Dumitru Pavel

·         Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975) - Soliman Pasa

·         Zile fierbinți (1975) - Tanase

·         Femeia fericita / (1974)

·         Frații Jderi (1974) - lotrul Grigore Gogolea Trailer

·         Nemuritorii (1974) - Iusuf Pasa

·         Tatăl risipitor (1974) - Voicu

·         Ulzana (1974) - Nana

·         Apachen / Apașii (1973) - Nana

·         Despre o anumită fericire (1973)

·         Explozia (1973) - Anghel, comandantul portului

·         Ultimul cartuș (1973) - Banica

·         La Revolte des Haidouks (1972) - Mamoulos

·         Zestrea domniței Ralu (1972) - Mamulos

·         Der Seewolf / Lupul marilor (1971) - Pete

·         Facerea lumii (1971) - Filipache

·         Haiducii lui Șaptecai (1971) - Mamulos

·         Pădurea pierdută (1971)

·         Săptămâna nebunilor (1971) - Mamulos

·         Mihai Viteazul (1970) - Sultanul Murad al III-lea Trailer

·         Aventure en Ontario / Aventuri in Ontario (1969) - Die gespaltene Eiche (1 episode, 1969)

·         De trei ori Bucuresti (1968) - cosar

·         Răpirea fecioarelor (1968) - Ibrahim

·         Răzbunarea haiducilor (1968) - Ibrahim

·         Fantomele se grăbesc (1966)

·         Haiducii (1966)

·         Vremea zapezilor (1966)

·         Neamul Șoimăreștilor (1965) - Temir Bey

·         Procesul alb (1965)

·         Răscoala (1965)

·         Castelanii (1964)

·         Lumină de iulie (1963)

·         Pisica de mare (1963)

·         Lupeni 29 (1962)

·         Sub cupola albastra (1962)

·         Setea (1961)

·         Vara romantica (1961)

·         Soldați fără uniformă (1960)

·         Bijuterii de familie (1957)

·         Dincolo de brazi (1957)

·         La "Moara cu noroc" / La moara cu noroc (1955) - Pintea

·         Desfășurarea (1954) - taranul Ilie Barbu

·         Balcescu (1953)

Cu Vlad Rădescu:

Biografie Vlad Rădescu

Locul naşterii: Bucureşti · Data naşterii: 18.11.1952

Filme cu Vlad Rădescu

Ascunde

·         Elliot the Littlest Reindeer / Elliot: O poveste de Crăciun (2018) - Clyde (voce) (limba română) Trailer

·         Stolen Princess / Prințesa furată (2018) - Vladimir (voce) Trailer

·         Tortured for Christ  (2018) - Catholic Bishop

·         Cars 3 / Mașini 3 (2017) - Doc Hudson (limba română) Trailer

·         Gnome Alone / Aventura Piticilor (2017) - Barbă-Sură (dublaj română) Trailer

·         Octav (2017) - dr. Binder Trailer

·         Seven Sisters / Șapte surori (2017) Trailer

·         Smurfs: The Lost Village / Ștrumpfii: Satul pierdut (2017) - Papa Ștrumpf (dublaj română) Trailer

·         High Strung (2016) - Victor Trailer

·         Împărăteasa roșie. Viața și aventurile Anei Pauker (2016) - (voce) Trailer

·         Kubo and the Two Strings / Kubo şi lăuta magică (2016) - Regele Lună (voce limba română) Trailer

·         Kung Fu Panda 3 (2016) - Li (dialog versiune română) Trailer

·         Mercy Street / Strada Speranţei (2016) - şoferul (voce) Trailer

·         Mercy Street  (2016) - The driver (voice)

·         Pete's Dragon / Pete şi dragonul (2016) - Meacham Trailer

·         The Secret Life of Pets / Singuri acasă (2016) - Tiberius (voce) (varianta în română) Trailer

·         Trolls / Trolii (2016) - regele Peppy (voce limba română) Trailer

·         Zootopia / Zootropolis (2016) - (dialog versiune română) Trailer

·         Dragonheart 3: The Sorcerer's Curse / Inimã de dragon 3: Blestemul vrãjitorului (2015)

·         Brâncuși... din eternitate (2014) Trailer

·         Planes: Fire & Rescue / Avioane: Echipa de intervenții (2014) - Ofițer Vârtej (dialog versiune română) Trailer

·         The Lego Movie / Marea aventură Lego (2014) - (dialog versiune dublată) Trailer

·         The Smurfs 2 / Ștrumpfii 2 (2013) - Victor (versiune română) Trailer

·         Rise of the Guardians / Cinci eroi de legendă (2012) - Nord (versiune română) Trailer

·         September Eleven 1683 (2012) - Ahmed Bey

·         Liceenii, în 53 de ore și ceva (2010) - tatăl Iuliei Trailer

·         Barbarossa (2009) - Mastro Guitelmo

·         Călătoria lui Gruber (2009) - Colonel Lupu Trailer

·         Cendres et sang / Cenuşă şi sânge (2009) Trailer

·         Eva / Eva - Povestea unui secol (2009) - Gunther Trailer

·         Nunta lui Oli (2009) - Bob

·         Der geköpfte Hahn / Cocoșul decapitat (2008) - Col. Popescu Trailer

·         Die Deutschen (2008) - Bismarck

·         Îngerașii (2008) - Gavril Chiriac

·         Carnera: The Walking Mountain (2007) - Joseph K. Trailer

·         Cu un pas înainte (2007) - Virgil Maier

·         Greșeala din trecut (2007)

·         Iubire ca în filme (2006) - avocat

·         Mafalda di Savoia - Il coraggio di una principessa / Mafalda de Savoia - Curajul unei prințese (2006) - doctorul Schuiedlausky

·         Sweeney Todd (2006) - Marinar

·         The Cave / Peștera (2005) - dr. Bacovia Trailer

·         Numai iubirea (2004) - Tudor Lupescu

·         Dracula The Impaler / Vlad Nemuritorul (2002)

·         Diplomatic Siege / Dusmanul dusmanului meu (1999) - vocea

·         Lunga calatorie cu trenul (1997)

·         Omul zilei (1997)

·         Une mere comme on n'en fait plus (1997)

·         Abel a rengetegben / Abel în codru (1994) - Fuszulan

·         Ochii care nu se văd (1994) - codoșul

·         Somnul insulei (1994) - arheologul Marcel

·         Anul 1848 (1982)

·         Cowboys (1981)

·         Burebista (1980) - Comosicus

·         La rascrucea marilor furtuni (1980) - Avram Iancu

·         Munții în flăcări (1980) - Avram Iancu

·         Ultima frontiera a mortii (1979) - Baciu

·         Vlad Țepes (1979) - Boierul Radu

·         Razboiul Independentei (Serial TV) / Razboiul Independentei (1977) - Toma Nicoara

·         Muschetarul roman (1975) - cantorul Petre

·         Pe aici nu se trece (1975) - Andrei Petrescu

·         Dimitrie Cantemir (1973) - căpitanul Petre

·         Ciprian Porumbescu (1972) - Ciprian Porumbescu

Cuibul de vipere regia Mihai Zirra 1957 Francois Mauriac

Hora sarutului 1983 Arnold Wesker

Omul cu papusa 1982 Constantin Paraschivescu

Amfitrion 1980 Peter Hacks

GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 18 Noiembrie

Ora vesela - A batut la geam vacanta

SFATURI UTILE 18 Noiembrie

Beneficiile si calitatile terapeutice ale nucilor

Pentru daci, nucul reprezenta o buna sursa de hrana si medicament, numindu-l “arborele magic”. Nucul secreta o cantitate foarte mare de iod, iar fructele sale iti ofera energia de care ai nevoie, fiind printre alimentele cele mai bogate in calorii si mai complete din punct de vedere nutritiv.

Proprietatile nucilor:

-nucile contin multe complexe de vitamina B (riboflavina, niacinul, thiaminul, acidul pantothenic, vitamina B6 si acid foliar);

-nucile constituie o bogata sursa de minerale (mangan, cupru, potasiu, calciu, fier, magneziu, zinc si seleniu);

-sunt o sursa foarte buna de vitamina E;

-sunt extrem de bogate in acizi grasi monosaturati, precum este acidul oleic si o excelenta sursa de acizi grasi esentiali de omega 3 ca acidul linoreic, acidul alfa linoreic si acidele arachidonice;

Daca introduci nucile in meniul tau, acestea te vor ajuta la reducerea colesterolului negativ si la cresterea nivelului de colesterol pozitiv, benefic pentru organism.

Calitatile terapeutice ale nucului:

I se spune arborele magic deoarece  aproape tot ceea ce produce poate fi folosit in scopuri medicinale:

§  Cojile verzi ale nucilor sunt extrem de bogate in iod si taninuri, avand efecte antiinfectioase, depurative si stimulatoare ale activitatii tiroidei;

§  Frunzele de nuc au proprietati hipoglicemiante, diuretice, previn si combat infectiile tubului digestiv si cele renale;

§  Fructele (nucile) sunt considerate un medicament-aliment, foarte bogate in vitamina E, ajutand la mentinerea sanatatii sistemului cardiovascular care regleaza nivelul colesterolului in sange, avand proprietati stimulatoare hormonale, reintineritoare si afrodiziace;

§  Axul nucii (acea pojghita care desparte miezul de nuca in doua) este puternic astringent, are efecte antitusive si antiinfectioase la nivelul cailor respiratorii medii.

Beneficiile si tratamentele naturiste ale nucilor:

– Accident vascular – consumul regulat de nuci intareste vasele de sange si previne ruperea lor. Reteta: 3 miezuri de nuca pisate, 1 lingurita de polen de albine si 2 linguri de miere se amesteca foarte bine si se fac bilute mici. Se ia zilnic tot acest amestec, pe stomacul gol, dimineata.

– Boli de piele – consumul zilnic a 20 de nuci grabeste vindecarea bolilor de piele (psoriazisul, eczeme alergice rebele, infectiile cu ciuperci la nivelul pielii) si refacerea pielii dupa arsuri, opreste procesele degenerative.

– Constipatie – se consuma miezul a 4 nuci prajite usor la 10 minute dupa ce am consumat 1-2 pahare de compot de prune sau 2 linguri de miere lichida cu apa. Tratamentul se face pe stomacul gol.

– Diabet – nucile sunt sarace in zahar, ceea ce le face un aliment de baza in diabet. Nucile au si o actiune usor hipoglicemianta, contribuind la ameliorarea acestei afectiuni. Aceasta afectiune se trateaza cu tinctura din membranele uscate. Reteta: intr-un borcan de 500 ml se pun, pe o treime a lui, nucile tocate marunt, apoi se umple borcanul cu tuica si se lasa la macerat 21 de zile. Dupa stoarcere, se pastreaza intr-o sticluta de culoare inchisa. Se bea cate o lingura pusa in 100 ml apa, cu 30 minute inainte de masa.

– Anemie/Greutate corporala sub cea normala – datorita continutului mare de grasimi usor de asimilat si care nu cresc colesterolul, nucile consumate in cantitati mari sunt excelente in curele de ingrasare. Avand in vedere ca nucile contin proteine, este indicat sa le consumati seara inainte de somn deoarece proteinele se asimileaza mai bine cand organismul se relaxeaza. Doza recomandata este de 4-7 nuci.

– Hipertiroidie – nucile au un efect reglator asupra activitatii tiroidei si, in plus, aducand un supliment considerabil de calorii, care se stie ca in aceasta afectiune sunt consumate in mari cantitati. Problemele de tiroida se amelioreaza daca zilnic se aplica pe gat, in zona tiroidei, 4-5 straturi de frunze verzi, strivite putin intre degete. Se lasa 6-8 ore pe locul bolnav.

– Sterilitate, impotenta – aportul de vitamina E, prezenta unor substante reintineritoare si care protejeaza si curata vasele de sange fac nucile un aliment foarte indicat in tratamentul acestor doua afectiuni.

– Cresterea imunitatii  – Se amesteca un pahar de miez de nuca pisat, stafide si caise uscate cu 300 g miere de albine. Se consuma cate o lingura de trei ori pe zi, inainte de masa.

– Eliminarea durerilor cardiace – Se consuma faina de nuci obtinuta prin macinare, amestecata cu stafide. Fara stafide, se bea cu apa de catre bolnavii de colita si enterocolita.

– Procese inflamatorii ale cailor urinare, cu urinari dese – Se administreaza miez de nuca prajita la gratar cu lemne, foarte bine pisat. Se administreaza cu apa.

– Curatarea vaselor sanguine – Se toaca marunt coaja uscata de la 14 nuci, se amesteca cu 500 ml tuica, se lasa la macerat cam 2 luni. Se bea cate o lingura, dimineata pe nemancate. Leacul le e de folos si persoanelor cu depuneri de saruri, tromboza, chisturi si tumori, mastopatii fibromatoase.

– Tratarea tusei – Se piseaza 4 nuci intregi (miezul si coaja), se amesteca cu o lingura de fructe uscate de soc. Se fierbe amestecul in 500 ml apa, pe foc mic, 15 minute. Se raceste, se strecoara si se amesteca cu o lingura de miere de albine. Se bea cate o lingura, de trei ori pe zi, timp de 7 zile.

– Ulcer stomacal – Se prepara un ceai din axele nucii (pojghita care desparte miezul de nuca in doua) a 4-5 nuci si 250 ml apa clocotita. Se infuzeaza o ora in termos, se strecoara si se bea cate o lingurita dimineata sau inainte de culcare, pe nemancate.

GÂNDURI PESTE TIMP 18 Noiembrie

 George Bernard Shaw - Citate: